privind reabilitarea victimelor represiunilor politice

LEGE nr. 1225 din 08.12.1992 · PARLAMENTUL · publicat 31.12.1992
pe legis.md
Trimiteri: 24 legate · 1 nerezolvată · 1 fără țintăCitit de model: Sonnet 5.5, 15.11.2026 · 17 din 57 de unități (40 noi, necitite)

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md.

Nerezolvate (1)
  • articolul 52 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
Fără țintă (1)

LP. nr.1592-XIII din 27.02.1998, MOF nr.44-46 din 1998, art 326

Republica Moldova

Lege nr.1225 din 08.12.1992

privind reabilitarea victimelor represiunilor politice

Publicat în Monitorul Parlamentului, nr 12 din decembrie 1992 art 363

Data intrării în vigoare 08.12.1992

Începînd cu 7 noiembrie 1917, pe teritoriul actualei Republici Moldova, mai întîi în Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească, iar începînd cu 28 iunie 1940 şi în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, organele de stat în perioada regimului totalitar au săvîrşit un şir de represiuni politice în masă.

În procesul judecării cauzelor, în perioada regimului totalitar, organele de stat administrative, juridice şi extrajudiciare (VCK, GPU - OGPU, NKVD, MGB, KGB, procuraturile şi colegiile lor, "dvoiki", "troiki", "consfătuiri speciale", alte organe cu funcţii analoage) au încălcat grav drepturile şi libertăţile cetăţenilor.

Parlamentul, condamnînd în mod hotărît represiunile politice săvîrşite de organele de stat administrative, judiciare şi extrajudiciare în perioada regimului totalitar şi încălcarea gravă de către aceste organe a normelor de drept şi morale, şi în scopul reabilitării victimelor represiunilor, reintegrării lor în drepturile politice, sociale şi cetăţeneşti, compensării pagubelor materiale pricinuite, precum şi lichidării altor consecinţe ale samavolniciei regimului totalitar, adoptă prezenta lege.

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

Articolul 1. Noţiunea de represiune politică Represiune politică se consideră curmarea de vieţi omeneşti, măsurile de constrîngere întreprinse de către stat faţă de cetăţeni din motive politice, naţionale, religioase sau sociale sub formă de privaţiune de libertate, deportare, exilare, trimitere la muncă silnică în condiţii de limitare a libertăţii, expulzare din ţară ,şi lipsire de cetăţenie, expropriere,internare forţată în instituţii de psihiatrie, sub altă formă de limitare a drepturilor şi libertăţilor persoanelor declarate periculoase din punct de vedere social pentru· stat sau pentru regimul politic realizate în baza deciziilor organelor administrative, judiciare şi extrajudiciare.

Articolul 2. Victimele represiunilor politice Victime ale represiunilor politice se consideră: persoanele care au avut de suferit de pe urma represiunilor politice arătate în articolul 1; persoanele asupra cărora au fost adoptate decizii de represiune politică, dar care au reuşit să evite represiunile directe , inclusiv prin refugiu peste hotarele republicii; membrii familiei persoanelor supuse represiunilor, inclusiv copiii care s-au născut în locurile de represiune sau în drum spre ele,persoanele care au fost impuse sau nevoite să-şi urmeze părinţii, rudele, tutorii în exil ori la locul de deţinere specială, sau rămase fără îngrijirea acestora, precum şi copiii persoanelor executate în urma represiunilor politice. Comitetele executive şi primăriile eliberează legitimaţii respective victimelor represiunilor politice în localitatea unde au domiciliu stabil.

Articolul 3. Principiile reabilitării Sînt declarate nevinovate şi urmează a fi reabilitate în faţa societăţii şi reintegrate în drepturi, indiferent de locul lor de trai în prezent, toate persoanele care, în perioada dintre 7 noiembrie 1917 şi 23 iunie 1990, au fost supuse represiunilor politice pe teritoriul actualei Republici Moldova. Precum şi cetăţenii Republicii Moldova, supuşi represiunilor politice pe teritoriul altui stat.

a) supuse represiunilor în baza deciziilor organelor judiciare sau extrajudiciare (VCK, ·GPU - OGPU, NKVD, MGB, KGB, procuraturile şi colegiile lor, «dvoiki», «troiki», «consfătuiri speciale», alte organe cu funcţii analoage) pentru «activitate contrarevoluţionară » «trădare de patrie», «răspîndirea unor scorniri calomnioase ce discreditează orînduirea sovietică de stat şi obştească » , pentru alte «crime de stat», pentru «încălcarea legilor şi regulilor cu privire la separarea bisericii de stat şi a şcolii de biserică » , «atentarea sub formă de îndeplinire a ritualurilor religioase la persoana şi la drepturile cetăţenilor»;

b) condamnate pentru neachitarea impozitelor sau neîndeplinirea planului de predare a pîinii la stat în temeiul art. 58, 58-1, 58-2 din Codul penal al R.S.S. Ucrainene (redacţia anului 1927);

c) internate în baza deciziilor organelor·judiciare sau extrajudiciare în instituţii de psihiatrie la tratament forţat, din motive politice, naţionale, religioase sau sociale;

d) expropriate, deportate sau expulzate din R.A.S.S. Moldovenească şi R.S.S. Moldovenească
în baza deciziilor organelor administrative sub pretextul luptei cu culacii, cu adversarii colectivizării sau aşa-numiţii bandiţi şi cu familiile lor, precum şi motive de acuzare de colaborare cu «regimul burghezo-moşieresc de ocupaţie»;

e) supuse la muncă forţată în condiţii de limitare a libertăţii, inclusiv în coloanele de muncă ale NKVD-ului şi în batalioanele disciplinare;

f) internate în lagărele de concentrare sau de filtrare, condamnate la privaţiune de libertate, exilate sau trimise la muncă silnică în condiţii de limitare a libertăţii, pentru participare prin mobilizare la cel de-al doilea război mondial;

g) condamnate sau executate pentru eschivare, din motive politice
sau religioase, de la înrolare în rîndurile armatei roşii;

h) concediate din serviciu sau exmatriculate din instituţii de învăţămînt din motive politice, naţionale , religioase sau sociale;

i) condamnate pentru participarea la manifestaţiile publice pentru, obţinerea suveranităţii şi independenţei .Republicii Moldova sau în privinţa cărora, pentru aceleaşi acţiuni, au fost intentate dosare penale şi apoi clasate fără temei de reabilitare, dacă aceste persoane nu au comis infracţiuni de drept comun.

Articolul 4. Persoanele care nu pot fi reabilitate Nu pot fi reabilitate persoanele care au fost condamnate legitim pentru săvîrşirea crimelor de genocid, contra păcii, umanităţii sau pentru săvîrşirea infracţiunilor de drept comun, precum şi persoanele recunoscute vinovate de falsificarea dosarelor penale în această perioadă sau care au participat - nemijlocit la represiuni politice, chiar dacă ele înseşi au fost ulterior supuse represiunilor.

Capitolul II

PROCEDURA REABILITĂRII

Articolul 5. Cererea de reabilitare Cererea de reabilitare se depune de către persoana supusă represiunilor ori de către alte persoane fizice sau juridice: la Ministerul Afacerilor Interne, în privinţa persoanelor indicate la articolul 3 literele d) şi e); la Procuratura Generală, în privinţa persoanelor indicate la articolul 3 literele a), b), c), f), g) şi i); la judecătoria raională, municipală (de sector), în privinţa persoanelor indicate la articolul 3 litera h). Cererile de reabilitare se examinează în termen de trei luni de la data depunerii lor.

Articolul 51. Examinarea cauzelor de reabilitare de către Ministerul Afacerilor Interne Ministerul Afacerilor Interne, la cerere sau din oficiu, examinează cauza de reabilitare, stabileşte faptul deportării, expulzării, exproprierii, trimiterii la muncă silnică în condiţii de limitare a libertăţii ori altor forme de limitare a drepturilor şi libertăţilor persoanelor în baza deciziilor organelor administrative, formulează o concluzie privind reabilitarea şi eliberează certificatul respectiv. Decizia Ministerului Afacerilor Interne de a refuza reabilitarea poate fi atacată în instanţa judecătorească.

Articolul 52. Examinarea cauzelor de reabilitare de către Procuratura Generală Procuratura Generală, la cerere sau din oficiu, constată şi verifică dosarele, asupra cărora au fost luate hotărîri ale organelor judiciare şi extrajudiciare referitor la persoanele indicate la articolul 3 din prezenta lege, în modul stabilit prin ordinul Procurorului General. În baza studierii dosarelor, asupra cărora au fost luate hotărîri ale organelor extrajudiciare, Procuratura Generală formulează o concluzie privind reabilitarea şi eliberează certificatul respectiv. Decizia Procuraturii Generale de a refuza reabilitarea în cazurile prevăzute la alineatul 2 al prezentului articol poate fi atacată în instanţa judecătorească competentă. Ca rezultat al studierii dosarelor, asupra cărora au fost luate hotărîri ale organelor judiciare, Procuratura Generală face recurs în anularea lor sau ia decizie privind refuzul reabilitării.

Articolul 53. Examinarea cauzelor de reabilitare de către instanţele judecătoreşti Recursurile împotriva deciziilor Ministerului Afacerilor Interne şi Procuraturii Generale privind refuzul reabilitării prevăzute la articolul 5/1 alineatul 2 şi articolul 5/2 alineatul 3 din prezenta lege se examinează de către Curtea de Apel în modul prevăzut la articolul 348 din Codul de procedură penală. Recursurile în anulare sau deciziile Procuraturii Generale privind refuzul reabilitării prevăzute la articolul 52 alineatul 4 din prezenta lege se examinează de către Curtea de Apel în modul stabilit de Codul de procedură penală pentru ex aminarea recursurilor în anulare. Ca rezultat al examinării cauzei de reabilitare instanţa judecătorească eliberează certificatul respectiv.

Articolul 6. Stabilirea pe cale judiciară a faptului represiunii, politice În cazul în care materialele de arhivă privind represiunile politice nu s-au păstrat în urma·expirării termenului de prescripţie sau din alte cauze, stabilirea faptului represiunii politice se face pe cale judiciară.

Articolul 7. Examinarea materialelor şi a dosarelor fără cereri de reabilitare. Organele de stat care se ocupă nemijlocit de reabilitare cu dreptul de a adopta decizii în problema dată sînt obligate să examineze toate dosarele, inclusiv asupra cărora nu au fost depuse cereri de·reabilitare.

Articolul 8. Drepturi pentru persoanele reabilitate anterior. Deciziile de reabilitare·adoptate de către organele de stat de resort pînă la intrarea în vigoare a prezentei legi sînt valabile, şi după punerea ei în aplicare.

Persoanele reabilitate anterior beneficiază de toate drepturile prevăzute de prezenta lege.

Articolul 9. Materialele represiunilor politice Persoanele reabilitate, iar în cazul morţii, lor, rudele acestora pot lua cunoştinţă de materialele în a căror bază au fost supuse represiunilor. Persoanele reabilitate şi moştenitorii lor sînt în drept să obţină manuscrisele, fotografiile şi documentele personale ce s-au păstrat. La cererea persoanelor sau a organizaţiilor obşteşti interesate, organele de stat corespunzătoare sînt obligate să comunice acestora timpul, cauza morţii şi locul înmormîntării persoanei reabilitate.

Capitolul III

REINTEGRAREA ÎN DREPTURILE POLITICE, SOCIALE, CIVILE ŞI PATRIMONIALE

Articolul 10. Reintegrarea în drepturi a persoanelor supuse represiunilor. Persoanele supuse represiunilor şi ulterior reabilitate sînt reintegrate în drepturile politice, sociale şi civile, pierdute de acestea în legătură cu represiunile politice. Se abrogă deciziile cu privire la retragerea decoraţiilor de stat, ridicarea titlurilor ştiinţifice, gradelor militare, titlurilor speciale şi onorifice, lipsirea de pensii şi privarea de alte drepturi.

Articolul 11. Dreptul la locul de trai al persoanelor supuse represiunilor Se recunoaşte dreptul persoanelor supuse represiunilor şi ulterior reabilitate de a domicilia în localităţile în care au trăit pînă la represiune. Acest drept se recunoaşte şi pentru membrii familiei lor, precum şi pentru rudele care au trăit împreună cu ele.

Articolul 12. Restituirea averii persoanelor supuse represiunilor Cetăţenilor Republicii Moldova, supuşi represiunilor politice şi ulterior reabilitaţi, li se restituie, la crearea lor sau a moştenitorilor lor, averea confiscată, naţionalizată sau luată în alt mod. În cazurile, cînd averea nu poate fi restituită, se recuperează valoarea ei, luîndu-se ca bază preţurile în vigoare la data satisfacerii cererii. Dacă valoarea averii nu poate fi determinată, dauna se recuperează prin achitarea compensaţiei. Modul de restituire a averii, de recuperare a costului ei sau de achitare a compensaţiei, precum şi mărimea plăţii pentru imobil, se stabilesc de Guvern. Cetăţenilor Republicii Moldova supuşi represiunilor politice pe teritoriul altui stat, dacă averea lor a fost confiscată, naţionalizată sau luată în alt mod nu de pe teritoriul actualei Republicii Moldova, restituirea ei, recuperarea costului sau achitarea compensaţiei se efectuează în baza tratatului dintre Republica Moldova şi statul respectiv. Actele de vînzare-cumpărare sau de înstrăinare în alt mod a caselor, clădirilor şi a altor construcţii şi bunuri confiscate, naţionalizate sau luate de la persoanele supuse represiunilor, efectuate după reabilitarea acestora, se declară nule pe cale judiciară, la cererea persoanelor supuse represiunilor sau a moştenitorilor lor.

Articolul 13. Compensaţii pentru persoanele supuse represiunilor Cetăţenii Republicii Moldova supuşi represiunilor şi ulterior reabilitaţi vor primi compensaţie materială, la privatizare; conform prevederilor legii şi altor acte normative privitoare la privatizare.

Articolul 14. Dreptul la compensaţie în cazul decesului de pe urma represiunilor politice Soţii care nu au întemeiat o altă familie, părinţii sau copiii persoanelor executate în urma represiunilor politice sau decedate în locurile de deţinere specială sau în drum spre ele, care sînt cetăţeni ai Republicii Moldova, primesc, la cerere, o compensaţie în mărime de 30 de salarii minime pentru fiecare persoană executată sau decedată, suma fiind plătită lunar în rate şi în modul stabilit de Guvern.

Articolul 15. Calcularea vechimii în muncă la stabilirea pensiilor Timpul aflării în locurile de represiune a cetăţenilor Republicii Moldova supuşi represiunilor, reabilitaţi, se include în vechimea totală şi neîntreruptă în muncă, precum şi -în vechimea în muncă în specialitate calculîndu-se trei ani pentru un an de represiune Calculul vechimii în muncă începe de la vîrsta de 14 ani.

Articolul 16. Calcularea vechimii în muncă la privatizare La privatizare, vechimea în muncă pentru cetăţenii .Republicii Moldova supuşi represiunilor şi ulterior reabilitaţi va include două termene de represiune, dar. în total nu mai mult de 15 ani. Persoanele supuse represiunilor şi ulterior reabilitate care au·primit recompensa deplină în baza Decretului Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. din 18 mai 1981 cu privire la recompensa daunei, pricinuite cetăţeanului de acţiunile nelegitime ale organelor de stat şi obşteşti, precum şi de persoanele oficiale în timpul îndeplinirii de către ele a obligaţiilor funcţionale, ori au primit recompensă deplină în alt mod nu beneficiază de prevederile alineatului întîi.

Articolul 17. Restabilirea vechimii în muncă a persoanelor concediate nelegitim din serviciu sau exmatriculate din instituţiile de învăţămînt. Persoanelor concediate nelegitim din serviciu sau exmatriculate din instituţiile de învăţămînt din motive politice, naţionale, religioase sau sociale li se restabileşte, pe cale judiciară, vechimea în muncă în specialitate, inclusiv activitatea ştiinţifică şi pedagogică, pentru toată perioada lipsei forţate de la lucru sau studii.

Capitolul IV

ÎNLESNIRI PENTRU PERSOANELE REABILITATE

Articolul 18. Asigurarea cu spaţiu locativ Cetăţenii Republicii Moldova, victime ale represiunilor politice, au dreptul să primească peste rînd spaţiu locativ în localitatea unde au domiciliu stabilit, în cazurile dacă în legătură cu represiunile politice au pierdut dreptul la locuinţa anterior ocupată şi dacă au nevoie de îmbunătăţirea condiţiilor de trai. Cetăţenii Republicii Moldova, victime ale represiunilor politice, cărora li s-au restituit casele de locuit sau care îşi construiesc case noi în localităţile de unde au fost represaţi au dreptul la credit fără dobîndă, precum şi la asigurare în mod prioritar cu materiale de construcţie pentru restaurarea caselor vechi sau construirea caselor noi. Suma creditului se determină de organele administraţiei locale în baza examenului efectuat şi stabilirii gradului de deteriorare a construcţiei.

Articolul 19. Scutirea taxei de timbru Litigiile în legătură cu reabilitarea victimelor represiunilor politice se examinează în toate instanţele judecătoreşti fără a se achita taxa de timbru

Articolul 20. Dreptul la pensie Cetăţenii Republicii Moldova supuşi represiunilor şi ulterior reabilitaţi au dreptul la pensie conform Legii cu privire la asigurarea cu pensii de stat în Republica Moldova.

Articolul 21. Înlesniri sociale Invalizii şi pensionarii cetăţeni ai Republicii Moldova supuşi represiunilor şi ulterior reabilitaţi beneficiază de dreptul: de a achita plăţile pentru serviciile comunale şi impozitele în mărime de 50 la sută, cu excepţia impozitului pe venit a cărui achitare se reglementează conform prevederilor Codului fiscal şi ale Legii cu privire la administrarea impozitului pe venit şi pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal; de prioritate la asigurarea în condiţii avantajoase (reducere cu 50 la sută din cost) cu lemne, cărbune şi la transportarea lor; de a călători, pe teritoriul republicii, gratuit în transportul de pasageri urban (cu excepţia taximetrelor), cu bilete la preţ redus de 50 la sută în autobuzele suburbane şi interurbane; de a procura medicamente la preţ redus de 50 la sută, avînd reţeta medicului; la confecţionarea şi repararea gratuită protezelor dentare (cu excepţia protezelor din metale nobile), la asigurarea în condiţii avantajoase cu alte articole protezo-ortopedice; la tratament anual în sanatorii cu o reducere de 30 la sută din costul biletelor de tratament şi la deplasarea gratuită la sanatoriu tur-retur; de prioritate la primire în aziluri, la asigurare de stat gratuită în ele cu păstrarea a cel puţin 25 la sută din pensia alocată; de prioritate la instalarea telefonului. Persoanele reabilitate care au dreptul la înlesnirile prevăzute de prezenta lege primesc legitimaţia respectivă. (modificat prin LP. nr.1592-XIII din 27.02.1998, MOF nr.44-46 din 1998, art 326)

Capitolul V

DISPOZIŢII FINALE

Articolul 22. Publicitatea în domeniul reabilitării politice Listele persoanelor reabilitate în baza prezentei legi, cu indicarea principalelor date biografice, a acuzaţiilor pentru care au fost supuse represiunilor şi a temeiului reabilitării, se publică periodic în mijloacele de informare în masă din republică de către organele de stat care au adoptat decizia privind reabilitarea.

Articolul 23. Răspunderea penală pentru participare la represiuni politice Lucrătorii organelor VCK, GPU - OGPU, 'NKVD, MGB, KGB, lucrătorii procuraturii, judecătorii, membrii aşa-ziselor «dvoiki», «troiki», ai « consfătuirilor speciale » lucrătorii altor organe cu funcţii analoage, care au participat la anchetarea şi examinarea dosarelor cu privire la represiunile politice, şi care au comis încălcarea legilor în vigoare la momentul represiunii, precum şi lucrătorii organelor administrative şi de partid care au participat intenţionat la represiunile politice prin falsificarea materialelor din dosare poartă răspundere penală, la decizia instanţei judecătoreşti, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Articolul 24. Retragerea privilegiilor persoanelor care au participat la represiuni politice Persoanele care locuiesc în Republica Moldova şi au participat nemijlocit la represiuni politice, dacă acest fapt este stabilit prin decizie de instanţa judecătorească, şi care beneficiază de privilegii în domeniul pensionării, asistenţei sociale, asigurării cu spaţiu locativ sînt lipsite de aceste privilegii.

Preşedintele Republicii Moldova Mircea Snegur
or. Chişinău, 8 decembrie 1992, nr.1225-XII,