Parlamentul adoptă prezenta lege.
Lumea animală, ca un component de bază al biocenozelor naturale, joacă un rol important în menţinerea echilibrului ecologic. Un şir de specii de animale servesc drept surse pentru obţinerea unor materii prime industriale, medicinale, produselor alimentare şi altor valori materiale, necesare pentru satisfacerea cerinţelor populaţiei şi ale economiei naţionale, alte specii sînt utilizate în scopuri ştiinţifice, cultural-educative şi estetice.
Prezenta lege constituie cadrul juridic pentru asigurarea protecţiei eficiente şi folosirii raţionale a resurselor regnului animal.
Titlul II
PROTECŢIA REGNULUI ANIMAL
Articolul 11. Măsurile de asigurare a protecţiei regnului animal
Protecţia regnului animal se asigură prin:
a) stabilirea regulilor, normelor, termenelor şi altor cerinţe de protecţie, folosire şi reproducere a resurselor regnului animal;
b) prevederea măsurilor de protecţie a animalelor în proiectele de amenajare a teritoriului, de irigaţie, de construcţii şi în alte proiecte;
c) neadmiterea folosirii neautorizate a resurselor regnului animal;
d) protecţia şi ameliorarea habitatului, condiţiilor de reproducere şi căilor de migraţie a animalelor;
e) încasarea amenzilor şi despăgubirilor pentru pagubele cauzate animalelor şi habitatului lor;
f) crearea de arii naturale protejate de stat;
f1) crearea de noi biotopuri, protecţia celor existente sau restabilirea biotopurilor degradate;
g) reproducerea în condiţii de captivitate a speciilor de animale rare, periclitate şi vulnerabile;
h) limitarea scoaterii animalelor din mediul natural şi aclimatizarea de specii noi;
i) recultivarea terenurilor deteriorate şi crearea condiţiilor de vieţuire şi reproducere pentru speciile de animale folositoare;
j) acordarea de ajutor animalelor în caz de îmbolnăvire sau pericol de pieire, ca urmare a calamităţilor naturale şi a altor cauze;
k) efectuarea de cercetări ştiinţifice în domeniul protecţiei şi folosirii resurselor regnului animal;
l) efectuarea monitoringului asupra proceselor şi fenomenelor ce au loc în lumea animală;
m) educaţia ecologică a populaţiei.
Articolul 12. Protecţia şi ameliorarea habitatului, condiţiilor de reproducere şi căilor de migraţie a animalelor
(1) Proiectarea şi executarea lucrărilor de desţelenire, irigaţie, desecare, defrişare, extracţia zăcămintelor, construcţia diferitelor obiective, întocmirea rutelor turistice, crearea zonelor de agrement, amplasarea căilor ferate, şoselelor, conductelor, canalelor, barajelor etc. pot fi efectuate concomitent cu aplicarea reală a măsurilor pentru păstrarea habitatului, condiţiilor de reproducere şi căilor de migraţie a animalelor.
(2) Lucrările menţionate se efectuează cu informarea prealabilă scrisă a organelor de resort, a opiniei publice, anexînd lista de măsuri preconizate. Efectuarea acestora se permite în baza autorizaţiei eliberate de către autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător.
Articolul 13. Coordonarea privind amplasamentele obiectivelor care afectează starea regnului animal
Amplasamentele întreprinderilor, construcţiilor şi altor obiective se coordonează cu autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător, cu autorităţile administraţiei publice locale şi cu alte organe, în conformitate cu legislaţia.
Articolul 14. Prevenirea pieirii animalelor la efectuarea unor procese de producţie
(1) La efectuarea lucrărilor agricole, de construcţie, de exploatare a mijloacelor de transport etc., persoanele fizice şi juridice sînt obligate să ia măsuri pentru prevenirea pieirii animalelor.
(2) Se interzice incendierea vegetaţiei uscate, păstrarea materialelor şi deşeurilor de producţie fără respectarea măsurilor stabilite pentru prevenirea pieirii animalelor.
Articolul 15. Protecţia animalelor pe teritoriul fondului de arii naturale protejate de stat
Protecţia animalelor şi folosirea lor pe teritoriul fondului de arii naturale protejate de stat se realizează conform legislaţiei.
Articolul 16. Protecţia speciilor de animale rare, periclitate şi vulnerabile
(1) Speciile de animale rare, periclitate şi vulnerabile sînt în mod obligatoriu protejate de stat şi se includ în Cartea Roşie a Republicii Moldova.
(2) Speciile de animale rare, periclitate şi vulnerabile, incluse în Cartea Roşie, sînt protejate conform prezentei legi şi altor acte normative. Nu se admit acţiuni care pot conduce la pieirea, reducerea efectivului, precum şi la degradarea habitatului speciilor de animale menţionate.
(3) Pentru protecţia speciilor incluse în Cartea Roşie se stabilesc următoarele măsuri:
a) crearea obiectelor şi complexelor din fondul ariilor naturale protejate de stat, prioritar pe terenurile unde sînt răspîndite animalele incluse în Cartea Roşie şi pe căile de migraţie a unor astfel de specii de animale;
b) interzicerea scoaterii animalelor din mediul natural, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 27 alin. (3);
c) interzicerea deranjării animalelor în habitatul lor natural, în special în perioadele de reproducere, de hibernare şi de migraţie.
Articolul 17. Colecţiile de animale din fauna sălbatică
(1) Înfiinţarea şi completarea colecţiilor de animale din fauna sălbatică (colecţii de animale vii în grădinile zoologice, precum şi de animale împăiate, preparate anatomice etc. ) de către persoane juridice prin scoaterea animalelor din mediul natural în aceste scopuri se realizează conform prevederilor art. 23, 26-28.
(2) Importanţa ştiinţifică, culturală, educaţională şi estetică a colecţiei se stabileşte de grupul de experţi al colecţiilor, care include specialişti şi oameni de ştiinţă din domeniu.
(3) Colecţiile, precum şi unele exponate separate, de importanţă ştiinţifică, culturală, educaţională şi estetică sînt supuse înregistrării de stat de către autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător, cu înscrierea datelor necesare despre colecţie în Registrul de stat al colecţiilor şi cu eliberarea certificatului colecţiei. Reînregistrarea colecţiilor se efectuează o dată la 5 ani.
(4) Modul de înregistrare a colecţiilor de animale din fauna sălbatică se reglementează de Guvern.
(5) Pentru importul, exportul şi reexportul colecţiilor de plante, părţi sau exponate ale colecţiilor, este necesară obţinerea permisului/certificatului CITES sau acordului de mediu pentru import/export, în modul stabilit la art. 19.
(6) Pentru obţinerea permisului/certificatului CITES sau acordului de mediu, pe lîngă documentele indicate la art. 19, solicitantul prezintă următoarele documente:
a) certificatul de înregistrare a colecţiei;
b) lista exponatelor din colecţie, cu indicarea denumirii speciilor în limbile de stat, latină şi, după caz, rusă, precum şi a numărului de indivizi;
c) contractul de colaborare sau orice alt document care justifică motivul exportului colecţiei sau exponatelor acesteia.
(7) Pentru exportul colecţiilor, părţilor sau exponatelor colecţiilor, care nu sînt înscrise în Registrul de stat al colecţiilor, în locul certificatului de înregistrare al colecţiei se prezintă un alt document care confirmă dreptul de posesie sau administrare a colecţiei sau a exponatelor separate (contractul de vînzare-cumpărare, contractul de donaţie etc.).
(8) Posesorii de colecţii de animale din fauna sălbatică sînt obligaţi să respecte regulile de păstrare, completare şi evidenţă a obiectelor colecţionate, precum şi regulile de comercializare a acestora stabilite de legislaţie.
(9) Certificatul de înregistrare a colecţiei se eliberează gratuit, iar taxele pentru eliberarea acordurilor de mediu şi permiselor/certificatelor CITES, stabilite la art. 19, se achită la momentul eliberării actului şi se transferă la contul Fondului Ecologic Naţional.
Articolul 18. Protecţia animalelor în cazul aplicării chimicatelor în economia naţională
(1) Gospodăriile agricole, forestiere, ale transporturilor etc. care transportă, păstrează şi aplică chimicale, precum şi cetăţenii sînt obligaţi să respecte regulile de aplicare a chimicalelor în scopul neadmiterii pieirii animalelor şi degradării habitatului lor.
(2) Se interzice aplicarea chimicalelor pentru care nu au fost elaborate normativele de concentraţii maxime admisibile în mediul înconjurător.
(3) Regulile de aplicare a pesticidelor, îngrăşămintelor minerale, microelementelor şi altor preparate, precum şi lista acestora urmează a fi coordonate cu autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător, Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, Ministerul Sănătăţii.
(4) Persoanele juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma de organizare juridică, sînt obligate să recupereze pagubele şi profitul ratat cauzate regnului animal în urma aplicării chimicalelor, conform legislaţiei.
Articolul 19. Importul, exportul, reexportul, tranzitul, strămutarea, aclimatizarea şi încrucişarea animalelor
(1) Importul şi exportul animalelor, părţilor şi derivatelor din ele, colectate din fauna sălbatică, în stare vie, proaspătă sau semiprelucrată, se admit în baza acordului de mediu, eliberat de către autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător.
(2) Pentru obţinerea acordului de mediu pentru import, solicitantul depune următoarele documente:
a) cerere;
b) avizul Academiei de Ştiinţe a Moldovei.
(3) Pentru obţinerea acordului de mediu pentru export, solicitantul depune următoarele documente:
a) cerere;
b) autorizaţia pentru organizarea activităţilor de dobîndire a animalelor, în cazul persoanelor care desfăşoară aceste activităţi, sau copiile de pe facturile de cumpărare a mărfii care se exportă, însoţite de copiile de pe autorizaţiile pentru activităţile de dobîndire a animalelor, eliberate pe numele vînzătorului.
(4) Importul, exportul, reexportul şi tranzitul animalelor, părţilor şi derivatelor din ele, reglementate de Convenţia privind comerţul internaţional cu speciile sălbatice de faună şi floră pe cale de dispariţie (CITES), se admit în baza permisului/certificatului CITES, eliberat de către organul de gestiune CITES.
(5) Pentru obţinerea permisului/certificatului CITES pentru import, solicitantul depune următoarele documente:
a) cerere;
b) avizul autorităţii ştiinţifice CITES;
c) copia de pe contractul dintre importator şi exportator, cu indicarea condiţiilor de transportare a plantelor;
d) copia de pe permisul/certificatul CITES de export, eliberat de organul de gestiune al statului exportator.
(6) Pentru obţinerea permisului/certificatului CITES pentru export sau reexport, solicitantul depune următoarele documente:
a) cerere;
b) avizul autorităţii ştiinţifice CITES;
c) autorizaţia pentru organizarea activităţilor de dobîndire a animalelor, în cazul persoanelor care desfăşoară aceste activităţi, sau copiile de pe facturile de cumpărare a mărfii care se exportă, însoţite de copiile de pe autorizaţiile pentru organizarea activităţilor de dobîndire a animalelor, eliberate pe numele vînzătorului;
d) copia de pe permisul/certificatul CITES de import, eliberat de organul de gestiune al statului importator;
e) copia de pe contractul dintre importator şi exportator, cu indicarea condiţiilor de transportare a plantelor vii.
(7) Cererile de solicitare a acordului de mediu se examinează în termen de 10 zile, iar a permisului/certificatului CITES, în termen de cel mult 30 de zile de la data depunerii setului complet de documente.
(8) Pentru eliberarea acordului de mediu pentru export şi a permisului CITES se stabilesc următoarele taxe, care se achită la momentul eliberării actului şi se transferă la contul Fondului Ecologic Naţional:
Melci în stare vie (resursă genetică) 1,0 lei/kg
Carne de melc decochiliată congelată 3,0 lei/kg
Cochilii de melc 0,2 lei/kg
Scoici, broaşte şi raci, în stare vie 3,0 lei/kg
Scoici, broaşte şi raci, în stare semiprelucrată 1,0 lei/kg
Alte animale acvatice (peşti, viermi, crustacee etc.) 2,0 lei/kg
Peşti decorativi (resursă genetică) 2,0 lei/bucata
Iepuri şi alte mamifere sălbatice mici, în stare vie (resursă genetică) 25,0 lei/bucata
Iepuri şi alte mamifere sălbatice mici, împuşcate 1,0 lei/kg
Mamifere sălbatice mari, în stare vie (resursă genetică) 300,0 lei/bucata
Mamifere sălbatice mari, împuşcate 3,0 lei/kg
Păsări din fauna sălbatică, în stare vie (resursă genetică) 25,0 lei/bucata
Păsări din fauna sălbatică, împuşcate 2,0 lei/kg
Specii de mamifere sălbatice 400,0 lei/permis
Specii de reptile 250,0 lei/permis
Lipitori 300,0 lei/permis
Alte specii de animale sălbatice 200,0 lei/permis.
Articolul 20. Restricţii la drepturile beneficiarilor şi stabilirea obligaţiunilor acestora privind folosinţa obiectelor naturale în scopul protecţiei regnului animal
În scopul protecţiei regnului animal drepturile beneficiarilor de folosinţă a terenurilor, pădurilor, apelor şi subsolului pot fi limitate, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire, stabilindu-se acestora obligaţiuni în vederea protecţiei animalelor şi habitatului lor.
(Completate prin LP61 din 01.04.11, MO86/24.05.11 art.221)
Anexa nr. 1 la Legea regnului animal
REGULAMENTUL GOSPODĂRIEI CINEGETICE
I.
DISPOZIŢII GENERALE
1. Gospodăria cinegetică este una din ramurile de folosire a resurselor naturale, sarcinile principale ale căreia sînt protecţia, folosirea raţională şi reproducerea fondului cinegetic de stat.
2. Animalele de interes vînătoresc şi multitudinea de terenuri de vînătoare constituie Fondul cinegetic unic de stat al Republicii Moldova.
3. Orice activitate care schimbă starea fondului cinegetic de stat (denumit în continuare fondul cinegetic) în rezultatul degradării habitatului natural, condiţiilor de reproducere şi căilor de migraţie a animalelor se efectuează numai cu respectarea cerinţelor ce asigură protecţia lor.
4. În fondul cinegetic nu intră animalele care în mod legal sînt întreţinute în captivitate. Relaţiile în domeniul protecţiei şi folosirii animalelor domestice precum şi a animalelor întreţinute în captivitate sau semicaptivitate în scopuri economice, ştiinţifice, cultural-educative şi estetice sînt reglementate de legislaţia respectivă.
5. Terenuri de vînătoare se consideră terenurile fondurilor funciar, silvic şi al apelor, care constituie habitatul animalelor aflate în condiţii de libertate. Acestea sînt unităţi economice ale gospodăriei cinegetice.
6. Fondul cinegetic este un complex unic şi indivizibil, care nu se supune privatizării sau transferării în altă formă de proprietate decît cea publică.
7. Terenurile de vînătoare se divizează în:
a) terenuri atribuite persoanelor fizice şi juridice;
b) terenuri neatribuite, care constituie fondul de rezervă al statului.
Terenuri interzise pentru vînătoare se consideră rezervaţiile ştiinţifice, peisagistice, parcurile naţionale, monumentele naturii etc.
8. Gospodăriile cinegetice de importanţă republicană se înfiinţează prin hotărîre a Guvernului, gospodăriile cinegetice de importanţă locală - prin decizia autorităţilor administraţiei publice locale.
9. Gestionarea gospodăriei cinegetice în fondul silvic de stat şi controlul departamental asupra acesteia sînt efectuate de către autoritatea silvică centrală. Gestionarea gospodăriei cinegetice (protecţia, reproducerea şi folosirea raţională a resurselor cinegetice) în fondurile cinegetice ale teritoriului preponderent neîmpădurit se efectuează de către Societatea Vînătorilor şi Pescarilor din Republica Moldova în baza contractelor încheiate cu autorităţile administraţiei publice locale de nivelul întîi de comun acord cu autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător.
10. Organizarea şi gestionarea gospodăriei cinegetice au ca scop reproducerea şi sporirea efectivului de animale, sporirea productivităţii terenurilor de vînătoare, efectuarea măsurilor de pază şi vînătoreşti, folosirea raţională a vînatului în terenurile atribuite.
În gospodăria cinegetică complexă, reproducerea în captivitate a speciilor de animale de interes vînătoresc se efectuează cu permisiunea autorităţii centrale abilitate cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător. Beneficiarul gospodăriei cinegetice complexe poartă răspundere pentru eliberarea animalelor, intenţionată sau neintenţionată, în mediul natural în afara gospodăriei, repară pagubele cauzate de aceste animale fondului silvic şi/sau agricol conform legislaţiei în vigoare.
11. Acordarea dreptului de gestionare a gospodăriei cinegetice pe terenurile silvice de vînătoare atribuite se efectuează în baza contractului de arendă a terenurilor silvice de vînătoare încheiat între autoritatea silvică centrală şi beneficiar, pe un termen de la 10 la 20 de ani, de comun acord cu autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător.
Atribuirea terenurilor de vînătoare preponderent neîmpădurite către fondurile cinegetice se efectuează în baza contractelor încheiate între autorităţile administraţiei publice locale de nivelul întîi şi beneficiari, pe un termen de nu mai puţin de 10 ani, de comun acord cu autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător.
12. Neîndeplinirea sau nerespectarea de către beneficiar a clauzelor contractuale pot servi drept temei pentru rezilierea contractului de arendă înainte de termen.
13. Beneficiarilor care îndeplinesc clauzele contractuale li se acordă dreptul prioritar de a se folosi de terenurile de vînătoare în continuare.
14. Persoanele fizice şi juridice, în a căror proprietate şi folosinţă se află terenuri funciare, alte terenuri, pot păzi, în caz de necesitate, terenurile lor de invazia animalelor. Construcţiile, instalate în acest scop, şi măsurile întreprinse nu pot servi la capturarea, rănirea sau nimicirea animalelor. Persoanele menţionate sînt obligate de a echipa maşinile agricole, folosite pe aceste terenuri, cu dispozitive pentru sperierea animalelor şi de a folosi la efectuarea lucrărilor agricole şi silvice tehnologii care nu sînt periculoase pentru fauna sălbatică.
15. Organizaţiile care proiectează şi efectuează pe teritoriul republicii lucrări hidroameliorative, alte lucrări, ce afectează starea terenurilor de vînătoare şi condiţiile de viaţă a animalelor, sînt obligate să prevadă, la proiectarea şi efectuarea acestor lucrări, instalaţii speciale (bariere, treceri, scări etc.), precum şi măsuri care ar garanta păstrarea calităţii terenurilor de vînătoare, păstrarea habitatului natural, condiţiilor de reproducere şi căilor de migraţie a animalelor.
Beneficiarii de terenuri sînt obligaţi să ia în considerare interesele gospodăriei cinegetice în procesul de efectuare a lucrărilor agricole şi silvice.
16. În scopul protecţiei fondului cinegetic drepturile beneficiarilor de terenuri, păduri, ape şi subsol pot fi limitate, cu atribuirea de obligaţiuni privind protecţia animalelor şi habitatului lor.
17. Importul, exportul, strămutarea, întreţinerea în captivitate, reproducerea, aclimatizarea şi încrucişarea animalelor se permite în scopuri economice şi de cercetări ştiinţifice în baza deciziei autorităţii centrale abilitate cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător de comun acord cu Academia de Ştiinţe a Moldovei şi Serviciul veterinar de stat.
II.
MODUL DE ACORDARE A DREPTURILOR DE VÎNĂTOARE ŞI GESTIONARE A GOSPODĂRIEI CINEGETICE
18. Dreptul de vînătoare cu arme de foc de vînătoare pe teritoriul republicii se acordă persoanei care domiciliază permanent pe teritoriul ţării, dacă aceasta a atins vîrsta de 18 ani, este membru al unei societăţi de vînători, a susţinut probele minimumului vînătoresc, a îndeplinit minimumul de participări obligatorii prin muncă, a achitat în modul stabilit cotizaţia de membru şi taxa vînătorească.
Dreptul de vînătoare poate fi acordat şi persoanelor care nu domiciliază permanent în republică.
19. Vînătorii se unesc în societăţi de vînători. Numărul lor se reglează în dependenţă de suprafaţa de terenuri de vînătoare nu mai puţin de 200 ha la un vînător.
20. Drept adeverinţă pentru dreptul de vînătoare servesc carnetul de vînător, aprobat de Societatea Vînătorilor şi Pescarilor din Republica Moldova, permisul (foaia, fişa pentru recoltare) eliberate de Societatea Vînătorilor şi Pescarilor din Republica Moldova pentru vînătoarea sportivă a păsărilor de baltă şi a animalelor cu blană sau autorizaţia de a vîna animale sălbatice copitate, eliberată de autoritatea silvică centrală.
21. În cazul deplasării cu arma de foc de vînătoare la locul de vînătoare şi înapoi, nemijlocit la vînătoare, precum şi transportării producţiei de vînat la predarea ei la organizaţiile de achiziţionare sau de comerţ, vînătorul este obligat să aibă asupra sa carnetul de vînător şi autorizaţia de deţinere, portarmă şi de folosire a armei, eliberată de organul teritorial de poliţie, şi să le prezinte la cererea persoanelor împuternicite să exercite controlul lor, precum şi altor vînători în procesul controlului reciproc.
22. Personalul însărcinat cu paza obiectivelor, aflîndu-se cu armele de foc de serviciu din dotare la paza acestora, precum şi în timpul deplasării lor spre şi de la ele, este obligat să aibă asupra sa autorizaţia de deţinere, portarmă şi de folosire a armei.
În autorizaţia cu fotografie este necesar să fie indicate numele, prenumele paznicului, marca şi numărul armei.
23. Procurarea, păstrarea, transportarea şi folosirea armelor de foc de vînătoare şi muniţiilor aferente se efectuează în conformitate cu Legea privind controlul asupra armelor individuale.
24. Lucrătorii Serviciului de stat pentru supravegherea cinegetică, Serviciului silvic de pază de stat, Serviciului pazei vînătoreşti, inspectorii obşteşti au dreptul de deţinere, portarmă şi de folosire a armei de foc de serviciu din dotare sau a armei de foc care le aparţine cu drept de proprietate privată în timpul exercitării funcţiilor de serviciu sau a datoriei cetăţeneşti.
25. Dreptul de vînătoare nu se acordă persoanelor:
a) care nu au vîrsta de 18 ani;
b) care suferă de boli psihice şi stau la evidenţă în unităţi medico-sanitare;
c) care nu dispun de autorizaţia de deţinere a armei de vînătoare;
d) ale căror antecedente penale nu au fost declarate nule pentru infracţiuni premeditate, precum şi pentru orice infracţiune comisă prin aplicarea armelor de foc, a substanţelor explozive sau toxice, pentru braconaj;
e) condamnate la privaţiune de libertate, inclusiv condiţionat cu antrenarea obligatorie la muncă, pentru comiterea infracţiunilor premeditate;
f) eliberate condiţionat din detenţiune, cu antrenarea obligatorie la muncă;
g) trase la răspundere administrativă pentru braconaj sau altă formă de folosire ilegală a armei.
III.
REGULILE, TERMENELE ŞI METODELE DE VÎNĂTOARE
26. Se consideră vînătoare depistarea în scopul dobîndirii, urmărirea şi dobîndirea propriu-zisă a animalelor aflate în condiţii naturale.
Vînătoarea este o metodă de folosire a resurselor regnului animal.
27. Aflarea persoanelor pe terenuri de vînătoare, inclusiv pe căile de acces comun cu arme neincluse în toc, în stare montată, gata pentru aplicare, cu alte unelte de vînătoare, precum şi cu cîini şi păsări de vînătoare (şoimi) sau cu producţie de vînat, se egalează cu vînătoarea.
28. Pe teritoriul republicii este permisă vînătoarea sportivă şi de amatori, vînătoarea în scopul stabilirii, reglementării efectivului de animale şi selecţiei lor, precum şi în scopuri ştiinţifice, cultural-educative, estetice şi pentru trofee.
29. Modul şi mijloacele de efectuare a vînătorii se stabilesc de către autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător în comun cu autoritatea silvică centrală şi cu respectarea cerinţelor prezentului regulament, după stabilirea efectivului de vînat care urmează să fie împuşcat.
30. Dreptul de vînătoare se acordă în baza documentelor menţionate la punctul 20 al prezentului Regulament, eliberate de comun acord cu beneficiarii terenurilor de vînătoare şi cu autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător.
Taxele pentru eliberarea permiselor, autorizaţiilor, trofeelor, precum şi cele pentru deservire se stabilesc de către beneficiari în conformitate cu actele legislative şi normative în vigoare.
31. Efectivul de vînat în fondul cinegetic se reglementează în limita densităţii optimale a populaţiilor speciilor respective, astfel ca potenţialul lor biotic să asigure autoreproducerea adecvată neafectînd ecosistemele silvic şi agricol.
32. Măsurile de reglementare a efectivului speciilor de vînat trebuie efectuate prin metode care exclud vătămarea altor specii de animale şi asigură conservarea habitatului lor.
33. Pe teritoriul ţării sînt stabilite următoarele termene de vînătoare:
| la mamifere |
| cerbi şi mufloni | - de la 1 septembrie pînă la 31 decembrie |
| căpriori (masculi) | - de la 15 mai pînă la 15 octombrie |
| căprioare (femele) | - de la 1 septembrie pînă la 31 decembrie |
| mistreţi | - de la 1 august pînă la 31 decembrie |
| iepuri | - de la 15 noiembrie pînă la 15 ianuarie |
| vulpi | - pe parcursul anului întreg |
| la păsări |
| porumbei | - de la 15 august pînă la 15 ianuarie |
| gîşte, raţe, lişiţe, găinuşe de baltă, culici | - de la 15 august pînă la 15 ianuarie |
| prepeliţe | - de la 15 august pînă la 15 octombrie |
| potîrnichi | - de la 1 octombrie pînă la 15 ianuarie |
| fazani | - de la 1 octombrie pînă la 15 ianuarie |
În hotarele gospodăriei cinegetice complexe şi ale parcului de vînătoare, la speciile de mamifere şi păsări de vînat crescute în captivitate în gospodăriile cinegetice specializate sînt stabilite termene de vînătoare şi limite de recoltare suplimentare de către beneficiarii terenurilor de vînătoare respective în coordonare cu autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător.
34. Modificarea, în caz de necesitate, a termenelor de vînătoare stabilite la punctul 33, atît pe teritoriul Republicii Moldova în ansamblu, cît şi pe teritoriul unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi stabilirea anuală a limitelor de recoltare a vînatului sau interzicerea vînatului unor specii de animale se efectuează prin hotărîre a Guvernului, la propunerea argumentată a autorităţii centrale abilitate cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător, coordonată în scris cu Academia de Ştiinţe a Moldovei şi cu autoritatea silvică centrală şi Societatea Vînătorilor şi Pescarilor din Moldova.
35. Se consideră vînătoare ilicită (braconaj):
a) vînătoarea fără autorizaţie, fără carnet de vînător sau fără autorizaţia de deţinere, portarmă şi de folosire a armei de vînătoare, cu carnetul de vînător nevalabil sau cu carnetul de vînător ce aparţine altei persoane, cu depăşirea normelor stabilite de recoltare a vînatului, în locuri şi termene interzise, precum şi în locuri care nu sînt indicate în permis (foaie, fişă pentru recoltare), autorizaţie, cu arme de vînătoare ce aparţin altei persoane fizice sau juridice, cu încălcarea legislaţiei şi a modului de vînătoare stabilit pe teritoriul unde ea se efectuează;
b) vînătoarea cu folosirea arbaletelor, arcurilor, armelor cu ţeavă ghintuită, fără zgomot, precum şi a armelor de model militar, de calibru mic, cu excepţia folosirii în modul stabilit a armelor de foc de vînătoare cu ţeavă ghintuită pentru împuşcarea animalelor copitate în scop de selecţie sau dobîndire a trofeelor;
c) dobîndirea animalelor cu folosirea chimicalelor toxice, repelentelor şi imobilizantelor, cu excepţia cazurilor de izbucnire a epizootiilor, în modul stabilit de actele normative corespunzătoare, precum şi pentru imobilizarea animalelor în scop de repopulare;
d) dobîndirea animalelor cu folosirea metodelor şi uneltelor considerate periculoase: săparea gropilor pentru prins animale, fixarea armelor, arbaletelor, amplasarea cîrligelor, clamelor, apucătoarelor, tăietoarelor; instalarea laţurilor, capcanelor; organizarea curselor; urmărirea cu orice fel de mijloace de transport (inclusiv automobile, motociclete, tractoare, elicoptere, avioane şi alte aparate de zbor); împuşcarea şi dobîndirea animalelor cu ajutorul aparatelor de vedere pe timp de noapte, aparatelor laser, al altor dispozitive electronice, cu ajutorul farurilor mijloacelor de transport, al altor aparate de iluminat artificiale; instalarea plaselor, ieterelor, laţurilor, colibelor, oblicelor; gonirea pe pojghiţă de gheaţă, pe zăpadă adîncă, pe gheaţă, în foc, în apă, pe mirişte de stuf; dezgroparea vizuinii; vînătoarea din mijloace de transport, în cerc, la pîndă; vînătoarea păsărilor de baltă din şalupe, bărci cu motor, din alte mijloace mecanice plutitoare, în momentul trecerii obstacolelor de apă;
e) vînătoarea cu cîini neînregistraţi şi cu păsări de vînătoare;
f) dobîndirea animalelor aflate în primejdie (salvîndu-se de incendii inundaţii, hămesite, la trecerea peste apă şi gheaţă, zăpadă adîncă etc.), păsărilor care năpîrlesc, precum şi a femelelor gestate şi cu făt;
g) strînsul ouălor, devastarea cuiburilor, adăposturilor bizamilor (ondatrelor) şi ale altor animale, răscolirea vizuinilor, precum şi alte acţiuni care împiedică reproducerea animalelor şi păsărilor folositoare;
h) orice vînătoare individuală sau colectivă în fondul forestier de stat fără reprezentantul Serviciului silvic de stat;
i) prinderea, ţinerea în captivitate şi reproducerea animalelor din fauna sălbatică fără autorizaţia autorităţii centrale abilitate cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător şi a Serviciului Veterinar de Stat.
36. Se interzice:
a) vînătoarea în perioada de primăvară pe întreg teritoriul republicii;
b) orice vînătoare, cu excepţia reglementării efectivului de animale şi păsări în rezervaţii ştiinţifice, parcuri naţionale, zone de agrement, precum şi în raza de 2 km după hotarele oraşelor Chişinău, Bălţi, Bender şi Tiraspol, în raza de 500 m de la marginea altor localităţi, împuşcarea păsărilor de pe stîlpi şi de pe firele de comunicaţii şi electrice;
c) dobîndirea pe parcursul întregului an a următoarelor specii de animale: bursuc, vidră, jder, hermelină, nevăstuică, nurcă, bizam (ondatră), veveriţă, pisică sălbatică, cîine-enot, dropie, dropie mică, bufniţă, pescăruş, ţigănuşă, lopătar, cocor, lebede de toate speciile, barză, gîscă-cu-gît-roşu, fundaci de toate speciile, ferăstraş, pelican, stîrc, toate păsările răpitoare, toate speciile din familia vrăbiilor şi alte specii luate sub ocrotirea statului sau incluse în Cartea Roşie a Republicii Moldova, prevăzute în anexa nr. 3 şi nr. 4 din prezenta lege, cu excepţia cazurilor de folosire a animalelor prevăzute la art. 27 alin.(3) din prezenta lege;
d) vînătoarea cu o oră mai înainte de răsăritul soarelui şu cu o oră mai tîrziu de asfinţitul lui; tragerea din armă în ţintă nevăzută sau neclară (în desiş, pe timp de ceaţă, în amurg, împotriva soarelui etc.), tragerea la zgomot sau foşnet, tragerea în desişuri mai jos de statura unui om, folosirea armei în stare de ebrietate; tragerea în pasărea care stă pe loc sau pluteşte sau în iepurele care stă în culcuş.
Notă. Reglarea armelor de vînătoare se efectuează în tiruri, pe cîmpuri de tragere, standuri special amenajate, iar în cazul lipsei acestora - în cariere, în locuri virane în afara localităţilor, cu respectarea măsurilor de securitate;
e) cumpărarea şi comerţul particular cu animale;
f) folosirea dopurilor din materiale uşor inflamabile (hîrtie, buci, vată etc.), lăsarea rugurilor nestinse, deteriorarea panourilor pentru anunţuri, firmelor, semnelor de recunoaştere şi indicatoarelor zonelor de protecţie, distrugerea sau deteriorarea diferitelor construcţii de menire vînătorească, de biotehnică (troace, sărării, adăpătoare, turle etc.) şi construcţii mici arhitecturale;
g) folosirea cîinilor în scopul pazei şi păşunatului animalelor domestice, cu excepţia folosirii lor în scopul pazei locului de întreţinere a animalelor pe timp de noapte;
h) transmiterea armelor de vînătoare altor persoane sau organizaţii, precum şi păstrarea în dezordine a armei şi a muniţiilor aferente la care ar avea acces copiii şi alte persoane;
i) folosirea maşinilor şi agregatelor neechipate cu dispozitive pentru sperierea animalelor în timpul efectuării lucrărilor agricole;
j) efectuarea lucrărilor agricole mecanizate de la periferia cîmpului spre centru;
k) incendierea plantelor uscate, inclusiv a stufului, miriştei, paielor, cioclejilor etc.;
l) păstrarea neglijentă şi aplicarea nereglementată a chimicalelor ce prezintă pericol pentru viaţa animalelor;
m) vînarea cu încălcarea regulilor de securitate;
n) tragerea din armă sau aflarea în localităţi cu arma încărcată, precum şi cu arma scoasă din toc şi montată, cu excepţia cazurilor cînd armele se folosesc la paza obiectivelor sau la împuşcarea cîinilor hoinari.
37. Se permite:
a) dresajul şi antrenarea în sectoarele de vînătoare special acordate în acest scop a cîinilor de vînătoare de rasă înregistraţi, precum şi vînarea în perioada de vînătoare cu cîini de rase corespunzătoare;
b) nimicirea în decursul întregului an a ciorilor sure, coţofenelor, precum şi a cîinilor şi pisicilor vagabonde, depistate la o distanţă de 200 m şi mai departe de periferia localităţilor, conform deciziei autorităţilor administraţiei publice locale, cu acordul organului de stat pentru supravegherea cinegetică.
IV.
VÎNĂTOAREA CU CÎINI
38. Vînătoarea cu cîini este permisă numai cu cîini de vînătoare de rasă dresaţi special, care sînt înregistraţi anual la societatea de vînători, cu indicarea rasei, sexului, vîrstei şi numelui.
39. În paşaportul cîinelui, eliberat de societatea de vînători, trebuie să fie indicate datele enumerate la. pct. 38.
40. Pentru dresajul cîinilor de vînătoare de rasă beneficiarii terenurilor de vînătoare de comun acord cu organul de stat pentru supraveghere cinegetică repartizează sectoare de vînătoare speciale.
41. Vînătoarea cu cîini de vînătoare de rasă este permisă la vînarea păsărilor de apă şi penatelor, animalelor de blană şi animalelor copitate în decursul întregii perioade de vînătoare, fixată pentru specia dată.
42. Cîinii de vînătoare de rasă, depistaţi pe terenurile de vînătoare în perioada interzisă pentru vînătoare şi cînd vînătoarea nu se practică sînt reţinuţi de persoanele ce exercită supravegherea asupra respectării regulilor de vînătoare, fapt despre care se înştiinţează secţiile locale ale societăţii de vînători.
43. Stăpînul cîinelui de vînătoare reţinut are dreptul în decurs de 15 zile, să-şi ia cîinele după recuperarea cheltuielilor pentru întreţinere.
Dacă în decurs de 15 zile de la reţinerea cîinelui stăpînul n-a venit să-l ia, cîinele trece în mod gratuit în posesia persoanei care l-a reţinut, iar dacă aceasta se dezice de el, cîinele trece în fondul societăţii de vînători.
44. Posesorii cîinilor de vînătoare care le-au permis aflarea pe terenurile de vînătoare în perioada interzisă pentru vînătoare, precum şi în rezervaţiile ştiinţifice şi în zone de agrement pe tot parcursul anului poartă răspundere în conformitate cu legislaţia.
V.
PRODUCŢIA DE VÎNAT
45. Producţie de vînat se consideră carnea, pieile, colţii, coarnele (exceptînd cele abandonate), altă producţie obţinută în urma vînătorii legale a animalelor.
46. Colectarea, cumpărarea, prelucrarea (tăbăcirea, vopsirea, confecţionarea diverselor articole) şi vînzarea blănurilor şi pieilor de vînat se efectuează numai de către întreprinderile de stat care au obţinut în modul stabilit autorizaţia de efectuare a lucrărilor menţionate.
47. Despre animalele rănite, căzute, zdrobite de mijloacele de transport se va comunica imediat reprezentanţilor organelor de protecţie a mediului, care în comun cu lucrătorii serviciului veterinar de stat vor determina utilitatea de comercializare a acestor animale, întocmindu-se un act de forma stabilită.
Trofeele de vînătoare (coarnele, craniile, colţii etc.) ale animalelor căzute se transmit beneficiarului terenului de vînătoare, pe al cărui teritoriu acestea au fost depistate.
48. Pieile de vînat, obţinute de vînători în urma vînătorii sportive şi de amatori sau ca trofee, în cazul în care nu au fost folosite de către vînători în scopuri personale, trebuie predate organizaţiilor de achiziţionare în termen de 20 de zile de la expirarea termenului de vînătoare stabilit pentru specia dată de vînat.
49. Persoanele care predau la organizaţiile de achiziţionare pieile de vînat limitat sînt obligate să prezinte cotorul autorizaţiei de vînătoare, iar persoanele care predau pieile de vînat nelimitat să prezinte carnetul de vînător.
50. La recepţionarea pieilor şi blănurilor de vînat limitat organizaţiile de achiziţionare sînt obligate să înregistreze în facturile de recepţionare numărul autorizaţiei de vînătoare.
51. Trofeele de vînat dobîndite legal (coarnele, craniile, colţii etc.) sînt proprietate a persoanelor fizice şi juridice care le-au dobîndit.
52. Carnea, coarnele, craniile şi colţii de vînat, dobîndite în urma vînătorii sportive şi de amatori, se folosesc de către vînătorii înșiși sau se predau la organizaţiile de achiziţionare sau de comerţ, la preţuri stabilite ori contractuale, pentru a fi comercializate.
53. Producţie a vînatului ilicit se consideră:
a) blănurile, pieile, carnea şi altă producţie de vînat obţinută prin încălcarea prezentului regulament, a altor acte normative privind vînătoarea şi gospodăria cinegetică;
b) blănurile finisate, precum şi cele nefinisate, care nu au semnul de stat (ştampila), articolele producţiei meşteşugăreşti confecţionate din ele, cumpărate sau prezentate pentru vînzare de persoane particulare.
54. Producţia de vînat ilicit urmează să fie confiscată fără recompensă de către organele sau persoanele care exercită supravegherea cinegetică şi care se va preda, conform actelor, organizaţiilor de achiziţionare sau de comerţ.
În act se indică: denumirea completă şi adresa organizaţiei care a primit producţia, numele, prenumele alcătuitorului, persoanelor care au predat, au primit producţia, martorului la procesul de primire-predare şi contravenientului, specia, cantitatea, preţul şi costul producţiei predate.
Primul exemplar al actului cu ştampila organizaţiei care a primit producţia se expediază organului de stat pentru supravegherea cinegetică împreună cu procesul-verbal, în care se consemnează încălcarea prezentului regulament.
55. Modul de predare a producţiei confiscate:
a) carnea animalelor copitate se predă neîntîrziat în reţeaua comercială de către contravenient. În caz de refuz contravenientul compensează statului costul ei în conformitate cu pct. 74 din prezentul regulament;
b) pieile uscate nefinisate ale animalelor sînt predate organizaţiilor de achiziţionare în termen de 10 zile;
c) pieile finisate ale animalelor copitate şi blănurile finisate ale animalelor sălbatice cu blană scumpă, fără semn de stat (ştampilă), sînt predate organului de stat pentru supravegherea cinegetică în termen de 10 zile, pentru a le marca cu ştampilă specială şi a le preda în consignaţii.
56. Se interzice primirea de la persoane particulare pentru comercializare, în consignaţii şi pentru prelucrare şi vopsire în întreprinderi de deservire socială a blănurilor nefinisate, precum şi a acelor finisate fără semnul de stat (ştampila), precum şi a articolelor meşteşugăreşti confecţionate din ele, care, conform legislaţiei, trebuie să fie predate statului în mod obligatoriu.
57. În cazul depistării la persoana care predă producţia de vînătoare ilicită, organizaţiile de achiziţionare şi de comerţ sînt obligate să o primească fără plată, conform chitanţei. Chitanţa se anexează la actul de confiscare, în care se indică cantitatea şi felurile producţiei primite fără plată, numele, prenumele şi adresa persoanei care a predat-o.
Totodată se întocmeşte un proces-verbal despre încălcarea prezentului regulament de către persoana care a predat producţia.
Primul exemplar al actului legalizat cu ştampila organizaţiei care a primit producţia împreună cu procesul-verbal se expediază la Inspectoratul Ecologic de Stat, iar producţia se reţine pentru luarea măsurilor corespunzătoare de către organele care exercită supravegherea asupra respectării reglementărilor stabilite în prezentul regulament.
58. Costul producţiei de vînat ilicit, primite de către organizaţiile de achiziţionare şi de comerţ, se virează la contul special al Inspectoratului Ecologic de Stat, care exercită protecţia regnului animal.
59. Persoanele care nu au predat către stat în termenele stabilite producţia de vînat ilicit, confiscată de la contravenienţi, sînt lipsite de recompensă pentru depistarea contravenienţilor şi recuperarea statului costul de achiziţie al producţiei în cauză în mărime de 5 ori mai mare.
60. Persoanele care au depistat contravenienţii regulilor şi termenelor de vînătoare primesc pe lîngă recompensa în bani şi cea în natură - pînă la 100 % din carnea penatelor şi iepurilor confiscaţi şi au prioritate la procurarea cărnii animalelor copitate dobîndite ilicit.
VI.
RESPONSABILITATEA CONTRAVENIENŢILOR
61. Pentru încălcarea prevederilor prezentului regulament persoanele vinovate sînt trase la răspundere administrativă şi penală în conformitate cu legislaţia.
62. Uneltele de vînătoare ilicită - armele, mijloacele de transport, alte unelte folosite la vînătoarea ilicită se reţin pînă la stabilirea identităţii proprietarilor şi deciderea responsabilităţii contravenienţilor în conformitate cu legislaţia.
63. Uneltele de vînătoare ilicită, sechestrate de la persoanele nelipsite de dreptul de vînătoare, se înapoiază proprietarilor după achitarea amenzii şi repararea pagubei cauzate (dacă aceasta a avut loc).
64. La privarea temporară a contravenientului de dreptul de vînătoare fără sechestrarea uneltelor de vînătoare, acestea se păstrează la Inspectoratul Ecologic de Stat care exercită protecţia regnului animal.
65. Uneltele de vînătoare ilicită nesolicitate de posesori în termen de 6 luni de la aplicarea sancţiunii se transmit în consignaţie pentru comercializare.
66. Suma încasată de la vînzarea uneltelor de vînătoare ilicită poate fi solicitată de posesorul acestor unelte.
67. Uneltele de vînătoare ilicită care nu pot fi vîndute se distrug în modul stabilit.
68. Persoanele fizice şi juridice care au cauzat pagube fondului cinegetic, ca urmare a încălcării modului şi regulilor de vînătoare stabilite de prezentul regulament, repară aceste pagube beneficiarului terenului de vînătoare în mărimile stabilite în anexa nr. 6.
Notă. La examinarea cazurilor de încălcare a regulilor şi termenelor de vînătoare animalele rănite de contravenienţi se consideră dobîndite.
69. În imposibilitatea stabilirii cine dintre participanţii la vînătoarea ilicită a dobîndit animalul, contravenienţii care au cauzat în comun pagube gospodăriei cinegetice poartă răspundere solidară privind repararea pagubei cauzate.
70. Persoanele vinovate de achiziţionarea şi comercializarea producţiei de vînat ilicit, inclusiv a pieilor de animale nefinisate şi finisate, care nu au semnul de stat (ştampila), a articolelor meşteşugăreşti confecţionate din ele, recuperează statului costul producţiei conform pct. 74 din prezentul regulament.
71. În caz de depistare a montării laţurilor, capcanelor, altor unelte de vînătoare interzise pentru anumite specii de vînat (cerb, căprioară, mistreţ, iepure etc.), persoanele a căror culpabilitate este demonstrată integral plătesc suma pagubei cauzate în folosul beneficiarului terenului de vînătoare, conform anexei nr. 6.
72. Persoanele participante la vînătoarea ilicită în calitate de gonaşi poartă răspundere solidară de rînd cu contravenienţii vînători-puşcaşi.
73. Sumele încasate de la vînzarea producţiei de vînat ilicit care a fost confiscată nu se iau în considerare la repararea pagubei.
74. În caz de imposibilitate a confiscării producţiei de vînat ilicit din cauza că aceasta a fost folosită de contravenient în scopuri personale sau s-a alterat din vina lui, contravenientul compensează costul ei conform celor mai înalte preţuri cu amănuntul existente la momentul descoperirii acestei producţii la contravenient, pornind de la următoarele calcule:
a) elanul - 200 kg carne, 200 dm2 piele;
b) cerbul nobil, maralul - 150 kg carne, 240 dm2 piele;
c) cerbul pătat şi cel lopătar, muflonul - 60 kg carne, 70 dm2 piele;
d) căprioara - 30 kg carne, 65 dm2 piele;
e) mistreţul - 150 kg carne, 100 dm2 piele;
pentru blana animalelor sălbatice cu blană scumpă şi pieile animalelor copitate, indiferent de culoare, dimensiuni şi specie.
VII.
FOLOSIREA ANIMALELOR ÎN SCOPURI ŞTIINŢIFICE, CULTURAL-EDUCATIVE ŞI ESTETICE
75. Vînătoarea în scopuri ştiinţifice, cultural-educative şi estetice în termenele şi locurile interzise pentru vînătoare sau a animalelor dobîndirea cărora este limitată, precum şi întreţinerea acestora în captivitate pentru scopurile menţionate se permite numai în cazuri excepţionale cu autorizaţia autorităţii centrale abilitate cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător în acord cu autoritatea silvică centrală.
77. Carnea animalelor dobîndite în scopuri ştiinţifice sau de altă natură se foloseşte de către organizaţiile care le-au dobîndit sau se predă în reţeaua de comerţ, iar pieile acestor animale şi blănurile animalelor sălbatice cu blană scumpă, dobîndite în acelaşi scop, în cazul în care nu sînt folosite pentru muzee sau alte necesităţi sociale, urmează să fie predate organizaţiilor de achiziţionare.
78. Fotografierea, filmarea video sau cinematografică a animalelor în perioada de reproducere (de la 1 martie pînă la 31 iunie) în apropierea cuiburilor, vizuinilor, bîrlogurilor etc., precum şi în locurile de hibernare, se permite numai cu aprobarea autorităţii centrale abilitate cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător.
În timpul fotografierii, filmării video sau cinematografice este interzisă demascarea sau schimbarea locului cuiburilor, altor ascunzişuri sau adăposturi ale animalelor, precum şi urmărirea puilor de animale sau despărţirea lor de mamă.
79. Prinderea păsărilor şi aflarea lîngă cuib în scopul inelării se permite numai cu aprobarea autorităţii centrale abilitate cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător.
VIII.
ADMINISTRAREA ŞI CONTROLUL DE STAT ÎN DOMENIUL PROTECŢIEI ŞI FOLOSIRII FONDULUI CINEGETIC
80. Protecţia şi paza fondului cinegetic este o obligaţiune a organelor de stat corespunzătoare, a beneficiarilor deţinători de terenuri de vînătoare, precum şi o datorie a fiecărui cetăţean.
81. Administrarea gospodăriei cinegetice şi controlul departamental asupra activităţii persoanelor fizice şi juridice privind protecţia, folosirea şi reproducerea fondului cinegetic, dezvoltarea vînătorii sportive şi de amatori se realizează de către autoritatea silvică centrală.
82. Controlul de stat asupra fondului cinegetic şi supravegherea respectării prevederilor prezentului Regulament sînt exercitate de către autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător.
83. Organizaţiile şi persoanele cu funcţii de răspundere ale organelor de stat împuternicite să exercite controlul asupra respectării prezentului regulament au dreptul:
a) să exercite controlul asupra respectării regulilor, normelor, termenelor stabilite de prezentul regulament, precum şi a altor cerinţe de protecţie şi folosire a animalelor;
b) să exercite controlul asupra ţinerii evidenţei de stat şi cadastrului de stat al animalelor;
c) să exercite controlul asupra corectitudinii şi oportunităţii elaborării şi desfăşurării măsurilor pentru păstrarea habitatului, condiţiilor de reproducere şi căilor de migraţie a animalelor;
d) să controleze carnetul de vînător, autorizaţia de deţinere, portarmă şi de folosire a armei de vînătoare, permisul (foaia, fişa pentru recoltare), autorizaţia, paşaportul cîinelui de vînătoare al vînătorilor, altor persoane, care se află pe terenurile de vînătoare şi pe drumurile publice cu armele în toc, cu cîini de vînătoare, cu unelte de prins şi cu producţie de vînat;
e) să controleze genţile vînătoreşti, armele, muniţiile, producţia de vînat şi mijloacele de transport ale cetăţenilor care au încălcat cerinţele prezentului regulament, documentele ce stabilesc identitatea lor, iar în lipsa acestor documente sau a refuzului de a le prezenta să fie aduşi la cel mai apropiat sector de poliţie sau la organul administraţiei publice locale pentru stabilirea identităţii;
f) să întocmească în 3 exemplare procese-verbale asupra persoanelor care au comis încălcarea cerinţelor prezentului regulament, 2 dintre care în termen de 3 zile se transmit la autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător pentru luarea măsurilor respective. Dacă contravenientul refuză să semneze procesul-verbal, în el se face o notă corespunzătoare, confirmată de semnătura martorilor;
g) să confişte producţia de vînat ilicit, articolele producţiei meşteşugăreşti confecţionate din aceasta şi să le transmită, conform actelor, organizaţiilor de achiziţionare şi de comerţ spre vînzare;
h) să sechestreze de la cetăţenii care au comis încălcarea termenelor şi regulilor de vînătoare armele,alte unelte de vînătoare, mijloacele de transport dacă ele au fost folosite ca unelte de vînătoare ilicită, precum şi carnetele de vînător, şi să-i reţină în modul stabilit pînă la soluţionarea problemei privind răspunderea contravenienţilor.
84. Autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător exercită controlul de stat asupra:
- protecţiei şi folosirii regnului animal, îndeplinirii de către toate ministerele, departamentele, persoanele fizice şi juridice a obligaţiunilor de protecţie a regnului animal, respectării modului stabilit de folosire a resurselor cinegetice;
- administrării gospodăriei cinegetice şi respectării de către beneficiarii terenurilor de vînătoare a cerinţelor prezentului regulament;
- stării şi tendinţelor de dezvoltare a fondului cinegetic;
- respectării legilor şi altor acte normative privind protecţia fondului cinegetic şi Codului cu privire la contravenţiile administrative;
- elaborării şi executării programelor şi măsurilor pentru protecţia şi reproducerea fondului cinegetic;
- respectării limitelor stabilite de folosire a fondului cinegetic;
- sistării lucrărilor la efectuarea cărora se încalcă regulile, normele şi alte cerinţe de protecţie şi folosire a regnului animal, de protecţie a habitatului, condiţiilor de reproducere şi căilor de migraţie a animalelor pînă la eliminarea încălcărilor.
Autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător interzice în mod necondiţionat vînătoarea la toate sau la unele specii de vînat atît în zone şi pe terenuri de vînătoare aparte, cît şi pe întreg teritoriul republicii în cazurile în care fondul cinegetic a suferit în urma calamităţilor naturale, epizootiilor sau în alte cazuri.
85. Inspectoratul Ecologic de Stat are dreptul:
a) să sisteze folosirea neautorizată a fondului cinegetic, precum şi folosirea cu încălcarea regulilor, normelor, termenelor stabilite şi a altor cerinţe de protecţie şi folosire a fondului cinegetic;
b) să elaboreze indicaţii executorii privind eliminarea încălcării regulilor, normelor, termenelor şi altor cerinţe de protecţie şi folosire a fondului cinegetic;
c) să modifice termenele şi metodele de vînătoare sau să interzică vînătoarea în scopul restabilirii densităţii optime a diverselor specii de animale de vînat, dereglate în urma calamităţilor naturale, precum şi epizootiilor în mediul animalelor sălbatice sau domestice (febră aftoasă rabie etc.);
d) să elibereze beneficiarilor de terenuri de vînătoare respective, indiferent de termenul şi locul vînătorii, autorizaţii pentru împuşcatul animalelor, dacă acestea aduc daune gospodăriilor agricole, silvice, altor domenii ale economiei naţionale, precum şi în scopul securităţii, luptei cu rabia sau din alte cauze obiective;
e) să amendeze persoanele cu funcţii de răspundere sau unele persoane care au încălcat cerinţele prezentului regulament, precum şi să facă propuneri în organele corespunzătoare pentru a intenta procese penale contra persoanelor culpabile de acţiuni, pasibile de răspundere penală;
f) să intenteze acţiuni civile în instanţele de judecată şi Arbitraj pentru repararea pagubelor cauzate fondului cinegetic;
g) să efectueze controale, iar în caz de necesitate, să extragă producţia de vînat în natură la punctele de recepţie, baze, la alte depozite, precum şi la întreprinderile, organizaţiile ce confecţionează articole din producţia de vînat, să primească de la organizaţiile de stat şi obşteşti şi să controleze actele ce se referă la gospodăria cinegetică,la colectarea, prelucrarea şi realizarea producţiei de vînat;
h) să confişte fără plată uneltele de vînătoare ilicită (arme, capcane, laţuri etc.) de la persoanele vinovate de încălcarea prezentului regulament şi a regulilor securităţii de vînătoare.
Materialele asupra membrilor societăţii de vînători care au comis braconaj vor fi transmise la societatea de vînători pentru determinarea măsurilor de influenţă, în corespundere cu statutul acesteia.
IX.
MODUL DE FORMARE ŞI UTILIZARE A MIJLOACELOR SPECIALE
86. Sumele amenzilor percepute pe cale administrativă pentru încălcarea cerinţelor prezentului regulament, precum şi sumele obţinute de la vînzarea uneltelor şi a producţiei de vînat ilicit confiscate, de la recuperarea costului producţiei de vînat ilicit nepredată de contravenienţi, de la împuşcarea animalelor în scopuri ştiinţifice, cultural-educative, de la vînzarea autorizaţiilor pentru vînătoarea sportivă şi de amatori şi selectivă, precum şi sumele percepute pentru repararea pagubelor cauzate statului se virează la conturile fondurilor ecologice.
Cincizeci de procente din suma totală a amenzilor şi suma obţinută de la realizarea producţiei de vînat ilicit armelor şi altor unelte de vînătoare sechestrate ai căror posesori nu s-au adresat în termen de 6 luni pentru a le primi, se virează în fondurile ecologice şi se folosesc numai la organizarea protecţiei fondului cinegetic.
Sumele obţinute de la eliberarea permiselor şi autorizaţiilor pentru vînătoarea sportivă şi de amatori se virează la contul beneficiarilor deţinători de terenuri de vînătoare.
87. Persoanelor care au depistat nemijlocit contravenienţii enumeraţi în prezentul regulament li se acordă premii. Pentru premii se folosesc 50 de procente din suma amenzilor şi 30 de procente din suma obţinută de la repararea pagubei cauzate statului, virate la contul special al Inspectoratului Ecologic de Stat.
Notă. Dacă contravenientul nu a fost amendat, dar i s-a aplicat altă sancţiune administrativă sau măsuri de influenţă obştească, fie procesul-verbal privind contravenţia a fost remis comandantului unităţii militare (şefului instituţiei Ministerului Afacerilor Interne), fie dosarul a fost clasat din motive ce n-au depins de persoana care a depistat contravenţia, acesteia i se acordă un premiu în mărime de 3 salarii minime. Persoanei care depistat contravenţia, în care organul de urmărire penală sau instanţa de judecată au descoperit acţiuni de ordin penal, i se acordă un premiu în mărime de 10 salarii minime.
88. Mijloacele rămase la contul special după acordarea premiilor se utilizează de Inspectoratul Ecologic de Stat pentru:
a) efectuarea măsurilor biotehnice;
b) cumpărarea sau arendarea mijloacelor de luptă cu braconajul (mijloace de transport, arme, alt echipament necesar) pentru lucrătorii gospodăriei cinegetice care exercită supravegherea cinegetică de stat mijloacelor de fotografiat, de filmat, de înregistrare sonoră;
c) premierea persoanelor care participă activ la dezvoltarea gospodăriei cinegetice;
d) recuperarea cheltuielilor pentru acordarea gratuită şi cu înlesniri a uniformelor pentru lucrătorii care exercită funcţii de supraveghere asupra respectării regulilor de vînătoare şi gestionării gospodăriei cinegetice, de organizare a atelierelor de naturalizare, a expoziţiilor de trofee de vînat;
e) în alte scopuri care nu contravin legislaţiei.
89. Întru ajutorarea autorităţilor publice centrale la paza fondului cinegetic, societatea de vînători deleghează inspectori obşteşti din rîndul celor mai activi membri.
În temeiul recomandărilor prezentate de societatea de vînători, autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător confirmă inspectorii obşteşti şi le eliberează legitimaţiile corespunzătoare.
Inspectorilor obşteşti li se acordă drepturi identice celor prevăzute la pct. 83 literele a), e), f), g) ale prezentului regulament.
Conducerea activităţii inspectorilor obşteşti se exercită de către autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător.