regnului animal

LEGE nr. 439 din 27.04.1995 · PARLAMENTUL · publicat 09.11.1995
Anexe publicate doar ca fișiere pe legis.md: anexa nr. 3, anexa nr. 4, anexa nr. 6
pe legis.md
Trimiteri: 37 legate · 1 nerezolvată · 4 fără țintăMonitorul Oficial: 1 trimitereCitit de model: Sonnet 5.5, 15.11.2026 · 244 din 528 de unități (284 noi, necitite)

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md. Subliniat punctat albastru-gri: o citare a Monitorului Oficial, un număr fără acces liber, deci fără legătură deocamdată.

Nerezolvate (1)
  • 2 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
Fără țintă (4)

​MODIFICAT

LP79 din 24.05.18, MO195-209/15.06.18 art.338; în vigoare 15.06.18

NOTĂ:

În textul Legii sintagma „Ministerul Agriculturii și Alimentației” se substituie cu sintagma „Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului”, iar sintagma „Ministerul Sănătății” se substituie cu sintagma „Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale” prin LP79 din 24.05.18, MO195-209/15.06.18 art.338; în vigoare 15.06.18

Parlamentul adoptă prezenta lege.

Lumea animală, ca un component de bază al biocenozelor naturale, joacă un rol important în menţinerea echilibrului ecologic. Un şir de specii de animale servesc drept surse pentru obţinerea unor materii prime industriale, medicinale, produselor alimentare şi altor valori materiale, necesare pentru satisfacerea cerinţelor populaţiei şi ale economiei naţionale, alte specii sînt utilizate în scopuri ştiinţifice, cultural-educative şi estetice.

Prezenta lege constituie cadrul juridic pentru asigurarea protecţiei eficiente şi folosirii raţionale a resurselor regnului animal.

Titlul I

DISPOZIŢII GENERALE

Articolul 1. Domeniul de acţiune a legii

(1) Prezenta lege reglementează relaţiile în domeniul protecţiei şi folosirii animalelor sălbatice (mamifere, păsări, reptile, amfibii, peşti, insecte, crustacee, moluşte etc.), denumite în continuare animale, care vieţuiesc în mod natural pe uscat, în apă, în atmosferă sau în sol, populează permanent sau temporar teritoriul republicii.

(2) Relaţiile în domeniul protecţiei şi folosirii animalelor domestice, precum şi a animalelor sălbatice întreţinute în captivitate sau semicaptivitate în scopuri economice, ştiinţifice, cultural-educative şi estetice, sînt reglementate de legislaţia respectivă.

Articolul 2. Definiţia termenilor speciali

În sensul prezentei legi se definesc:

animale rare, periclitate şi vulnerabile - specii de animale care sînt în pericol de dispariţie şi se întîlnesc într-un număr de indivizi insuficient pentru restabilirea şi automenţinerea populaţiei în condiţii naturale;

biocenoză - sistem biologic care reprezintă o totalitate de populaţii ale diferitelor specii de animale, plante şi microorganisme care populează anumite biotopuri;

biotop - teritoriu de viaţă limitat, cu condiţii ecologice relativ similare, populat de o biocenoză caracteristică;

colecţii de animale din fauna sălbatică - serii de animale vii sau împăiate şi preparate, adunate, dispuse şi păstrate în grădini zoologice sau muzee, care reprezintă valori ştiinţifice, artistice etc.;

echilibru ecologic - ansamblu de stări ale unui ecosistem, a cărui dinamică asigură stabilitatea structurii şi funcţiilor acestuia;

fondul ariilor naturale protejate de stat – terenuri reprezentative cu valoare ştiinţifică, istorică, estetică, cultural-educativă în care vieţuiesc animale şi plante rare şi valoroase şi comunităţile lor;

gospodărie cinegetică complexă – teren de vînătoare îngrădit sau neîngrădit, cu o arie de peste 200 ha de teritoriu silvic şi/sau agricol, în care se desfăşoară activităţi de gestionare a gospodăriei cinegetice – se creează remize, sărării, adăpătoare, troace şi alte instalaţii provizorii pentru dezvoltarea stabilă şi durabilă a faunei cinegetice – şi în care se efectuează vînătoarea. Din gospodăria cinegetică complexă pot face parte parcul de vînătoare şi/sau voliera de vînătoare;

habitat - loc sau tip de loc în care un organism sau o populaţie există în mod natural;

parc de vînătoare – teren de vînătoare îngrădit, cu aria între 10 şi 200 ha de teritoriu silvic şi/sau agricol, pentru întreţinerea faunei cinegetice în captivitate şi efectuarea vînătorii;

produse ale activităţii vitale a animalelor - bunuri rezultate din activitatea vitală a animalelor fără ca acestea din urmă să fie scoase din mediul natural;

proprietate utilă a animalelor - trăsătură care caracterizează animalele prin calitatea lor folositoare pentru mediul ambiant, populaţie, agricultură, silvicultură etc.;

pescuit industrial - popularea, creşterea şi dobîndirea peştelui pentru alimentare;

pescuit sportiv şi de amatori - dobîndire a peştelui pentru folosire particulară;

regn animal - cea mai mare categorie sistematică în biologie. Totalitatea unor specii de animale care vieţuiesc în mod natural pe uscat, în apă, în atmosferă sau în sol, inclusiv monocelulare, nevertebrate şi cordate;

vînătoare sportivă şi de amatori - căutarea, depistarea şi urmărirea de către om, a animalelor în scopul de a le vîna pentru folosire particulară;

volieră de vînătoare – teren de vînătoare îngrădit, cu aria de pînă la 10 ha de teritoriu silvic şi/sau agricol, pentru întreţinerea faunei cinegetice în captivitate în scopul înmulţirii acesteia şi pentru dresajul de teren al cîinilor de vînătoare, pentru organizarea de competiţii şi testări chinologice.

vînătoare de selecție – acțiune de extragere prin vînătoare din populațiile de vînat sedentar (mamifere copitate) a animalelor degenerate, bolnave, accidentate, rănite, cu deviații comportamentale evidente, de ambele sexe și de toate categoriile de vîrstă;

Articolul 3. Proprietatea asupra regnului animal

(1) Regnul animal este proprietate a statului. Asigurarea ocrotirii şi conservării regnului animal constituie responsabilitatea statului.

(2) Resursele regnului animal pot fi folosite potrivit prevederilor titlului III.

Articolul 4. Administrarea de stat în domeniul protecţiei şi folosirii resurselor regnului animal

Administrarea de stat în domeniul protecţiei şi folosirii resurselor regnului animal se realizează de către Guvern prin intermediul autorităţii centrale abilitate cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător, autorităţilor administraţiei publice locale.

Articolul 5. Competenţa Guvernului şi a autorităţilor administraţiei publice locale

(1) Guvernul adoptă acte normative şi standarde ecologice în domeniul protecţiei şi folosirii raţionale a animalelor şi habitatului lor, aprobă programele de stat în scopul menţinerii echilibrului, ecologic şi diversităţii regnului animal, organizează realizarea lor.

(2) Autorităţile administraţiei publice locale de comun acord cu Inspectoratul pentru Protecția Mediului exercită controlul asupra protecţiei şi folosirii resurselor regnului animal, coordonează amplasamentele obiectelor care afectează starea regnului animal, programele de acţiuni în domeniul protecţiei, folosirii şi reproducerii regnului animal, efectuează măsuri de protecţie şi ameliorare a habitatului animalelor, limitează drepturile beneficiarilor regnului animal.

Articolul 6. - abrogat

Articolul 7. Cerinţele principale privind protecţia şi folosirea resurselor regnului animal

La planificarea şi realizarea măsurilor care pot afecta habitatul animalelor şi starea regnului animal se va asigura respectarea următoarelor cerinţe:

a) conservarea diversităţii de specii de animale care vieţuiesc în mod natural;

b) protecţia şi ameliorarea habitatului, condiţiilor de reproducere şi căilor de migraţie a animalelor;

c) conservarea integrităţii biocenozelor;

d) reglementarea efectivului de animale în scopul menţinerii echilibrului ecologic, ocrotirii sănătăţii populaţiei şi prevenirii pagubelor ce pot fi cauzate economiei naţionale;

e) repararea completă a pagubelor cauzate habitatului animalelor şi regnului animal şi alocarea de mijloace cu destinaţie specială pentru restabilirea efectivului de animale sau a mediului lor de trai;

f) luarea măsurilor necesare pentru menţinerea populaţiei speciilor la nivelul cerinţelor ecologice, ştiinţifice şi culturale, ţinînd cont de condiţiile economice şi de recreare din teritoriu, sau crearea condiţiilor pentru adaptarea populaţiei speciilor la condiţiile respective.

Articolul 8. Participarea organizaţiilor social-politice şi obşteşti la realizarea măsurilor de protecţie şi folosire a resurselor regnului animal

Organizaţiile social-politice, sindicatele, societăţile vînătorilor şi pescarilor, societăţile ştiinţifice şi alte organizaţii obşteşti pot acorda sprijin autorităţilor publice şi pot participa nemijlocit la munca de educaţie ecologică a populaţiei, la realizarea măsurilor de protecţie şi folosire raţională a resurselor regnului animal, pot crea, conform regulamentelor (statutelor) lor, de comun acord cu Inspectoratul pentru Protecția Mediului şi cu autorităţile administraţiei publice locale inspectorate ecologice obşteşti.

Articolul 9. Participarea cetăţenilor la realizarea măsurilor de protecţie şi folosire a resurselor regnului animal.

Cetăţenii sînt datori să păstreze şi să ocrotească regnul animal. Ei pot participa personal sau prin intermediul organizaţiilor obşteşti la realizarea măsurilor de protecţie, folosire raţională a resurselor regnului animal, pot prezenta propuneri corespunzătoare autorităţilor publice şi organizaţiilor obşteşti, pot comunica despre încălcările legislaţiei cu privire la protecţia şi folosirea resurselor regnului animal.

Articolul 10. Coordonarea activităţii de protecţie şi folosire a resurselor regnului animal

Coordonarea în comun cu instituţiile ştiinţifice, serviciile sanitaro-epidemiologice, de protecţie a plantelor, veterinare, de extragere a resurselor naturale, cu organizaţiile obşteşti etc. a programelor de acţiuni în domeniul protecţiei folosirii şi reproducerii resurselor regnului animal se efectuează de către autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător şi autorităţile administraţiei publice locale.

Titlul II

PROTECŢIA REGNULUI ANIMAL

Articolul 11. Măsurile de asigurare a protecţiei regnului animal

Protecţia regnului animal se asigură prin:

a) stabilirea regulilor, normelor, termenelor şi altor cerinţe de protecţie, folosire şi reproducere a resurselor regnului animal;

b) prevederea măsurilor de protecţie a animalelor în proiectele de amenajare a teritoriului, de irigaţie, de construcţii şi în alte proiecte;

c) neadmiterea folosirii neautorizate a resurselor regnului animal;

c1) vînătoarea de selecție;

d) protecţia şi ameliorarea habitatului, condiţiilor de reproducere şi căilor de migraţie a animalelor;

e) încasarea amenzilor şi despăgubirilor pentru pagubele cauzate animalelor şi habitatului lor;

f) crearea de arii naturale protejate de stat;

f1) crearea de noi biotopuri, protecţia celor existente sau restabilirea biotopurilor degradate;

g) reproducerea în condiţii de captivitate a speciilor de animale rare, periclitate şi vulnerabile;

h) limitarea scoaterii animalelor din mediul natural şi aclimatizarea de specii noi;

i) recultivarea terenurilor deteriorate şi crearea condiţiilor de vieţuire şi reproducere pentru speciile de animale folositoare;

j) acordarea de ajutor animalelor în caz de îmbolnăvire sau pericol de pieire, ca urmare a calamităţilor naturale şi a altor cauze;

k) efectuarea de cercetări ştiinţifice în domeniul protecţiei şi folosirii resurselor regnului animal;

l) efectuarea monitoringului asupra proceselor şi fenomenelor ce au loc în lumea animală;

m) educaţia ecologică a populaţiei.

Articolul 12. Măsuri de prevenire și reducere a impactului asupra regnului animal, habitatului, condițiilor de reproducere și căilor de migrație a animalelor

(1) Planificarea, proiectarea și executarea lucrărilor de desțelenire, irigație, desecare, defrișare, extracție a zăcămintelor, construcție a diferitelor obiective, întocmire a rutelor turistice, creare a zonelor de agrement, amplasare a căilor ferate, șoselelor, conductelor, canalelor, barajelor au loc numai dacă, în prealabil, activitățile planificate au fost supuse procedurii de evaluare a impactului asupra mediului în conformitate cu Legea nr. 86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului sau documentația de proiect a fost supusă expertizei ecologice de stat în conformitate cu Legea nr. 851/1996 privind expertiza ecologică.

(2) Efectuarea lucrărilor menționate la alin. (1) se permite în baza acordului de mediu sau, după caz, a avizului expertizei ecologice de stat, cu respectarea condițiilor și măsurilor de protecție a mediului stabilite în aceste acte.

Articolul 13. Coordonarea privind amplasamentele obiectivelor care afectează starea regnului animal

(1) Selectarea amplasamentelor obiectivelor se coordonează de către autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale și cu protecția mediului, ca urmare a participării în cadrul comisiilor de selectare a terenurilor, prin semnarea actelor de selectare a terenurilor respective.

(2) În caz de dezacord al autorității centrale abilitate cu gestiunea resurselor naturale și cu protecția mediului cu unele poziții din actele de selectare a terenurilor, aceasta eliberează un aviz în care expune cauzele dezacordului, care se anexează la actele de selectare.

Articolul 14. Prevenirea pieirii animalelor la efectuarea unor procese de producţie

(1) La efectuarea lucrărilor agricole, de construcţie, de exploatare a mijloacelor de transport etc., persoanele fizice şi juridice sînt obligate să ia măsuri pentru prevenirea pieirii animalelor.

(2) Se interzice incendierea vegetaţiei uscate, păstrarea materialelor şi deşeurilor de producţie fără respectarea măsurilor stabilite pentru prevenirea pieirii animalelor.

Articolul 141. Vînătoarea de selecție

Vînătoarea de selecție se organizează și se efectuează de către gestionarul fondului de vînătoare, iar în ariile naturale protejate de stat – de către angajații gestionarului. Vînătoarea de selecție se realizează individual, la pîndă, cu armă cu țeavă ghintuită. Modul de organizare și de desfășurare a vînătorii de selecție se stabilește printr-un regulament elaborat de autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale și cu protecția mediului înconjurător, aprobat de Guvern.

Articolul 15. Protecţia animalelor pe teritoriul fondului de arii naturale protejate de stat

Protecţia animalelor şi folosirea lor pe teritoriul fondului de arii naturale protejate de stat se realizează conform legislaţiei.

Articolul 16. Protecţia speciilor de animale rare, periclitate şi vulnerabile

(1) Speciile de animale rare, periclitate şi vulnerabile sînt în mod obligatoriu protejate de stat şi se includ în Cartea Roşie a Republicii Moldova.

(2) Speciile de animale rare, periclitate şi vulnerabile, incluse în Cartea Roşie, sînt protejate conform prezentei legi şi altor acte normative. Nu se admit acţiuni care pot conduce la pieirea, reducerea efectivului, precum şi la degradarea habitatului speciilor de animale menţionate.

(3) Pentru protecţia speciilor incluse în Cartea Roşie se stabilesc următoarele măsuri:

a) crearea obiectelor şi complexelor din fondul ariilor naturale protejate de stat, prioritar pe terenurile unde sînt răspîndite animalele incluse în Cartea Roşie şi pe căile de migraţie a unor astfel de specii de animale;

b) interzicerea scoaterii animalelor din mediul natural, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 27 alin. (3);

c) interzicerea deranjării animalelor în habitatul lor natural, în special în perioadele de reproducere, de hibernare şi de migraţie.

Articolul 17. Colecţiile de animale din fauna sălbatică

(1) Înfiinţarea şi completarea colecţiilor de animale din fauna sălbatică (colecţii de animale vii în grădinile zoologice, precum şi de animale împăiate, preparate anatomice etc. ) de către persoane juridice prin scoaterea animalelor din mediul natural în aceste scopuri se realizează conform prevederilor art. 23, 26-28.

(2) Importanţa ştiinţifică, culturală, educaţională şi estetică a colecţiei se stabileşte de grupul de experţi al colecţiilor, care include specialişti şi oameni de ştiinţă din domeniu.

(3) Colecţiile, precum şi unele exponate separate, de importanţă ştiinţifică, culturală, educaţională şi estetică sînt supuse înregistrării de stat de către autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător, cu înscrierea datelor necesare despre colecţie în Registrul de stat al colecţiilor şi cu eliberarea certificatului colecţiei. Reînregistrarea colecţiilor se efectuează o dată la 5 ani.

(4) Modul de înregistrare a colecţiilor de animale din fauna sălbatică se reglementează de Guvern.

(5) Pentru importul, exportul şi reexportul colecţiilor de plante, părţi sau exponate ale colecţiilor, este necesară obţinerea permisului/certificatului CITES sau acordului de mediu pentru import/export, în modul stabilit la art. 19.

(6) Pentru obţinerea permisului/certificatului CITES sau acordului pentru import/export, pe lîngă documentele indicate la art. 19, solicitantul prezintă următoarele documente:

a) certificatul de înregistrare a colecţiei;

b) lista exponatelor din colecţie, cu indicarea denumirii speciilor în limbile de stat, latină şi, după caz, rusă, precum şi a numărului de indivizi;

c) contractul de colaborare sau orice alt document care justifică motivul exportului colecţiei sau exponatelor acesteia.

(7) Pentru exportul colecţiilor, părţilor sau exponatelor colecţiilor, care nu sînt înscrise în Registrul de stat al colecţiilor, în locul certificatului de înregistrare al colecţiei se prezintă un alt document care confirmă dreptul de posesie sau administrare a colecţiei sau a exponatelor separate (contractul de vînzare-cumpărare, contractul de donaţie etc.).

(8) Posesorii de colecţii de animale din fauna sălbatică sînt obligaţi să respecte regulile de păstrare, completare şi evidenţă a obiectelor colecţionate, precum şi regulile de comercializare a acestora stabilite de legislaţie.

(9) Certificatul de înregistrare a colecţiei se eliberează gratuit.

Articolul 18. Protecţia animalelor în cazul aplicării chimicatelor în economia naţională

(1) Gospodăriile agricole, forestiere, ale transporturilor etc. care transportă, păstrează şi aplică chimicale, precum şi cetăţenii sînt obligaţi să respecte regulile de aplicare a chimicalelor în scopul neadmiterii pieirii animalelor şi degradării habitatului lor.

(2) Se interzice aplicarea chimicalelor pentru care nu au fost elaborate normativele de concentraţii maxime admisibile în mediul înconjurător.

(3) Regulile de aplicare a pesticidelor, îngrăşămintelor minerale, microelementelor şi altor preparate, precum şi lista acestora urmează a fi coordonate cu autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Ministerul Sănătăţii, Muncii și Protecției Sociale.

(4) Persoanele juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma de organizare juridică, sînt obligate să recupereze pagubele şi profitul ratat cauzate regnului animal în urma aplicării chimicalelor, conform legislaţiei.

Articolul 19. Importul, exportul, reexportul, tranzitul, strămutarea, aclimatizarea şi încrucişarea animalelor

(1) Importul şi exportul animalelor, părţilor şi derivatelor din ele, colectate din fauna sălbatică, în stare vie, proaspătă sau semiprelucrată, se admit numai în baza acordului pentru importul sau exportul de animale sălbatice, eliberat de către autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale și cu protecţia mediului.

(2) Importul, exportul, reexportul şi tranzitul animalelor, părţilor şi derivatelor din ele, reglementate de Convenţia privind comerţul internaţional cu speciile sălbatice de faună şi floră pe cale de dispariţie (CITES), se admit numai în baza permisului/certificatului CITES, eliberat de către organul de gestiune CITES.

(3) Persoanele fizice și juridice care intenționează să întreprindă o procedură de import, export, reexport sau tranzit al animalelor, părţilor şi derivatelor din ele, colectate din fauna sălbatică, în stare vie, proaspătă sau semiprelucrată, sînt obligate să solicite și să obțină de la organele menționate la alin. (1) și (2) acordul sau permisul/certificatul CITES corespunzător. În acest caz, solicitantul prezintă autorității centrale abilitate cu gestiunea resurselor naturale și cu protecţia mediului, care este și organul de gestiune CITES, cererea și setul complet de documente anexate.

(4) Modul de solicitare, acordare, suspendare și retragere a actelor permisive prevăzute de prezenta lege pentru agenții economici se stabilește de Legea nr. 160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător în partea în care nu este reglementat de prezenta lege.

(5) Pentru obţinerea acordului pentru import, solicitantul depune următoarele documente:

a) cererea, în care se indică următoarele informaţii: scopul efectuării importului, bunul importat (denumirea speciei în limba latină şi în limba de stat), starea acestuia (vie, produs sau derivat), cantitatea importată (numărul de exemplare sau de kilograme), statul exportator cu adresa juridică a beneficiarului, locul de întreţinere a animalului;

b) copia contractului dintre importator şi exportator, în cazul persoanelor juridice, cu indicarea condiţiilor de transportare a animalelor vii;

c) copia autorizației sanitar-veterinare de funcționare a grădinilor zoologice/instalațiilor, eliberată de către Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, în cazul importului de animale vii care vor fi întreţinute în captivitate;

d) copia certificatului sanitar-veterinar, în cazul importului de animale vii care vor fi introduse/aclimatizate în ecosistemele naturale, pentru a garanta că specia dată nu va prejudicia fauna sălbatică autohtonă.

(6) Acordul pentru import se eliberează gratis, în termen de 15 zile de la depunerea setului complet de documente, doar pentru o singură tranzacție, și este valabil timp de 3 luni de la data eliberării. Formularul acordului pentru import se aprobă de Guvern.

(7) Pentru obţinerea acordului pentru export, solicitantul depune următoarele documente:

a) cererea, în care se indică următoarele informaţii: scopul efectuării exportului, bunul exportat (denumirea speciei în limba latină şi în limba de stat), starea acestuia (vie, produs sau derivat), cantitatea exportată (numărul de exemplare sau de kilograme), statul importator cu adresa juridică a beneficiarului, locul de întreţinere a animalului;

b) copia contractului dintre exportator şi importator, în cazul persoanelor juridice, cu indicarea condiţiilor de transportare a animalelor vii;

c) autorizaţia pentru dobîndirea animalelor, în cazul în care solicitantul este titular al unei astfel de autorizații;

d) copia autorizaţiei pentru dobîndirea animalelor, în cazul în care solicitantul nu este titular al unei astfel de autorizaţii, obţinută de la titularul autorizației;

e) copiile facturilor de cumpărare a mărfii pentru export, în cazul în care solicitantul nu este titular de autorizaţie pentru dobîndirea animalelor și a cumpărat marfa de la un titular al autorizației pentru dobîndirea animalelor.

(8) În procesul de examinare a cererii, organul emitent solicită Inspectoratului pentru Protecția Mediului să se deplaseze la locul de ținere în captivitate a animalelor și să verifice datele expuse în cerere și în documentele anexate, cu întocmirea unui act de control, care se anexează la cererea solicitantului.

(9) Acordul pentru export se eliberează în termen de 15 zile de la depunerea setului complet de documente, doar pentru o singură tranzacție, și este valabil timp de 3 luni de la data eliberării. În cazul în care autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale și cu protecţia mediului decide eliberarea acordului pentru export, cu 3 zile pînă la expirarea termenului-limită, aceasta transmite prin ghișeul unic electronic o notificare solicitantului, prin care îi aduce la cunoștință acceptul eliberării acordului și necesitatea achitării taxei stabilite pentru acest acord, cu prezentarea documentului confirmativ de plată la emiterea actului permisiv. Formularul acordului de export se aprobă de Guvern.

(10) Pentru eliberarea acordului pentru export se stabilesc următoarele taxe, care se transferă la contul Fondului Ecologic Național:

Melci în stare vie (resursă genetică) 2,0 lei/kg

Carne de melc decochiliată congelată 4,0 lei/kg

Cochilii de melc 0,5 lei/kg

Scoici, broaşte şi raci, în stare vie 4,0 lei/kg

Scoici, broaşte şi raci, în stare

semiprelucrată 3,0 lei/kg

Alte animale acvatice (peşti, viermi,

crustacee etc.) 3,0 lei/kg

Peşti decorativi (resursă genetică) 2,0 lei/bucata

Iepuri şi alte mamifere sălbatice mici,

în stare vie

(resursă genetică) 40,0 lei/bucata

Iepuri şi alte mamifere sălbatice mici,

împuşcate 10,0 lei/kg

Mamifere sălbatice mari, în stare vie

(resursă genetică) 500,0 lei/bucata

Mamifere sălbatice mari, împuşcate 20,0 lei/kg

Păsări din fauna sălbatică, în stare vie

(resursă genetică) 30,0 lei/bucata

Păsări din fauna sălbatică, împuşcate 10,0 lei/kg.

(11) Pentru obţinerea permisului/certificatului CITES pentru import, solicitantul depune următoarele documente:

a) cererea, în care se indică următoarele informaţii: scopul efectuării importului, bunul importat (denumirea speciei în limba latină şi în limba de stat), starea acestuia (vie, produs sau derivat), cantitatea importată (numărul de exemplare sau de kilograme), statul exportator cu adresa juridică a beneficiarului, locul de întreţinere a animalului;

b) copia contractului dintre importator şi exportator, în cazul persoanelor juridice, cu indicarea condiţiilor de transportare a animalelor vii;

c) copia permisului/certificatului CITES de export, eliberat de organul de gestiune CITES al statului exportator;

d) copia autorizației sanitar-veterinare de funcționare a grădinilor zoologice/instalațiilor, eliberată de către Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, în cazul importului de animale vii care vor fi întreţinute în captivitate.

(12) Pentru obţinerea permisului/certificatului CITES pentru export, reexport sau tranzit, solicitantul depune următoarele documente:

a) cererea, în care se indică următoarele informaţii: tipul şi scopul tranzacţiei, bunul (denumirea speciei în limba latină şi în limba de stat), starea acestuia (vie, produs sau derivat), cantitatea acestuia (numărul de exemplare sau kilograme), statul importator cu adresa juridică a beneficiarului, locul de întreţinere a animalului;

b) copia contractului dintre exportator şi importator, în cazul persoanelor juridice, cu indicarea condiţiilor de transportare a animalelor vii;

c) autorizaţia pentru dobîndirea animalelor, în cazul în care solicitantul este titular al unei astfel de autorizații;

d) copia autorizaţiei pentru dobîndirea animalelor, în cazul în care solicitantul nu este titular al unei astfel de autorizaţii, obţinută de la titularul autorizației;

e) copiile facturilor de cumpărare a mărfii pentru export, în cazul în care solicitantul nu este titular de autorizaţie pentru dobîndirea animalelor și a cumpărat marfa de la un titular al autorizației pentru dobîndirea animalelor;

f) copia permisului/certificatului CITES de import, eliberat de organul de gestiune CITES al statului importator.

(13) Cererea de solicitare a permisului/certificatului CITES pentru import, export, reexport sau tranzit se examinează în cel mult 30 de zile de la data depunerii setului complet de documente.

(14) După recepționarea și înregistrarea cererii, organul de gestiune CITES solicită autorității științifice CITES, prin intermediul ghișeului unic electronic, examinarea cererii și prezentarea avizului respectiv în termen de 5 zile.

(15) Permisul/certificatul CITES pentru import, export, reexport sau tranzit se eliberează doar pentru o singură tranzacție și este valabil timp de 6 luni de la data eliberării, cu excepția celor eliberate pentru circ, delfinarii și expoziții mobile, care sînt valabile timp de un an de la data eliberării. Formularul permisului/ certificatului CITES se aprobă de Guvern.

(16) În cazul în care organul de gestiune CITES decide eliberarea permisului/certificatului CITES pentru import, export, reexport sau tranzit, cu 3 zile pînă la expirarea termenului-limită, acesta transmite prin ghișeul unic electronic o notificare solicitantului, prin care îi aduce la cunoștință acceptul eliberării permisului/certificatului CITES și necesitatea achitării taxei stabilite pentru acest act, cu prezentarea documentului confirmativ de plată la eliberarea actului permisiv.

(17) Pentru eliberarea permisului/certificatului CITES pentru import, export, reexport sau tranzit se stabilesc următoarele taxe, care se transferă la contul Fondului Ecologic Național:

Specii de mamifere sălbatice 500,0 lei/permis

Specii de reptile, păsări 400,0 lei/permis

Lipitori, peşti 500,0 lei/permis

Alte specii de animale sălbatice 300,0 lei/permis.

(18) În cazul în care solicitantul a depus cererea și setul de documente în format electronic, autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale și cu protecţia mediului poate solicita ca, la eliberarea acordului pentru import/export sau a permisului/certificatului CITES sau în termen de 30 de zile după eliberarea acestora, să-i fie puse la dispoziție originalele documentelor ale căror copii au fost anexate la cererea transmisă la distanță, pentru a verifica autenticitatea copiilor în cauză.

(19) Autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale și cu protecţia mediului ține Registrul cererilor de eliberare a acordurilor de import/export și a permiselor/certificatelor CITES, precum și Registrul actelor eliberate, asigurînd accesul public, inclusiv prin intermediul rețelei internet, la datele din registrele în cauză, cu respectarea rigorilor prevăzute de legislația cu privire la protecția datelor cu caracter personal.

(20) Strămutarea, aclimatizarea şi încrucişarea animalelor se efectuează cu acordul autorităţii centrale abilitate cu gestiunea resurselor naturale și cu protecţia mediului.

(21) În scopul monitorizării procesului de import/export al animalelor și al asigurării că tranzacția a avut loc, precum și în scopul raportării către Secretariatul CITES, autoritatea vamală prezintă, în termen de 10 zile după finalizarea procedurii de import/export, către autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale și cu protecţia mediului originalul permisului/certificatului CITES pentru import sau copia, cu semnăturile și ștampila originală, a permisului/certificatului CITES pentru export/reexport, cu completarea rubricilor speciale din permisul/certificatul CITES la frontiera țării.

Articolul 20. Restricţii la drepturile beneficiarilor şi stabilirea obligaţiunilor acestora privind folosinţa obiectelor naturale în scopul protecţiei regnului animal

În scopul protecţiei regnului animal drepturile beneficiarilor de folosinţă a terenurilor, pădurilor, apelor şi subsolului pot fi limitate, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire, stabilindu-se acestora obligaţiuni în vederea protecţiei animalelor şi habitatului lor.

Titlul III

FOLOSIREA RESURSELOR REGNULUI ANIMAL

Articolul 21. Beneficiarii regnului animal

Beneficiari ai regnului animal pot fi persoanele fizice şi juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma de organizare juridică.

Articolul 22. Modalităţile de folosire a resurselor regnului animal

(1) Respectînd cerinţele prevăzute de legislaţie, pot fi practicate următoarele modalităţi de folosire a resurselor regnului animal:

a) vînătoarea sportivă şi de amatori;

b) pescuitul industrial, sportiv şi de amatori;

c) dobîndirea de animale care nu constituie obiecte ale vînatului şi pescuitului;

d) folosirea în scopuri economice, ştiinţifice, cultural-educative şi estetice;

e) folosirea proprietăţilor utile ale animalelor şi a produselor activităţii vitale a acestora.

(2) Folosirea resurselor regnului animal indicate la alin.(1) lit. b) se reglementează conform Legii privind fondul piscicol, pescuitul şi piscicultura.

(3) Alte modalităţi de folosire a resurselor regnului animal pot fi instituite numai prin modificarea sau completarea prezentei legi.

Articolul 23. Vînătoarea sportivă şi de amatori

Terenurile de vînătoare, modul de gestiune a gospodăriei cinegetice, speciile de animale şi regulile vînatului sînt stabilite de Regulamentul gospodăriei cinegetice, expus în anexa nr. 1. Controlul asupra respectării acestui regulament este exercitat de către Inspectoratul pentru Protecția Mediului, autoritatea silvică centrală şi autorităţile administraţiei publice locale.

Articolul 26. Dobîndirea de animale care nu constituie obiecte ale vînatului şi pescuitului

(1) Dobîndirea de animale care nu constituie obiecte ale vînatului şi pescuitului (melci, şerpi, broaşte etc.) se efectuează în baza autorizaţiei eliberate de către autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale și cu protecţia mediului.

(2) Persoanele fizice și juridice care intenționează să dobîndească din mediu animale care nu constituie obiecte ale vînatului și pescuitului sînt obligate să solicite și să obțină de la autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale și cu protecţia mediului autorizația pentru dobîndirea de animale care nu constituie obiecte ale vînatului şi pescuitului (melci, şerpi, broaşte etc.). În acest caz, solicitantul prezintă, fie pe suport de hîrtie la sediul autorității, fie în format electronic, prin intermediul ghișeului unic electronic de solicitare a actelor permisive, cererea în care indică informaţii privind denumirea speciei în limba latină şi în limba de stat, care urmează a fi dobîndită, cantitatea solicitată (numărul de kilograme sau de exemplare), locurile de dobîndire (cu indicarea localităţilor, a întreprinderilor silvice în cazul dobîndirii din fondul forestier de stat), locul de întreţinere/depozitare a animalelor.

(3) Autorizația pentru dobîndirea de animale care nu constituie obiecte ale vînatului şi pescuitului se eliberează în termen de 10 zile de la depunerea setului complet de documente, doar pentru o singură tranzacție, și este valabilă pe termenul indicat în autorizație, dar nu mai mult de un an. Formularul autorizației se aprobă de Guvern. În cazul în care autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale și cu protecţia mediului decide eliberarea autorizației pentru dobîndirea de animale care nu constituie obiecte ale vînatului şi pescuitului, cu 3 zile pînă la expirarea termenului-limită, aceasta transmite prin ghișeul unic electronic o notificare solicitantului, prin care îi aduce la cunoștință acceptul eliberării autorizației și necesitatea achitării taxei stabilite pentru acest act, cu prezentarea documentului confirmativ de plată la eliberarea actului permisiv.

(4) Taxa pentru eliberarea autorizației este stabilită în mărime de 3000 de lei și se transferă la contul Fondului Ecologic Național.

(5) După finalizarea activităților de dobîndire a animalelor care nu constituie obiecte ale vînatului şi pescuitului, deținătorul autorizației este obligat, în termen de 20 de zile, să prezinte darea de seamă privind dobîndirea animalelor autorității centrale abilitate cu gestiunea resurselor naturale și cu protecţia mediului.

(6) Autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale și cu protecţia mediului ține Registrul cererilor de eliberare a autorizațiilor pentru dobîndirea de animale care nu constituie obiecte ale vînatului şi pescuitului, precum și Registrul autorizațiilor eliberate, asigurînd accesul public, inclusiv prin intermediul rețelei internet, la datele din registrele în cauză, cu respectarea rigorilor prevăzute de legislația cu privire la protecția datelor cu caracter personal.

(7) Modul de solicitare, acordare, suspendare și retragere a autorizațiilor pentru dobîndirea de animale care nu constituie obiecte ale vînatului şi pescuitului este reglementat de Legea nr. 160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător în partea în care nu este reglementat de prezenta lege.

Articolul 27. Folosirea resurselor regnului animal în scopuri economice, ştiinţifice, cultural-educative şi estetice

(1) Folosirea animalelor în scopuri economice, ştiinţifice, cultural-educative şi estetice se permite fără scoaterea lor din mediul natural şi dacă acest fapt nu dăunează populaţiei corespunzătoare de animale.

(2) Folosirea animalelor cu scoaterea lor din mediul natural se admite conform prevederilor anexelor nr. 1 şi 2 ale prezentei legi.

(3) Folosinţa specială a animalelor incluse în Cartea Roşie a Republicii Moldova se permite numai în scopuri ştiinţifice, de selecţie, inclusiv de reproducere, răspîndire, cultivare/creştere, aclimatizare a fiecărui reprezentant în parte, în scopuri culturale (circ, expoziţii zoologice, acvarii etc.), precum şi în caz de epizootii, în bază de autorizaţie specială, eliberată de autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător, cu avizul Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi al Institutului Naţional de Ecologie.

(4) Modul de eliberare a autorizaţiei pentru folosinţa specială a animalelor incluse în Cartea Roşie a Republicii Moldova şi modelul acesteia sînt elaborate şi aprobate de autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător.

Articolul 28. Recoltarea şi valorificarea produselor animaliere

Recoltarea şi valorificarea produselor animaliere se admite fără scoaterea animalelor din mediul natural, fără modificarea structurii populaţiilor de animale şi habitatului lor, conform normelor de recoltare şi în corespundere cu regulamentul expus în anexa nr. 1.

Articolul 29. Reglementarea efectivului de animale

(1) În scopul ocrotirii sănătăţii populaţiei, protecţiei animalelor şi plantelor şi prevenirii pagubelor ce pot fi cauzate economiei naţionale, în caz de sporire a efectivului unor specii de animale şi izbucnire a epizootiilor, pot fi aplicate măsuri de reglementare a efectivului unor specii de animale.

(2) Speciile de animale şi modul de aplicare a măsurilor de reglementare a efectivului lor se stabilesc de către autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător, ţinîndu-se cont de propunerile instituţiilor ştiinţifice corespunzătoare.

(3) Aplicarea măsurilor de reglementare a efectivului unor specii de animale se efectuează prin metode de menţinere a efectivului populaţiilor tuturor speciilor de animale la nivelul cerinţelor ecologice şi ştiinţifice naţionale şi internaţionale, fără diminuarea factorilor economici, culturali şi de recreare a teritoriului.

(4) Reglementarea efectivului de animale în ariile naturale protejate de stat se organizează și se efectuează de către angajații gestionarului și se realizează individual, la pîndă, cu armă cu țeavă ghintuită, de pe turn sau alte locuri special amenajate în acest scop. Modul de organizare și efectuare a reglementării efectivului de animale în ariile naturale protejate de stat se stabilește printr-un regulament elaborat de autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale și cu protecția mediului înconjurător, aprobat de Guvern.

Articolul 30. Restricţii la drepturile beneficiarilor regnului animal

(1) Persoanele fizice şi juridice au dreptul să practice doar acele modalităţi de folosire a resurselor regnului animal, care sînt stabilite de prezenta lege şi permise în perioada respectivă sau pe teritoriul respectiv de către organele de stat pentru protecţia şi folosirea resurselor regnului animal şi de către autorităţile administraţiei publice locale.

(2) Drepturile de folosinţă a resurselor regnului animal pot fi limitate de către organele de control şi de autorităţile administraţiei publice locale în cazurile reducerii efectivului de animale sau retragerii din folosinţă a unor specii de animale în scopul protecţiei lor.

Articolul 31. Obligaţiunile beneficiarilor regnului animal

(1) Beneficiarul este obligat:

a) să respecte regulile, normele, termenele stabilite şi alte cerinţe de protecţie şi folosire a resurselor regnului animal;

b) să folosească resursele regnului animal utilizînd mijloace ce nu prejudiciază integritatea biocenozelor naturale şi asigură protecţia animalelor care nu au fost oferite în uzufruct;

c) să ţină evidenţa efectivului de animale oferite în uzufruct, cu excepţia celor din pescuitul industrial, să verifice starea mediului lor de trai;

d) să realizeze măsurile necesare pentru reproducerea regnului animal;

e) să acorde ajutor multilateral organelor de stat, altor organe care exercită controlul asupra protecţiei şi folosirii resurselor regnului animal;

f) să nu admită degradarea habitatului animalelor;

g) să repare pagubele cauzate regnului animal;

h) să se călăuzească de principiile folosirii raţionale a regnului animal pentru asigurarea echilibrului ecologic;

i) să se asigure de faptul că folosirea resurselor regnului animal nu împiedică luarea măsurilor pentru conservarea populaţiilor speciilor rare, vulnerabile şi periclitate şi a speciilor migratoare de animale.

(2) Beneficiarii regnului animal sînt obligaţi să îndeplinească şi alte cerinţe privind protecţia, folosirea şi reproducerea resurselor regnului animal, prevăzute de legislaţie.

Articolul 32. Temeiurile sistării dreptului de folosinţă a resurselor regnului animal

(1) Dreptul de folosinţă a resurselor regnului animal se sistează în cazul:

a) dispariţiei necesităţii de folosinţă sau renunţării la ea;

b) expirării termenului de folosinţă stabilit;

c) apariţiei necesităţii de retragere din folosinţă a unor specii de animale în scopul protecţiei lor;

d) lichidării unităţii căreia i s-a acordat dreptul de folosinţă;

e) neachitării la termen a plăţii pentru folosirea animalelor;

f) nerespectării de către beneficiar a regulilor, normelor, termenelor stabilite şi altor cerinţe de protecţie şi folosire a resurselor regnului animal.

(2) Temeiurile sistării dreptului de folosinţă a resurselor regnului animal sînt depline şi întregi. Ele nu pot fi puse în cauză sau limitate de autorităţile publice decît în condiţiile legii.

Articolul 33. Modul de sistare a dreptului de folosinţă a resurselor regnului animal

Sistarea dreptului de folosinţă a resurselor regnului animal se realizează prin anularea autorizaţiei de folosinţă de către organul de stat care a eliberat-o.

Titlul IV

EVIDENŢA DE STAT ŞI CADASTRUL DE STAT AL REGNULUI ANIMAL

Articolul 34. Evidenţa de stat a resurselor regnului animal

Ţinerea evidenţei de stat a animalelor şi a folosirii lor se efectuează de către:

a) Academia de Ştiinţe a Moldovei - a animalelor rare, periclitate şi vulnerabile, a animalelor folositoare pentru agricultură şi silvicultură a animalelor care au importanţă pentru cercetări ştiinţifice;

b) Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului - a dăunătorilor culturilor agricole, pădurilor şi a animalelor de vînat;

c) Ministerul Sănătăţii, Muncii și Protecției Sociale - a animalelor parazite şi agenţilor de boli infecţioase;

d) Societatea vînătorilor şi pescarilor - a animalelor de vînat, a altor animale care vieţuiesc în terenurile de vînătoare ale fondului cinegetic, atribuite societăţii;

e) alte organizaţii şi subunităţi - a speciilor de animale ce ţin de genul de activitate a acestor unităţi.

Articolul 35. Cadastrul de stat al regnului animal

(1) Cadastrul de stat al regnului animal, care conţine totalitatea informaţiilor despre arealul, efectivul, locurile de vieţuire şi reproducere a animalelor şi folosirea lor, se întocmeşte pe o perioadă de 10 ani de către Academia de Ştiinţe a Moldovei pe baza evidenţei de stat a animalelor.

(2) Controlul asupra ţinerii Cadastrului de stat al regnului animal se exercită de către autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător.

(3) Ţinerea evidenţei de stat şi a Cadastrului de stat al regnului animal se efectuează din contul statului, conform regulamentului şi formularelor elaborate de către Academia de Ştiinţe a Moldovei şi care sînt obligatorii pentru toţi subiecţii prevăzuţi la art. 34.

(4) Amenajarea cinegetică a fondului silvic de stat este organizată de către autoritatea silvică centrală şi se efectuează o dată la 10 ani concomitent cu amenajarea silvică de către expediţia de amenajare silvică.

Titlul V

CONTROLUL ASUPRA PROTECŢIEI ŞI FOLOSIRII RESURSELOR REGNULUI ANIMAL

Articolul 36. Sarcinile controlului de stat asupra protecţiei şi folosirii resurselor regnului animal

Controlul de stat asupra protecţiei şi folosirii resurselor regnului animal are drept sarcină asigurarea îndeplinirii de către toate ministerele, departamentele, persoanele fizice şi juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma de organizare juridică, a obligaţiunilor de protecţie a regnului animal, respectarea modului stabilit de folosire a animalelor şi a altor norme prevăzute de legislaţie.

Articolul 37. Organele care exercită controlul de stat asupra protecţiei şi folosirii resurselor regnului animal

Controlul de stat asupra protecţiei şi folosirii resurselor regnului animal este exercitat de către Inspectoratul pentru Protecția Mediului şi autorităţile administraţiei publice locale.

Articolul 38. Drepturile organelor de stat de protecţie şi folosire a resurselor regnului animal

Organele de stat de protecţie şi folosire a resurselor regnului animal are dreptul:

a) să oprească folosirea neautorizată a animalelor, precum şi folosirea cu încălcare a regulilor, normelor, termenelor stabilite şi a altor cerinţe de protecţie şi folosire a resurselor regnului animal;

b) să retragă autorizaţia sau să stabilească limitări la dreptul de folosinţă a resurselor regnului animal;

c) să dea indicaţii obligatorii pentru executare privind eliminarea de încălcări ale regulilor, normelor, termenelor stabilite şi ale altor cerinţe de protecţie şi folosire a resurselor regnului animal;

d) să sisteze lucrările dacă acestea pot cauza pagube considerabile animalelor şi habitatului lor;

e) să tragă la răspundere administrativă contravenienţii regulilor, normelor, termenelor stabilite şi altor cerinţe de protecţie şi folosire a resurselor regnului animal iar, după caz, să înainteze organelor de drept materiale pentru luarea măsurilor corespunzătoare.

Titlul VI

RĂSPUNDEREA PENTRU ÎNCĂLCAREA LEGISLAŢIEI CU PRIVIRE LA PROTECŢIA ŞI FOLOSIREA RESURSELOR REGNULUI ANIMAL

Articolul 40. Răspunderea pentru încălcarea legislaţiei cu privire la protecţia şi folosirea resurselor regnului animal

Persoanele fizice şi juridice vinovate de:

a) încălcarea regulilor vînatului, pescuitului şi a altor modalităţi de folosire a resurselor regnului animal;

b) încălcarea regulilor de protecţie a habitatului, condiţiilor de reproducere şi căilor de migraţie a animalelor;

c) incendierea vegetaţiei uscate pe terenurile habitate de animale;

d) utilizarea neautorizată a resurselor regnului animal;

e) scoaterea ilicită a animalelor din mediul lor de trai;

f) transmiterea neautorizată a dreptului de folosinţă a resurselor regnului animal;

g) strămutarea, aclimatizarea şi încrucişarea neautorizată a animalelor;

h) comportarea crudă cu animalele;

i) încălcarea regulilor de aplicare a mijloacelor de protecţie a plantelor, a pesticidelor, îngrăşămintelor minerale, microelementelor şi altor preparate ce pot cauza pagube regnului animal;

j) păstrarea materialelor şi deşeurilor de producţie fără respectarea măsurilor stabilite pentru prevenirea pieirii animalelor;

k) încălcarea regulilor de expediere şi comerţ cu colecţii de animale din fauna sălbatică precum şi cu obiecte separate ale regnului animal;

l) construirea de obiective fără respectarea măsurilor de protecţie a regnului animal şi a habitatului lor şi fără efectuarea expertizei ecologice de stat a proiectelor acestor obiective sau fără respectarea cerinţelor ei;

m) neinformarea la timp a organelor controlului de stat despre starea şi efectivul animalelor, despre schimbările observate;

n) neîndeplinirea măsurilor de protecţie, precum şi a indicaţiilor organelor controlului de stat privind protecţia regnului animal;

o) nerepararea tuturor pagubelor cauzate şi nealocarea de mijloace pentru restabilirea efectivului de animale sau a habitatului lor;

p) practicarea fără autorizaţie a genurilor de activitate legate de întreţinerea, reproducerea, dobîndirea şi comercializarea animalelor poartă răspundere penală, administrativă, materială şi disciplinară, în modul şi cuantumurile stabilite de legislaţie.

Articolul 41. Repararea pagubelor cauzate prin încălcarea legislaţiei cu privire la protecţia şi folosirea resurselor regnului animal

Persoanele fizice şi juridice sînt obligate să repare pagubele cauzate prin încălcarea legislaţiei cu privire la protecţia şi folosirea resurselor regnului animal, precum şi să recupereze profitul ratat, în modul şi cuantumurile stabilite de legislaţie.

Articolul 42. Plata pentru utilizarea substanţelor toxice cu efecte dăunătoare asupra regnului animal

Pentru utilizarea în agricultură şi în alte scopuri a substanţelor toxice, ce dăunează animalelor folositoare, se prevede o plată de despăgubire, în modul şi cuantumurile stabilite de legislaţie.

Articolul 43. Soluţionarea litigiilor cu privire la protecţia şi folosirea resurselor regnului animal

Litigiile în domeniul protecţiei şi folosirii resurselor regnului animal, care nu pot fi rezolvate în condiţiile unei concilieri amiabile între părţile interesate, sînt supuse spre rezolvare instanţelor judecătoreşti conform legislaţiei.

Titlul VII

DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

Articolul 44.

Prezenta lege intră în vigoare la data publicării.

Articolul 45.

Pînă la aducerea legislaţiei în conformitate cu Legea regnului animal se aplică actele legislative în vigoare.

Articolul 46.

Guvernul:

pînă la 1 octombrie 1995 va aduce propriile hotărîri în conformitate cu legea sus-numită;

pînă la 1 noiembrie 1995 va asigura revizuirea şi anularea de către ministere şi departamente a actelor lor normative care contravin legii menţionate;

pînă la 1 decembrie 1995 va prezenta Parlamentului propuneri cu privire la aducerea legislaţiei în conformitate cu prezenta lege.

Articolul 47.

La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea R.S.S. Moldoveneşti cu privire la protecţia şi folosirea regnului animal din 4 decembrie 1981, Regulamentul cu privire la gospodăria vînătorească din R.S.S. Moldovenească, aprobat prin Hotărîrea Sovietului Miniştrilor al R.S.S. Moldoveneşti nr. 166 din 12 mai 1974, şi Regulamentul cu privire la protecţia resurselor piscicole şi reglementarea pescuitului în bazinele piscicole din Republica Moldova din 27 ianuarie 1993.

Articolul 48.

Se aprobă drept anexe la prezenta lege:

Regulamentul gospodăriei cinegetice - anexa nr. 1;

Lista speciilor faunistice incluse în Cartea Roşie a Republicii Moldova şi taxele de încasare pentru pagubele cauzate de către persoanele fizice şi juridice prin vînare, pescuit, dobîndire, colectare, comercializare, posesiune şi export ilicite sau prin nimicire - anexa nr. 3;

Lista speciilor şi grupelor sistematice faunistice relativ rare (monumente ale naturii) protejate de stat şi taxele de încasare pentru pagubele cauzate de către persoanele fizice şi juridice prin vînare, pescuit, dobîndire, colectare, comercializare, posesiune şi export ilicite sau prin nimicire - anexa nr. 4;

Taxe de încasare pentru pagubele cauzate de către persoanele fizice şi juridice prin vînare, dobîndire, comercializare, posesiune şi export ilicite sau prin nimicire a animalelor de vînat din republică - anexa nr. 6.

VICEPREŞEDINTELE

PARLAMENTULUI Dumitru MOŢPAN

Chişinău, 27 aprilie 1995.

Nr. 439-XIII.

Anexa nr. 1 la Legea regnului animal

REGULAMENTUL GOSPODĂRIEI CINEGETICE

I.

DISPOZIŢII GENERALE

1. Gospodăria cinegetică este una din ramurile de folosire a resurselor naturale, sarcinile principale ale căreia sînt protecţia, folosirea raţională şi reproducerea fondului cinegetic de stat.

2. Animalele de interes vînătoresc şi multitudinea de terenuri de vînătoare constituie Fondul cinegetic unic de stat al Republicii Moldova.

3. Orice activitate care schimbă starea fondului cinegetic de stat (denumit în continuare fondul cinegetic) în rezultatul degradării habitatului natural, condiţiilor de reproducere şi căilor de migraţie a animalelor se efectuează numai cu respectarea cerinţelor ce asigură protecţia lor.

4. În fondul cinegetic nu intră animalele care în mod legal sînt întreţinute în captivitate. Relaţiile în domeniul protecţiei şi folosirii animalelor domestice precum şi a animalelor întreţinute în captivitate sau semicaptivitate în scopuri economice, ştiinţifice, cultural-educative şi estetice sînt reglementate de legislaţia respectivă.

5. Terenuri de vînătoare se consideră terenurile fondurilor funciar, silvic şi al apelor, care constituie habitatul animalelor aflate în condiţii de libertate. Acestea sînt unităţi economice ale gospodăriei cinegetice.

6. Fondul cinegetic este un complex unic şi indivizibil, care nu se supune privatizării sau transferării în altă formă de proprietate decît cea publică.

7. Terenurile de vînătoare se divizează în:

a) terenuri atribuite persoanelor fizice şi juridice;

b) terenuri neatribuite, care constituie fondul de rezervă al statului.

Terenuri interzise pentru vînătoare se consideră rezervaţiile ştiinţifice, peisagistice, parcurile naţionale, monumentele naturii etc.

8. Gospodăriile cinegetice de importanţă republicană se înfiinţează prin hotărîre a Guvernului, gospodăriile cinegetice de importanţă locală - prin decizia autorităţilor administraţiei publice locale.

9. Gestionarea gospodăriei cinegetice în fondul silvic de stat şi controlul departamental asupra acesteia sînt efectuate de către autoritatea silvică centrală. Gestionarea gospodăriei cinegetice (protecţia, reproducerea şi folosirea raţională a resurselor cinegetice) în fondurile cinegetice ale teritoriului preponderent neîmpădurit se efectuează de către Societatea Vînătorilor şi Pescarilor din Republica Moldova în baza contractelor încheiate cu autorităţile administraţiei publice locale de nivelul întîi de comun acord cu autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător.

10. Organizarea şi gestionarea gospodăriei cinegetice au ca scop reproducerea şi sporirea efectivului de animale, sporirea productivităţii terenurilor de vînătoare, efectuarea măsurilor de pază şi vînătoreşti, folosirea raţională a vînatului în terenurile atribuite.

În gospodăria cinegetică complexă, reproducerea în captivitate a speciilor de animale de interes vînătoresc se efectuează cu permisiunea autorităţii centrale abilitate cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător. Beneficiarul gospodăriei cinegetice complexe poartă răspundere pentru eliberarea animalelor, intenţionată sau neintenţionată, în mediul natural în afara gospodăriei, repară pagubele cauzate de aceste animale fondului silvic şi/sau agricol conform legislaţiei în vigoare.

11. Acordarea dreptului de gestionare a gospodăriei cinegetice pe terenurile silvice de vînătoare atribuite se efectuează în baza contractului de arendă a terenurilor silvice de vînătoare încheiat între autoritatea silvică centrală şi beneficiar, pe un termen de la 10 la 20 de ani, de comun acord cu autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător.

Atribuirea terenurilor de vînătoare preponderent neîmpădurite către fondurile cinegetice se efectuează în baza contractelor încheiate între autorităţile administraţiei publice locale de nivelul întîi şi beneficiari, pe un termen de nu mai puţin de 10 ani, de comun acord cu autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător.

12. Neîndeplinirea sau nerespectarea de către beneficiar a clauzelor contractuale pot servi drept temei pentru rezilierea contractului de arendă înainte de termen.

13. Beneficiarilor care îndeplinesc clauzele contractuale li se acordă dreptul prioritar de a se folosi de terenurile de vînătoare în continuare.

14. Persoanele fizice şi juridice, în a căror proprietate şi folosinţă se află terenuri funciare, alte terenuri, pot păzi, în caz de necesitate, terenurile lor de invazia animalelor. Construcţiile, instalate în acest scop, şi măsurile întreprinse nu pot servi la capturarea, rănirea sau nimicirea animalelor. Persoanele menţionate sînt obligate de a echipa maşinile agricole, folosite pe aceste terenuri, cu dispozitive pentru sperierea animalelor şi de a folosi la efectuarea lucrărilor agricole şi silvice tehnologii care nu sînt periculoase pentru fauna sălbatică.

15. Organizaţiile care proiectează şi efectuează pe teritoriul republicii lucrări hidroameliorative, alte lucrări, ce afectează starea terenurilor de vînătoare şi condiţiile de viaţă a animalelor, sînt obligate să prevadă, la proiectarea şi efectuarea acestor lucrări, instalaţii speciale (bariere, treceri, scări etc.), precum şi măsuri care ar garanta păstrarea calităţii terenurilor de vînătoare, păstrarea habitatului natural, condiţiilor de reproducere şi căilor de migraţie a animalelor.

Beneficiarii de terenuri sînt obligaţi să ia în considerare interesele gospodăriei cinegetice în procesul de efectuare a lucrărilor agricole şi silvice.

16. În scopul protecţiei fondului cinegetic drepturile beneficiarilor de terenuri, păduri, ape şi subsol pot fi limitate, cu atribuirea de obligaţiuni privind protecţia animalelor şi habitatului lor.

17. Importul, exportul, strămutarea, întreţinerea în captivitate, reproducerea, aclimatizarea şi încrucişarea animalelor se permite în scopuri economice şi de cercetări ştiinţifice în baza deciziei autorităţii centrale abilitate cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător de comun acord cu Academia de Ştiinţe a Moldovei şi Serviciul veterinar de stat.

II.

MODUL DE ACORDARE A DREPTURILOR DE VÎNĂTOARE ŞI GESTIONARE A GOSPODĂRIEI CINEGETICE

18. Dreptul de vînătoare cu arme de foc de vînătoare pe teritoriul republicii se acordă persoanei care domiciliază permanent pe teritoriul ţării, dacă aceasta a atins vîrsta de 18 ani, este membru al unei societăţi de vînători, a susţinut probele minimumului vînătoresc, a îndeplinit minimumul de participări obligatorii prin muncă, a achitat în modul stabilit cotizaţia de membru şi taxa vînătorească.

Dreptul de vînătoare poate fi acordat şi persoanelor care nu domiciliază permanent în republică.

19. Vînătorii se unesc în societăţi de vînători. Numărul lor se reglează în dependenţă de suprafaţa de terenuri de vînătoare nu mai puţin de 200 ha la un vînător.

20. Drept adeverinţă pentru dreptul de vînătoare servesc carnetul de vînător, aprobat de Societatea Vînătorilor şi Pescarilor din Republica Moldova, permisul (foaia, fişa pentru recoltare) eliberate de Societatea Vînătorilor şi Pescarilor din Republica Moldova pentru vînătoarea sportivă a păsărilor de baltă şi a animalelor cu blană sau autorizaţia de a vîna animale sălbatice copitate, eliberată de autoritatea silvică centrală.

21. În cazul deplasării cu arma de foc de vînătoare la locul de vînătoare şi înapoi, nemijlocit la vînătoare, precum şi transportării producţiei de vînat la predarea ei la organizaţiile de achiziţionare sau de comerţ, vînătorul este obligat să aibă asupra sa carnetul de vînător şi autorizaţia de deţinere, portarmă şi de folosire a armei, eliberată de organul teritorial de poliţie, şi să le prezinte la cererea persoanelor împuternicite să exercite controlul lor, precum şi altor vînători în procesul controlului reciproc.

22. Personalul însărcinat cu paza obiectivelor, aflîndu-se cu armele de foc de serviciu din dotare la paza acestora, precum şi în timpul deplasării lor spre şi de la ele, este obligat să aibă asupra sa autorizaţia de deţinere, portarmă şi de folosire a armei.

În autorizaţia cu fotografie este necesar să fie indicate numele, prenumele paznicului, marca şi numărul armei.

23. Procurarea, păstrarea, transportarea şi folosirea armelor de foc de vînătoare şi muniţiilor aferente se efectuează în conformitate cu Legea privind controlul asupra armelor individuale.

24. Lucrătorii Serviciului de stat pentru supravegherea cinegetică, Serviciului silvic de pază de stat, Serviciului pazei vînătoreşti, inspectorii obşteşti au dreptul de deţinere, portarmă şi de folosire a armei de foc de serviciu din dotare sau a armei de foc care le aparţine cu drept de proprietate privată în timpul exercitării funcţiilor de serviciu sau a datoriei cetăţeneşti.

25. Dreptul de vînătoare nu se acordă persoanelor:

a) care nu au vîrsta de 18 ani;

b) care suferă de boli psihice şi stau la evidenţă în unităţi medico-sanitare;

c) care nu dispun de autorizaţia de deţinere a armei de vînătoare;

d) ale căror antecedente penale nu au fost declarate nule pentru infracţiuni premeditate, precum şi pentru orice infracţiune comisă prin aplicarea armelor de foc, a substanţelor explozive sau toxice, pentru braconaj;

e) condamnate la privaţiune de libertate, inclusiv condiţionat cu antrenarea obligatorie la muncă, pentru comiterea infracţiunilor premeditate;

f) eliberate condiţionat din detenţiune, cu antrenarea obligatorie la muncă;

g) trase la răspundere administrativă pentru braconaj sau altă formă de folosire ilegală a armei.

III.

REGULILE, TERMENELE ŞI METODELE DE VÎNĂTOARE

26. Se consideră vînătoare depistarea în scopul dobîndirii, urmărirea şi dobîndirea propriu-zisă a animalelor aflate în condiţii naturale.

Vînătoarea este o metodă de folosire a resurselor regnului animal.

27. Aflarea persoanelor pe terenuri de vînătoare, inclusiv pe căile de acces comun cu arme neincluse în toc, în stare montată, gata pentru aplicare, cu alte unelte de vînătoare, precum şi cu cîini şi păsări de vînătoare (şoimi) sau cu producţie de vînat, se egalează cu vînătoarea.

28. Pe teritoriul republicii sînt permise vînătoarea sportivă și de amatori, vînătoarea de selecție, reglementarea efectivului de animale, precum și folosirea resurselor regnului animal în scopuri economice, științifice, cultural-educative și estetice.

29. Modul şi mijloacele de efectuare a vînătorii se stabilesc de către autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător în comun cu autoritatea silvică centrală şi cu respectarea cerinţelor prezentului regulament, după stabilirea efectivului de vînat care urmează să fie împuşcat.

30. Dreptul de vînătoare se acordă în baza documentelor menţionate la punctul 20 al prezentului Regulament, eliberate de comun acord cu beneficiarii terenurilor de vînătoare şi cu autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător.

Taxele pentru eliberarea permiselor, autorizaţiilor, trofeelor, precum şi cele pentru deservire se stabilesc de către beneficiari în conformitate cu actele legislative şi normative în vigoare.

31. Efectivul de vînat în fondul cinegetic se reglementează în limita densităţii optimale a populaţiilor speciilor respective, astfel ca potenţialul lor biotic să asigure autoreproducerea adecvată neafectînd ecosistemele silvic şi agricol.

32. Măsurile de reglementare a efectivului speciilor de vînat trebuie efectuate prin metode care exclud vătămarea altor specii de animale şi asigură conservarea habitatului lor.

33. Pe teritoriul ţării sînt stabilite următoarele termene de vînătoare:

la mamifere
cerbi şi mufloni- de la 1 septembrie pînă la 31 decembrie
căpriori (masculi)- de la 15 mai pînă la 15 octombrie
căprioare (femele)- de la 1 septembrie pînă la 31 decembrie
mistreţi- de la 1 august pînă la 31 decembrie
iepuri- de la 15 noiembrie pînă la 15 ianuarie
vulpi- pe parcursul anului întreg
la păsări
porumbei- de la 15 august pînă la 15 ianuarie
gîşte, raţe, lişiţe, găinuşe de baltă, culici- de la 15 august pînă la 15 ianuarie
prepeliţe- de la 15 august pînă la 15 octombrie
potîrnichi- de la 1 octombrie pînă la 15 ianuarie
fazani- de la 1 octombrie pînă la 15 ianuarie

În hotarele gospodăriei cinegetice complexe şi ale parcului de vînătoare, la speciile de mamifere şi păsări de vînat crescute în captivitate în gospodăriile cinegetice specializate sînt stabilite termene de vînătoare şi limite de recoltare suplimentare de către beneficiarii terenurilor de vînătoare respective în coordonare cu autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător.

34. Modificarea, în caz de necesitate, a termenelor de vînătoare stabilite la punctul 33, atît pe teritoriul Republicii Moldova în ansamblu, cît şi pe teritoriul unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi stabilirea anuală a limitelor de recoltare a vînatului sau interzicerea vînatului unor specii de animale se efectuează prin hotărîre a Guvernului, la propunerea argumentată a autorităţii centrale abilitate cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător, coordonată în scris cu Academia de Ştiinţe a Moldovei şi cu autoritatea silvică centrală şi Societatea Vînătorilor şi Pescarilor din Moldova.

35. Se consideră vînătoare ilicită (braconaj):

a) vînătoarea fără autorizaţie, fără carnet de vînător sau fără autorizaţia de deţinere, portarmă şi de folosire a armei de vînătoare, cu carnetul de vînător nevalabil sau cu carnetul de vînător ce aparţine altei persoane, cu depăşirea normelor stabilite de recoltare a vînatului, în locuri şi termene interzise, precum şi în locuri care nu sînt indicate în permis (foaie, fişă pentru recoltare), autorizaţie, cu arme de vînătoare ce aparţin altei persoane fizice sau juridice, cu încălcarea legislaţiei şi a modului de vînătoare stabilit pe teritoriul unde ea se efectuează;

b) vînătoarea cu folosirea arbaletelor, arcurilor, armelor cu ţeavă ghintuită, fără zgomot, precum şi a armelor de model militar, de calibru mic, cu excepţia folosirii în modul stabilit a armelor de foc de vînătoare cu ţeavă ghintuită pentru împuşcarea animalelor copitate în scop de selecţie sau dobîndire a trofeelor;

c) dobîndirea animalelor cu folosirea chimicalelor toxice, repelentelor şi imobilizantelor, cu excepţia cazurilor de izbucnire a epizootiilor, în modul stabilit de actele normative corespunzătoare, precum şi pentru imobilizarea animalelor în scopuri științifice și de repopulare;

d) dobîndirea animalelor cu folosirea metodelor şi uneltelor considerate periculoase: săparea gropilor pentru prins animale, fixarea armelor, arbaletelor, amplasarea cîrligelor, clamelor, apucătoarelor, tăietoarelor; instalarea laţurilor, capcanelor; organizarea curselor; urmărirea cu orice fel de mijloace de transport (inclusiv automobile, motociclete, tractoare, elicoptere, avioane şi alte aparate de zbor); împuşcarea şi dobîndirea animalelor cu ajutorul aparatelor de vedere pe timp de noapte, aparatelor laser, al altor dispozitive electronice, cu ajutorul farurilor mijloacelor de transport, al altor aparate de iluminat artificiale; instalarea plaselor, ieterelor, laţurilor, colibelor, oblicelor; gonirea pe pojghiţă de gheaţă, pe zăpadă adîncă, pe gheaţă, în foc, în apă, pe mirişte de stuf; dezgroparea vizuinii; vînătoarea din mijloace de transport, în cerc, la pîndă; vînătoarea păsărilor de baltă din şalupe, bărci cu motor, din alte mijloace mecanice plutitoare, în momentul trecerii obstacolelor de apă;

e) vînătoarea cu cîini neînregistraţi şi cu păsări de vînătoare;

f) dobîndirea animalelor aflate în primejdie (salvîndu-se de incendii inundaţii, hămesite, la trecerea peste apă şi gheaţă, zăpadă adîncă etc.), păsărilor care năpîrlesc, precum şi a femelelor gestate şi cu făt;

g) strînsul ouălor, devastarea cuiburilor, adăposturilor bizamilor (ondatrelor) şi ale altor animale, răscolirea vizuinilor, precum şi alte acţiuni care împiedică reproducerea animalelor şi păsărilor folositoare;

h) orice vînătoare individuală sau colectivă în fondul forestier de stat fără reprezentantul Serviciului silvic de stat;

i) prinderea, ţinerea în captivitate şi reproducerea animalelor din fauna sălbatică fără autorizaţia autorităţii centrale abilitate cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător şi a Serviciului Veterinar de Stat.

36. Se interzice:

a) vînătoarea în perioada de primăvară pe întreg teritoriul republicii;

b) orice vînătoare, cu excepția vînătorii de selecție și reglementării efectivului de animale în arii naturale protejate de stat, precum și în raza de 2 km după hotarele orașelor Chișinău, Bălți, Bender și Tiraspol, în raza de 500 m de la marginea altor localități, împușcarea păsărilor de pe stîlpi și de pe firele de comunicații și electrice;

c) dobîndirea pe parcursul întregului an a următoarelor specii de animale: bursuc, vidră, jder, hermelină, nevăstuică, nurcă, bizam (ondatră), veveriţă, pisică sălbatică, cîine-enot, dropie, dropie mică, bufniţă, pescăruş, ţigănuşă, lopătar, cocor, lebede de toate speciile, barză, gîscă-cu-gît-roşu, fundaci de toate speciile, ferăstraş, pelican, stîrc, toate păsările răpitoare, toate speciile din familia vrăbiilor şi alte specii luate sub ocrotirea statului sau incluse în Cartea Roşie a Republicii Moldova, prevăzute în anexa nr. 3 şi nr. 4 din prezenta lege, cu excepţia cazurilor de folosire a animalelor prevăzute la art. 27 alin.(3) din prezenta lege;

d) vînătoarea cu o oră mai înainte de răsăritul soarelui şu cu o oră mai tîrziu de asfinţitul lui; tragerea din armă în ţintă nevăzută sau neclară (în desiş, pe timp de ceaţă, în amurg, împotriva soarelui etc.), tragerea la zgomot sau foşnet, tragerea în desişuri mai jos de statura unui om, folosirea armei în stare de ebrietate; tragerea în pasărea care stă pe loc sau pluteşte sau în iepurele care stă în culcuş.

Notă. Reglarea armelor de vînătoare se efectuează în tiruri, pe cîmpuri de tragere, standuri special amenajate, iar în cazul lipsei acestora - în cariere, în locuri virane în afara localităţilor, cu respectarea măsurilor de securitate;

e) cumpărarea şi comerţul particular cu animale;

f) folosirea dopurilor din materiale uşor inflamabile (hîrtie, buci, vată etc.), lăsarea rugurilor nestinse, deteriorarea panourilor pentru anunţuri, firmelor, semnelor de recunoaştere şi indicatoarelor zonelor de protecţie, distrugerea sau deteriorarea diferitelor construcţii de menire vînătorească, de biotehnică (troace, sărării, adăpătoare, turle etc.) şi construcţii mici arhitecturale;

g) folosirea cîinilor în scopul pazei şi păşunatului animalelor domestice, cu excepţia folosirii lor în scopul pazei locului de întreţinere a animalelor pe timp de noapte;

h) transmiterea armelor de vînătoare altor persoane sau organizaţii, precum şi păstrarea în dezordine a armei şi a muniţiilor aferente la care ar avea acces copiii şi alte persoane;

i) folosirea maşinilor şi agregatelor neechipate cu dispozitive pentru sperierea animalelor în timpul efectuării lucrărilor agricole;

j) efectuarea lucrărilor agricole mecanizate de la periferia cîmpului spre centru;

k) incendierea plantelor uscate, inclusiv a stufului, miriştei, paielor, cioclejilor etc.;

l) păstrarea neglijentă şi aplicarea nereglementată a chimicalelor ce prezintă pericol pentru viaţa animalelor;

m) vînarea cu încălcarea regulilor de securitate;

n) tragerea din armă sau aflarea în localităţi cu arma încărcată, precum şi cu arma scoasă din toc şi montată, cu excepţia cazurilor cînd armele se folosesc la paza obiectivelor sau la împuşcarea cîinilor hoinari.

37. Se permite:

a) dresajul şi antrenarea în sectoarele de vînătoare special acordate în acest scop a cîinilor de vînătoare de rasă înregistraţi, precum şi vînarea în perioada de vînătoare cu cîini de rase corespunzătoare;

b) nimicirea în decursul întregului an a ciorilor sure, coţofenelor, precum şi a cîinilor şi pisicilor vagabonde, depistate la o distanţă de 200 m şi mai departe de periferia localităţilor, conform deciziei autorităţilor administraţiei publice locale, cu acordul organului de stat pentru supravegherea cinegetică.

IV.

VÎNĂTOAREA CU CÎINI

38. Vînătoarea cu cîini este permisă numai cu cîini de vînătoare de rasă dresaţi special, care sînt înregistraţi anual la societatea de vînători, cu indicarea rasei, sexului, vîrstei şi numelui.

39. În paşaportul cîinelui, eliberat de societatea de vînători, trebuie să fie indicate datele enumerate la. pct. 38.

40. Pentru dresajul cîinilor de vînătoare de rasă beneficiarii terenurilor de vînătoare de comun acord cu organul de stat pentru supraveghere cinegetică repartizează sectoare de vînătoare speciale.

41. Vînătoarea cu cîini de vînătoare de rasă este permisă la vînarea păsărilor de apă şi penatelor, animalelor de blană şi animalelor copitate în decursul întregii perioade de vînătoare, fixată pentru specia dată.

42. Cîinii de vînătoare de rasă, depistaţi pe terenurile de vînătoare în perioada interzisă pentru vînătoare şi cînd vînătoarea nu se practică sînt reţinuţi de persoanele ce exercită supravegherea asupra respectării regulilor de vînătoare, fapt despre care se înştiinţează secţiile locale ale societăţii de vînători.

43. Stăpînul cîinelui de vînătoare reţinut are dreptul în decurs de 15 zile, să-şi ia cîinele după recuperarea cheltuielilor pentru întreţinere.

Dacă în decurs de 15 zile de la reţinerea cîinelui stăpînul n-a venit să-l ia, cîinele trece în mod gratuit în posesia persoanei care l-a reţinut, iar dacă aceasta se dezice de el, cîinele trece în fondul societăţii de vînători.

44. Posesorii cîinilor de vînătoare care le-au permis aflarea pe terenurile de vînătoare în perioada interzisă pentru vînătoare, precum şi în rezervaţiile ştiinţifice şi în zone de agrement pe tot parcursul anului poartă răspundere în conformitate cu legislaţia.

V.

PRODUCŢIA DE VÎNAT

45. Producţie de vînat se consideră carnea, pieile, colţii, coarnele (exceptînd cele abandonate), altă producţie obţinută în urma vînătorii legale a animalelor.

46. Colectarea, cumpărarea, prelucrarea (tăbăcirea, vopsirea, confecţionarea diverselor articole) şi vînzarea blănurilor şi pieilor de vînat se efectuează numai de către întreprinderile de stat care au obţinut în modul stabilit autorizaţia de efectuare a lucrărilor menţionate.

47. Despre animalele rănite, căzute, zdrobite de mijloacele de transport se va comunica imediat reprezentanţilor organelor de protecţie a mediului, care în comun cu lucrătorii serviciului veterinar de stat vor determina utilitatea de comercializare a acestor animale, întocmindu-se un act de forma stabilită.

Trofeele de vînătoare (coarnele, craniile, colţii etc.) ale animalelor căzute se transmit beneficiarului terenului de vînătoare, pe al cărui teritoriu acestea au fost depistate.

48. Pieile de vînat, obţinute de vînători în urma vînătorii sportive şi de amatori sau ca trofee, în cazul în care nu au fost folosite de către vînători în scopuri personale, trebuie predate organizaţiilor de achiziţionare în termen de 20 de zile de la expirarea termenului de vînătoare stabilit pentru specia dată de vînat.

49. Persoanele care predau la organizaţiile de achiziţionare pieile de vînat limitat sînt obligate să prezinte cotorul autorizaţiei de vînătoare, iar persoanele care predau pieile de vînat nelimitat să prezinte carnetul de vînător.

50. La recepţionarea pieilor şi blănurilor de vînat limitat organizaţiile de achiziţionare sînt obligate să înregistreze în facturile de recepţionare numărul autorizaţiei de vînătoare.

51. Trofeele de vînat dobîndite legal (coarnele, craniile, colţii etc.) sînt proprietate a persoanelor fizice şi juridice care le-au dobîndit.

52. Carnea, coarnele, craniile şi colţii de vînat, dobîndite în urma vînătorii sportive şi de amatori, se folosesc de către vînătorii înșiși sau se predau la organizaţiile de achiziţionare sau de comerţ, la preţuri stabilite ori contractuale, pentru a fi comercializate.

53. Producţie a vînatului ilicit se consideră:

a) blănurile, pieile, carnea şi altă producţie de vînat obţinută prin încălcarea prezentului regulament, a altor acte normative privind vînătoarea şi gospodăria cinegetică;

b) blănurile finisate, precum şi cele nefinisate, care nu au semnul de stat (ştampila), articolele producţiei meşteşugăreşti confecţionate din ele, cumpărate sau prezentate pentru vînzare de persoane particulare.

54. Producţia de vînat ilicit urmează să fie confiscată fără recompensă de către organele sau persoanele care exercită supravegherea cinegetică şi care se va preda, conform actelor, organizaţiilor de achiziţionare sau de comerţ.

În act se indică: denumirea completă şi adresa organizaţiei care a primit producţia, numele, prenumele alcătuitorului, persoanelor care au predat, au primit producţia, martorului la procesul de primire-predare şi contravenientului, specia, cantitatea, preţul şi costul producţiei predate.

Primul exemplar al actului cu semnătura conducătorului organizației sau a persoanei împuternicite care a primit producţia se expediază organului de stat pentru supravegherea cinegetică împreună cu procesul-verbal, în care se consemnează încălcarea prezentului regulament.

55. Modul de predare a producţiei confiscate:

a) carnea animalelor copitate se predă neîntîrziat în reţeaua comercială de către contravenient. În caz de refuz contravenientul compensează statului costul ei în conformitate cu pct. 74 din prezentul regulament;

b) pieile uscate nefinisate ale animalelor sînt predate organizaţiilor de achiziţionare în termen de 10 zile;

c) pieile finisate ale animalelor copitate şi blănurile finisate ale animalelor sălbatice cu blană scumpă, fără semn de stat (ştampilă), sînt predate organului de stat pentru supravegherea cinegetică în termen de 10 zile, pentru a le marca cu ştampilă specială şi a le preda în consignaţii.

56. Se interzice primirea de la persoane particulare pentru comercializare, în consignaţii şi pentru prelucrare şi vopsire în întreprinderi de deservire socială a blănurilor nefinisate, precum şi a acelor finisate fără semnul de stat (ştampila), precum şi a articolelor meşteşugăreşti confecţionate din ele, care, conform legislaţiei, trebuie să fie predate statului în mod obligatoriu.

57. În cazul depistării la persoana care predă producţia de vînătoare ilicită, organizaţiile de achiziţionare şi de comerţ sînt obligate să o primească fără plată, conform chitanţei. Chitanţa se anexează la actul de confiscare, în care se indică cantitatea şi felurile producţiei primite fără plată, numele, prenumele şi adresa persoanei care a predat-o.

Totodată se întocmeşte un proces-verbal despre încălcarea prezentului regulament de către persoana care a predat producţia.

Primul exemplar al actului legalizat cu semnătura conducătorului organizației sau a persoanei împuternicite care a primit producţia împreună cu procesul-verbal se expediază la Inspectoratul pentru Protecția Mediului, iar producţia se reţine pentru luarea măsurilor corespunzătoare de către organele care exercită supravegherea asupra respectării reglementărilor stabilite în prezentul regulament.

58. Costul producţiei de vînat ilicit, primite de către organizaţiile de achiziţionare şi de comerţ, se virează la contul special al Inspectoratului pentru Protecția Mediului, care exercită protecţia regnului animal.

59. Persoanele care nu au predat către stat în termenele stabilite producţia de vînat ilicit, confiscată de la contravenienţi, sînt lipsite de recompensă pentru depistarea contravenienţilor şi recuperarea statului costul de achiziţie al producţiei în cauză în mărime de 5 ori mai mare.

60. Persoanele care au depistat contravenienţii regulilor şi termenelor de vînătoare primesc pe lîngă recompensa în bani şi cea în natură - pînă la 100 % din carnea penatelor şi iepurilor confiscaţi şi au prioritate la procurarea cărnii animalelor copitate dobîndite ilicit.

VI.

RESPONSABILITATEA CONTRAVENIENŢILOR

61. Pentru încălcarea prevederilor prezentului regulament persoanele vinovate sînt trase la răspundere administrativă şi penală în conformitate cu legislaţia.

62. Uneltele de vînătoare ilicită - armele, mijloacele de transport, alte unelte folosite la vînătoarea ilicită se reţin pînă la stabilirea identităţii proprietarilor şi deciderea responsabilităţii contravenienţilor în conformitate cu legislaţia.

63. Uneltele de vînătoare ilicită, sechestrate de la persoanele nelipsite de dreptul de vînătoare, se înapoiază proprietarilor după achitarea amenzii şi repararea pagubei cauzate (dacă aceasta a avut loc).

64. La privarea temporară a contravenientului de dreptul de vînătoare fără sechestrarea uneltelor de vînătoare, acestea se păstrează la Inspectoratul pentru Protecția Mediului care exercită protecţia regnului animal.

65. Uneltele de vînătoare ilicită nesolicitate de posesori în termen de 6 luni de la aplicarea sancţiunii se transmit în consignaţie pentru comercializare.

66. Suma încasată de la vînzarea uneltelor de vînătoare ilicită poate fi solicitată de posesorul acestor unelte.

67. Uneltele de vînătoare ilicită care nu pot fi vîndute se distrug în modul stabilit.

68. Persoanele fizice şi juridice care au cauzat pagube fondului cinegetic, ca urmare a încălcării modului şi regulilor de vînătoare stabilite de prezentul regulament, repară aceste pagube beneficiarului terenului de vînătoare în mărimile stabilite în anexa nr. 6.

Notă. La examinarea cazurilor de încălcare a regulilor şi termenelor de vînătoare animalele rănite de contravenienţi se consideră dobîndite.

69. În imposibilitatea stabilirii cine dintre participanţii la vînătoarea ilicită a dobîndit animalul, contravenienţii care au cauzat în comun pagube gospodăriei cinegetice poartă răspundere solidară privind repararea pagubei cauzate.

70. Persoanele vinovate de achiziţionarea şi comercializarea producţiei de vînat ilicit, inclusiv a pieilor de animale nefinisate şi finisate, care nu au semnul de stat (ştampila), a articolelor meşteşugăreşti confecţionate din ele, recuperează statului costul producţiei conform pct. 74 din prezentul regulament.

71. În caz de depistare a montării laţurilor, capcanelor, altor unelte de vînătoare interzise pentru anumite specii de vînat (cerb, căprioară, mistreţ, iepure etc.), persoanele a căror culpabilitate este demonstrată integral plătesc suma pagubei cauzate în folosul beneficiarului terenului de vînătoare, conform anexei nr. 6.

72. Persoanele participante la vînătoarea ilicită în calitate de gonaşi poartă răspundere solidară de rînd cu contravenienţii vînători-puşcaşi.

73. Sumele încasate de la vînzarea producţiei de vînat ilicit care a fost confiscată nu se iau în considerare la repararea pagubei.

74. În caz de imposibilitate a confiscării producţiei de vînat ilicit din cauza că aceasta a fost folosită de contravenient în scopuri personale sau s-a alterat din vina lui, contravenientul compensează costul ei conform celor mai înalte preţuri cu amănuntul existente la momentul descoperirii acestei producţii la contravenient, pornind de la următoarele calcule:

a) elanul - 200 kg carne, 200 dm2 piele;

b) cerbul nobil, maralul - 150 kg carne, 240 dm2 piele;

c) cerbul pătat şi cel lopătar, muflonul - 60 kg carne, 70 dm2 piele;

d) căprioara - 30 kg carne, 65 dm2 piele;

e) mistreţul - 150 kg carne, 100 dm2 piele;

pentru blana animalelor sălbatice cu blană scumpă şi pieile animalelor copitate, indiferent de culoare, dimensiuni şi specie.

VII.

FOLOSIREA ANIMALELOR ÎN SCOPURI ŞTIINŢIFICE, CULTURAL-EDUCATIVE ŞI ESTETICE

75. Vînătoarea în scopuri ştiinţifice, cultural-educative şi estetice în termenele şi locurile interzise pentru vînătoare sau a animalelor dobîndirea cărora este limitată, precum şi întreţinerea acestora în captivitate pentru scopurile menţionate se permite numai în cazuri excepţionale cu autorizaţia autorităţii centrale abilitate cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător în acord cu autoritatea silvică centrală.

77. Carnea animalelor dobîndite în scopuri ştiinţifice sau de altă natură se foloseşte de către organizaţiile care le-au dobîndit sau se predă în reţeaua de comerţ, iar pieile acestor animale şi blănurile animalelor sălbatice cu blană scumpă, dobîndite în acelaşi scop, în cazul în care nu sînt folosite pentru muzee sau alte necesităţi sociale, urmează să fie predate organizaţiilor de achiziţionare.

78. Fotografierea, filmarea video sau cinematografică a animalelor în perioada de reproducere (de la 1 martie pînă la 31 iunie) în apropierea cuiburilor, vizuinilor, bîrlogurilor etc., precum şi în locurile de hibernare, se permite numai cu aprobarea autorităţii centrale abilitate cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător.

În timpul fotografierii, filmării video sau cinematografice este interzisă demascarea sau schimbarea locului cuiburilor, altor ascunzişuri sau adăposturi ale animalelor, precum şi urmărirea puilor de animale sau despărţirea lor de mamă.

79. Prinderea păsărilor şi aflarea lîngă cuib în scopul inelării se permite numai cu aprobarea autorităţii centrale abilitate cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător.

VIII.

ADMINISTRAREA ŞI CONTROLUL DE STAT ÎN DOMENIUL PROTECŢIEI ŞI FOLOSIRII FONDULUI CINEGETIC

80. Protecţia şi paza fondului cinegetic este o obligaţiune a organelor de stat corespunzătoare, a beneficiarilor deţinători de terenuri de vînătoare, precum şi o datorie a fiecărui cetăţean.

81. Administrarea gospodăriei cinegetice şi controlul departamental asupra activităţii persoanelor fizice şi juridice privind protecţia, folosirea şi reproducerea fondului cinegetic, dezvoltarea vînătorii sportive şi de amatori se realizează de către autoritatea silvică centrală.

82. Controlul de stat asupra fondului cinegetic şi supravegherea respectării prevederilor prezentului Regulament sînt exercitate de către autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător.

83. Organizaţiile şi persoanele cu funcţii de răspundere ale organelor de stat împuternicite să exercite controlul asupra respectării prezentului regulament au dreptul:

a) să exercite controlul asupra respectării regulilor, normelor, termenelor stabilite de prezentul regulament, precum şi a altor cerinţe de protecţie şi folosire a animalelor;

b) să exercite controlul asupra ţinerii evidenţei de stat şi cadastrului de stat al animalelor;

c) să exercite controlul asupra corectitudinii şi oportunităţii elaborării şi desfăşurării măsurilor pentru păstrarea habitatului, condiţiilor de reproducere şi căilor de migraţie a animalelor;

d) să controleze carnetul de vînător, autorizaţia de deţinere, portarmă şi de folosire a armei de vînătoare, permisul (foaia, fişa pentru recoltare), autorizaţia, paşaportul cîinelui de vînătoare al vînătorilor, altor persoane, care se află pe terenurile de vînătoare şi pe drumurile publice cu armele în toc, cu cîini de vînătoare, cu unelte de prins şi cu producţie de vînat;

e) să controleze genţile vînătoreşti, armele, muniţiile, producţia de vînat şi mijloacele de transport ale cetăţenilor care au încălcat cerinţele prezentului regulament, documentele ce stabilesc identitatea lor, iar în lipsa acestor documente sau a refuzului de a le prezenta să fie aduşi la cel mai apropiat sector de poliţie sau la organul administraţiei publice locale pentru stabilirea identităţii;

f) să întocmească în 3 exemplare procese-verbale asupra persoanelor care au comis încălcarea cerinţelor prezentului regulament, 2 dintre care în termen de 3 zile se transmit la autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător pentru luarea măsurilor respective. Dacă contravenientul refuză să semneze procesul-verbal, în el se face o notă corespunzătoare, confirmată de semnătura martorilor;

g) să confişte producţia de vînat ilicit, articolele producţiei meşteşugăreşti confecţionate din aceasta şi să le transmită, conform actelor, organizaţiilor de achiziţionare şi de comerţ spre vînzare;

h) să sechestreze de la cetăţenii care au comis încălcarea termenelor şi regulilor de vînătoare armele,alte unelte de vînătoare, mijloacele de transport dacă ele au fost folosite ca unelte de vînătoare ilicită, precum şi carnetele de vînător, şi să-i reţină în modul stabilit pînă la soluţionarea problemei privind răspunderea contravenienţilor.

84. Autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător exercită controlul de stat asupra:

- protecţiei şi folosirii regnului animal, îndeplinirii de către toate ministerele, departamentele, persoanele fizice şi juridice a obligaţiunilor de protecţie a regnului animal, respectării modului stabilit de folosire a resurselor cinegetice;

- administrării gospodăriei cinegetice şi respectării de către beneficiarii terenurilor de vînătoare a cerinţelor prezentului regulament;

- stării şi tendinţelor de dezvoltare a fondului cinegetic;

- respectării legilor şi altor acte normative privind protecţia fondului cinegetic şi Codului cu privire la contravenţiile administrative;

- elaborării şi executării programelor şi măsurilor pentru protecţia şi reproducerea fondului cinegetic;

- respectării limitelor stabilite de folosire a fondului cinegetic;

- sistării lucrărilor la efectuarea cărora se încalcă regulile, normele şi alte cerinţe de protecţie şi folosire a regnului animal, de protecţie a habitatului, condiţiilor de reproducere şi căilor de migraţie a animalelor pînă la eliminarea încălcărilor.

Autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător interzice în mod necondiţionat vînătoarea la toate sau la unele specii de vînat atît în zone şi pe terenuri de vînătoare aparte, cît şi pe întreg teritoriul republicii în cazurile în care fondul cinegetic a suferit în urma calamităţilor naturale, epizootiilor sau în alte cazuri.

85. Inspectoratul pentru Protecția Mediului are dreptul:

a) să sisteze folosirea neautorizată a fondului cinegetic, precum şi folosirea cu încălcarea regulilor, normelor, termenelor stabilite şi a altor cerinţe de protecţie şi folosire a fondului cinegetic;

b) să elaboreze indicaţii executorii privind eliminarea încălcării regulilor, normelor, termenelor şi altor cerinţe de protecţie şi folosire a fondului cinegetic;

c) să modifice termenele şi metodele de vînătoare sausă interzică vînătoarea în scopul restabilirii densităţii optime a diverselor specii de animale de vînat, dereglate în urma calamităţilor naturale, precum şi epizootiilor în mediul animalelor sălbatice sau domestice (febră aftoasă rabie etc.);

d) să elibereze beneficiarilor de terenuri de vînătoare respective, indiferent de termenul şi locul vînătorii, autorizaţii pentru împuşcatul animalelor, dacă acestea aduc daune gospodăriilor agricole, silvice, altor domenii ale economiei naţionale, precum şi în scopul securităţii, luptei cu rabia sau din alte cauze obiective;

e) să amendeze persoanele cu funcţii de răspundere sau unele persoane care au încălcat cerinţele prezentului regulament, precum şi să facă propuneri în organele corespunzătoare pentru a intenta procese penale contra persoanelor culpabile de acţiuni, pasibile de răspundere penală;

f) să intenteze acţiuni civile în instanţele de judecată şi Arbitraj pentru repararea pagubelor cauzate fondului cinegetic;

g) să efectueze controale, iar în caz de necesitate, să extragă producţia de vînat în natură la punctele de recepţie, baze, la alte depozite, precum şi la întreprinderile, organizaţiile ce confecţionează articole din producţia de vînat, să primească de la organizaţiile de stat şi obşteşti şi să controleze actele ce se referă la gospodăria cinegetică,la colectarea, prelucrarea şi realizarea producţiei de vînat;

h) să confişte fără plată uneltele de vînătoare ilicită (arme, capcane, laţuri etc.) de la persoanele vinovate de încălcarea prezentului regulament şi a regulilor securităţii de vînătoare.

Materialele asupra membrilor societăţii de vînători care au comis braconaj vor fi transmise la societatea de vînători pentru determinarea măsurilor de influenţă, în corespundere cu statutul acesteia.

IX.

MODUL DE FORMARE ŞI UTILIZARE A MIJLOACELOR SPECIALE

86. Sumele amenzilor percepute pe cale administrativă pentru încălcarea cerinţelor prezentului regulament, precum şi sumele obţinute de la vînzarea uneltelor şi a producţiei de vînat ilicit confiscate, de la recuperarea costului producţiei de vînat ilicit nepredată de contravenienţi, de la împuşcarea animalelor în scopuri ştiinţifice, cultural-educative, de la vînzarea autorizaţiilor pentru vînătoarea sportivă şi de amatori şi selectivă, precum şi sumele percepute pentru repararea pagubelor cauzate statului se virează la conturile fondurilor ecologice.

Cincizeci de procente din suma totală a amenzilor şi suma obţinută de la realizarea producţiei de vînat ilicit armelor şi altor unelte de vînătoare sechestrate ai căror posesori nu s-au adresat în termen de 6 luni pentru a le primi, se virează în fondurile ecologice şi se folosesc numai la organizarea protecţiei fondului cinegetic.

Sumele obţinute de la eliberarea permiselor şi autorizaţiilor pentru vînătoarea sportivă şi de amatori se virează la contul beneficiarilor deţinători de terenuri de vînătoare.

87. Persoanelor care au depistat nemijlocit contravenienţii enumeraţi în prezentul regulament li se acordă premii. Pentru premii se folosesc 50 de procente din suma amenzilor şi 30 de procente din suma obţinută de la repararea pagubei cauzate statului, virate la contul special al Inspectoratului pentru Protecția Mediului.

Notă. Dacă contravenientul nu a fost amendat, dar i s-a aplicat altă sancţiune administrativă sau măsuri de influenţă obştească, fie procesul-verbal privind contravenţia a fost remis comandantului unităţii militare (şefului instituţiei Ministerului Afacerilor Interne), fie dosarul a fost clasat din motive ce n-au depins de persoana care a depistat contravenţia, acesteia i se acordă un premiu în mărime de 3 salarii minime. Persoanei care depistat contravenţia, în care organul de urmărire penală sau instanţa de judecată au descoperit acţiuni de ordin penal, i se acordă un premiu în mărime de 10 salarii minime.

88. Mijloacele rămase la contul special după acordarea premiilor se utilizează de Inspectoratul pentru Protecția Mediului pentru:

a) efectuarea măsurilor biotehnice;

b) cumpărarea sau arendarea mijloacelor de luptă cu braconajul (mijloace de transport, arme, alt echipament necesar) pentru lucrătorii gospodăriei cinegetice care exercită supravegherea cinegetică de stat mijloacelor de fotografiat, de filmat, de înregistrare sonoră;

c) premierea persoanelor care participă activ la dezvoltarea gospodăriei cinegetice;

d) recuperarea cheltuielilor pentru acordarea gratuită şi cu înlesniri a uniformelor pentru lucrătorii care exercită funcţii de supraveghere asupra respectării regulilor de vînătoare şi gestionării gospodăriei cinegetice, de organizare a atelierelor de naturalizare, a expoziţiilor de trofee de vînat;

e) în alte scopuri care nu contravin legislaţiei.

89. Întru ajutorarea autorităţilor publice centrale la paza fondului cinegetic, societatea de vînători deleghează inspectori obşteşti din rîndul celor mai activi membri.

În temeiul recomandărilor prezentate de societatea de vînători, autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător confirmă inspectorii obşteşti şi le eliberează legitimaţiile corespunzătoare.

Inspectorilor obşteşti li se acordă drepturi identice celor prevăzute la pct. 83 literele a), e), f), g) ale prezentului regulament.

Conducerea activităţii inspectorilor obşteşti se exercită de către autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător.

Anexa 2 - abrogată

anexa nr.3

anexa nr.4

Anexa 5 - abrogată

anexa nr.6