despre statutul deputatului în Parlament

LEGE nr. 39 din 07.04.1994 · PARLAMENTUL · publicat 01.05.1994
pe legis.md
Trimiteri: 20 legate · 5 nerezolvate · 6 fără țintăCitit de model: Sonnet 5.5, 15.11.2026 · 87 din 160 de unități (73 noi, necitite)

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md.

Nerezolvate (5)
Fără țintă (6)

Parlamentul Republicii Moldova adoptă prezenta lege.

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

Art.1. –

(1) Statutul deputatului în Parlament este determinat de Constituţie şi de prezenta lege.

(2) Unele chestiuni ce ţin de exercitarea mandatului de deputat pot fi reglementate şi de alte acte normative.

Art.2. –

(1) Deputatul este persoană oficială şi reprezentant al puterii legislative supreme.

(2) Orice mandat imperativ este nul.

(3) Durata mandatului de deputat este de 4 ani. Acest termen poate fi prelungit în condiţiile prevăzute de Constituţie.

(4) Mandatul de deputat încetează la data întrunirii legale a Parlamentului nou ales sau în caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de incompatibilitate, de deces ori de ridicare a mandatului.

(5) Ridicarea mandatului de deputat are loc în caz de:
(a) absenţă sistematică şi fără motive întemeiate a deputatului de la lucrările Parlamentului şi ale comisiei permanente din a cărei componenţă face parte. Ridicarea mandatului se face conform art.106 din Regulamentul Parlamentului;

b) refuz repetat de a executa legile şi hotărîrile Parlamentului;

c) participare la activitatea unor organe anticonstituţionale;

d) comitere de acţiuni ce contravin Constituţiei şi altor acte normative;

e) propunere a fracţiunii parlamentare din a cărei componenţă face parte deputatul, susţinută cu votul a cel puţin două treimi din numărul membrilor fracţiunii respective.

(6) În cazurile indicate la lit. b), c) şi d) ridicarea mandatului se face în baza raportului unei comisii de anchetă conform art.33 şi 34 din Regulamentul Parlamentului În cazurile prevăzute la lit. b), c), d) şi e) ridicarea mandatului de deputat se va hotărî de Parlament cu votul a jumătate plus unu din numărul total de deputaţi.

Art.3. – Mandatul de deputat este incompatibil cu:

a) funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova;

b) funcţia de membru al Guvernului;

c) statutul persoanei care, conform legii, nu poate face parte din partide şi din alte organizaţii social-politice;

d) funcţia conferită de un stat străin sau de o organizaţie internaţională şi salarizată de ele, cu excepţia activităţii ştiinţifice;

e) o funcţie retribuită, cu excepţia activităţii de creaţie, ştiinţifice şi didactice din învăţămîntul superior.

Art.4. – Persoanele însărcinate de Parlament cu misiuni temporare în organele centrale ale administraţiei de stat pot cumula exercitarea acestei misiuni cu mandatul de deputat pe o durată de cel mult 6 luni.

Art.5. –

(1) Deputatul care se află în unul din cazurile de incompatibilitate prevăzute la art.3 va demisiona, în termen de 30 de zile de la data validării mandatului, din funcţia incompatibilă cu mandatul de deputat. La fel se va proceda şi în cazul apariţiei situaţiei de incompatibilitate în condiţiile art.4.

(2) După expirarea termenului prevăzut la alin.(1), deputatul care se află într-un caz de incompatibilitate este declarat de către Parlament demisionat din funcţia de deputat, la cererea Biroului permanent al acestuia.

(3) Locul vacant va fi ocupat de supleantul imediat următor de pe lista partidului, organizaţiei social-politice sau blocului electoral pentru care a candidat deputatul demis.

(4) Asupra validării mandatului de deputat al candidatului supleant Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi a Parlamentului va prezenta acestuia un raport.

Art.6. –

(1) În decursul a 30 de zile de la validarea mandatului deputatul trebuie să declare Biroului permanent orice activitate extraparlamentară pe care va continua să o desfăşoare.

(2) Schimbările survenite în activitatea deputatului în timpul exercitării mandatului se aduc la cunoştinţă Biroului permanent în cel mult 10 zile de la data apariţiei lor.

Art.7. –

(1) La începutul fiecărei legislaturi, Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi examinează declaraţiile deputaţilor sub aspectul incompatibilităţii activităţii şi întocmeşte un raport care urmează să fie aprobat de Parlament cu votul a jumătate plus unu din numărul total de deputaţi.

(2) Dacă deputatul a făcut să înceteze cazul de incompatibilitate după sesizarea făcută de comisie, se va lua act despre faptul acesta în procesul-verbal al şedinţei comisiei şi nu va fi consemnat în raportul ei.

(3) În cazurile de incompatibilitate apărute pe durata unei legislaturi se va proceda în conformitate cu art.5 şi art.6 alin.(2).

(4) Deputatul, în decursul a 30 de zile de la data validării mandatului, va depune la Biroul permanent declaraţie despre toate veniturile sale la data validării mandatului, în forma şi modul prevăzut de legislaţia în vigoare.

(5) Deputatul va depune declaraţie similară cu 3 luni înainte de expirarea mandatului, dacă Parlamentul nu hotărăşte altfel.

Art.8. – Este interzisă utilizarea numelui deputatului, urmat de această calitate a sa, în orice acţiune publicitară privitoare la o unitate financiară, industrială sau comercială.

Capitolul II

IMUNITATEA PARLAMENTARĂ

Art.9. –

(1) Imunitatea parlamentară are ca scop protejarea deputatului în Parlament împotriva urmăririlor judiciare şi garantarea libertăţii lui de gîndire şi de acţiune.

(2) Deputatul nu poate fi persecutat sau tras la răspundere juridică sub nici o formă pentru opiniile politice sau voturile exprimate în exercitarea mandatului.

Art.10. –

(1) Deputatul nu poate fi reţinut sau percheziţionat, cu excepţia cazurilor de infracţiune flagrantă, arestat sau trimis în judecată penală ori contravenţională fără încuviinţarea prealabilă a Parlamentului după ascultarea sa.

(2) Cererea de reţinere, arest, percheziţie sau trimitere în judecată penală ori contravenţională este adresată Preşedintelui Parlamentului de către Procurorul Republicii Moldova. Preşedintele Parlamentului o aduce la cunoştinţă deputaţilor în şedinţă publică şi o trimite de îndată spre examinare Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi, care va constata existenţa unor motive temeinice pentru aprobarea cererii. Hotărîrea comisiei este adoptată prin votul secret a cel puţin jumătate plus unu din membrii ei.

(3) Procurorul Republicii Moldova va depune în comisie toate documentele pe care aceasta le solicită. În caz de refuz comisia va face apel în Parlament.

(4) Raportul comisiei este supus examinării şi aprobării în Parlament în termenul stabilit de acesta.

(5) Parlamentul decide asupra cererii Procurorului Republicii Moldova cu votul secret a jumătate plus unu din numărul total de deputaţi.

(6) Acţiunea penală împotriva deputatului poate fi intentată numai de Procurorul Republicii Moldova.

Art.11. –

(1) În caz de infracţiune flagrantă, deputatul poate fi reţinut la domiciliu pe o durată de 24 de ore numai cu încuviinţarea prealabilă a Procurorului Republicii Moldova. Acesta va informa neîntîrziat Preşedintele Parlamentului asupra reţinerii.

(2) Dacă Parlamentul consideră că nu există temei pentru reţinere, dispune imediat revocarea acestei măsuri. (3) Reţinerea sau percheziţia deputatului în alte împrejurări sau din alte motive nu se admite.

Art.12. – Cererile privind ridicarea imunităţii parlamentare se înscriu cu prioritate pe ordinea de zi a şedinţei Parlamentului.

Art.13. – Deputatul este considerat pe toată durata mandatului său ca fiind în exerciţiul funcţiunii, motiv pentru care orice agresiune împotriva sa este asimilată infracţiunii de ultraj şi sancţionată conform dispoziţiilor prevăzute pentru aceasta. De protecţie juridică similară beneficiază şi membrii familiei – soţ, soţie, copii şi părinţi – în cazul în care agresiunea împotriva acestora urmăreşte nemijlocit exercitarea de presiuni asupra deputatului în legătură cu executarea mandatului său.

Capitolul III

EXERCITAREA MANDATULUI DE DEPUTAT

Art.14. –

(1) Deputatul în Parlament, prin simplul fapt al alegerii lui, intră de îndată în dreptul deplinei exercitări a mandatului, pe baza certificatului doveditor al alegerii în Parlament, eliberat de Comisia Electorală Centrală, în condiţiile legii.

(2) Deputatul îşi exercită drepturile şi îşi îndeplineşte îndatoririle pe toată legislatura pentru care a fost ales.

Art.15. –

(1) În exercitarea mandatului deputatul este în serviciul poporului.

(2) Deputatul este obligat să respecte cu stricteţe Constituţia, legile, normele etice şi morale.

(3) Deputatul este dator să fie demn de încrederea alegătorilor, să contribuie prin exemplu personal la întărirea disciplinei de stat, la îndeplinirea obligaţiilor civice, la asigurarea drepturilor omului şi la respectarea legislaţiei.

(4) Cazurile de încălcare a eticii de deputat sînt examinate de Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi.

Art.16. –

(1) Deputatul participă la examinarea colectivă şi liberă a problemelor ce ţin de competenţa Parlamentului, la dezbaterea şi adoptarea proiectelor puse pe ordinea de zi a şedinţei Parlamentului.

(2) Participarea deputatului la şedinţele Parlamentului şi ale comisiei permanente din a cărei componenţă face parte este obligatorie. În cazul în care deputatul nu se poate prezenta din motive întemeiate la şedinţele Parlamentului sau ale comisiei permanente, este obligat să aducă la cunoştinţă Biroului permanent sau secretarului comisiei respective motivele absenţei sale.

Art.17. –

(1) Deputatul beneficiază de dreptul de vot deliberativ asupra tuturor problemelor examinate de Parlament.

(2) Deputatul este în drept:

a) să aleagă şi să fie ales în organele Parlamentului;

b) să-şi exprime părerea asupra componenţei nominale a organelor formate de Parlament şi asupra candidaturilor persoanelor oficiale în cadrul dezbaterilor pentru alegerea, numirea sau confirmarea lor de către Parlament;

c) să facă propuneri legislative în scris spre a fi examinate de Parlament;

d) să facă propuneri şi observaţii asupra ordinii de zi a şedinţei, asupra esenţei problemelor puse în discuţie şi modului lor de examinare;

e) să dea dovadă de iniţiativă şi să facă propuneri vizînd examinarea la şedinţele Parlamentului a dărilor de seamă sau a informaţiilor prezentate de orice organ sau persoană oficială, aflată în subordinea sau sub controlul Parlamentului;

f) să pună problema votului de încredere în Guvern, în persoanele oficiale alese, numite sau confirmate de Parlament, dacă propunerea este susţinută de 20 la sută din totalul deputaţilor;

g) să propună spre examinare Parlamentului probleme ce ţin de controlul asupra modului în care organele de stat şi cele obşteşti, întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile (mai departe unităţi) execută legile şi hotărîrile Parlamentului;

h) să participe la dezbateri, să facă interpelări, să adreseze întrebări raportorilor şi preşedintelui şedinţei, să ceară răspunsuri;

i) să-şi argumenteze propunerile, să se pronunţe în chestiuni de procedură, să prezinte note informative;

j) să facă amendamente la proiectele de legi, de hotărîri şi de alte acte normative.

(3) Deputatul care nu a luat cuvîntul în dezbateri este în drept să transmită preşedintelui şedinţei textul cuvîntării, propunerile şi observaţiile sale asupra problemei examinate la şedinţa Parlamentului. Textul cuvîntării deputatului se anexează la stenograma şedinţei şi, la solicitarea lui, se publică în organul de presă al Parlamentului.

(4) Deputatul este în drept să ia cunoştinţă de textele stenogramelor şedinţelor Parlamentului înainte de a fi publicate, să primească textele cuvîntărilor sale care nu urmează a fi publicate.

(5) Propunerile şi observaţiile făcute de deputat la şedinţele Parlamentului sînt examinate, ţinîndu-se cont de ele, în procesul de definitivare şi adoptare a proiectelor de legi şi hotărîri.

(6) În exercitarea mandatului deputatul poate adresa întrebări, interpelări şi petiţii Preşedintelui Republicii Moldova, membrilor Guvernului sau altor reprezentanţi ai organelor centrale ale administraţiei de stat.

(7) Modul de exercitare a drepturilor menţionate este stabilit prin prezenta lege şi prin Regulamentul Parlamentului.

Art.18. – Deputatul care nu face parte din componenţa unei comisii permanente sau provizorii este în drept să participe, în condiţiile Regulamentului Parlamentului, la şedinţele acestora, să facă propuneri, să ia parte la examinarea de probleme şi la adoptarea de hotărîri cu drept de vot consultativ. În cazul în care deputatul nu este de acord cu hotărîrea comisiei permanente, el poate să-şi formuleze propunerea în calitate de amendament la proiectul de lege sau de hotărîre. Amendamentele făcute de deputat sînt examinate de Parlament şi supuse votului.

Art.19. – Dreptul deputatului la iniţiativă legislativă este garantat prin:

a) examinarea obligatorie a propunerii făcute cu titlu de iniţiativă legislativă la şedinţa Parlamentului şi adoptarea uneia dintre următoarele hotărîri privind: adoptarea unei legi; trimiterea spre definitivare în comisia permanentă respectivă a proiectului de lege propus; elaborarea unui nou proiect de lege; respingerea întemeiată a propunerii legislative;

b) punerea obligatorie la vot a propunerilor şi amendamentelor la lege formulate de deputat, cu respectarea procedurii legislative prevăzute de Regulamentul Parlamentului;

c) participarea sa la şedinţele Biroului permanent şi ale Guvernului.

Art.20. –

(1) Din însărcinarea Parlamentului sau a organelor lui, deputatul participă la controlul executării legilor de către organele de stat şi cele obşteşti, de către unităţi. El poate lua cunoştinţă de documentele necesare şi participă la exercitarea controlului, în chestiuni ce ţin de competenţa Parlamentului, asupra activităţii organelor de stat şi celor obşteşti, a unităţilor. Deputatul aduce rezultatul controlului la cunoştinţă Parlamentului sau organelor lui. În caz de necesitate, face propuneri privind lichidarea carenţelor descoperite, anularea hotărîrilor nelegale, tragerea la răspundere a persoanelor care au încălcat legea, nu au îndeplinit hotărîrile adoptate de Parlament.

(2) Organele de stat şi persoanele oficiale sînt obligate să acorde sprijinul necesar la efectuarea cercetărilor, să prezinte fără obstacole la cererea deputatului sau a comisiei care cercetează cazul, datele şi documentele necesare examinării lui obiective. Nimeni nu este în drept să se eschiveze de la prezentarea explicaţiilor cerute de deputatul care efectuează cercetările.

(3) Activitatea de control a deputaţilor este coordonată de Comisia pentru control şi petiţii a Parlamentului.

Art.21. –

(1) Pentru a soluţiona problemele legate de interesele alegătorilor deputatul beneficiază de dreptul de a fi primit în audienţă fără întîrziere de conducători şi de alte persoane oficiale.

(2) Deputatul are dreptul de a vizita, prezentînd legitimaţia de deputat, orice organ de stat şi obştesc, orice unitate, în modul stabilit de Biroul permanent.

(3) Orice persoană oficială este obligată, la legitimarea deputatului, să-i pună la dispoziţie informaţia necesară fără concordanţe şi permisiuni suplimentare. În cazul în care informaţia reprezintă secret de stat, informarea deputatului se va face în condiţiile Regulamentului Parlamentului.

Art.22. –

(1) Deputatul este în drept să se adreseze oricărui organ de stat şi obştesc, oricărei persoane oficiale în probleme ce ţin de activitatea de deputat şi să participe la examinarea lor. Organul sau persoana oficială respectivă sînt obligate să dea fără întîrziere răspuns la adresare, iar în cazul examinării sau verificării suplimentare a problemei – în cel mult o lună.

(2) Adresările deputatului în probleme ce ţin de competenţa organelor de autoadministrare locală, a Guvernului, a altor organe centrale ale administraţiei de stat urmează să fie examinate de aceste organe. Data examinării trebuie adusă din timp la cunoştinţă deputatului.

(3) Organele de autoadministrare locală acordă deputatului sprijinul necesar pentru organizarea lucrului cu alegătorii, oferă încăperi pentru întîlniri cu ei.

Art.23. –

(1) Deputatul ca reprezentant al puterii legislative supreme este în drept să ceară la faţa locului încetarea încălcării legii, iar în caz de necesitate să adreseze organelor şi persoanelor oficiale respective cerinţa de a fi oprită încălcarea legii, lezarea drepturilor şi intereselor legitime ale cetăţenilor.

(2) Persoanele oficiale din organele de stat şi cele obşteşti, din unităţi cărora le este adresată cerinţa deputatului sînt obligate să ia fără întîrziere măsuri pentru oprirea încălcării, iar în caz de necesitate şi măsuri pentru tragerea la răspundere a vinovaţilor, informîndu-l ulterior pe deputat.

Art.24. –

(1) Biroul permanent şi aparatul Parlamentului, organele de autoadministrare locală asigură deputatul, la cerere, cu materiale informative şi de referinţe, difuzate oficial de organele guvernamentale şi de alte organe de stat şi obşteşti.

(2) Biroul permanent şi aparatul Parlamentului, alte organe de stat şi obşteşti, precum şi persoane oficiale, sînt obligate să-l asigure pe deputat, la cerere, cu consultaţii prin intermediul specialiştilor în probleme legate de activitatea de deputat şi să-i furnizeze fără întîrziere informaţia necesară.

Art.25. – Aparatul Parlamentului, instituţiile ştiinţifice şi juridice, instituţiile de învăţămînt de profil, organele de ocrotire a ordinii de drept acordă deputatului asistenţă în probleme juridice.

Capitolul IV

GARANŢIILE DE EXERCITARE A MANDATULUI DE DEPUTAT

Art.26. –

(1) Pentru exercitarea eficientă a mandatului, deputatul în Parlament are dreptul:
- la un salariu de bază;
- la spor pentru vechime în muncă;
- la spor pentru grad ştiinţific;
- la o indemnizaţie zilnică pentru participare la lucrările în plen, în comisie sau la şedinţele Biroului permanent;
- la diurne.

(2) Salariul de bază al deputatului este stabilit prin Legea Salarizării. Deputatul primeşte salariul de bază de la data validării mandatului şi pînă la expirarea mandatului, în condiţiile prevăzute de Constituţie Salariul de bază al membrului de Birou permanent este asimilat salariului de bază de preşedinte al comisiei permanente.

(3) Mărimea sporului pentru vechime în muncă şi a indemnizaţiei zilnice este stabilită prin hotărîre a Parlamentului.

(4) Mărimea sporului pentru grad ştiinţific este stabilită de legislaţia în vigoare.

(5) Deputatul are dreptul la diurnă în mărimea stabilită de Parlament şi i se asigură cazarea în apartament de serviciu pentru perioada exercitării mandatului. Deputatul are dreptul să fie cazat peste rînd la hotel.

(6) Deputatul are dreptul la transport gratuit pe căile ferate, pe liniile electrice, auto (cu excepţia taximetrelor), pe căi navale şi aeriene interne, precum şi dreptul prioritar de procurare a biletelor de călătorie.

(7) Salariul de bază şi indemnizaţia zilnică pot fi diminuate la hotărîrea Parlamentului, în condiţiile Regulamentului său.

Art.27. –

(1) Deputatul are dreptul la concediu anual plătit, la concediu pentru interese personale şi la concediu medical.

(2) Concediu anual plătit se acordă deputatului pe o durată de 36 de zile lucrătoare (luîndu-se drept bază săptămîna de muncă de 6 zile) de regulă în timpul vacanţei de Crăciun şi al vacanţei de vară.

(3) Modul de acordare a concediului pentru interese personale este stabilit prin Regulamentul Parlamentului.

Art.28. –

(1) În perioada de exercitare a mandatului de deputat, contractul de muncă se suspendă.

(2) După expirarea mandatului, deputatului i se garantează locul de muncă (serviciu) anterior, iar în lipsa acestuia (în caz de lichidare a unităţii, de reorganizare a ei, de reducere a statului de personal etc.) i se acordă un loc de muncă (serviciu) echivalent la aceeaşi unitate sau la alta, cu consimţămîntul lui.

(3) Durata de exercitare a mandatului de deputat se include în vechimea totală şi neîntreruptă în muncă (serviciu), în vechimea în muncă la specialitatea precedentă.

(4) Cu persoana care urmează să suplinească funcţia anterioară a deputatului se încheie un contract de muncă pe o durată determinată, care se reziliază la revenirea acestuia. Astfel se va proceda şi în cazul cînd funcţia anterioară a deputatului este ocupată prin alegere sau concurs.

Art.29. –

(1) Deputatul care la data expirării mandatului a împlinit vîrsta şi are vechimea în muncă necesară pentru pensionare este pensionat din funcţia de deputat.

(2) Mărimea pensiei deputatului este calculată pornindu-se de la salariul lui de bază, din alte plăţi care se iau în calcul la determinarea mărimii pensiei şi nu poate fi mai mică de 65 la sută din salariul de bază al deputatului.

(3) Deputatul care la data expirării mandatului are vechimea în muncă necesară pentru pensionare, dar care nu a împlinit vîrsta de pensionare, este pensionat înainte de împlinirea acestei vîrste, dar cel mult cu 2 ani, mărimea pensiei fiind calculată conform alin.(2).

(4) Mărimea pensiei stabilite conform alin.(2) se va indexa ulterior în coraport cu mărimea salariului de bază de deputat în Parlament.

Art.30. – În cazul dizolvării sau autodizolvării înainte de termen a Parlamentului, deputatului i se plăteşte o indemnizaţie în mărimea a 6 salarii de bază şi i se păstrează vechimea neîntreruptă în muncă pînă la reangajare în serviciu, dar nu mai mult de 3 luni.

Art.31. – În perioada de exercitare a mandatului, deputatului i se eliberează paşaport diplomatic.

Art.32. – Cheltuielile prevăzute la prezentul capitol, cu excepţia art.29, se suportă de la bugetul Parlamentului.

Art.33. –

(1) Executarea prezentei legi este obligatorie pe întreg teritoriul ţării.

(2) Persoanele care nu-şi îndeplinesc obligaţiile faţă de deputat, îi zădărnicesc activitatea, îi furnizează intenţionat informaţii false, încalcă garanţiile exercitării mandatului de deputat sînt trase la răspundere în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Art.34. –

(1) Deputatul are legitimaţie de deputat şi insignă de deputat, eliberate de Biroul permanent după constituirea legală a Parlamentului.

(2) Regulamentul cu privire la legitimaţia de deputat şi Regulamentul cu privire la insigna de deputat, modelul lor sînt aprobate de Biroul permanent.

Capitolul V

DISPOZIŢII FINALE

Art.35. –

(1) Prezenta lege intră în vigoare la data adoptării. (2) Acţiunea art.29 se extinde şi asupra deputaţilor poporului ai Republicii Moldova care au făcut parte din Parlamentul de legislatura a XII-a.

Art.36. –

(1) La data intrării în vigoare a prezentei legi Legea nr 404-XII din 11 decembrie 1990 cu privire la statutul deputaţilor poporului în R.S.S. Moldova îşi încetează acţiunea în partea referitoare la statutul deputatului Parlamentului.

(2) Legea nr 404-XII îşi păstrează acţiunea în partea referitoare la statutul deputaţilor (consilierilor) în organele reprezentative de autoadministrare locală – consiliile raionale, orăşeneşti şi săteşti (de comună).

Art.37. – La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:

a) Hotărîrea Prezidiului Sovietului Suprem al R.S.S. Moldova nr.156-XII din 2 iulie 1990 despre Regulamentul provizoriu “Cu privire la asigurarea activităţii deputaţilor poporului din R.S.S. Moldova”;

b) Hotărîrea Sovietului Suprem al R.S.S. Moldova nr.512-XII din 19 februarie 1991 despre modificările în Regulamentul “Cu privire la asigurarea activităţii deputaţilor poporului din R.S.S. Moldova”, aprobat prin Hotărîrea Sovietului Suprem al R.S.S. Moldova nr 405-XII din 11 decembrie 1990;

c) Hotărîrea Prezidiului Parlamentului Republicii Moldova nr.787-XII din 18 noiembrie 1991 cu privire la măsurile pentru protecţia socială a deputaţilor poporului din Republica Moldova şi a lucrătorilor Secretariatului Parlamentului;

d) Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova nr. 831-XII din 25 decembrie 1991 privind stabilirea salariilor membrilor conducerii Republicii Moldova, a salariilor şi a indemnizaţiilor deputaţilor poporului, a unor cheltuieli pentru activitatea Parlamentului;

e) Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova nr.905-XII din 29 ianuarie 1992 pentru modificarea şi completarea Hotărîrii Parlamentului nr 831-XII din 25 decembrie 1991;

f) Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova nr 1044-XII din 17 mai 1992 pentru modificarea Hotărîrii Parlamentului nr 831-XII din 25 decembrie 1991;

g) Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova nr.1239-XII din 16 decembrie 1992 privind stabilirea salariilor membrilor conducerii Republicii, a salariilor, indemnizaţiilor şi diurnelor deputaţilor poporului.

PREŞEDINTELE REPUBLICII MOLDOVA MIRCEA SNEGUR
or. Chişinău, 7 aprilie 1994. Nr.39-XIII