Capitolul I
Sesiunile şi şedinţele Parlamentului.
Ordinea de zi
Art.35. -
(1) Parlamentul se întruneşte în două sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune începe în luna februarie şi nu poate depăşi sfîrşitul lunii iulie. A doua sesiune începe în lina septembrie şi nu poate depăşi sfîrştul lunii decembrie.
(2) Parlamentul se întruneşte în şedinţele speciale sau extraordinare, la cererea Preşedintelui Parlamentului.
(3) Cererea se depune în scris preşedintelui Parlamentului, indicîndu-se problemele care se preconizează a fi examinate.
(4) Convocarea Parlamentului în şedinţa specială sau extraordinară se va face în 3 zile de la data înregistrării cererii.
Art.36. - Parlamentul îşi desfăşoară activitatea sub formă de şedinţe în plen şi de şedinţe ale comisiilor permanente.
Art.37. -
(1) Şedinţele Parlamentului se desfăşoară conform ordinii de zi care se întocmeşte de Biroul permanent în condiţiile art. 11 lit. e) şi se aprobă de Parlament.
(2) Ordinea de zi se întocmeşte pentru o perioadă de 2 săptămîni.
(3) Ordinea de zi se întocmeşte de către Biroul permanent în prima jumătate a săptămînii premergătoare perioadei pentru care se întocmeşte.
(4) Chestiunile care se propun pentru înscrierea pe ordinea de zi se transmit Biroului permanent cu cel puţin 10 zile înainte de dezbaterea acestora în şedinţa Parlamentului, dar nu mai tărziu decît ziua de vineri a săptămînii premergătoare săptămînii în care Biroul permanent întocmeşte ordinea de zi, cu excepţia cazului în care prin lege, prin prezentul Regulament sau prin hotărîre a Parlamentului nu se prevede un alt termen.
Art.38. - La şedinţele Biroului permanent în care se dezbate proiectul ordinii de zi poate participa reprezentantul Guvernului şi, la invitaţia biroului, delegaţiile fracţiunilor parlamentare ce nu sînt reprezentate în componenţa acestuia.
Art. 39. -
(1) Proiectul ordinii de zi cuprinde proiecte de legi şi hotărîri, precum şi interpelări, petiţii şi alte chestiuni propuse de Guvern, Biroul permanenent sau deputaţi.
(2) Proiectele de legi şi hotărîri, avizate de comisii, se înscriu pe ordinea de zi în cel mult 10 zile de la primirea raportului comisiei permanente sesizate în fond.
Art.40. - La cererea Preşedintelui republicii, Biroul permanent, la întocmirea ordinii de zi, dă prioritate mesajelor şi altor adresări ale Preşedintelui republicii către Parlament.
Art.41. - La cererea Prim-ministrului, Biroul permanent înscrie cu prioritate pe ordinea de zi chestiunile privind confirmarea componenţei nominale a Guvernului şi aprobarea programului de activitate al acestuia pe durata împuternicirii lui.
Art. 42. - Proiectul ordinii de zi este supus spre aprobare Parlamentului în ultima zi din săptămîmă de lucru ce prevede perioada pentru care a fost întocmită. Proiectul se adoptă cu votul a cel puţin jumătate plus unu din numărul total al deputaţilor.
Art. 43. -
(1) În ordinea de zi se pot întroduce modificări numai la prima şedinţă a săptămînii de lucru, la cererea Biroului permanent, a unei fracţiuni parlamentare sau a unei comisii permanente.
(2) Cererile motivate priivind modificarea ordinii de zi se fac printr-o singură luare de cuvînt, limitată în timp. În cazul în care există o altă părere, se va da cuvînt cîte unui reprezentant de la fiecare fracţiune parlamentară, după care propunerile vor fi supuse votării.
(3) În mod excepţional, Preşedintete Parlamentului poate propune, în orice şedinţă a Parlamentului, modificarea ordinii de zi din proprie iniţiativă, la cererea Biroului permanent sau a unei fracţiuni parlamentare.
Capitolul 2
Procedura legislativă
Art. 44. -
(1) În conformitate cu art. 102 din Constituţie dreptul de iniţiativă legislativă aparţine deputaţilor, Guvernului şi Preşedintelui republicii.
(2) În exerciţiul dreptului de iniţiativă legislativă Guvernul şi Preşedintele republicii înaintează Parlamentului proiecte de legi, iar deputaţii propuneri legislative.
(3) Proiectul de legi şi propunerea legislativă se primesc spre examinare împreună cu expunerea scopurilor, sarcinilor, a concepţiei viitoarei legi, a locului ei în legislaţia în vigoare, precum şi a efectelor ei social-economice şi de altă natură. Totodată se indică autorii care au luat parte la elaborarea proiectului de lege. La proiectul de lege a cărei realizare necesită cheltuieli materiale şi de altă natură se enexează o fundamentare economico-financiară.
(4) În caz de necesitate se prezintă şi proiectul hotărîrii Parlamentului privind modul de punere în aplicare a legii, precum şi lista actelor condiţionate, care urmează a fi elaborate în legătură cu adoptarea legii.
(5) Proiectele de legi se prezintă în limba de stat împreună cu traducerea lor în limba rusă.
(6) Propunerile legislative se prezintă în limba de stat sau în limba rusă. Aparatul Parlamentului asigură traducerea lor dintr-o limbă în alta.
Art. 45. - Toate proiectele de legi şi propunerile legislative se înregistrează de către Biroul permanent în ordinea prezentării lor şi se aduc la cunoştinţă Parlamentului la prima şedinţă a săptămînii de lucru prin anunţarea titlului şi autorului proiectului sau propunerii. Ele se distribuie deputaţilor de îndată, dar nu pot fi înscrise pe ordinea de zi decît după cel puţin 45 de zile de lucru.
Art. 46. - Preşedintele Parlamentului sau vicepreşedinţii lui înaintează proiectul de lege sau propunerea legislativă spre dezbatere şi avizare comisiei permanente sesizate în fond, de competenţa căreia ţine proiectul sau propunerea respectivă. Pot fi sesizate şi alte comisii pentru a-şi da avizul.
Art. 47. -
(1) Orice comisie permanentă care se consideră competentă pentru a-şi da avizul asupra proiectului de lege sau propunerii legislative remise de Preşedintele Parlamentului sau de vicepreşedinţii lui comisiei permanente sesizate în fond, informează Biroul permanent că intenţionează să-şi dea avizul.
(2) În caz de refuz din partea Biroului permanent, Parlamentul adoptă decizia cu votul a cel puţin jumătate plus unu din numărul deputaţilor prezenţi.
Art. 48. -
(1) Dacă comisia permanentă consideră că proiectul de lege sau propunerea legislativă remisă ei spre examinare sînt de competenţa altei comisii, ea poate cere Preşedintelui Parlamentului trimiterea lor acestei comisii.
(2) În caz de refuz din partea Preşesintelui Parlamentului, Parlamentul adoptă decizia cu votul a cel puţin jumătate plus unu din numărul deputaţilor prezenţi.
(3) La fel se va proceda şi în caz de controverse între comisii.
Art. 49. -
(1) La cererea comisiilor sesizate pentru avize comisia permanentă sesizată în fond se va putea încuviinţa ca la lucrările ei să participe, cu vot consultativ, raportorul sau raportorii acestor comisii.
(2) Comisiile permanente pot ţine şedinţe comune. În asemenea situaţii, comisiile pot conveni ca raportul sau avizul lor să fie comun.
Art. 50. - Comisia permanantă sesizează în fond va examina propiectul de lege şi propunerea legislativă timp de 15 zile de lucru, dacă Preşedintele Parlamentului sau vicepreşedinţii lui nu vor stabili alt termen.
Art. 51. -
(1) Alte comisii permanente, care se consideră competente şi au primit proiectul de lege sau propunerea legislativă spre examinare în modul stabilit de art. 47, vor prezenta comisiei permanente sesizate în fond avizele asupra proiectelor şi propunerilor în termen de 10 zile de lucru.
(2) În caz de nerespectare a acestui termen, comisia permanentă sesizată în fond se va putea redacta raportul sau fără avizele celorlalte comisii.
Art. 52. - Proiectele de lefi şi propunerile legislative se vor transmite de asemenea spre avizare complexă Direcţiei juridice a aparatului Parlamentului, care, în termen de 7 zile de lucru, va prezenta comisiei permanente sesizate în fond sau Biroului permanent avizul său referitor la concordanţa proiectului sau propunerii cu:
- prevederile Constituţiei;
- competenţa Parlamentului de a reglementa prin acte normative (legi şi hotărîri) sfera respectivă a raporturilor sociale;
- sistemul unificării şi codificării legislaţiei;
- normele limbii literare etc.
Art. 53. - Autorul proiectului de lege sau al propunerii legislative poate să-şi ratragă proiectul sau propunerea pănă la înscrierea acestora pe ordinea de zi.
Art. 54. -
(1) După examinarea proiectului de lege sau propunerii legislative, comisia permanentă sesizată în fond întocmeşte un raport care în mod obligatoriu va cuprinde:
- actualitatea reglementării legislative a problemei abordate în proiectul de lege sau în propunerea legislativă;
- plenitudinea reglementării prin proiect sau propunere a sferei respective de raporturi sociale;
- oportunitatea examinării proiectului de lege (pornind de la posibilităţile economico-financiare ale republicii, situaţia social-politică, consecutivitatea reglementării legislative a proceselor etc.);
- posibilitatea examinării proiectului de lege în cadrul şedinţelor Parlamentului etc.
(2) În raportul comisiei se arată: proiectul de lege se adoptă în întregime fără a fi dezbătut în a doua lectură, se ia drept bază în întregime fără a fi dezbătut în a doua lectură, se ia drept bază şi se pregăteşte pentru a fi dezbătut în a doua lectură, se ia drept bază şi se pregăteşte pentru a fi dezbătut în a doua lectură sau se respinge.
(3) În cazul în care există mai multe proiecte de lege în aceeaşi problemă comisia avizează fiecare proiect în parte.
(4) Comisia stabileşte care proiect de lege reglementează mai cuprinzător şi sub toate aspectele sfera concretă a raporturilor sociale şi este mai puţin costisitor. Acest proiect se va propune Parlamentului spre examinare drept proiect de bază.
(5) Proiectele de lege elaborate pe baza altor concepţii se consideră de alternativă.
(6) Modificarea sau definitivarea proiectului de lege se admite numai cu consimţămîntul autorului.
Art. 55. -
(1) Raportul comisiei permanente sesizate în fond însoţit de avizele celorlalte comisii care au examinat proiectul de lege sau propunerea legislativă, precum şi avizul Direcţiei juridice a aparatului Parlamentului se transmit de către Biroul permanent deputaţilor şi Guvernului.
(2) La şedinţa Biroului permanent, în care se examinează chestiunea privind înscrierea pe ordinea de zi a proiectului de lege, comisia permanentă sesizată în fond prezintă:
- scopurile, sarcinile, concepţia proiectului, prognoza efectelor social-economice şi de altă natură;
- lista autorilor, care au participat la eleborarea proiectului;
- lista persoanelor sau organizaţiilor, care au efectuat expertiza proiectului;
-fundamentarea economico-financiară a proiectului;
- avizul comisiei (comisiilor) permanente pe marginea proiectului;
- avizul Direcţiei juridice a aparatului Parlamentului;
- proiectul hotărîrii Parlamentului privind modul de punere în aplicare a legii;
- proiectul legii privind modificarea Constituţiei (în caz de necesitate);
- lista actelor condiţionate, care urmează a fi elaborate în legătură cu adoptarea legii.
Art. 56. - Proiectele de legi şi propunerile legislative, înaintate de deputaţi, de comisiile permanente şi speciale ale Parlamentului, în afară de examinarea lor în condiţiile art. 44-52, se transmit de către Biroul permanent în mod obligatoriu Guvernului spre avizare. Dacă Guvernul nu va prezenta avizul său în termen de 15 zile, Biroul permanent va decide înscrierea proiectului respectiv pe ordinea de zi fără avizul Guvernului.
Art. 57. -
(1) Deputaţii, fracţiunile parlamentare sau Guvernul au dreptul să prezinte în scris amendamente motivate la proiectul de lege care se transmit Biroului permanent cu cel puţin 7 zile înainte de dezbaterea proiectului în plen.
(2) Avizarea amendamentelor la proiectul de lege se va face de către comisia permanentă sesizată în fond şi numai dacă aceasta consideră necesar şi de o altă comisie.
(3) Pentru amendamentele orale prezentate în plen cu privire la probleme de redactare sau alte aspecte mai puţin însemnate, avizate se va putea face oral de către raportul comisiei permanente sesizate în fond, la solicitarea Preşedintelui Parlamentului.
Art. 58. - Proiectele de legi avizate în modul stabilit se supun dezbaterii Parlamentului conform ordinii de zi aprobate.
Art. 59. -
(1) Proiectul de lege, înscris pe ordinea de zi a şedinţei Parlamentului, se dezbate, de regulă, în două lecturi.
(2) Proiectele de legi constituţionale, proiectele de legi în problemele bugetului, finanţelor, economiei care necesită considerabile cheltuieli financiare, precum şi tratatele internaţionale, la decizia Parlamentului, por fi supuse dezbaterii, şi în a treia lectură.
Art. 60. -
(1) Dezbaterea proiectului de lege în prima lectură constă în:
- prezentarea de către autor a proiectului în conformitate cu prevederile art. 44 alin. (3);
- audierea raportului comisiei permanente responsabile de proiect;
- luările de cuvînt ale deputaţilor cu respectarea obligatorie a ordinii acordării de cuvînt reprezentanţilor fracţiunilor parlamentare.
(2) Raportul comisiei permanente sesizate în fond este prezentat de către preşedintele acesteia de un raportor desemnat de comisie.
Art. 61. Autorul proiectului de lege are dreptul să ia cuvîntul înainte de închiderea dezbaterii.
Art. 62. -
(1) În cursul dezbaterii proiectului de lege în prima lectură nu pot fi făcute amendamente, dar pot fi examinate propuneri privind:
- adoptarea legii;
- remiterea proiectului de lege comisiei permanente sesizate în fond sau altei comisii competente pentru definitivare;
- adoptarea proiectului de lege în întregime şi supunerea ei dezbaterii în a doua lectură;
- respingerea proiectului de lege.
(2) Modul de dezbatere ulterioară a proiectului de lege se stabileşte prin hotărîre a Parlamentului în fiecare caz în parte cu votul a cel puţin jumătate plus unu din numărul total al deputaţilor prezenţi.
Art. 63. - În situaţia în care dezbaterii Parlamentului sînt supuse mai multe proiecte de legi ce vizează aceeaşi problemă, Parlamentul, la propunerea comisiei permanente sesizate în fond, va hotărî prin votul majorităţii deputaţilor prezenţi la şedinţă, care proiect va fi dezbătut ca proiect de bază. Celelalte vor fi considerate proiecte de alternativă.
Art. 64. -
(1) Dezbaterea proiectului de lege în a doua lectură constă în:
- transmiterea proiectului după dezbaterea lui în prima lectură, comisiei permanente sesizate în fond, altei comisii competente sau mai multor comisii, cu desemnarea comisiei responsabile, pentru examinarea obiecţiilor şi propunerilor de principiu exprimate în prima lectură şi prezentarea, în termen de 7 zile sau în alt termen stabilit de Parlament, a raportului privind rezultatele examinării;
- dezbaterea proiectului pe articole;
- votarea proiectului pe articole şi în ansamblu, dacă Parlamentul nu va hotărî altfel.
(2) În cazul dezbaterii proiectului de lege în a doua lectură, deputaţii şi reprezentantul Guvernului, în termen de 3 zile de la data remiterii proiectului în comisii, indicată în alin. (1) liniuţa întîi, fac amendamente şi le transmit în scris secretariatului şedinţei.
(3) Se primesc spre examinare amendamentele ce ţin de un articol complet. Dacă amendamentul constă dintr-un alineat, dintr-un punct, dintr-un subpunct, dintr-o propoziţie sau dintr-un cuvînt, se prezintă o nouă formulare a articolului. Amendamentele se subliniază.
(4) Amendamentele trebuie să fie motivate pe scurt.
(5) Amendamentele se transmit comisiei permanente desemnate pentru pregătirea proiectului de lege pentru a fi definitivate cu cel puţin 3 zile pînă la dezbaterea proiectului în a doua lectură.
Art. 65. -
(1) La discutarea fiecărui articol deputaţii pot expune punctul de vedere al fracţiunii perlamentare din care fac parte sau punctul lor de vedere.
(2) De asemenea, va putea lua cuvîntul şi reprezentantul Guvernului.
(3) În cadrul luărilor de cuvînt pot fi făcute amendamente orale privind problemele de redactare.
Art. 66. -
(1) Discutarea articolelor începe cu amendamentele.
(2) În cadrul dezbaterilor, deputaţii sau reprezentantul Guvernului pot propune amendamente scrise la modificările intervenite în urma definitivării articolelor comisii.
(3) Amendamentul trebuie să se refere la conţinutul unui singur articol.
Art. 67. -
(1) În cazul în care amendamentul poate conduce la modificarea esenţială a proiectului de lege, preşedintele şedinţei îl poate trimite spre avizare comisiilor competente, sispendînd dezbaterile. În acest caz, autorul amendamentului are dreptul de a fi ascultat în cadrul comisiilor.
(2) Acelaşi drept îl are şi reprezentantul Guvernului.
Art. 68. -
(1) Discutarea amendamentelor începe cu suprimarea unor fraze din articolul supus dezbaterii cu modificarea şi completarea ulterioară a acestora.
(2) Parlamentul se va pronunţa prin vot asupra fiecărui amendament, cu excepţia cazurilor în care prin adoptarea unuia se exclude acceptarea celuilalt,
Art. 69. - La propunerea Preşedintelui Parlamentului va putea stabili o procedură legislativă specială pentru dezbaterea unor proiecte de acte normative cu caracterm deosebit (legi constituţionale şi financiare, tratate internaţionale etc.).
Art. 70. -
(1) Dezbaterea proiectului de lege în a treia lectură se va efectua la decizia Parlamentului în cazurile arătate la art. 59 alin. (2), precum şi în cazurile cînd în cadrul dezbaterilor proiectului în a doua lectură au fosr propuse amendamentelor esenţiale ce conduc la majorarea considerabilă a cheltuielilor financiare în procesul de realizare a legii.
(2) A treia lectură constă în:
- Transmiterea amendamentelor prevăzute la alin. (1) comisiei permanente sesizate în fond sau altei comisii competente şi Guvernului pentru examinare şi prezentarea raportului şi avizul, în termen de 3 săptămîni;
- descutarea raportului comisiei permanente sesizate în fond, a avizului Guvernului şi a rezultatelor expertizei.
(3) În cadrul celei de a treia lecturi în dezbateri poate lua cuvîntul o singură dată numai cîte un reprezentant al fiecărei fracţiuni parlamentare care poate face amendamente numai la articolele supuse lecturii a treia.
(4) Dezbaterile pe articole se vor desfăşura în cadrul aceloraşi articole.
(5) Raportul comisiei permanente sesizate în fond şi avizul Guvernului vor conţine propuneri privind sursele şi modul de acoperire a cheltuielilor financiare suplimentare.
Capitolul 3
Procedura de vot
Art. 71. -
(1) Pentru adoptarea hotărîrilor Parlamentului este necesar cvorumul.
(2) Legile, hotărîrile şi alte acte se adoptă de către Parlament cu votul a cel puţin jumătate plus unu din numărul total al deputaţilor, dacă prin prezentul Regulament nu se prevede altfel.
(3) Dacă la şedinţa în plen nu este prezent cvorumul, Preşedintele Parlamentului amînă votarea pînă la întrunirea cvorumului.
Art. 72. - În caz de paritate de voturi, votul Preşedintelui Parlamentului este decisiv.
Art. 73. -
(1) Deputatul votează personal prin vor deschis sau secret.
(2) Votul deschis se exprimă public prin ridicare de mînă, prin apel nominal sau electronic.
(3) Votul secret se exprimă prin buletinul de vot pentru numiri în funcţie şi electronic în cazul adoptării legilor şi hotărîrilor.
(4) Numirea în funcţie a Prim-ministrului se face prin vot deschis, dacă Parlamentul nu va hotărî altfel.
(5) Parlamentul hotărăşte, la propunerea preşedintelui şedinţei, ce modalitate de vot va folosi, afară de cazul în care procedura de vot se stabileşte prin Regulament.
Art. 74. -
(1) Votarea prin apel nominal se face în modul următor: Preşedintele şedinţei explică obiectul votării şi sensul cuvintelor "pentru" şi "contra"; unul din membrii Biroului permanent dă citire numelui şi prenumelui deputaţilor; fiecare deputat răspunde "pentru" sau "contra".
(2) După terminarea votării se repetă numele şi prenumele deputaţilor care nu au răspuns.
Art. 75. -
(1) În cazul votării cu buletinul de vot, pe buletin se trec numele şi prenumele candidatului, funcţia pentru care acesta candidează şi fracţiunea parlamentară din care face parte.
(2) Votînd "pentru", deputatul lasă neatins pe buletinul de vot numele şi prenumele persoanelor propuse; votînd "contra" şterge numele şi prenumele personaei propuse.
(3) Buletinele de vot se introduc într-o singură urnă.
Art. 76. -
(1) Numirile, confirmările sau avizele pentru numire în funcţie care, potrivit Constituţiei şi altor legi, se face de către Parlament, se adoptă cu votul a cel puţin jumătate plus unu din numărul total al deputaţilor.
(2) Numirile, confirmările sau avizele pentru numire în funcţie se supun dezbaterii Parlamentului după prezentarea raportului Comisiei juridice, pentru numiri, confirmări sau avizele pentru numiri în funcţie avînd dreptul de a chema spre audiere persoanele în cauză.
Art. 77. - În cursul votîrii deputaţilor nu li se dă cuvînt.
Art. 78. -
(1) Proiectele de legi respinse de Parlament nu pot fi readuse în discuţia acestuia în cursul aceleiaşi sesiuni.
(2) Proiectul de legi se consideră respins dacă la votarea în ansamblu nu s-au acumulat voturile a cel puţin jumătate plus unu din numărul total al deputaţilor.
Art. 79. - Legile adoptate de Parlament se semnează de Preşedintele republicii.
Art. 80. - Preşedintele republicii este în drept, în cazul în care are obiecţii asupra unei legi, să o trimită în termen de 2 săptămîni Parlamentului pentru o nouă dezbatere şi votare. Dacă Parlamentul validează hotîrărea adoptată anterior cu votul a 2/3 din numărul total al deputaţilor, Preşedintele republicii semnează legea.
Art. 81. - În cazul în care Perlamentul nu a adoptat legea cu votul a 2/3 din numărul total al deputaţilor, proiectul de lege se consideră respins, asupra lui fiind aplicabile prevederile art. 78.
Capitolul 4
Desfăşurarea şedinţelor Parlamentului
Art. 82. - Şedinţele Parlamentului sînt publice, în afara cazurilor în care, la cererea Preşedintelui Parlamentului, a unei fracţiuni parlamentare sau a unui grup de deputaţi ce constituie cel puţin 15% din numărul tatal al deputaţilor, se hotărăşte, cu votul a cel puţin jumătate plus unu din numărul deputaţilor prezenţi, ca acestea să fie închise.
Art. 83. -
(1) La şedinţele publice ale Parlamentului pot participa diplomaţi, reprezentanţi al mijloacelor de informare în masă, precum şi persoane, în baza autorizaţiei sau invitaţiei serviciului de presă al Parlamentului în condiţiile stabilite de Biroul permanent.
(2) De la şedinţele Parlamentului se transmit sistematic reportaje radiodifuzate şi televizate. Translarea în direct, parţială sau integrală, de la şedinţele la care se examinează cele mai importante probleme pentru ţară se face la decizia Parlamentului, care se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi la şedinţă. Comunicatele oficiale despre şedinţele Parlamentului sînt date publicităţii numai prin intermediul serviciului de presă al Parlamentului.
(3) La toate şedinţele Parlamentului este obligatorie prezenţa a cel puţin unui reprezentant al Guvernului.
(4) Persoanele aflate la şedinţă trebuie să păstreze liniştea şi să se abţină de la orice manifestare de aprobare sau dezaprobare în caz contrar fiind eliminate din sală.
(5) Preşedintele şedinţei are dreptul să atragă atenţia reprezentanţilor mijloacelor de informare în masă asupra informaţiilor vădit inexacte privind lucrările Parlamentului.
La cererea Preşedintelui şedinţei, mijloacele de informare în masă sînt obligate să dea publicaţii cele arătate de preşedinte. Dacă abaterea se repetă, preşedintele şedinţei va putea, consultînd Parlamentul să retragă pe un timp anumit reprezentantul mijloacelor de informare în masă în culpă autorizaţia de participare la lucrările Parlamentului.
Art. 84. -
(1) Deputaţii sînt obligaţi să fie prezenţi la lucrările Parlamentului şi să se înscrie pe lista de prezenţă.
(2) Deputatul care nu poate lua parte la şedinţă, din motive independente de voinţa sa, va trebui să anunţe din timp Biroul permanent, menţionînd cauzele care îl împiedică să participe.
Art. 85. -
(1) Parlamentul îşi desfăşoară activitatea, în plen şi pe comisii, comform următorului program :
- marţi, miercuri şi joi de la ora 10 pînă la ora 13 îşi desfăşoară activitatea comisiile permanente;
- întrerupere pentru masă de la ora 13 pînă la ora 15;
- marţi, miercuri şi joi de la ora 15 pînă la ora 18 şi vineri de la ora 10 pînă la ora 13, se desfăşoară şedinţele în plen;
- ziua de luni, după amiaza zilei de vineri, sîmbăta şi duminica se consacră lucrului deputaţilor cu alegătorii;
(2) Marţi, în ultima jumătate de oră de lucru a Parlamentului, se examinează întrebările şi interpelările deputaţilor.
(3) La propunerea Biroului permanent Parlamentul va putea hotărî desfăşurarea lucrărilor sale pe un anumit termen conform unui alt program.
Art. 86. -
(1) Şedinţa Parlamentului este deschisă de Preşedinte sau de unul dintre vicepreşedinţi.
(2) Preşedintele este asistat de vicepreşedinţi.
(3) Preşedintele şedinţei precizează dacă este întrunit cvorumul şi anunţă ordinea de zi.
Art. 87. - Preşdintete şedinţei conduce dezbaterile, veghează la respectarea Regulamentului şi menţinerea ordinii la şedinţe.
Art. 88. -
(1) Înainte de începerea lucrărilor unul dintre membrii Biroului permanent întocmeşte lista deputaţilor care se înscriu la cuvînt.
(2) Deputaţii înscrişi pe listă vor lua cuvîntul în ordinea stabilită de preşedintele şedinţei cu respectarea dreptului opoziţiei de a-şi exprima opinia.
(3) Preşedintelui Parlamentului, vicepreşedinţilor lui şi membrilor Guvernului la şedinţe li se poate da cuvîntul în orice fază a dezbaterilor.
Art. 89. - Nimeni nu poate lua cuvîntul decît dacă îi este dat de preşedintele şedinţei. Persoanele care iau cuvîntul în Parlament vorbesc de la tribună.
Art. 90. -
(1) Preşdintele şedinţei acordă pentru luările de cuvînt pînă la 10 minute. În funcţie de importanţa obiectului dezbaterii preşedintele şedinţei poate acorda timp suplimentar.
(2) Vorbitorii sînt obligaţi să se refere executiv la chestiunile pentru discutarea cărora s-au înscris la cuvînt. În caz contrar, preşedintele şedinţei le atrage atenţia si, dacă ei nu se conformează, le retrage cuvîntul.
Art. 91. -
(1) Preşedintele şedinţei poate da cuvîntul oricînd unui deputat pentru a răspunde într-o chestiune ce implică persoana sa, limitînd timpul acordat în acest scop.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi în cazul în care se cere cuvîntul în probleme privitoare la Regulament.
Art. 92. -
(1) Preşedintele şedinţei, o fracţiune parlamentară sau un grup de deputaţi ce constituie cel puţin 15% din numărul total al deputaţilor pot cere închiderea dezbaterii unei probleme puse la discuţia Parlamentului.
(2) Cererea de închidere a dezbaterii se adoptă cu votul a cel puţin jumătate plus unu din numărul deputaţilor prezenţi.
Art. 93. -
(1) Este interzisă proferarea de insulte sau calomnii atît de la tribuna Parlamentului, cît şi din sala de şedinţe.
(2) Se interzice dialogul între vorbitorii aflaţi la tribună şi persoanele aflate în sală.
Art. 94. - Preşedintere şedinţei cheamă la ordine pe deputaţii care tulbură dezbaterile sau crează agitaţie în sală. El poate întrerupe şedinţa cînd tulburarea persistă şi poate dispune eliminarea din sală a persoanelor care împiedică desfăşurarea normală a lucrărilor Parlamentului.
Art. 95. -
(1) Dezbaterile din şedinţele Parlamentului se înregistrază pe bandă magnetică şi se stenografiază.
( 2) Deputaţii au dreptul să examineze exactitatea stenogramei prin confruntarea ei cu banda magnetică, înainte de publicarea legii sau altui act, la care se referă stenograma, în Monitorul Parlamentului.
Capitolul 5
Executarea legilor
Art. 96. - În cazul cînd legea adoptată nu conţine dispoziţii privind termenul şi modul de punere a legii în aplicare, precum şi în cazul cînd transpunerea în viaţă a unei legi necesită soluţionarea unor probleme importante cu caracter juridic, organizatoric, tehnico-material etc.,Parlamentul adoptă o hotîrăre prin care stabileşte condiţiile de executare a legii respective.
Art. 97. -
(1) Controlul asupra respectării modului de executare a legilor (publicarea în termenele stabilite, organizarea studierii prevederilor legii etc) de către organele şi persoanele competente, precum şi determinarea eficienţei acţiunii legii revin, de regulă, Comisiei pentru control şi petiţii a Parlamentului.
(2) Comisia va prezenta Parlamentului rapoarte privind executarea fiecărei legi, de regulă, la 6 luni după expirarea termenului de punere în aplicare a ultimului capitol, articol sau alineat din legea respectivă.
(3) În hotărîrea de punere în aplicare a legii, Parlamentul va putea stabili un termen mai redus sau mai mare pentru prezentarea raportului privind executarea legii.
Art. 98. - La adoptarea unei legi care impune transformări radicale în organizarea vieţii publice, în economie, în alte sfere importante de activitate, Parlamentul va forma structura organelor şi va desemna împuterniciţi la centru şi în teritorii pentru executarea legii concrete în termene concrete.
Capitolul 6
Secţiunea întîi
Întrebări
Art. 99. -
(1) Marţi în ultima jumătate de oră de lucru a Parlamentului, se va determina, la propunerea preşedintelui şedinţei, cu votul a cel puţin jumătate plus unu din numărul deputaţilor prezenţi, modul de folosire a timpului afectat întrebărilor şi interpelărilor.
(2) Fiecare deputat poate adresa întrebări membrilor Guvernului sau altor conducători ai organelor centrale ale administraţiei de stat.
(3) Secretariatul şedinţei înregiatrează întrebările şi le transmite organelor şi persoanelor cărora acestea sînt adresate, pentru ca ele să dea răspunsul la următoarea şedinţă din ziua de marţi.
(4) Întrebarea constă într-o simplă cerere de a răspunde dacă un fapt este adevărat, dacă o informaţie este exactă, dacă Guvernul are intenţia de a comunica Parlamentului actele ori informaţiile solicitate de deputaţi sau dacă are intenţia de a lua o decizie într-o problemă concretă ş. a.
(5) Cei întrebaţi vor răspunde imediat la fiecare întrebare în parte sau vor declara că vor prezenta răspunsul în zilele următoare, indicînd data respectivă, însă nu mai tîrziu de termenul indicat la alin. (3).
Art. 100 - Dacă răspunsul la întrebare dă naştere unei replici acelui care a adresat întrebarea, pentru a declara dacă răspunsul primit nu corespunde întrebării, timpul pentru replică este de cel mult 3 minute.
Art. 101. -
(1) Punînd întrebarea, deputatul va preciza dacă doreşte să primească răspunsul în scris sau oral la şedinţa în plen.
(2) În cazul în care se solicită un răspuns scris, cel chestionat va declara, în termen de 7 zile, că a dat răspuns scris, fără a face alte precizări.
Art. 102. -
(1) Nici un deputat nu poate adresa mai mult de două întrebări în aceeaşi şedinţă.
(2) Dacă timpul afectat întrebărilor şi răspunsurilor depăşeşte timpul stabilit de art. 99 alin. (1) preşedintele şedinţei va amîna, de regulă, pentru şedinţa următoare, celelalte întrebări şi răspunsuri.
Secţiunea a doua
Înterpelări
Art. 103. -
(1) Înterpelările se fac în scris, arătîndu-se obiectul acestora, fără nici o dezvoltare.
(2) Înterpelarea deputatului constă într-o cerere adresată Guvernului prin care se solicită explicaţii asupra politicii Guvernului în probleme ale activităţii sale interne şi externe.
(3) Înterpelările se înregistrează în ordinea prezentării şi se afişează în sala de şedinţe.
(4) Potrivit rezultatelor dezbaterilor în legătură cu interpelarea Parlamentului poate lua decizie.
Capitolul 7
Concedii, absenţe, demisii, sancţiuni
Secţiunea întîi
Concedii, absenţe, demisii
Art. 104. -
(1) Nici un deputat nu are dreptul de a lipsi de la şedinţele Parlamentului sau comisie din care face parte decît din motive întemeiate.
(2) Nu se consideră absent deputatul care îndeplineşte o însărcinare dată de Parlament, de Biroul permanent sau de Preşedintele Parlamentului, care nu-i permite să participe la lucrările Parlamentului.
Art. 105. -
(1) Deputaţii au dreptul la concediu anual plătit, la concediu pentru interese parsonale şi la concediu pentru motive de boală.
(2) Orice concediu se acordă deputaţilor prin dispoziţia Preşedintelui Parlamentului sau a vicepreşedintelui care îndeplineşte atribuţiile Preşedintelui în absenţa acestuia.
(3) Concediu anual plătit se acordă deputaţilor pe o durată de 36 de zile lucrătoare (luîndu-se drept bază săptămîna de muncă de 6 zile) de regulă în timpul vacanţei de Crăciun şi vacanţei de vară.
(4) Concediul pentru interesele personale se acopdă deputaţilor pe o durată de cel mult 10 zile în timpul unei sesiuni.
Art. 106 -
(1) Orice deputat care lipseşte de la 5 şedinţe consecutive, fără concediu sau peste concediu acordat, va fi invitat de Preşedintele Parlamentului să justifice motivele absenţei.
(2) Dacă în termen de 10 zile de la comunicarea invitaţiei, deputatul nu se prezintă sau nu trimite justificarea, el pierde toate drepturile prevăzute de art. 26 din Legea despre statutul deputatului în Parlament.
(3) În cazul cînd absenţa arătată al alin. (1) se produce de 3 ori în aceiaşi sesiune, Preşedintele Parlamentului declară locul vacant. În această situaţie ridicarea mandatului de deputat se hotărăşte de Parlament cu votul a cel puţin jumătate plus unu din numărul total al deputaţilor.
Art. 107 -
(1) Deputaţii pot demisiona prin cererea scrisă, adresată Preşedintelui Parlamentului, Preşedintele, în şedinţă publică întreabă deputatul respectiv dacă stăruie în demisie, şi dacă răspunde afirmătiv sau nu se prezintă la şedinţa Parlamentului pentru a răspunde, declară locul vacant.
(2) Pentru cazurile de incompatibilitate apărute pe durata unei legislaturi se va proceda în conformitate cu prevederile prezentei secţiuni.
Secţiunea a doua
Sancţiuni
Art. 108. -
(1) Abaterile de la Regulament atrag următoarele sancţiuni:
a) avertismentul;
b) chemarea la ordine;
c) retragerea cuvîntului;
d) eliminarea din sala de şedinţe.
(2) Sancţiunile prevăzute de alin. (1) se aplică de către preşedintele şedinţei.
Art. 109 - La prima abatere de la Regulament, preşedintele şedinţei atrage atenţia deputatului în culpă şi-l invită să respecte Regulamentul.
Art. 110. -
(1) Deputaţii care vor nesocoti avertismentul şi invitaţia preşedintelui şedinţei şi vor continua să se abată de la Regulament, precum şi cei care, chiar pentru prima dată, încalcă în mod grav Regulamentul, vor fi chemaţi la ordine.
(2) Chemarea la ordine de înscrie la stenograma şedinţei.
Art. 111. -
(1) Preşedintele şedinţei poate, înainte de a chema la ordine un deputat, să-l invite să-şi retragă sau să explice cuvintele care au generat incident şi care ar da loc la aplicarea sancţiunii.
(2) Dacă cuvintele întrebuinţate au fost retrase ori dacă explicaţiile date sînt aplicate de preşedintele şedinţei ca satisfăcătoare, sancţiunea nu se mai aplică.
Art. 112. - În cazul în care, după chemarea la ordine, un deputat continuă să se abată de la regulament, preşedintele şedinţei îi va putea retrage cuvîntul, iar dacă deputatul persistă, îl va elimina din sală.
Art. 113. - Pentru menţinerea ordinii la şedinţele comisiilor, preşedinţii acestora au aceleaşi drepturi ca şi preşedintele comisiei şi pot aplica sancţiunile prevăzute la art. 108 alin. (1) lit. a) - c).
Capitolul 8
Aparatul Parlamentului
Art. 114. -
(1) Asistenţa organizatorică, informaţională şi tehnică a activităţii Parlamentului, biroului permanent, a comisiilor permanente, a fracţiunilor parlamentare şi a deputaţilor este asigurată de aparatul Parlamentului.
(2) Regulamentul de activitate al aparatului Parlamentului se aprobă de către Biroul permanent.
Art. 115. - În cazul în care la lucrările Parlamentului sau comisiilor acestuia sînt invitaţi să participe specialişti care nu au calitatea de deputat, aceştia vor primi o indemnizaţie pentru fiecare zi de lucru srabilită de Biroul permanent în mărime nu mai mică decît remunerarea zilnică a unui consultant din Direcţia juridică a aparatului Parlamentului.
Capitolul 9
Preşedintele republicii, Guvernul
Art. 116. -
(1) Instalarea în funcţie a Preşedintelui republicii nou ales se face în cadrul şedinţei solemne a Parlamentului.
(2) Şedinţa se desfăşoară sub conducerea Preşedintelui Parlamentului în prezenţa candidatului a cărui alegere a fost validată de Curtea Constituţională.
Art. 117. -
(1) Preşedintele Curţii Constituţionale dă citire la şedinţa solemnă a Parlamentului hotărîrii Curţii Constituţionale cu privire la validarea rezultatelor alegerii Preşedintelui republicii.
(2) După citirea hotărîrii Curţii Constituţionale, Preşedintele Parlamentului declară Preşedintele republicii ales.
(3) Preşedintele republicii depune jurămîntul prevăzut de Constituţie.
Art. 118. -
(1) În cadrul primei sesiuni după constituirea legală a Parlamentului, alegerea Preşedintelui Parlamentului, formatea Biroului permanent şi a comisiilor permanente Parlamentul va audia raportul Prim-ministrului şi va accepta depunerea împuternicirilor de către Guvern.
(2) Guvernul ale cărui împuterniciri au încetat potrivit alin. (1) îndeplineşte actele necesare pentru administrarea treburilor publice, pînă la confirmarea noii componenţe a Guvernului.
Art. 119. -
(1) Preşedintele republicii va propune candidatura pentru funcţia de Prim-ministru, iar Parlamentul îl va numi în funcţie cu votul a cel puţin jumătate plus unu din numărul total al deputaţilor.
(2) Dacă condidatura propusă nu va acumula numărul de voturi prevăzut în alin. (1), Preşedintele republicii va reafirma intenţia de a propune aceeaşi candidatură în funcţia de Prim-ministru ori va propune Parlamentului o altă candidatură.
Art. 120. -
(1) Prim-ministru, în termen de 10 zile de la data numirii sale în funcţie, va propune Parlamentului spre confirmare componenţa nominală a Guvernului.
(2) Prim-ministrul, intr-un termen de cel mult 3 luni, va cere Parlamentului aprobarea programului de activitate al Guvernului.
(3) Componenţa nominală a Guvernului va fi examinată de Parlament în condiţiile art. 76.
(4) Programul de activitate al Guvernului se supune dezbaterii în Parlament în condiţiile art. 44-55.
Capitolul 10
Dispoziţii generale
Art. 121. - Fiecare act adoptat de Parlament se va înscrie în Regulamentul de Stat al actelor Parlamentului Republicii Moldova.
Art. 122. - Legile şi alte materiale ale Parlamentului, Biroului permanent, comisiilor parmanente şi altor comisii, precum şi cele ale aparatului Parlamentului se vor depune la arhiva Parlamentului în modul stabilit.
Art. 123. - Parlamentul aprobă bugetul anual propriu, precum şi darea de seamă privind executarea acestuia după verificarea de către Comisia pentru buget şi finanţe a Parlamentului.
Art. 124. -
(1) Dispoziţiile prezentului Regulament pot fi modificate conform art. 44-54.
(2) Modificările se aprobă cu votul a cel puţin jumătate plus unu din numărul total al deputaţilor.
Art. 125. - Regulamentul provizoriu al parlamentului Republicii Moldova nr. 606-XII din 17 iunie 1991 cu toate modificările şi completările ulterioare se abrogă.