1. Se aprobă:
Măsurile de realizare a minimului de asistenţă medicală gratuită, garantat de stat (anexa nr. 1);
4. Ministerul Sănătăţii şi autorităţile administraţiei publice locale:
vor asigura utilizarea resurselor acumulate în instituţiile medico-sanitare prin prestarea serviciilor medicale contra plată conform devizului de cheltuieli, necesare pentru buna funcţionare a acestor instituţii.
6. Ministerul Finanţelor, în comun cu Ministerul Economiei şi Reformelor, va efectua controlul asupra utilizării corecte a mijloacelor, obţinute din prestarea serviciilor medicale contra plată.
Chişinău, 4 august 1999.
Nr. 749.
Anexa nr.1 la Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 749 din 4 august 1999
MĂSURILE de realizare a minimului de asistenţă medicală gratuită, garantat de stat I. Dispoziţii generale
Măsurile de realizare a minimului de asistenţă medicală gratuită, garantat de stat (în continuare - Măsurile), determină sarcinile de bază ale instituţiilor medicale în asigurarea accesului populaţiei la asistenţa medicală, prin utilizarea raţională a mijloacelor existente şi optimizarea cheltuielilor.
Prezentele Măsuri prevăd implementarea unor acţiuni şi mecanisme de dirijare, evidenţă şi verificare a distribuirii adecvate şi raţionale a mijloacelor bugetare, evaluarea volumului de asistenţă medicală pornind de la posibilităţile financiare şi extinderea acestuia prin acordarea serviciilor medicale contra plată, formarea şi distribuirea corectă a fondurilor extrabugetare.
Aceste Măsuri delimitează volumele serviciilor prestate de instituţiile medicale în cadrul minimului de asistenţă medicală gratuită, garantat de stat, reieşind din proporţiile finanţării şi stabilesc mecanismul achitărilor şi compensărilor pentru serviciile medicale acordate peste volumul prevăzut de Legea privind minimul de asistenţă medicală gratuită, garantat de stat. Resursele acumulate din aceste prestaţii vor acoperi cheltuielile suportate de instituţiile medicale conform Regulamentului cu privire la prestarea serviciilor medicale contra plată.
II. Constituirea şi distribuirea bugetelor pentru ocrotirea sănătăţii
1. Bugetul de stat al sistemului sănătăţii se constituie şi se distribuie de către Ministerul Sănătăţii conform devizului de cheltuieli al instituţiilor republicane, ţinîndu-se cont de necesitatea de a acoperi volumul asistenţei medicale gratuite din cadrul minimului, garantat de stat, şi de structura alocaţiilor bugetare pentru finanţarea minimului în anul bugetar 1999.
2. Bugetele locale pentru ocrotirea sănătăţii se constituie şi se distribuie conform dispoziţiei Ministerului Finanţelor nr.02/4-17 din 5 februarie 1999 “Privind elaborarea bugetelor locale la compartimentul “Ocrotirea sănătăţii” pe anul 1999” şi anexelor la aceasta.
3. Totodată, conducătorii instituţiilor medicale teritoriale vor estima serviciile medicale prioritare şi le vor încadra în volumul alocaţiilor primite de la autorităţile financiare locale, ţinînd cont de structura acestora şi de prevederile Legii despre minimul de asistenţă medicală gratuită, garantat de stat.
La estimarea priorităţilor şi a costurilor acestora, conducătorii instituţiilor medicale vor ţine cont de necesitatea eşalonării funcţiilor pentru a determina exact lista serviciilor.
III. Structura alocaţiilor bugetare pentru finanţarea în anul 1999 a minimului de asistenţă medicală gratuită, garantat de stat
4. Pentru anul 1999 bugetul sistemului sănătăţii este planificat în sumă de 405 mil.lei, din care:
bugetelor locale le revin 247,7 mil.lei;
bugetului de stat - 130 mil.lei;
altor departamente - 27,3 mil.lei.
5. În sectorul asistenţei medicale primare se preconizează concentrarea a 35% din bugetul local sau 86,7 mil.lei pentru 14 450 000 vizite (luîndu-se în calcul costul de 6 lei p/u o vizită), inclusiv pentru înlesnirile la medicamente (pe nozologii) şi asistenţa stomatologică (măsurile profilactice şi de jugulare a algiilor acute), specificate în minimul garantat de stat.
6. În sectorul spitalicesc se garantează:
primirea a 43 000 de naşteri cu o durată de spitalizare între 5 şi 7 zile, la costul planificat de 54 lei p/u o zi-pat, pentru care se alocă în total 13,235 mil.lei;
spitalizarea a 15 000 paciente cu patologii ale gravidităţii pe o durată medie de tratament de 7-8 zile, la costul prezumat de 55 lei p/u o zi-pat, pentru care se alocă în total 7 177 mil.lei;
spitalizarea a 55 000 copii cu vîrste sub 5 ani pe o durată medie de tratament de 12,5 zile, la costul de 44 lei p/u o zi-pat, pentru care se alocă în total 30,25 mil.lei;
spitalizarea a 33 000 bolnavi cu boli contagioase pe o durată medie de tratament de 13 zile, la costul de 41 lei p/u o zi-pat, pentru care se alocă în total 17,6 mil.lei;
spitalizarea a 10 000 bolnavi de tuberculoză, pe o durată medie de tratament de 48 zile, la costul de 35 lei p/u o zi-pat, pentru care se alocă în total 16,8 mil.lei;
spitalizarea a 14 000 bolnavi oncologici, pe o durată medie de tratament de 14 zile, la costul de 57 lei p/u o zi-pat, pentru care se alocă în total 11,2 mil.lei;
spitalizarea a 14 500 bolnavi psihici şi bolnavi afectaţi de alcoolism, narcomanie, toxicomanie pe o durată medie de tratament de 43 zile, la costul de 42 lei p/u o zi-pat, pentru care se alocă în total 26,2 mil.lei;
acordarea asistenţei medicale de urgenţă în volum de 586000 chemări care se vor finanţa, la costul de 35 lei chemarea din calculul normativ de 158 chemări la 1000 de locuitori, în suma totală de 20,5 mil.lei;
spitalizarea invalizilor de gradele I şi II, invalizilor de război de toate gradele, a invalizilor din copilărie, a orfanilor şi a pensionarilor pe termen de 6 zile. Asistenţa medicală spitalicească se va acorda şi pacienţilor cu boli acute, intoxicaţii, traume şi combustii aflaţi în stări de pericol vital, care necesită terapie intensivă şi ţinerea sub observaţia permanentă a medicilor. Finanţarea acestui volum de asistenţă va constitui în total 99,513 mil.lei;
funcţionarea caselor şi sanatoriilor de copii, centrelor de medicină preventivă, insituţiilor auxiliare de asistenţă medicală (staţiile hemotransfuzionale, centrele de hemodializă, centrele de informaţie şi statistică, de medicină legală etc.), care se va finanţa în volum total de 38,7 mil.lei;
realizarea următoarelor programe naţionale de sănătate:
Profilaxia şi tratamentul ambulatoriu al tuberculozei (pentru care se alocă 4,3 mil.lei);
Asigurarea cu insulină a bolnavilor de diabet zaharat (6 mil.lei);
Profilaxia şi tratamentul ambulatoriu al bolilor oncologice (7,9 mil.lei);
Imunoprofilaxia (3,5 mil.lei);
Profilaxia şi tratamentul SIDA şi altor maladii sexual transmisibile (3,5 mil.lei);
Profilaxia şi tratamentul dereglărilor psihice (4,7 mil.lei);
Profilaxia (asigurarea cu vaccinuri şi alte preparate specifice):
a hepatitelor infecţioase (4,0 mil.lei);
a rabiei (0,125 mil.lei);
a holerei şi bolilor diareice acute (0,1 mil.lei).
În total susţinerea financiară a programelor sus-enumerate se cifrează la 29,425 mil.lei.
TOTAL - 405,0 mil.lei
Costurile programelor şi ale tratamentului staţionar şi celui ambulatoriu din cadrul sectorului primar se constituie din ponderea cheltuielilor tuturor componentelor serviciilor oferite (asigurarea cu medicamente, alimentaţia, salarii, cheltuieli de regie, reparaţii etc.).
IV. Volumul asistenţei medicale gratuite acordate cetăţenilor în cadrul minimului garantat de stat
7. Minimul de asistenţă medicală gratuită, garantat de stat, elaborat conform prevederilor Constituţiei Republicii Moldova, specifică cuantumul minim de asistenţă medicală gratuită şi facilitează accesul la ea al categoriilor socialmente vulnerabile. Volumul de finanţare a minimului se stabileşte anual prin legea bugetului.
8. Volumul asistenţei medicale acordate populaţiei în cadrul minimului include:
A. Asistenţa medicală primară, în special:
- cazurile de urgenţă;
- supravegherea în dinamică a bolnavilor (dispensarizarea);
- diagnosticul şi tratamentul bolilor în condiţii de ambulatoriu şi la domiciliu;
- serviciile specialiştilor de profil, oferite atît în instituţiile teritoriale, cît şi în structurile republicane, la trimiterea medicului de profil general;
- derularea acţinilor profilactice şi de prevenire;
- asistenţa stomatologică acordată gravidelor şi copiilor, invalizilor de gradele I şi II şi invalizilor de război de toate gradele.
Volumul diagnostic cuprinde următoarele investigaţii:
electrocardiografia;
antropometria;
termometria;
evaluarea pulsului şi tensiunii arteriale;
testarea văzului şi auzului;
tonometria oculară - persoanelor trecute de 40 ani;
analiza generală a urinei;
analiza generală a sîngelui;
glucoza sangvină (după caz);
testele de depistare a paraziţilor intestinali.
Profilaxia tumorilor şi a bolilor sexual transmisibile, controlul asupra executării tratamentului indicat, inclusiv asupra celui anonim, examinarea oncoprofilactică:
controlul glandelor mamare, al tiroidei, cavităţii bucale, ganglionilor limfatici, pielii, regiunii genitale, uterului, ovarelor, citologia colului uterin şi a organelor sexuale.
Realizarea măsurilor antiepidemice:
vaccinarea (planificarea şi vaccinarea efectivă);
depistarea bolilor contagioase (spitalizarea bolnavilor şi informarea organelor de resort);
activitatea profilactică în focare;
controlul clinic şi de laborator al contactanţilor în focarele de boli infecţioase;
controlul situaţiei sanitare a sectorului, informarea serviciului epidemiologic;
propagarea modului sănătos de viaţă.
examinarea medicală a recruţilor şi a rezerviştilor luaţi la evidenţă.
Investigaţiile şi examinarea bolnavului în cadrul volumului indicat de asistenţă medicală, care nu pot fi realizate la etapa punctului medical, cabinetului (oficiului) medicului generalist, vor fi efectuate la nivelul secţiilor consultative fără plată, conform îndreptării medicului generalist.
La fel, li se acordă pe gratis asistenţa medicală ambulatorică după stabilirea diagnosticului, pacienţilor cu următoarele nozologii: tuberculoză, maladii psihice endogene şi oncologice, boli infecţioase acute, diabet, alcoolism, narcomanie, toxicomanie şi astm bronşic, cu administrarea preparatelor de bază din tratamentul specific;
B. Asistenţa de urgenţă prin structurile sectorului primar de asistenţă medicală, ambulanţă şi spitale se acordă în caz de:
Hemoragii (externe şi interne)
Stări de urgenţă în cardiologie:
infarct miocardic;
angină pectorală instabilă;
astm cardiac;
edem pulmonar;
şoc cardiogen;
tulburări de ritm cardiac:
tahicardii paroxistice;
fibrilaţii ventriculare;
blocuri cardiace;
Insuficienţă vasculară acută:
sincope;
colaps;
hemoroizi cu flebotromboză;
trombembolia arterei pulmonare.
Endocardită infecţioasă;
Metode intensive de tratament în reumatologie (hemosorbţia, plasmofereza);
Maladii pulmonare:
accese de astm bronşic;
barotraumă;
pneumotorax spontan;
stări acute ale sistemului respiratoriu;
Afecţiuni acute ale organelor cavităţii abdominale:
apendicită acută;
colecistită acută;
ulcer perforant gastric;
hernie strangulată;
peritonită acută;
stări de urgenţă în patologia ficatului, căilor biliare şi ale pancreasului;
Afecţiuni acute renale, ale căilor urinare şi ale organelor sexuale:
colică renală;
retenţie acută de urină;
pielonefrită acută cu intoxicaţie şi febră înaltă;
insuficienţă renală acută;
glomerulonefrită acută;
parafimoză;
torsiune testiculară;
eclampsie renală;
insuficienţă renală cronică (hemodializă);
Afecţiuni ale sistemului nervos:
dereglări acute ale licvorodinamicii cerebrale;
ictus hemoragic;
ictus ischemic;
hemoragie subarahnoidală;
sindroame spasmatice;
crize miastenice;
accese epileptice;
cefalee gravă;
Afecţiuni psihice:
excitaţie acută psihomotorie;
inhibiţie acută psihomotorie.
Afecţiuni stomatologice:
stări acute (abces, flegmonă, extrageri dentare);
Traume:
traume acute cranio-cerebrale, vertebro-medulare, luxaţii şi fracturi osoase, ligamentare şi musculare;
şoc traumatic;
şoc combustional, boală combustională;
sindromul de compresie îndelungată;
traume electrice;
Afecţiuni acute şi traumatisme ale globului ocular:
corpi străini ai conjuctivei, corneei;
keratite;
Maladiile ORL acute ce prezintă pericol pentru viaţă;
Stări urgente ginecologice:
sarcină extrauterină cu abdomen acut, peritonită;
trauma uterului;
hemoragiile uterine;
Alte stări de urgenţă:
diabet zaharat şi insipit;
şoc anafilactic, edem, Kwinke, sindromul Lael;
congelaţiile (locale şi generale);
urticărie acută;
sindromul Stivens-Jonson;
stări de asfixie;
precome şi come de diversă origine;
corpi străini;
asfixie mecanică;
şoc caloric şi hipertermic (insolaţia);
hipotermie totală a organismului;
înec (submersiune);
otrăviri acute;
naşteri;
ocluzie intestinală;
gastrită acută;
insuficienţă suprarenală acută şi cronică;
insuficienţă hipofizară acută;
insuficienţă hepatică acută;
distrofie alimentară;
pancarcinom;
patologii cronice, asociate sindromului de malabsorbţie.
C. Asistenţa medicală spitalicească acordată pacienţilor aflaţi în stări acute cu pericol vital:
primirea naşterilor;
tratamentul pacientelor cu patologii ale gravidităţii;
tratamentul copiilor pînă la 5 ani;
tratamentul pacienţilor afectaţi de boli contagioase;
tratamentul bolnavilor de tuberculoză;
tratamentul pacienţilor cu oncopatologii;
tratamentul bolilor psihice, alcoolismului, narcomaniei, toxicomaniei;
asanarea recruţilor şi a rezerviştilor luaţi la evidenţă.
D. Asistenţa medicală în cadrul programelor speciale de sănătate, finanţate de stat:
asigurarea materială a imunoprofilaxiei;
profilaxia SIDA şi a bolilor sexual transmisibile;
profilaxia şi tratamentul tuberculozei;
tratamentul diabetului zaharat (asigurarea cu insulină);
profilaxia hepatitelor infecţioase, holerei, bolilor diareice acute (asigurarea cu vaccinuri şi preparate specifice);
profilaxia şi tratamentul oncopatologiilor;
tratamentul ambulatoriu al bolnavilor cu dereglări psihice acute.
E. Asistenţa medicală specializată costisitoare
Prestarea serviciilor şi investigaţiilor costisitoare către un contingent specific de bolnavi se va stabili conform indicaţiilor medicale şi în dependenţă de volumul finanţării, determinat anual de către Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Finanţelor.
V. Condiţiile de prestare a asistenţei medicale gratuite în cadrul minimului, garantat de stat
9. La nivelul sectorului primar
La acest nivel volumul cuvenit de asistenţă medicală este oferit de către medicul de profil general în cadrul oficiului şi la centrele de sănătate, unde va activa de sine stătător sau în echipă, pe principiul sectorului unic. În exerciţiul funcţiilor stabilite, medicul de profil general se va baza pe datele recensămintelor/paşaportizării populaţiei cu contingentarea acesteia după vîrstă, poziţia socială şi starea sănătăţii, fiind asistat şi de felceri, moaşe şi asistente medicale.
Investigaţiile şi examinarea prevăzute în minimul gratuit de asistenţă medicală care nu pot fi realizate la etapa punctului medical, a oficiilor medicilor de profil general sau centrelor de sănătate vor fi efectuate fără plată în secţiile consultative. Dacă va apărea necesitatea, pacienţii vor fi consultaţi de specialiştii de profil ai secţiilor consultative teritoriale, în funcţie de profilul nozologic şi conform trimiterii medicul generalist. Consultaţiile la nivelul centrelor judeţene şi republicane se vor acorda conform trimiterilor făcute de specialiştii secţiilor consultative teritoriale.
Asistenţa medicală la domiciliu se va efectua sub răspunderea şi coordonarea medicului de profil general.
Volumul procedurilor curative şi al investigaţiilor diagnostice pentru fiece pacient concret este determinat de către medicul de profil general. Pentru unele investigaţii diagnostice şi testări de laborator pacienţii pot fi în prealabil programaţi la specialiştii de profil,. Programarea şi termenele de aşteptare se stabilesc în regulamentele instituţiilor medicale teritoriale.
10. Asistenţa medicală de urgenţă se acordă la toate etapele: la domiciliu, în punctul medical, în oficiul medicului de profil general, centrul de sănătate, serviciile de gardă, echipă de salvare a secţiilor de urgenţă, precum şi în departamentele medicinei de urgenţă ale spitalelor. Asistenţa medicală de urgenţă în staţionar se efectuează în mod necondiţionat în cazul stărilor de urgenţă.
Bolnavii internaţi în stare de urgenţă sînt luaţi la evidenţă de către medicul şef-adjunct pe problemele curative. Consiliul medical stabileşte gravitatea stării de urgenţă şi recomandă modalitatea adecvată de tratament.
11. Asistenţa spitalicească. Programarea pacientului pentru spitalizare se face de către medicul de profil general în conformitate cu indicaţiile clinice, cînd starea pacientului impune terapie activă şi observaţie permanentă.
12. Planul de investiţii include două compartimente:
a) evaluarea şi realizarea volumului de servicii gratuite acordate în cadrul minimului de asistenţă medicală, garantat de stat, pornind de la structura şi cuantumurile alocaţiilor acordate instituţiei medicale în cauză;
b) evaluarea şi realizarea volumului de servicii suplimentare oferite contra plată, peste prevederile minimului de asistenţă medicală garantat de stat, în scopul satisfacerii depline a necesităţilor şi cerinţelor populaţiei.
13. Volumul de finanţare a asistenţei medicale se determină în baza costului unei zile de tratament conform unităţilor nozologice (care include atît investigaţiile diagnostice, cît şi tratamentul aplicat).
În acest context, una din principalele condiţii de realizare a minimului de asistenţă medicală este evaluarea de către fiecare instituţie medicală a costului unei zile de tratament pe nozologii (atît în staţionar, cît şi ambulatoriu) şi a unei vizite.
14. Precizarea planului de asistenţă diagnostică şi curativă pentru fiecare pacient acordată în cadrul minimului garantat (a tipurilor şi periodicităţii investigaţiilor diagnostice şi a tratamentului) se va asigura prin completarea unei cartele speciale din fişa de observaţie a pacientului, care conţine următoarele compartimente:
lista investigaţiilor diagnostice şi tratamentul, oferite în cadrul minimului de asistenţă medicală gratuită, care sînt determinate potrivit finanţării garantate de stat a instituţiei medicale concrete;
lista investigaţiilor diagnostice şi tratamentul, oferite suplimentar la minimul garantat de stat prin prestarea serviciilor medicale contra plată conform Regulamentului cu privire la prestarea serviciilor medicale contra plată.
15. Completarea cartelei respective se face de către medicul curant. În cartelă se vor indica datele din paşaport, numărul fişei de observaţie şi diagnosticul prealabil, estimîndu-se durata medie prezumată a tratamentului şi costul total al cazului respectiv în cadrul minimului. Totodată, la dorinţa pacientului se va stabili planul investigaţiilor suplimentare, care vor fi achitate în contabilitatea instituţiei medicale în cauză.
16. Şeful de secţie va controla decizia medicului şi evaluarea asistenţei acordate, trecută de el în contul înmînat pacientului, spre plată şi dacă va fi necesar, îl va implica în munca de verificare şi pe medicul şef-adjunct pe problemele curative. Contabilitatea instituţiei în cauză va verifica corectitudinea corelaţiei dintre serviciile prestate gratis şi cele cu plată, precum a sumelor plătite de pacienţi.
17. Pacienţilor internaţi în cazul unor recidive sau complicaţii, survenite ca urmare a externării precoce, inoportune şi neîntemeiate a acestora, instituţia medicală le va acorda asistenţă medicală gratuită.
În cazul spitalizării unui copil sub vîrsta de 1 an, se va permite internarea tutelarului pentru îngrijirea lui.
VI. Asistenţa medicală acordată contra plată
18. Asistenţa medicală cu plată se va acorda în conformitate cu Regulamentul cu privire la prestarea serviciilor medicale contra plată şi a Catalogului de preţuri la serviciile medicale prestate de instituţiile medico-sanitare contra plată.
19. Modul de încasare şi de ţinere a evidenţei contabile a mijloacelor financiare extrabugetare se va efectua conform actelor normative în vigoare şi în baza regulamentului respectiv.
VII. Dispoziţii finale
20. Asistenţa medicală gratuită prevăzută în cadrul minimului garantat de stat, va fi revizuită anual în dependenţă de posibilităţile financiare ale statului, exprimate în legea bugetului, iar instituţiile medicale, în comun cu organele administraţiei publice locale, vor putea introduce modificările necesare în sensul majorării volumului minimului de asistenţă medicală gratuită, garantat de stat.
21. Plăţile sau compensaţiile pentru asistenţa medicală pot fi achitate de către patroni, sponsori, organizaţii obşteşti etc. în bani, mărfuri, materiale, produse alimentare sau sub formă de servicii acordate instituţiei medicale.
22. Instituţiile medicale şi personalul acestora poartă răspundere pentru calitatea serviciilor medicale acordate atît în cadrul minimului de asistenţă medicală gratuită, garantat de stat, cît şi a celor prestate cu plată.
23. Conducătorii instituţiilor medicale sînt obligaţi să informeze populaţia şi să ofere explicaţii referitoare la lista serviciilor medicale gratuite şi lista serviciilor medicale prestate cu plată.
(se exclude prin HG35 din 20.01.03, MO6/24.01.03 art.39)