Art. 2. - Noţiunile utilizate în prezenta lege au următorul înţeles:
operaţiuni economice - cazuri ale activităţii de întreprinzător şi ale altor activităţi care influenţează asupra situaţiei financiare a agentului economic, instituţiei bugetare, adică asupra situaţiei patrimoniului, capitalului, obligaţiilor şi rezultatelor financiare ale acestora;
documente justificative - acte întocmite în scris, care adeveresc sau autentifică operaţiunile economice, inclusiv dispoziţiile şi permisiunile conducerii (proprietarului) agentului economic, instituţiei bugetare privind realizarea lor;
inventariere - controlul şi autentificarea documentară a existenţei şi situaţiei bunurilor materiale, altor bunuri, decontărilor şi obligaţiilor (datoriilor) agentului economic, instituţiei bugetare, precum şi evaluarea valorică a patrimoniilor;
cont contabil - unitate de bază, conform căreia se grupează şi se păstrează informaţia despre operaţiunile economice şi altă informaţie a contabilităţii;
conturi sintetice - reflectarea generalizată a operaţiunilor economice în valoare bănească;
conturi analitice - reflectarea detaliată a mijloacelor şi surselor atît în valoare bănească, cît şi numerică;
evidenţă sintetică şi analitică - evidenţă care se ţine respectiv pe conturile sintetice şi analitice;
plan de conturi contabile - totalitatea de conturi sintetice ale contabilităţii, stabilite în mod condiţionat conform anumitor criterii;
partidă dublă - înscriere a fiecărei operaţiuni economice în expresie bănească concomitent la debitul unui cont şi creditul altui cont în aceeaşi sumă;
partidă simplă - reflectare unilaterală a operaţiunii economice conform metodei "intrare-ieşire";
registre contabile - tabele întocmite în mod special (jurnal-order), situaţie, tabel de calcul), în care se efectuează înregistrările contabile despre operaţiunile economice pe conturi;
standard contabil - document normativ care stabileşte reguli obligatorii sau recomandări pentru ţinerea contabilităţii în dezvoltarea prevederilor prezentei legi;
obligaţie financiară şi creditară - obligaţiile (împrumuturile primite, hîrtiile de valoare de credit, cambiile acordate etc.) care trebuie plătite în decursul unui ciclu operaţional normal (obişnuit) sau al unui an, dacă acest ciclu este mai mare de un an. Obligaţiile cu termenul mai mare de un an se clasifică la obligaţii pe termen lung;
patrimoniu - totalitatea activelor circulante şi extracirculante ale întreprinderii;
raport financiar - informaţie financiară sistematizată privind factorii ce influenţează activitatea agentului economic, instituţiei bugetare, avocatului, notarului, reflectînd datele evidenţei contabile, furnizînd utilizatorilor de informaţie date despre starea financiară, indicatorii activităţii şi fluxul mijloacelor băneşti pentru perioada de gestiune;
bilanţ contabil - formă a raportului financiar care caracterizează situaţia patrimonială şi financiară a agentului economic, instituţiei bugetare la finele ultimei zile a perioadei gestionare.
Art. 3. - Contabilitatea reprezintă un sistem complex de evidenţă, informare şi gestiune în baza căruia se determină indicatorii necesari pentru întocmirea declaraţiilor, altor documente utilizate în vederea calculării şi achitării impozitelor, efectuării decontărilor. Ca instrument principal al gestiunii patrimoniului, stocării şi analizei rezultatelor obţinute, contabilitatea trebuie să asigure:
a) înregistrarea cronologică şi sistematică, prelucrarea şi păstrarea informaţiei cu privire la patrimoniu, cheltuielile de fabricare şi circulaţie, decontările, obligaţiile, drepturile şi rezultatele obţinute, utilizate atît pentru necesităţile proprii, cît şi în relaţiile cu acţionarii, clienţii, furnizorii, băncile, organele fiscale şi alte persoane fizice şi juridice;
b) controlul operaţiunilor patrimoniale efectuate, procedeelor de prelucrare utilizate şi al exactităţii datelor contabile;
c) furnizarea informaţiei necesare determinării patrimoniului naţional, executării bugetului, precum şi întocmirii raportului financiar pe ansamblul economiei naţionale.
Art.5. -
(1) Persoanele fizice şi juridice care desfăşoară activitate de întreprinzător, organizaţiile necomerciale, denumite în continuare agenţi economici, instituţiile bugetare, avocaţii şi notarii sînt obligaţi să organizeze şi să ţină contabilitate proprie în modul stabilit de prezenta lege şi de actele normative respective.
(2) Conducătorul agentului economic, instituţiei bugetare, avocatul, notarul sînt obligaţi să numească prin ordin persoanele responsabile, în procesul exercitării funcţiilor lor, de organizarea, primirea, transmiterea şi păstrarea documentelor întocmite în cursul activităţii agentului economic, instituţiei bugetare, avocatului, notarului, precum şi să determine tipurile de documente care se elaborează în cadrul activităţii ştiinţifice, tehnice şi de producţie.