cu privire la sistemul penitenciar

LEGE nr. 1036 din 17.12.1996 · PARLAMENTUL · publicat 06.03.1997 · abrogat 16.05.2018
Modificat prin: LP1302-XIII din 24.07.1997, MO54-55/21.08.1997 art.498
pe legis.md
Trimiteri: 19 legateMonitorul Oficial: 1 trimitereCitit de model: Sonnet 5.5, 15.11.2026 · 57 din 239 de unități (182 noi, necitite)

Parlamentul adoptă prezenta lege.

Prezenta lege stabileşte bazele activităţii instituţiilor şi organelor sistemului penitenciar, principiile de organizare a acestora, statutul juridic, drepturile şi obligaţiile personalului sistemului penitenciar.

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

Articolul 1. Principiile activităţii sistemului penitenciar

(1) Sistemul penitenciar îşi desfăşoară activitatea pe baza principiilor legalităţii, umanismului, democratismului şi respectării drepturilor omului.

(2) Interesele de corijare a condamnaţilor nu trebuie să fie subordonate scopului de obţinere a profitului din munca prestată de aceştia.

Articolul 2. Sarcinile sistemului penitenciar

(1) Sistemul penitenciar are următoarele sarcini:

a) punerea în executare a pedepsei privaţiunii de libertate, a pedepsei reducerii libertăţii, a pedepsei muncii corecţionale şi a pedepsei privaţiunii de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a practica o anumită activitate, stabilite de instanţa judecătorească , precum şi exercitarea controlului asupra condarnnaţilor în caz de neaplicare condiţionată a pedepsei;

b) întreţinerea persoanelor în izolatoarele de anchetă penală, în conformitate cu legislaţia;

c) asigurarea ordinii de drept şi legalităţii în instituţiile penitenciare, a securităţii condamnaţilor şi deţinuţilor, precum şi a personalului, a persoanelor cu funcţii de răspundere şi cetăţenilor aflaţi pe teritoriile acestor instituţii;

d) desfăşurarea activităţii de urmărire penală operativă şi participarea, în comun cu organele de poliţie, la descoperirea şi profilaxia infracţiunilor;

e) antrenarea condamnaţilor la muncă, asigurarea pentru aceştia a învăţămîntului mediu de cultură generală şi a instruirii profesionale, precum şi a educaţiei lor spirituale şi cultural estetice;

f) asigurarea ocrotirii sănătăţii condarnnaţilor şi deţinuţilor ;

g) dezvoltarea bazei tehnico-materiale şi sferei sociale ale instituţiilor şi organelor sistemului penitenciar;

h) asigurarea sistemului penitenicar cu cadre şi crearea condiţiilor normale pentru desfăşurarea activităţii de serviciu.

(2) Alte sarcini pot fi atribuite sistemului penitenciar numai prin lege.

Articolul 3. Baza juridică a activităţii sistemului penitenciar

Raza juridică a activităţii sistemului penitenciar o constituie Constituţia, legislaţia privind executarea sancţiunilor de drept penal, prezenta lege, alte acte normative ale Republicii Moldova, precum şi actele de drept internaţional în domeniul executării sancţiunilor de drept penal şi tratamentului condamnaţilor şi deţinuţilor la care Republica Moldova este parte.

Capitolul II

ORGANIZAREA ŞI ASIGURAREA ACTIVITĂŢII SlSTEMULUI PENITENCIAR

Articolul 4. Apartenenţa sistemului penitenciar

Sistemul penitenciar este subordonat Ministerului Justiţiei.

Articolul 5. Structura sistemului penitenciar

(1) Sistemul penitenciar include:

a) Departamentul instituţiilor penitenciare;

b) instituţiile penitenciare;

c) instituţiile de reeducare prin muncă;

d) inspectoratele pentru afaceri corecţionale;

e) instituţiile de reabilitare socială;

f) întreprinderile din cadrul sistemului penitenciar şi asociaţiile acestora.

(2) Prin hotărîre a Guvernului, în sistemul penitenciar pot fi incluse instituţii de cercetări ştiinţifice, de învăţămînt, medicale şi alte instituţii şi subdiviziuni create special pentru asigurarea activităţii acestui sistem.

Articolul 6. Departamentul instituţiilor penitenciare

(1) Departamentul instituţiilor penitenciare este o subdiviziune structurală independentă a aparatului central al Ministerului Justiţiei şi asigură organizarea executării sancţiunilor de drept penal.

(2) Statul de personal al Departamentului instituţiilor penitenciare se aprobă de Guvern.

(3) Structura Departamentului instituţiilor penitenciare, precum şi regulamentul acestuia se aprobă de către ministrul justiţiei.

(4) Departamentul instituţiilor penitenciare este persoană juridică, dispune de conturi bancare (inclusiv de conturi valutare), de ştampilă cu stema ţării şi propria denumire.

Articolul 7. Instituţiile penitenciare

(1) Tipurile de instituţii penitenciare sînt stabilite în art.62 din Codul de executare a sancţiunilor de drept penal.

(2) Instituţiile penitenciare sînt persoane juridice.

(3) Hotărîrile privind crearea, reorganizarea şi lichidarea instituţiilor penitenciare se adoptă de Guvern, la propunerea Ministerului Justiţiei.

(4) Structura şi statele de personal ale instituţiilor penitenciare se aprobă de către ministrul justiţiei, în limita alocaţiilor pentru întreţinerea acestor instituţii. Personalul se menţine stabil în decursul a 2 ani şi în cazurile în care se micşorează numărul de persoane deţinute în aceste instituţii ca urmare a amnistierii, modificării legislaţiei, condiţiilor de executare a pedepselor şi în alte cazuri stabilite prin lege.

(5) Paza, supravegherea, escortarea şi transferarea sub escortă în cadrul sistemului penitenciar se efectuează de un serviciu de pază profesionist ai cărui colaboratori sînt angajaţi pe bază de contract.

Articolul 8. Instituţiile de reeducare prin muncă, inspectoratele pentru afaceri corecţionale, instituţiile de reabilitare sociaiă

(1) Instituţiile de reeducare prin muncă sînt destinate pentru deţinerea persoanelor condamnate la reducerea libertăţii şi funcţionează pe lîngă instituţiile penitenciare.

(2) Inspectoratele pentru afaceri corecţionale efectuează: punerea în executare a pedepsei muncii corecţionale, a pedepsei condamnării cu suspendarea executării pedepsei, a pedepsei privaţiunii de libertate cu amînarea executării sentinţei, a pedepsei privaţiunii de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a practica o anumită activitate; punerea în executare a sentinţei de reducere a libertăţii; controlul asupra femeilor gravide şi femeilor cu copii mici condamnate la reducerea libertăţii sau la privaţiune de libertate cu amînarea executării sentinţei. Inspectoratele pentru afaceri corecţionale sînt persoane juridice şi funcţionează pe lîngă instanţele judecătoreşti.

(3) Instituţiile de reabilitare socială sînt destinate pentru deţinerea persoanelor afectate de alcoolism cronic, narcomanie sau toxicomanie împotriva cărora, prin hotărîre pronunţată de instanţa judecătorească, sînt aplicate măsuri de constrîngere cu caracter medical. Instituţiile de reabilitare socială sînt persoane juridice.

(4) Structura şi statele de personal ale instituţiilor de reeducare prin muncă, ale inspectoratelor pentru afaceri corecţionale şi instituţiilor de reabilitare socială se aprobă de către ministrul justiţiei, în limitele alocaţiilor pentru întreţinerea acestora.

Articolul 9. Finanţarea sistemului penitenciar

(1) Finanţarea sistemului penitenciar se face cu destinaţie specială de la bugetul de stat, prin Departamentul instituţiilor penitenciare, în baia normativelor aprobate de Guvern, mijloacele indicîndu-se la o poziţie distinctă în bugetul de stat, precum şi pe contul mijloacelor obţinute din activitatea de producţie şi al altor mijloace extrabugetare.

(2) Autorităţile administraţiei publice locale sînt în drept să aloce mijloacele de care dispun pentru întreţinerea instituţiilor penitenciare aflate în raza lor teritorială.

(3) Departamentul instituţiilor penitenciare are dreptul să creeze, din venitul obţinut din activitatea extrabugetară a instituţiilor din cadrul sistemului penitenciar, fonduri speciale extrabugetare destinate acordării de ajutor financiar unor instituţii penitenciare. Regulamentul cu privire la fondurile speciale extrabugetare se aprobă de Guvern.

(4) Veniturile, conform planurilor financiare de mijloace extrabugetare ale instituţiilor penitenciare, se folosesc pentru sporirea volumului de lucrări executate şi de servicii prestate, pentru necesităţile gospodăreşti şi stimularea materială a personalului, pentru îmbunătăţirea condiţiilor de deţinere a condamnaţilor şi deţinuţilor şi pentru dezvoltarea sferei sociale a instituţiilor penitenciare.

(5) Veniturile obţinute prin munca condamnaţilor rămîn la dispoziţia sistemului penitenciar şi se folosesc pentru îmbunătăţirea condiţiilor de deţinere a condamnaţilor, antrenarea lor la muncă, precum şi pentru dezvoltarea sferei sociale a sistemului.

Articolul 10. Bunurile sistemului penitenciar

(1) Bunurile sistemului penitenciar se află în proprietatea statului şi se utilizează în scopul realizării sarcinilor ce revin sistemului.

(2) Funcţiile de administrare a bunurilor de stat le exercită Ministerul Justiţiei în conformitate cu legislaţia.

(3) Instituţiile penitenciare şi întreprinderile din cadrul sistemului penitenciar posedă, folosesc şi dispun de bunuri cu drept de administrare economică în modul stabilit de legislaţie.

Capitolul III

BAZA DE ORGANIZARE A ACTIVITĂŢII INSTITUŢIILOR PENITENCIARE

Articolul 11. Împuternicirile administraţiei instituţiilor penitenciare

Administraţia instituţiilor penitenciare este împuternicită:

1) să exercite controlul asupra respectării regimului special la obiectele instituţiilor penitenciare şi pe teritoriile aferente;

2) să ceară de la condamnaţi, deţinuţi şi de la alte persoane îndeplinirea obligaţiilor prevăzute de legislaţie şi de Statutul executării pedepsei de către condamnaţi;

3) să aplice faţă de infractori măsurile de influenţare şi de constrîngere prevăzute de legislaţie;

4) să întocmească procese-verbale de constatare a contravenţiilor administrative, să aplice arestul administrativ şi să ia alte măsuri prevăzute de Codul cu privire la contravenţiile administrative;

5) să percheziţioneze condamnaţii şi deţinuţii, mijloacele de transport aflate pe teritoriul instituţiilor penitenciare, întreprinderilor din cadrul sistemului penitenciar şi pe teritoriile cu regim special aferente, să confişte obiectele şi documentele interzise, să controleze lucrurile şi hainele persoanelor prevăzute la art 68 alin.(5) din Codul de executare a sancţiunilor de drept penal;

6) să înregistreze condamnaţii şi deţinuţii, precum şi să-i fotografieze, să efectueze înregistrarea sonoră, înregistrarea video, filmarea, dactiloscopierea acestora;

7) să desfăşoare activităţi de urmărire penală operativă şi să participe, împreună cu organele de poliţie, la descoperirea şi profilaxia infracţiunilor;

8) să efectueze examenul medical general al condamnaţilor şi deţinuţilor în scopul profilaxiei şi depistării bolilor, precum şi examenul medical în scopul constatării faptelor de consum de alcool, substanţe narcotice sau toxice;

9) să folosească gratuit posibilităţile mass-media în vederea căutării condamnaţilor şi deţinuţilor evadaţi;

10) să aplice forţa fizică şi mijloacele speciale, să folosească şi să aplice arma de foc în cazurile şi în modul stabilite de art .100 şi 101 din Codul de executare a sancţiunilor de drept penal;

11) să asigure în instituţiile penitenciare următoarele condiţii de deţinere:

a) iniţiale (de adaptare);

b) obişnuite;

c) de resocializare;

12) să dea condamnaţilor posibilitate să-şi apere drepturile prin intermediul procuraturii, avocaturii, instanţelor judecătoreşti;

13) să asigure persoanelor deţinute în locurile de arest preventiv respectarea statutului lor juridic, ţinînd cont de prezumţia de nevinovăţie;

14) să asigure în locurile de arest preventiv condiţii de deţinere mai bune pentru femei şi minori;

15) să acorde condamnaţilor sprijin la obţinerea studiilor superioare prin sistemul de învăţămînt fără frecvenţă;

16) să acorde, în cazul aplicării măsurilor corecţionale, prioritate metodelor de convingere şi de stimulare faţă de măsuiile prohibitive şi cele disciplinare;

17) să aplice pe larg, în scopul corijării condamnaţilor, programe de influenţare diferenţiată asupra infractorilor, luînd în considerare comportamentul, starea psihică şi gradul lor de declasare;

18) să asigure garantarea libertăţii conştiinţei, să dea preoţilor posibilitate să viziteze instituţiile penitenciare pentru propovăduire şi oficiere a diferitelor ritualuri (cununie, botez etc.);

19) să acorde sprijin asociaţiilor obşteşti, patronajelor care au ca scop participarea la reeducarea condarnnaţilor, la pregătirea acestora pentru eliberare, precum şi la adaptarea socială după executarea pedepsei;

20) să desfăşoare activităţi economice de producţie şi alte activităţi în vederea asigurării funcţionării instituţiilor penitenciare şi întreprinderilor din cadrul sistemului penitenciar, antrenării condamnaţilor la muncă;

21) să posede, să folosească şi să dispună, în limitele competenţei stabilite, de bunurile atribuite instituţiilor penitenciare;

22) să primească, în modul stabilit, în posesie şi în folosinţă, de la unităţi cu orice formă organizatorica -juridică, precum şi de la cetăţeni, resurse tehnico-materiale, mijloace financiare şi alte bunuri.

Articolul 12. Asigurarea condamnaţilor şi deţinuţilor cu hrană şi cu obiecte de primă necesitate

Condamnaţilor şi deţinuţilor care se află în instituţiile penitenciare li se asigură hrana, obiectele de primă necesitate şi condiţiile sanitar-igienice de trai, conform normelor stabilite de Guvern, pe contul mijloacelor bugetului de stat.

Articolul 13. Învăţămîntul mediu de cultură generală şi instruirea profesională a condamnaţilor

(1) Învăţămîntul mediu de cultură generală şi instruirea profesională a condamnaţilor se realizează în conformitate cu legislaţia .

(2) În sistemul penitenciar, instituţiile de învăţămînt sînt create, reorganizate şi lichidate în modul stabilit de Guvern.

(3) Salariile de funcţie ale lucrătorilor instituţiilor de învăţămînt din cadrul instituţiilor penitenciare se majorează pentru condiţii deosebite de muncă, în cuantumul stabilit de Guvern.

(4) Lucrătorii instituţiilor de învăţămînt din cadrul instituţiilor penitenciare sînt obligaţi să respecte regimul stabilit în aceste instituţii şi să contribuie la respectarea Statutului executării pedepsei de către condamnaţi.

Capitolul IV

UTILIZAREA FORŢEI DE MUNCĂ A CONDAMNAŢILOR

Articolul l4. Utilizarea forţei de muncă a condamnaţilor

Condamnaţii sînt antrenaţi la muncă la întreprinderile din cadrul sistemului penitenciar, inclusiv la unităţile de activitate extrabugetară (gospodării auxiliare, ateliere şi sectoare de producţie etc .), la alte întreprinderi cu orice formă organizatorica-juridică, la lucrările de deservire a instituţiilor penitenciare.

Articolul 15. Întreprinderile din cadrul sistemului penitenciar şi asociaţiile acestora

(1) Întreprinderile din cadrul sistemului penitenciar, după forma lor organizatorica-juridică, sînt întreprinderi de stat.

(2) Întreprinderile din cadrul sistemului penitenciar, avînd personalitate juridică , îşi pot desfăşura activitatea atît pe lîngă instituţiile penitenciare, cît şi de sine stătător.

(3) Întreprinderile din cadrul sistemului penitenciar sînt în drept să constituie asociaţii cu personalitate juridică.

(4) Organul ierarhic superior pentru întreprinderile din cadrul sistemului penitenciar este Departamentul instituţiilor penitenciare.

(5) Întreprinderile din cadrul sistemului penitenciar sînt administrate conform legislaţiei.

(6) La întreprinderile din cadrul sistemului penitenciar nu se creează consilii de administraţie.

(7) Nomenclatorul funcţiilor din statele de personal ale întreprinderilor din cadrul sistemului penitenciar, în care sînt încadrate persoane cu grade speciale din trupele şi corpul d comandă ale sistemului penitenciar, este apropat de. Către ministrul justiţiei.

(8) Întreprinderile din cadrul sistemului penitenciar îsi desfăsoară activitatea conform legislaţiei.

Articolul 16. Particularităţile antrenării condamnaţilor la muncă la întreprinderile cu orice formă organizatorico-juridică ce nu fac parte din sistemul penitenciar

Antrenarea condamnaţilor la muncă la întreprinderile cu orice formă organizatorica-juridică ce nu fac parte din sistemul penitenciar se face în temeiul contractului încheiat între administraţia instituţiei penitenciare şi cea a întreprinderii respective. Contractul se elaborează luîndu-se în considerare recomandările Departamentului instituţiilor penitenciare.

Articolul 17. Particularităţile executării lucrărilor de deservire a instituţiilor penitenciare

(1) Personalul care execută lucrările de deservire a instituţiilor penitenciare este aprobat de şefii instituţiilor penitenciare, în limitele alocaţiilor de la bugetul de stat şi în conformitate cu normativele aprobate de Departamentul instituţiilor penitenciare.

(2) Lucrările de deservire a instituţiilor penitenciare sînt executate de către muncitorii acestor instituţii, precum şi de către condamnaţi.

(3) În instituţiile destinate pentru deţinerea condamnaţilor minori, persoanele care nu au atins vîrsta de 18 ani pot fi antrenate numai la executarea unor lucrări de deservire, a căror listă este aprobată de Guvern.

(4) Condamnaţii la privaţiune de libertate cu executarea pedepsei în colonie de corecţie cu regim comun sau cu regim sever pot fi lăsaţi, cu consimţămîntul acestora, în închisoare sau în izolatorul de anchetă penală pentru executarea lucrărilor de îngrijire şi amenajare.

Capitolul V

STATUTUL JURIDIC AL PERSONALULUI SISTEMULUI PENITENCIAR

Articolul 18. Personalul sistemului penitenciar

(1) Personalul sistemului penitenciar se constituie din colaboratori şi salariaţi civili.

(2) Colaboratori ai sistemului penitenciar sînt persoanele care deţin funcţii în trupele şi corpul de comandă ale' sistemului penitenciar, învestite să pună în executare pedepsele penale, precum şi măsurile de constrîngere medico - administrative în legătură cu tratamentul medical forţat al persoanelor afectate de alcoolism cronic, narcomanie sau toxicomanie.

(3) Colaboratorilor sistemului penitenciar li se acordă grade speciale. Ei poartă uniformă, dispun de legitimaţii de serviciu, ale căror, modele sînt aprobate de Guvern.

(4) Modul şi condiţiile de satisfacere a serviciului de către, colaboratorii sistemului penitenciar sînt reglementate de prezenta lege şi de regulamentul aprobat de Guvern.

(5) Pregătirea profesională şi perfecţionarea colaboratorilor sistemului penitenciar se fac în instituţiile de învăţămînt departamentale, precum şi în alte instituţii de învăţămînt.

(6) Organizarea activităţii salariaţilor civili, relaţiile lor de muncă sînt reglementate de legislaţia muncii, Legea serviciului public, contractul colectiv de muncă şi de Statutul executării pedepsei de către condamnaţi.

Articolul 19. Colectivul de muncă al instituţiei penitenciare şi cel al întreprinderii din cadrul sistemului penitenciar

(1) Colectivul de muncă al instituţiei penitenciare şi cel al întreprinderii din cadrul sistemului penitenciar se constituie din salariaţi civili care prestează muncă la această instituţie sau întreprindere în temeiul contractului individual de muncă, precum şi în temeiul altor forme de contract ce reglementează relaţiile de muncă ale lucrătorului cu instituţia, întreprinderea respectivă.

(2) Principala formă de exercitare a împuternicirilor colectivului de muncă este adunarea generală (conferinţa) care soluţionează problema privind necesitatea încheierii contractului colectiv de muncă cu administraţia, examinează proiectul acestui contract şi autorizează comitetul sindical să semneze contractul în numele colectivului de muncă.

(3) Condiţiile de muncă şi de retribuire a muncii, problemele privind protecţia muncii şi dezvoltarea socială, precum şi alte drepturi şi obligaţii ce decurg, din relaţiile de muncă sînt reglementate de contractul colectiv de muncă.

Articolul 20. Obligaţiile şi drepturile colaboratorilor sistemului penitenciar

Colaboratorii sistemului penitenciar îşi îndeplinesc obligaţiile şi beneficiază, în limitele competenţei, de drepturile prevăzute de Codul de executare a sancţiunilor de drept penal şi de alte acte normative, precum şi

1) sînt obligaţi:

a) să respecte normele eticii profesionale, să aibă o atitudine umană faţă de condamnaţi şi deţinuţi, să fie amabili cu aceştia, să nu le atingă demnitatea personală, să le îndeplinească cerinţele legitime;

b) să urmeze o pregătire specială şi să treacă un examen periodic în vederea verificării aptitudinii pentru acţiuni legate de aplicarea forţei fizice şi a mijloacelor speciale, de folosirea şi aplicarea armei de foc, precum şi a aptitudinii pentru acordarea primului ajutor medical victimelor;

2) au dreptul:

a) să intre la orice oră în încăperile instituţiei penitenciare, să efectueze controlul acestor încăperi;

b) să controleze mijloacele de transport,. documentele cetăţenilor şi, în cazuri excepţionale, să efectueze percheziţia corporală în cadrul acţiunilor de reţinere a condamnaţilor şi a deţinuţilor care au evadat sau care se sustrag de la executarea pedepsei, în locurile de eventuală apariţie a acestora;

c) să se adreseze instanţei judecătoreşti pentru a-şi apăra drepturile şi interesele legitime, să formeze sindicate.

Capitolul VI

PROTECŢIA JURIDICĂ A COLABORATORILOR SISTEMULUI PENITENCIAR.

ASIGURAREA MATERIALĂ ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ

Articolul 21. Protecţia juridică a colaboratorilor sistemului penitenciar şi a membrilor lor de familie

(1) Colaboratorul sistemului penitenciar este persoană inviolabilă şi se află sub protecţia statului. Personalitatea, onoarea şi demnitatea acestuia sînt apărate de lege.

(2) Cerinţele legitime ale colaboratorilor sistemului penitenciar sînt executorii pentru persoanele cu funcţii de răspundere şi cetăţeni. Neexecutarea cerinţelor legitime, legate de îndeplinirea obligaţiilor de serviciu, ale colaboratorilor sistemului penitenciar, precum şi acţiunile persoanelor cu funcţii de răspundere şi ale cetăţenilor care împiedică executarea de către colaboratori a oblibţiilor lor atrag răspunderea prevăzută de legislaţie.

(3) Atentatul la viaţa şi sănătatea colaboratorilor sistemului penitenciar, distrugerea sau deteriorarea bunurilor acestora, ameninţarea lor cu omor, cu aplicarea violenţei, cu distrugerea bunurilor, calomnierea ori insultarea lor, precum şi atentatul la viaţa şi sănătatea rudelor apropiate (părinţilor, soţiei, soţului, copiilor) atrag răspunderea prevăzută de legislaţie.

Articolul 22. Garantarea securităţii colaboratorilor sistemului penitenciar şi a membrilor lor de familie

(1) În interesul asigurării securităţii colaboratorilor sistemului penitenciar şi a membrilor lor de familie, nu se admite să se dea publicităţii în mass-media datele privind domiciliul acestora.

(2) Informaţii cu privire·la activitatea de serviciu a colaboratorilor sistemului penitenciar pot fi date numai cu permisiunea conducerii instituţiilor şi organelor sistemului penitenciar.

(3) Colaboratorii sistemului penitenciar au dreptul să poarte permanent, cu autorizarea conducerii Ministerului Justiţiei, armă pentru asigurarea securităţii personale şi securităţii membrilor lor de familie. În cazul în care acest fapt generează urmări nefavorabile pentru colaboratorii sistemului penitenciar, aceştia beneficiază de garanţiile protecţiei juridice şi sociale prevăzute de legislaţia respectivă. De aceleaşi drepturi, cu acordul Ministerului Afacerilor Interne, beneficiază şi colaboratorii sistemului penitenciar pensionaţi în condiţiile legii.

Articolul 23. Dreptul colaboratorilor sistemului penitenciar la asigurare materială

(1) Colaboratorii sistemului penitenciar sînt asiguraţi material de către stat: beneficiază de drepturi băneşti, drepturi de hrană şi de drepturi de echipament, pe contul mijloacelor bugetului de stat.

(2) Drepturile băneşti includ salariul de funcţie, salariul pentru grad special, sporurile de salariu pentru: vechime în muncă; categorie de calificare, muncă în condiţii deosebite, precum şi alte plăţi şi sporuri prevăzute de legislaţie, de hotărîrile autorităţilor administraţiei publice. Drepturile băneşti ale colaboratorilor sistemului penitenciar nu pot fi reduse şi se indexează în raport cu inflaţia.

(3) Cuantumurile salariilor de funcţie se stabilesc conform Legii cu privire la salarizare, iar cuantumurile salariilor pentru grad special, cele ale sporurilor de salariu pentru: vechime în muncă, categorie de calificare, pentru muncă în condiţii deosebite, precum şi ale altor plăţi şi sporuri, se stabilesc de Guvern.

(4) Pentru munca prestată în zilele de odihnă şi în zilele de sărbătoare, colaboratorilor sistemului penitenciar li se plăteşte o compensaţie bănească sau, la dorinţa acestora, li se acordă o altă zi de odihnă.

(5) Colaboratorii sistemului penitenciar beneficiază gratuit de drepturi de hrană şi de echipament conform normelor aprobate de Guvern. În loc de drepturile de hrană şi de echipament cuvenite, poate fi plătită o compensaţie bănească al cărei cuantum este stabilit de Guvern în funcţie de preţurile în vigoare.

Articolul 24. Dreptul colaboratorilor sistemului penitenciar la concediu de odihnă plătit

(1) Colaboratorii sistemului penitenciar au dreptul la concediu de odihnă anual plătit, a cărui durată este stabilită în raport cu vechimea în muncă calculată cu înlesniri în vederea stabilirii pensiei.

(2) Durata concediului de odihnă este de:

a) 30 de zile, pentru colaboratorii cu vechime în muncă mai mică de 10 ani;

b) 35 de zile, pentru colaboratorii cu vechime în muncă de la 10 pînă la 15 ani;

c) 40 de zile, pentru colaboratorii cu vechime în muncă de la 15 pînă la 20 de ani;

d) 45 de zile, pentru colaboratorii cu vechime în muncă de 20 de ani şi peste.

Articolul 25. Stimularea colaboratorilor sistemului penitenciar

(1) Pentru colaboratorii sistemului penitenciar care îşi exercita conştiincios atribuţiile de serviciu se stabilesc următoarele forme de stimulare: exprimarea de mulţumiri, acordarea de premii în obiecte de preţ sau în bani, acordarea unui concediu suplimentar cu o durată de pînă la 10 zile, decorarea cu insignă, conferirea înainte de termen a gradului special şi conferirea gradului special de o treaptă superioară gradului prevăzut pentru funcţia deţinută, anularea înainte de termen a sancţiunii disciplinare aplicate anterior.

(2) Pentru bărbăţia şi curajul manifestate la îndeplinirea datoriei de serviciu şi pentru alte merite, colaboratorii sistemului penitenciar pot fi propuşi pentru conferirea distincţiilor de stat.

Articolul 26. Asistenţa medicală şi sanatorială a colaboratorilor sistemului penitenciar şi a membrilor lor de familie

(1) Colaboratorii sistemului penitenciar şi membrii lor de familie cu care domiciliază în comun au dreptul la asistenţă medicală gratuită, acordată de instituţiile medico-profilactice ale Ministerului Afacerilor Interne, inclusiv şi după pensionare.

(2) Colaboratorii sistemului penitenciar şi membrii lor de familie cu care domiciliază în comun au dreptul la asigurare cu bilete de tratament şi odihnă cu reducere de preţ în sanatorii, case de odihnă, pensiuni şi staţii de turism, din contul mijloacelor bugetului de stat, inclusiv şi după pensionare. În acest caz, ei plătesc 20%, iar membrii lor de familie - 40% din costul biletului de tratament şi odihnă.

(3) Colaboratorii sistemului penitenciar trimişi la sanatorii pentru prelungirea tratamentului în staţionar beneficiază de bilete de tratament gratuite.

(4) După tratamentul în staţionar, colaboratorii sistemului penitenciar mutilaţi (ca urmare a rănirii, traumării, contuzionării) în exerciţiul funcţiunii beneficiază, peste rînd, de bilete de tratament şi odihnă gratuite în sanatorii şi instituţii de întremare. Acest drept îl au şi persoanele eliberate din serviciu pe motiv de boală cauzată de mutilarea în exerciţiul funcţiunei.

Articolul 27. Asigurarea de stat şi compensaţiile în cazul morţii violente, decesului sau mutilării colaboratorilor sistemului penitenciar.

(1) Colaboratorii sistemului penitenciar sînt cuprinşi în asigurarea de stat de persoane prin efectul legii (obligatorie) din contul mijloacelor bugetului de stat, suma asigurată fiind egală cu suma drepturilor băneşti pentru 10 ani în ultima funcţie.

(2) Sumele asigurate se plătesc în caz de:

a) moarte violentă sau de deces al colaboratorului sistemului penitenciar survenit în legătură cu îndeplinirea obligaţiilor de serviciu, dacă decesul s-a datorat unor leziuni corporale sau altor vătămări ale sănătăţii;

b) mutilare a colaboratorului sistemului penitenciar în legătură cu îndeplinirea obligaţiilor de serviciu, invaliditate survenită în perioada satisfacerii serviciului sau cel mult după 3 luni de la eliberarea din serviciu ori pe parcursul a cel mult 10 ani după expirarea acestui termen, dar ca·urmare a unei boli contractate în perioada satisfacerii serviciului. După expirarea acestui termen se stabileşte pensie de invaliditate.

(3) În cazurile prevăzute la alin.(2) lit.a), sumele asigurate se plătesc urmaşilor, cu titlu de ajutor unic echivalent cu suma drepturilor băneşti pe 10 ani ale celui căzut sau decedat şi, în afară de aceasta, timp de 5 ani din ziua morţii colaboratorului, persoanelor susţinute de acesta li se plăteşte lunar o compensaţie echivalentă cu suma drepturilor băneşti lunare ale celui căzut sau decedat. La expirarea a 5 ani se stabileşte pensie de urmaş, în modul stabilit de legislaţie.

(4) Prejudiciul material cauzat colaboratorului sistemului penitenciar prin deteriorarea sau distrugerea bunurilor acestuia sau a bunurilor rudelor apropiate în legătură cu îndeplinirea de către colaborator a obligaţiilor de serviciu se repară integral de la bugetul de stat.

Articolul 28. Asigurarea colaboratorilor sistemului penitenciar cu locuinţă

(1) Locuinţa, constînd din apartament sau casă separată, este atribuită colaboratorilor sistemului penitenciar de către autorităţile administraţiei publice locale, în conformitate cu normele stabilite de legislaţie. Ofiţerilor li se atribuie locuinţă după cel mult un an, iar celorlalţi colaboratori ai sistemului penitenciar, după cel mult 3 ani de la numirea lor în funcţie.

(2) În cazul în care colaboratorului sistemului penitenciar nu i se atribuie locuinţă în condiţiile prevăzute la alin.(1), in perioada de pînă la atribuirea locuinţei, el are dreptul la recuperare, de la bugetul de stat, a cheltuielilor pentru închirierea (subînchirierea) unei locuinţe provizorii, în cuantum prevăzut de contractul de închiriere (subînchiriere) a locuinţei, dar care nu va depăşi salariul de funcţie al chiriaşului.

(3) Instituţiile şi organele sistemului penitenciar au dreptul s ă cumpere, pe contul bugetului de stat, locuinţe pentru colaboratorii lor, aceştia urmînd să achite ulterior 50% din costul locuinţei.

(se declară suspendată)

(4) În caz de moarte violentă sau de deces al colaboratorului sistemului penitenciar în legătură cu îndeplinirea obligaţiilor de serviciu, familiei celui decedat i se rezervă dreptul la atribuirea locuinţei în temeiurile existente la data morţii violente sau decesului.

(5) Pentru colaboratorii sistemului penitenciar şi membrii lor de familie cu care domiciliază în comun se stabileşte o reducere de 50% a chiriei şi a plăţilor pentru încălzire, alimentare cu apă şi gaze, energie electrică şi pentru alte servicii comunale. De aceste înlesniri beneficiază şi persoanele eliberate din serviciu pentru limită de vîrstă în serviciu, precum şi la îndeplinirea condiţiilor de vechime în muncă, pe motiv de boală, în urma reducerii de personal, şi care au deţinut 20 de ani şi mai mult (vechimea în muncă fiind calculată cu înlesniri) funcţii în trupele şi corpul de comandă ale sistemului penitenciar.

Articolul 29. Acordarea de înlesniri personalului sistemului penitenciar

(1) În cazul in care persoanele care fac parte din personalul sistemului penitenciar contractează o boală profesională, pentru acestea se aplică prevederile legislaţiei respective.

(2) Salariaţilor civili din sistemul penitenciar care lucrează nemijlocit cu condamnaţii şi deţinuţii, conform listei de munci şi de profesii, aprobată de Guvern, pensia li se acordă:

a) la împlinirea vîrstei de 55 de ani, bărbaţilor care au o vechime totală în muncă de cel puţin 25 de ani, din care cel puţin 15 ani au lucrat cu condamnaţii şi deţinuţii;

b) la împlinirea vîrstei de 50 de ani, femeilor care au o vechime totală în muncă de cel puţin 20 de ani, din care cel puţin 10 ani au lucrat cu condamnaţii şi deţinuţii.

(3) Vechimea în muncă în vederea acordării pensiei colaboratorilor sistemului penitenciar se calculează cu următoarele înlesniri:

a) o zi de serviciu în închisori, izolatoare de anchetă penală şi în instituţiile destinate pentru deţinerea şi tratarea bolnavilor contagioşi şi bolnavilor psihici, precum şi la lucrări în subteran, se consideră ca 2 zile de serviciu;

b) 2 zile de serviciu în celelalte instituţii penitenciare, în Departamentul instituţiilor penitenciare, precum şi in subdiviziunile acestuia cate îşi desfăşoară activitatea în locurile de privaţiune de libertate, se consideră ca 3 zile de serviciu;

c) 3 zile de serviciu în instituţiile de reeducare prin muncă şi în instituţiile de reabilitare socială se consideră ca 4 zile de serviciu.

(4) În vechimea în serviciu în sistemul penitenciar şi în vechimea de muncă pentru acordarea pensiei ale colaboratorilor sistemului penitenciar se include şi întreaga perioadă în care aceştia au lucrat în instituţiile penitenciare în calitate de salariaţi civili.

(5) Colaboratorilor sistemului penitenciar care au vechimea în muncă necesară pentru acordarea pensiei şi care continuă serviciul în sistemul penitenciar li se stabileşte un spor de salariu de funcţie în cuantum de 50%.

(6) Copiii colaboratorilor sistemului penitenciar căzuţi·în exerciţiul funcţiunii au dreptul să se înscrie fără concurs şi săşi facă gratuit studiile la instituţiile de învăţămînt din Republica

Moldova.

(7) Colaboratorii sistemului penitenciar au dreptul să folosească fără plată, pe întreg teritoriul ţării, toate tipurile de transport public: urban , suburban şi local (cu excepţia taximetrelor).

(8) Colaboratorii sistemului penitenciar trimişi în deplasare au dreptul să procure peste rînd documente de călătorie la toate tipurile de transport şi să fie cazaţi la hotel în baza ordinului de deplasare.

(9) Colaboratorilor sistemului penitenciar li se instalează telefon la domiciliu în decursul unui an din ziua depunerii cererii.

(l0) La eliberarea din serviciul în sistemul penitenciar pentru limita de vîrstă în serviciu, precum şi la îndeplinirea condiţiilor de vechime în muncă, pe motiv de boală sau de reducere de personal, colaboratorilor sistemului penitenciar li se plăteşte o îndemnizaţie de concediere egală cu suma drepturilor băneşti lunare în ultima funcţie deţinută, înmulţită cu numărul de ani efectivi lucraţi (calculat cu înlesniri), dar nu mai mare de suma drepturilor băneşti pentru 20 de luni.

(11) Cuantumul îndemnizaţiei unice de concediere, plătită persoanelor cărora în perioada serviciului le-au fost conferite distincţii de stat, se majorează cu suma drepturilor băneşti pentru 2 luni în ultima funcţie deţinută.

Articolul 30. Asigurarea cu pensii

(1) Asigurarea cu pensii a colaboratorilor sistemului penitenciar se face în modul stabilit de Legea asigurării cu pensii a militarilor şi a persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne, luîndu-se în considerare înlesnirile stabilite la art. 29 alin. (3) şi ( 4) din prezenta lege.

(2) Pensiile colaboratorilor sistemului penitenciar se stabilesc de organul de pensionare al Departamentului instituţiilor penitenciare.

Capitolul VII

CONTROLUL ASUPRA ACTIVITĂŢII SISTEMULUI PENITENCIAR

Articolul 31 Controlul asupra activităţii sistemului penitenciar

(1) Controlul asupra activităţii sistemului penitenciar îl exercita:

a) Parlamentul;

b) Preşedintele Republicii Moldova;

c) Guvernul;

d) autorităţile administraţiei publice locale, în limitele competenţei stabilite.

(2) Controlul nemijlocit asupra activităţii instituţiilor penitenciare îl exercită Ministerul Justiţiei prin Departamentul instituţiilor penitenciare.

(3) Au dreptul să viziteze şi să controleze instituţiile penitenciare fără permisiune specială:

a) Preşedintele Republicii Moldova;

b) Prim-ministrul Republicii Moldova;

c) deputaţii în Parlament;

d) Procurorul General al Republicii Moldova şi procurorii care supraveghează executarea sancţiunilor de drept penal în teritoriul respectiv.

(4) Alte persoane vizitează instituţiile penitenciare cu permisiunea specială a administraţiei acestor instituţii, a Departamentului instituţiilor penitenciare şi a Ministerului Justiţiei.

Capitolul VIII

DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

Articolul 32.

Prezenta lege intră în vigoare la data publicării.

Articolul 33

(1) Guvernul:

1) în termen de 2 luni:

a) va prezenta Parlamentului propuneri privind aducerea legislaţiei în vigoare în conformitate cu prezenta lege;

b) va adopta actele normative necesare pentru realizarea prevederilor prezentei legi;

c) va asigura revizuirea şi abrogarea de către ministere şi departamente a actelor normative ce contravin prezentei legi;

2) pînă la sfîrşitul anului 2000, va realiza transmiterea, în etape, de la trupele de carabinieri ale Ministerului Afacerilor Interne către Departamentul instituţiilor penitenciare a următoarelor funcţii:

a) de supraveghere a condamnaţilor - pînă la 1 iulie 1997;

b) de escortare şi transferare sub escortă a condamnaţilor în cadrul sistemului penitenciar - pînă la 31 decembrie 1998;

c) de pază a instituţiilor sistemului penitenciar şi a obiectelor acestora - pînă la 31 decembrie 2000.

(2) Prevederile art.29 alineatul (3) din prezenta lege se aplică pentru întreaga perioadă de serviciu a persoanelor din trupele şi corpul de comandă, înregistrate, la data adoptării prezentei legi, în statele sistemului penitenciar şi ale sistemului organelor de interne, precum şi a persoanelor din trupele şi corpul de comandă pensionate anterior din organele afacerilor interne pentru limita de vîrstă în serviciu, din motive de boală, la îndeplinirea condiţiilor de vechime în muncă şi în legătură cu reducerile de personal.

(se modifică prin LP1302-XIII din 24.07.1997, MO54-55/21.08.1997 art.498)

VICEPREŞEDINTELE

PARLAMENTULUI Dumitru MOŢPAN

Chişinău, 17 decembrie 1996

Nr. 1036-XIII