Secţiunea 1.
Situaţia actuală în domeniul producţiei produselor alimentare de origine vegetală
5. În Republica Moldova agricultura reprezentă o ramură principală a economiei naţionale, cu o pondere semnificativă în produsul intern brut. Fiind o ţară preponderent agrară, Republica Moldova are ca obiectiv, concomitent cu asigurarea securităţii alimentare, garantarea inofensivităţii produselor alimentare de origine vegetală.
În ultimii ani agricultura, ca pilon de bază al economiei naţionale, contribuie cu circa 12% la formarea PIB-ului ţării. În republică activează circa 1550 de întreprinderi corporative şi peste 390 mii de gospodării individuale şi ţărăneşti (de fermier), numărul gospodăriilor casnice auxiliare constituind aproximativ 600 mii.
6. Suprafaţa şi volumul producţiei globale a principalelor culturi agricole sînt reprezentate în tabelul 1 şi figura 1 (conform datelor Biroului Naţional de Statistică).
Tabelul 1
Volumul producţiei globale
| Denumirea produsului | Volumul global, media pe 3 ani (2009-2011), mii tone |
| Cereale şi leguminoase boabe, total inclusiv: | 2365,3 |
| Grîu (de toamnă şi de primăvară) | 758,5 |
| Porumb pentru boabe | 1343,0 |
| Leguminoase boabe | 31,8 |
| Floarea-soarelui | 364,6 |
| Cartof | 297,1 |
| Legume, total | 337,0 |
| Bostănoase | 96,5 |
| Fructe, nuci şi pomuşoare, total | 335,6 |
| Struguri | 587,0 |

Figura 1. Suprafaţa terenurilor cultivate cu principalele culturi agricole
7. Conform datelor oficiale, pe parcursul anilor 2010-2012 Republica Moldova a importat şi a exportat produse alimentare de origine vegetală, reprezentate în alimentaţia de bază a populaţiei, conform informaţiei din tabelul 2.
Tabelul 2
Produse alimentare de origine vegetală,
import/export
Produse alimentare de origine vegetală | Cantitatea de produse alimentare, media pe 3 ani (2010-2012), mii tone |
| Importate | Exportate |
| Faină de grîu sau meslin | 56,7 | 3,7 |
| Boabe de soia, chiar sfărîmate | 6,2 | 42,0 |
| Citrice, proaspete sau uscate | 17,6 | 2,1 |
| Malţ, chiar prăjit | 16,7 | - |
| Orez | 10,9 | - |
| Cartofi, în stare proaspătă sau refrigerate | 24,5 | 16,3 |
| Caise, cireşe, vişine, piersici (inclusiv nectarine), prune şi porumbe, proaspete | 12,2 | 36,1 |
| Banane, proaspete sau uscate | 11,3 | - |
| Alte fructe, proaspete (căpşune, zmeură, coacăză) | 9,6 | 7,3 |
| Morcovi, napi, sfeclă roşie pentru salată, ţelină, ridiche şi rădăcinoase comestibile similare, în stare proaspătă sau refrigerată | 10,1 | 0,2 |
| Ceapă, ceapă franţuzească, usturoi, praz şi alte legume aliacee, în stare proaspătă sau refrigerate | 6,4 | 0,7 |
| Tomate, în stare proaspătă sau refrigerate | 15,0 | 11,1 |
| Crupe, grişuri şi aglomerate sub formă de pelete din cereale | 4,2 | |
| Boabe de cereale altfel prelucrate (de exemplu: decojite, presate, sub formă de fulgi, lustruite, tăiate sau zdrobite); germeni de cereale | 5,4 | 2,1 |
| Seminţe de floarea-soarelui, chiar sfărîmate | 2,2 | 146,6 |
| Sucuri de fructe (inclusiv must de struguri) şi sucuri de legume, nefermentate, fără adaos de alcool | 3,7 | 26,0 |
| Faină de cereale, altele decît grîu sau meslin | 4,0 | - |
| Fructe, nuci şi alte părţi comestibile de plante, altfel preparate sau conservate, nedenumite şi necuprinse în altă parte | 3,2 | 2,1 |
| Ulei de palmier şi fracţiunile lui, chiar rafinate, dar nemodificate chimic | 2,8 | - |
| Mere, pere şi gutui, proaspete | 2,6 | 169,0 |
| Castraveţi şi cornişoni, în stare proaspătă sau refrigerată | 3,0 | 0,8 |
| Alte legume în stare proaspătă sau refrigerate | 3,7 | 1,9 |
| Struguri, proaspeţi sau uscaţi (stafide) | 3,9 | 30,3 |
| Varză, conopidă, gulii, varză creaţă şi legume comestibile similare din genul Brassica, în stare proaspătă sau refrigerată | 2,5 | 1,9 |
| Pepeni (inclusiv pepeni verzi) şi papaia, proaspete | 1,1 | 0,2 |
| Salată verde (Lactuca sativa) şi cicoare (Cichorium spp.), în stare proaspătă sau refrigerată | 0,09 | - |
| Uleiuri din seminţe de floarea-soarelui, de şofrănaş, de bumbac şi fracţiunile lor, chiar rafinate, dar nemodificate chimic | 1,8 | 55,8 |
| Alte fructe cu coajă, proaspete sau uscate, chiar fără coajă sau decorticate | 3,3 | 11,8 |
| Grîu şi meslin (amestec de grîu cu secară în proporţie de doi la unu) | 0,4 | 100,3 |
| Porumb | 1,0 | 74,0 |
Secţiunea a 2-a.
Managementul produselor de uz fitosanitar şi al fertilizanţilor
8. Specializarea preponderent agrară a Republicii Moldova şi dezvoltarea acestei ramuri condiţionează utilizarea pe larg a produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor, factor care, concomitent cu utilizarea neconformă a acestora şi majorarea volumului producţiei agricole, poate conduce la acumularea reziduurilor de pesticide şi nitraţi în produsele alimentare de origine vegetală.
Utilizarea pe scară largă a produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor ca rezultat al dezvoltării tehnice şi ştiinţifice determină creşteri substanţiale ale producţiei agricole, însă deseori produce efecte negative asupra inofensivităţii produselor alimentare de origine vegetală.
Utilizarea produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor este una dintre cele mai solicitate metode la care apelează producătorii agricoli. Concomitent cu beneficiile aduse, metoda dată, la utilizarea neconformă, poate duce la acumularea reziduurilor de pesticide şi majorarea conţinutului de nitraţi în producţia primară.
9. Pe parcursul ultimilor 5 ani, în agricultură au fost utilizate, în medie, cîte 2,58 mii tone (greutate fizică) de produse de uz fitosanitar. În anul 2012, în republică s-au importat 2,37 mii tone de produse de uz fitosanitar, fiind utilizate 100% din volumul importat (figura 2).
Intensitatea administrării produselor de uz fitosanitar s-a micşorat de la 10-12 kg/ ha (greutate fizică) în anii 1981-1985, pînă la 2-3 kg/ha în anii 2000, cu tendinţe spre descreştere (în anii 2004-2007) în medie pînă la 1,55 kg/ha/produs.

Figura 2. Utilizarea în dinamică a produselor de uz fitosanitar în Republica Moldova, mii tone
10. Conform situaţiei la 1 ianuarie 2013, în sectorul agrar al ţării, pentru combaterea organismelor nocive ale culturilor agricole este admisă utilizarea a 740 de produse de uz fitosanitar (denumiri comerciale), care sînt produse pe baza a 315 substanţe active din diverse grupe (compuşi ai cuprului şi sulfului, carbamaţi şi tiocarbamaţi, organofosforice, clorfenoxili, piretroizi sintetici, neonicotinoizi, derivaţi sulfonil-ureici, strobiruline etc.).
11. Datele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii denotă că la nivel mondial aproximativ 50% din volumul fructelor, legumelor şi cerealierelor sînt contaminate, într-o măsură sau alta, cu pesticide. Contaminarea cu substanţe chimice a produselor alimentare constituie un pericol pentru sănătate şi este una dintre problemele primordiale la compartimentele siguranţa alimentelor, comerţul şi protecţia consumatorului.
12. Conform tehnologiilor de cultivare, practic la toate culturile agricole se utilizează un vast sortiment de produse de uz fitosanitar şi fertilizanţi, inclusiv la fructe şi legume destinate alimentaţiei în stare proaspătă. Aproximativ 32% din producţia de legume şi fructe autohtone se comercializează în stare proaspătă pe piaţa internă.
Secţiunea a 4-a.
Contaminanţii chimici – reziduurile de pesticide şi conţinutul de nitraţi
16. Pesticidele sînt mijloace chimice de protecţie a plantelor obţinute prin formularea şi condiţionarea unui ingredient biologic activ. Ingredientele biologic active sînt, în general, substanţe toxice cu potenţial de degradare a mediului şi multe din ele sînt pentru om. Pentru minimizarea efectelor toxice ale pesticidelor, producerea, ambalarea, depozitarea, transportarea şi utilizarea lor inofensivă sînt reglementate prin Legea nr. 119-XV din 22 aprilie 2004 cu privire la produsele de uz fitosanitar şi la fertilizanţi şi Regulamentul cu privire la importul, stocarea, comercializarea şi utilizarea produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1045 din 5 octombrie 2005.
17. Pentru minimizarea acţiunii toxice a produselor de uz fitosanitar permise pentru utilizare în sectorul agrar, Consiliul republican interdepartamental pentru aprobarea produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor, cu referinţă la raportul Comisiei Europene care, periodic, în baza datelor ştiinţifice şi tehnice, reexaminează lista substanţelor active permise la fabricarea pesticidelor, adoptă decizii de omologare, reomologare, extindere sau refuz al acestora.
În funcţie de gradul potenţial de periculozitate, Consiliul, în conformitate cu pct. 5 lit. e) din Hotărîrea Guvernului nr. 897 din 8 decembrie 1994 „Cu privire la aprobarea şi utilizarea în agricultură a produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor”, aprobă sau refuză omologarea produsului de uz fitosanitar care include în compoziţia sa substanţe potenţial cancerigene, substanţe care pot cauza disfuncţionalităţi ale sistemului endocrin, sînt potenţial toxice pentru reproducere, mutagene, corozive sau pot fi periculoase pentru sănătatea umană şi mediu.
18. Substanţele active conţinute în produsele de uz fitosanitar pot pătrunde accidental în alimente la diferite etape ale producţiei sau circulaţiei lor, devenind contaminanţii chimici ai alimentelor respective.
19. Produsele de uz fitosanitar constituie o clasă specială de contaminanţi chimici care, în agricultura modernă, se utilizează pe scară largă. Pentru asigurarea consumului inofensiv al alimentelor la nivel mondial, Comisia Codex Alimentarius a FAO/OMS a stabilit limitele maxime admise recomandate pentru reziduurile de pesticidele utilizate pe scară largă în sectorul agrar. La nivel naţional, LMA pentru reziduurile de pesticide sînt stabilite în Regulamentul sanitar privind limitele maxime admise de reziduuri ale produselor de uz fitosanitar din sau de pe produse alimentare şi hrană de origine vegetală şi animală pentru animale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1191 din 23 decembrie 2010, care transpune parţial Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 februarie 2005.
20. Prezenţa reziduurilor produselor de uz fitosanitar şi a conţinutului sporit de nitraţi în produsele alimentare destinate alimentaţiei copiilor constituie un risc major pentru sănătate.
Unele pesticide utilizate în sectorul agrar sînt calificate ca fiind cancerigene, provocatoare de mutaţii sau de dereglări ale sistemului hormonal. Rezultatele multiplelor analize de laborator ale probelor de produse alimentare de origine vegetală denotă că reziduurile unor pesticide persistă mai frecvent în/pe produsele alimentare vegetale, fapt ce impune necesitatea monitorizării, prioritar a remanenţei acestor pesticide, în vederea garantării că substanţele active incluse în matricea respectivă din prezentul Program sînt reprezentative pentru produsele de uz fitosanitar şi pentru produsele alimentare care constituie raţia alimentară a populaţiei.
21. Structura de bază a raţiei alimentare a unui consumator din Republica Moldova este constituită din circa 30-40 de produse alimentare de origine vegetală. Monitorizarea şi controlul inofensivităţii acestora sînt prerogativa statului. Cercetările ştiinţifice au demonstrat că produsele vegetale precum tomatele, ardeii graşi, salata verde, broccoli, căpşunele, spanacul, fasolea verde, ţelina, strugurii, perele, piersicii şi merele au un risc major de a fi contaminate cu reziduuri de pesticide avînd ca temei tehnologiile de cultivare. Gradul de contaminare a produselor variază semnificativ de la produs la produs şi de la producător la producător.
22. Un alt factor de risc îl constituie proprietăţile cumulative şi persistente ale reziduurilor de pesticide, în special din grupele clorpirifos, permetrin, endosulfan, şi din categoriile poluanţilor organici persistenţi. Potrivit Agenţiei Europene pentru Siguranţa Alimentelor, 60% din legume şi 30% din fructe conţin reziduuri de pesticide. Programul de monitorizare se va axa pe analiza în laborator a substanţelor active din clasele organofosfaţi, organocloruraţi, carbamaţi, piretroizi, ditiocarbamate, altele.
23. Conform tehnologiilor de cultivare a culturilor agricole, schema de utilizare a pesticidelor este pasibilă modificărilor semnificative pe parcursul unei perioade de trei ani, fapt ce impune reactualizarea indicatorilor specificaţi în anexele nr. 2-5 la prezentul Program. Reziduurile de pesticide din respectivele produse alimentare trebuie analizate în laborator pe parcursul unei serii de cicluri de cîte trei ani, pentru a permite evaluarea expunerii consumatorului la aceste riscuri.
24. În conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 788/2012 al Comisiei din 31 august 2012 pentru detectarea cu o certitudine mai mare de 99 la sută a unei probe care conţine reziduuri de pesticide peste limita de determinare (LD), este necesară investigarea a cel puţin 12 probe pe produs pe an, repartizate şi prelevate în municipii/raioane, în funcţie de numărul de locuitori.
25. O altă grupă de contaminanţi chimici pentru produsele alimentare de origine vegetală sînt nitraţii, componente care rezultă din utilizarea fertilizanţilor.
26. Sursa poluării produselor alimentare de origine vegetală sînt fertilizanţii minerali, precum şi cei de natură organică, cu conţinut sporit de azot, element principal în componenţa nitraţilor. Aceste substanţe, care sînt considerate principalele elemente nutritive pentru plante, la utilizarea neraţională, poluează produsele şi pun în pericol sănătatea umană. Prezintă pericol nu atît nitraţii (NO3¯), ca atare, cît nitriţii (NO2¯) care derivă din ei, ultimii fiind semnificativ mai toxici. Consumul îndelungat al produselor cu conţinut sporit de nitraţi afectează mai pronunţat copiii, deoarece nitriţii formaţi din nitraţi inhibă procesele vitale. La asemenea copii se observă retard fizic şi mental.
27. Un spectru larg de legume precum salata, sfecla, varza, pătrunjelul, mărarul, morcovul, ridichea, ceapa verde, spanacul, pepenii verzi, pepenii galbeni, consumate în stare proaspătă, predispun la acumularea în organismul uman a unei cantităţi excesive de nitraţi, care pot provoca intoxicaţii alimentare.
28. Nivelurile maxime admise pentru nitraţi sînt stabilite în scopul reducerii prezenţei acestor contaminanţi în produsele alimentare de origine vegetală. Conţinutul de nitraţi, la nivelul stabilit, poate fi obţinut prin respectarea bunelor practici agricole.
29. Una dintre consecinţele prezenţei în exces a ionilor de nitraţi în organismul uman este formarea nitrozaminelor, compuşi cu acţiune cancerigenă, mutagenă şi embriotoxică. În aceste cazuri cel mai frecvent poate fi cancerul la esofag, stomac, ficat, rinichi.
30. Responsabilitatea pentru siguranţa alimentelor le revine atît producătorilor agricoli care, în timpul procesului tehnologic, poluează indirect producţia agricolă, cît şi structurilor statale, responsabile de controlul inofensivităţii acesteia.
31. Pentru asigurarea inofensivităţii, produsele alimentare de origine vegetală cu depăşiri ale LMA nu pot fi admise pe piaţă, nici amestecate cu alte produse alimentare, nici utilizate ca ingrediente în produsele alimentare.