cu privire la aprobarea Reglementării tehnice „Lapte şi produse lactate”

HOTĂRÂRE nr. 611 din 05.07.2010 · GUVERNUL · publicat 13.07.2010 · abrogat 29.09.2019
Modificat prin: HG296 din 26.04.11, MO74-77/06.05.11 art.343
pe legis.md
Trimiteri: 52 legate · 4 nerezolvateMonitorul Oficial: 15 trimiteri

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md. Subliniat punctat albastru-gri: o citare a Monitorului Oficial, un număr fără acces liber, deci fără legătură deocamdată.

Nerezolvate (4)

În conformitate cu Legea nr. 420-XVI din 22 decembrie 2006 privind activitatea de reglementare tehnică (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr. 36-38, art. 141), cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 78-XV din 18 martie 2004 privind produsele alimentare (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr. 83-87, art. 431), Legea nr. 105-XV din 13 martie 2003 privind protecţia consumatorilor (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr. 126-131, art.507), cu modificările şi completările ulterioare, Guvernul HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Reglementarea tehnică „Lapte şi produse lactate” (se anexează).

2. Prezenta hotărîre intră în vigoare la 3 luni din data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

3. La momentul intrării în vigoare a prezentei hotărîri, din Nomenclatorul produselor din domeniul reglementat, supuse certificării obligatorii a conformităţii, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1469 din 30 decembrie 2004 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, nr.1-4, art.14), cu modificările şi completările ulterioare, se exclud poziţiile tarifare cu numerele de ordine 1, 2, 3, 4 şi 5”.

4. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare şi Ministerului Sănătăţii.

Prim-ministru VLADIMIR FILAT

Contrasemnează:

Viceprim-ministru,

ministrul economiei Valeriu LAZAR

Ministrul agriculturii

şi industriei alimentare Valeriu Cosarciuc

Ministrul sănătăţii Vladimir Hotineanu

Nr. 611. Chişinău, 5 iulie 2010.

Aprobată prin Hotărîre a Guvernului nr. 611 din 5 iulie 2010

Reglementarea tehnică „LAPTE ŞI PRODUSE LACTATE”

Reglementarea tehnică „Lapte şi produse lactate” creează cadrul necesar aplicării următoarelor documente ale Comisiei Codex Alimentarius: CODEX STAN GENERAL 206-1999 cu privire la utilizarea termenilor privind produselor lactate, CODEX STAN 289-1995 cu privire la zerul praf (revizuit în 2003, amendat în 2006), CODEX STAN 207-1999 cu privire la laptele praf şi smîntîna dulce praf, CODEX STAN 282-1971 cu privire la laptele concentrat cu zahăr (revizuit în 1999), CODEX STAN 243-2003 cu privire la laptele fermentat (amendat în 2008), CODEX STAN 221-2001 cu privire la brînza nematurată, inclusiv brînza proaspătă (amendat în 2008), CODEX STAN GENERAL 283-1978 cu privire la brînzeturi (revizuit în 1999, amendat în 2008), CODEX STAN 279-1971 cu privire la unt (revizuit în 1999, amendat în 2006), CODEX STAN 288-1976 cu privire la smîntîna dulce şi smîntînă (revizuit în 2003, amendat în 2008), Directivei 2001/114/CE a Consiliului din 20 decembrie 2001 privind anumite tipuri de lapte conservat, parţial sau integral deshidratat şi destinat consumului uman, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JO L 15, 17.1.2002, p. 19)”.

(se completează prin HG296 din 26.04.11, MO74-77/06.05.11 art.343)

I. Domeniul de aplicare

1. Reglementarea tehnică „Lapte şi produse lactate” (în continuare – Reglementare tehnică) stabileşte cerinţele esenţiale de calitate, ambalare, etichetare, transportare şi depozitare pentru laptele de consum şi produsele lactate (în continuare – produse), provenite atît din producţia internă, cît şi din import.

2. Cerinţele prezentei Reglementări tehnice nu se aplică produselor fabricate în gospodării individuale pentru consum propriu şi produselor care sînt în tranzit sau care sînt depozitate temporar ca bunuri ce tranzitează ţara.

3. Sub incidenţa prezentei Reglementări tehnice cad grupele de produse, conform tabelului 1.

tabelul 1

Poziţia tarifară conform
Nomenclatorului
mărfurilor al Republicii Moldova
Denumirea produselor (grupei de produse)
0401Lapte şi smîntînă, neconcentrate, fără adaos de zahăr sau alţi îndulcitori (edulcoranţi)
0402Lapte şi smîntînă din lapte, concentrate sau cu adaos de zahăr sau alţi îndulcitori (edulcoranţi)
0403Lapte acru, lapte prins şi smîntînă, iaurt, chefir şi alte sorturi de lapte şi smîntînă fermentate sau acidulate, chiar concentrate, chiar cu adaos de zahăr sau alţi îndulcitori (edulcoranţi), sau aromatizate, sau cu adaos de fructe, nuci sau cacao
0404Zer, chiar concentrat sau cu adaos de zahăr ori de alţi îndulcitori (edulcoranţi); produse din compuşi naturali ai laptelui, chiar cu adaos de zahăr sau alţi îndulcitori (edulcoranţi), nedenumite şi necuprinse în altă parte
0405Unt şi alte substanţe grase provenite din lapte; paste lactate pentru tartine
0406Brînzeturi şi caşuri

II. Terminologie

4. În sensul prezentei Reglementări tehnice, se definesc termenii de bază şi definiţiile produselor în scopul producerii şi comercializării, după cum urmează:

1) brînzeturi – produse maturate sau nematurate, moi, semitari, tari sau extra tari, care pot fi acoperite şi în care conţinutul de proteină/cazeină nu depăşeşte conţinutul acestuia în lapte, obţinute prin modurile următoare:

a) coagularea completă sau parţială a proteinelor din lapte, lapte smîntînit sau parţial smîntînit, smîntînă dulce, zer, zară sau orice combinare a acestora, cu acţiunea enzimelor sau altor agenţi de coagulare, şi înlăturarea parţială a zerului, respectînd principiile de concentraţie a proteinelor lactice (în particular cantitatea de cazeină) şi, prin urmare, conţinutul de proteină în brînzeturi va fi considerabil mai ridicat decît conţinutul proteinei în materiile lactate prime din care au fost preparate brînzeturile;

b) prelucrarea tehnică, care include coagularea proteinei laptelui şi/sau produselor obţinute din lapte, ce conferă produsului final caracteristicile organoleptice, fizice şi chimice asemănătoare produsului reglementat în subpunctul a);

2) brînzeturi maturate – brînzeturile care, imediat după fabricare, nu sînt gata pentru consum, urmînd să fie păstrate un anumit timp la temperatură şi condiţii speciale pentru ca să se producă schimbările biochimice şi fizice caracteristice pentru tipul respectiv de produs;

3) brînzeturi cu mucegai maturate – brînza maturată pentru care maturarea se termină odată cu dezvoltarea mucegaiurilor caracteristice în interiorul produsului şi/sau la suprafaţa lui;

4) brînzeturi nematurate – brînzeturi care după fabricare sînt gata pentru consum;

5) brînza proaspătă – produs lactat cu un conţinut înalt de proteine, obţinut în urma fermentării laptelui în prezenţa culturilor de bacterii acidolactice, cu sau fără folosirea clorurii de calciu, fermentarea de cheag sau pepsină şi cu separarea parţială a zerului;

6) brînzeturi tari şi semitari – brînzeturi ce se caracterizează printr-o formă bine determinată, corespunzătoare fiecărui sortiment, cu pasta omogenă şi elastică, cu ochiuri de fermentare de diferite dimensiuni, repartizate în funcţie de sortiment, cu coaja tare şi elastică;

7) brînzeturi moi – brînzeturi cu pasta bine legată, la unele sortimente cu goluri de fermentaţie, cu coaja moale sau fără coajă;

8) brînzeturi în saramură – brînzeturi cu cheag care se maturizează şi se păstrează în saramură;

9) brînzeturi topite – brînzeturi la fabricarea cărora se folosesc toate tipurile de brînzeturi, care se prelucrează mecanic la temperaturi înalte, în prezenţa sărurilor de topire sau agenţilor de structurare, pentru obţinerea unei mase omogene de brînză cu sau fără introducerea substanţelor gustative;

10) componente funcţionale – componente nelactice (maiele bacteriene, agenţi de coagulare, stabilizatori şi alte componente nelactice autorizate) funcţional necesare pentru procesarea laptelui, fără de care nu este posibilă fabricarea produselor lactate;

11) conserve de lapte – produse fabricate din lapte integral, lapte degresat, zer, zară sau din aceste produse şi ingrediente alimentare, care după prelucrare (concentrare, sterilizare, uscare) şi ambalare îşi păstrează timp îndelungat proprietăţile fără modificări;

12) frişcă – smîntîna dulce lichidă, smîntîna dulce reconstituită şi/sau smîntîna dulce recombinată, în care a fost înglobat aer sau gaz inert, fără schimbarea emulsiei de tip grăsime în apă;

13) lapte – produs de secreţie fiziologică normală a glandelor mamare, obţinut din mulsul unuia sau mai multor animale, fără orice fel de adaosuri sau extracţii din el, destinat consumului direct sau prelucrării ulterioare;

14) lapte de consum – lapte normalizat, supus unui tratament termic corespunzător, ambalat în recipiente de desfacere şi destinat comercializării;

a) lapte integral – lapte tratat termic care, în privinţa conţinutului de grăsimi, îndeplineşte una dintre următoarele condiţii:

lapte integral standardizat – lapte cu un conţinut de grăsimi de cel puţin 3,50 % (m/m). Se poate prevedea o categorie suplimentară de lapte integral cu un conţinut de grăsimi de minimum 4,00 % (m/m) sau mai mult;

lapte integral nestandardizat – lapte cu un conţinut de grăsimi care nu a fost modificat de la stadiul de mulgere, prin adăugarea sau îndepărtarea de grăsimi, amestecarea cu lapte al cărui conţinut de grăsimi naturale a fost modificat. Cu toate acestea, conţinutul de grăsimi nu poate fi mai mic de 3,50 % (m/m);

b) lapte semidegresat – lapte tratat termic, al cărui conţinut de grăsimi a fost redus la cel puţin 1,50 % (m/m) şi la cel mult 1,80 % (m/m);

c) lapte degresat – lapte tratat termic, al cărui conţinut de grăsimi a fost redus la cel mult 0,50 % (m/m);

15) lapte fermentat – produs lactat obţinut la fermentarea laptelui, care poate fi obţinut din produse din lapte cu sau fără modificarea compoziţiei în limitele condiţiilor indicate în anexa nr. 3, prin acţiunea microorganismelor starter ce conduc la reducerea pH-ului, cu sau fără coagularea proteinei (precipitarea iso- electrică). Aceste microorganisme starter trebuie să fie viabile, active şi în cantităţi abundente pînă la expirarea termenului de valabilitate a produsului. Dacă produsul a fost supus tratamentului termic după fermentare, condiţia de viabilitate a microorganismelor nu se aplică.

Produsele lactate fermentate se caracterizează prin culturile starter specifice, aplicate la fermentarea laptelui, după cum urmează:

a) iaurt – produs lactat fabricat prin fermentarea laptelui cu culturi starter de Streptococcus thermophilus şi Lactobacillus delbrueckii subsp. bulgaricus sau culturi de Streptococcus thermophilus şi orice specie de Lactobacillus;

b) lapte acidofil – produs lactat fabricat prin fermentarea laptelui cu culturi starter de Lactobacillus acidophilus;

c) chefir – produs lactat fabricat prin fermentarea laptelui cu culturi starter din granule de chefir, constituite din levuri care fermentează lactoza (Kluyveromyces marxianus) şi care nu fermentează lactoza (Saccharomyces unisporus, Saccharomyces cerevisiae şi Saccharomyces exiguus), şi culturi de Lactobacillus kefiri, specii din genul Leuconostoc, Lactococcus şi Acetobacter, ce se află în relaţii simbiotice specifice;

d) cumîs – produs lactat acid cu proprietăţi antibiotice, fabricat din lapte de iapă sau lapte de vacă degresat cu adaos de zahăr, prin fermentaţie mixtă (lactică şi alcoolică) cu culturi starter de Lactobacillus delbrueckii subsp. bulgaricus şi Kluyveromyces marxianus;

e) lapte acru – produs lactat fabricat prin fermentarea laptelui cu culturi starter de lactococi mezofili;

f) lapte covăsit – produs lactat fabricat prin fermentarea laptelui înăbuşit cu culturi starter de Streptococcus thermophilus, cu sau fără culturi de Lactobacillus delbrueckii subsp. bulgaricus;

16) lapte înăbuşit – lapte normalizat sau degresat supus pasteurizării la temperaturi de 95°C – 99°C şi menţinut la această temperatură de la 3 pînă la 4 ore;

161) lapte concentrat fără zahăr – produs lactat care se obţine prin înlăturarea parţială a apei din lapte. Cantitatea de grăsime şi proteine din lapte poate fi normalizată.

17) lapte concentrat cu zahăr – produs lactat care poate fi obţinut prin înlăturarea parţială a apei din lapte cu adăugarea zahărului sau prin orice alt proces care conduce la obţinerea aceleiaşi compoziţii şi caracteristici a produsului. Cantitatea de grăsime şi proteine din lapte poate fi normalizată;

18) lapte fermentat concentrat – lapte fermentat al cărui conţinut de proteine a fost ridicat în timpul sau după fermentaţie cu cel puţin 5,6%;

19) lapte fermentat cu ingrediente – produs lactat combinat (conform subpunctului 27) care conţine cel mult 45% (m/m) ingrediente nelactice (îndulcitori, fructe, legume şi derivatele acestora (sucuri, pulpă etc.), cereale, miere, ciocolată, nuci, cafea, condimente şi alte ingrediente alimentare naturale permise. Ingredientele nelactice pot fi introduse înainte sau după fermentare;

20) lapte normalizat – laptele adus la un conţinut de grăsime stabilit prin adăugarea de lapte smîntînit sau parţial smîntînit;

21) lapte smîntînit – lapte din care s-a extras grăsimea prin separarea mecanică;

22) lapte praf şi smîntînă dulce praf – produse lactate care se obţin prin înlăturarea parţială a apei din lapte sau din smîntîna dulce. Cantitatea de grăsime şi/sau proteine din lapte sau smîntîna dulce poate fi normalizată, pentru a corespunde cerinţelor compoziţionale;

23) m/m – fracţia masică a componentului raportată la masa produsului;

24) maia bacteriană – microorganisme şi/sau asociaţii de microorganisme nepatogene, netoxigene, preponderent microorganisme lactice, selectate şi utilizate la fabricarea produselor lactate;

25) microorganisme probiotice – microorganisme nepatogene, netoxigene, care nimeresc în intestinele omului cu hrana, avînd acţiune benefică asupra organismului uman ca rezultat al normalizării componenţei şi activităţii biologice a microflorei tractului digestiv (preponderent organisme din genurile Bifidobacterium, Lactobacillus, Propionibacterium, Lactococcus).

26) produs lactat – produs obţinut prin orice mod de procesare a laptelui, fără adăugarea grăsimilor şi proteinelor de altă origine, care poate conţine aditivi alimentari şi alte ingrediente funcţional necesare pentru procesare, cu condiţia că aceste substanţe să nu fie utilizate pentru substituirea totală sau parţială a vreunui component al laptelui;

27) produs lactat combinat – produs în care laptele, produsele lactate sau părţile componente ale laptelui prezintă partea esenţială din produsul finit, cu condiţia că părţile componente nelactice nu au destinaţia să substituie total sau parţial părţile componente ale laptelui;

28) produs lactat reconstituit – produs obţinut prin adăugarea de apă la forma uscată sau concentrată a produsului, în cantitatea necesară pentru obţinerea consistenţei corespunzătoare a produsului;

29) produs lactat recombinat – produs obţinut prin combinarea grăsimii de lapte şi lapte praf degresat şi/sau lapte uscat integral în formă conservată cu sau fără adaos de apă pentru obţinerea compoziţiei corespunzătoare a produsului lactat;

30) pastă de unt – produs lactat sau produs lactat combinat cu fracţia masică de grăsime lactică de la 39 pînă la 49% inclusiv, care, în general, prezintă o dispersie „plasmă lactată în grăsime”, fabricat din lapte şi/sau produse de prelucrare a laptelui cu/sau fără utilizarea stabilizatorilor de structură;

31) produse lactate concentrate sterilizate – produse fabricate din lapte integral, lapte degresat, zară, zer cu concentrate sau din smîntînă dulce fără concentrate, porţionate în ambalaje şi sterilizate;

32) produse lactate concentrate cu zahăr – produse obţinute din lapte integral, lapte degresat, zară, zer sau lapte şi adaos de smîntînă dulce, prin evaporarea din materia primă a unei părţi de apă şi conservarea produselor cu zahăr;

33) produse lactate praf – produse sub formă de praf obţinute din lapte integral, lapte degresat, smîntînă dulce, zară, zer normalizatе, pasteurizate, concentrate şi uscate în instalaţii speciale;

34) preparate pentru fermentare – substanţe proteice necesare pentru realizarea proceselor biochimice care au loc la fabricarea produselor lactate;

35) smîntînă dulce – produs obţinut din lapte sub forma unei emulsii de tip grăsime în apă, cu un conţinut minim de grăsime lactată de 10 %;

36) smîntînă dulce reconstituită – smîntînă dulce obţinută prin reconstituirea produsului lactat cu sau fără adăugarea apei potabile, cu aceleaşi caracteristici ale produsului finit, definit în subpunctul 35);

37) smîntînă dulce recombinată – smîntînă dulce obţinută prin recombinarea produselor lactate cu sau fără adăugarea apei potabile şi cu caracteristici ale produsului finit, definit în subpunctul 35);

38) smîntînă dulce preparată – produs lactat obţinut prin normalizarea smîntînii dulci, smîntînii dulci reconstituite şi/sau smîntînii dulci recombinate prin prelucrări şi procese adecvate pentru obţinerea calităţilor caracteristice;

39) smîntînă dulce lichidă preambalată – produs lactat lichid obţinut prin prepararea şi ambalarea smîntînii dulci, smîntînii dulci reconstituite şi/sau smîntînii dulci recombinate pentru consum direct şi/sau folosire directă;

40) smîntînă fermentată – produs lactat obţinut prin fermentarea smîntînii dulci, smîntînii dulci reconstituite şi/sau smîntînii dulci recombinate cu acţiunea microorganismelor respective, care duc la scăderea pH-ului, cu sau fără coagulare. Conţinutul microorganismelor specifice este indicat pe ambalaj în mod direct sau indirect ori în alt loc corespunzător cerinţelor de vînzare; microorganismele trebuie să fie vii, active şi abundente în produs pînă la data expirării termenului de valabilitate. În cazul în care produsul a fost supus tratamentului termic după fermentare, cerinţele despre viabilitatea microorganismelor nu se aplică;

41) smîntînă dulce acidifiată – produs lactat obţinut prin acidifierea smîntînii dulci, smîntînii dulci reconstituite şi/sau smîntînii dulci recombinate, cu acţiunea acizilor şi/sau regulatoarelor de aciditate pentru scăderea pH-ului, cu sau fără coagulare;

42) unt – produs gras obţinut exclusiv din lapte şi/sau produse obţinute din lapte, în general, în formă de emulsie de tip apă în grăsime;

43) unt topit – produs fabricat prin tratamentul termic al untului, în urma căruia are loc eliminarea totală a plasmei, avînd proprietăţi organoleptice specifice;

44) unt din lapte de vaci – unt produs în bază de lapte şi/sau produse obţinute din lapte provenit de la vaci;

45) unt din smîntînă dulce – unt din lapte de vaci, produs din smîntînă dulce pasteurizată;

46) unt din smîntînă fermentată – unt din lapte de vaci, produs din smîntînă fermentată;

47) zer – produs lactat secundar rezultat de la fabricarea brînzeturilor, obţinut după coagularea laptelui, care se efectuează, în general, sub acţiunea enzimelor coagulante;

48) zer acid – produs lactat secundar rezultat de la fabricarea brînzeturilor, obţinut după coagularea laptelui, care se efectuează în general prin acidifiere sub acţiunea agenţilor chimici;

49) zer praf – produs lactat obţinut prin uscarea zerului sau zerului acid.

(se completează prin HG296 din 26.04.11, MO74-77/06.05.11 art.343)

III. Cerinţe generale

5. La plasarea pe piaţă, produsele trebuie să respecte cerinţele prezentei Reglementări tehnice, prevederile Legii nr. 78-XV din 18 martie 2004 privind produsele alimentare, Legii nr. 105-XV din 13 martie 2003 privind protecţia consumatorilor, Legii nr. 186-XV din 24 aprilie 2003 cu privire la evaluarea conformităţii produselor şi Legii nr. 221-XVI din 19 octombrie 2007 privind activitatea sanitar-veterinară.

6. Producătorii trebuie să asigure menţinerea înregistrărilor timp de 3 ani, care ar permite trasabilitatea pentru identificarea materiilor prime utilizate, metodelor şi condiţiilor de producţie, loturilor şi tipurilor de produse şi, la cererea organelor de control – să ofere dovezi documentare despre respectarea cerinţelor prescrise de prezenta Reglementare tehnică.

7. Întreprinderile de fabricare a produselor trebuie să dispună de spaţii de depozitare separată a materiilor prime şi produselor finite, care să comunice direct şi în flux tehnologic continuu cu sălile de producţie prin trasee scurte.

8. Echipamentul tehnologic şi recipientele care vin în contact cu materiile prime şi produsele finite trebuie să fie confecţionate din materiale fără efecte toxice, conforme cerinţelor stabilite de organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul ocrotirii sănătăţii, în conformitate cu Regulile şi normativele sanitaro-epidemiologice pentru materialele folosite în sectorul alimentar nr. 06.10.3.67 din 2004, aprobate de Ministerul Sănătăţii (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, nr. 168-171, art.583).

9. Materia primă (laptele natural, smîntîna dulce naturală, untul, grăsimile) şi semipreparatele folosite la fabricarea produselor lactate trebuie să fie păstrate la temperatura de cel mult +4°C.

10. Materia primă folosită la fabricarea produselor lactate trebuie să fie în conformitate cu Ordinul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare nr. 173 din 14 iulie 2006 cu privire la aprobarea Normei sanitar-veterinare privind condiţiile de sănătate pentru producerea şi introducerea pe piaţă a laptelui crud şi a laptelui tratat termic şi a produselor pe bază de lapte (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.54-56, art. nr.216).

11. Apa potabilă utilizată la fabricarea produselor lactate trebuie să corespundă cerinţelor stipulate în Hotărîrea Guvernului nr. 934 din 15 august 2007 „Cu privire la instituirea Sistemului informaţional automatizat „Registrul de stat al apelor minerale naturale, potabile şi băuturilor nealcoolice îmbuteliate” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr. 131-135, art. 970).

12. Indicii organoleptici şi fizico-chimici ai produsului, specifice fiecărui sortiment trebuie să corespundă indicilor prezentaţi în anexele nr.1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 şi 8.

13. Indicii microbiologici ai produselor trebuie să fie în conformitate cu prevederile Hotărîrii Guvernului nr.221 din 16 martie 2009 „Cu privire la aprobarea Regulilor privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr.59-61, art.272).

IV. Cerinţe de comercializare

14. Produsele se ambalează în ambalaje de desfacere şi de transport.

15. În timpul depozitării, transportării şi comercializării, ambalajul de desfacere, materialele de ambalaj şi modul de ambalare trebuie să asigure menţinerea calităţii şi siguranţa produselor lactate.

16. Ambalajele de transport trebuie să asigure integritatea produsului, să fie curate, uscate, în stare bună, neinfectate şi fără miros străin.

17. Etichetarea produselor trebuie să fie în conformitate cu prevederile Hotărîrii Guvernului nr. 996 din 20 august 2003 „Despre aprobarea Normelor privind etichetarea produselor alimentare şi Normelor privind etichetarea produselor chimice de menaj”, Legii nr. 78-XV din 18 martie 2004 privind produsele alimentare şi Legii nr. 105-XV din 13 martie 2003 privind protecţia consumatorilor.

18. Pe etichetă, pentru a evita inducerea în eroare a consumatorului, împreună sau lîngă denumirea produsului lactat, se vor introduce cuvinte sau fraze suplimentare cu privire la natura adevărată a produsului (de exemplu: se indică dacă este produs lactat reconstituit sau recombinat etc., conform indicelui terminologic din capitolul II), tipul de tratament termic la care a fost supus, condiţiile fizice şi alte caracteristici specifice produsului respectiv.

19. În cazul folosirii laptelui praf, se interzice utilizarea termenului „lapte” pe ambalajele de desfacere a laptelui şi a produselor lactate.

20. Originea laptelui şi a produselor lactate trebuie să fie precizată, în cazul în care nu provine de la speciile de bovine.

21. Transportarea şi depozitarea produselor trebuie efectuată în conformitate cu Legea nr. 221-XVI din 19 octombrie 2007 privind activitatea sanitar-veterinară, Ordinul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare nr. 173 din 14 iulie 2006 „Cu privire la aprobarea Normei sanitar-veterinare privind condiţiile de sănătate pentru producerea şi introducerea pe piaţă a laptelui crud, a laptelui tratat termic şi a produselor pe bază de lapte” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.54-56, art.216), numai cu mijloace autorizate sanitar de către autoritatea sanitar-veterinară, care să asigure, pe toată perioada transportării, păstrarea nemodificată a caracteristicilor nutritive, organoleptice, fizico-chimice, microbiologice, precum şi protecţia împotriva prafului, dăunătorilor şi altor posibilităţi de alterare şi contaminare.

22. Nu se admite transportarea şi depozitarea produselor împreună cu produsele nealimentare sau produsele cu miros specific.

V. Cerinţe de calitate pentru laptele fermentat

23. Materia primă pentru producerea laptelui fermentat trebuie să constituie laptele şi/sau produsele derivate ale laptelui şi apa potabilă pentru reconstituire sau recombinare.

24. Ingredientele permise la producerea laptelui fermentat:

1) culturi starter de microorganisme inofensive;

2) sare alimentară iodată;

3) ingrediente de origine nelactată, menţionate în punctul 4 subpunctul 15);

4) gelatină şi amidon în:

a) lapte fermentat, prelucrat termic după fermentare;

b) lapte fermentat cu ingrediente;

c) lapte fermentat simplu.

25. Ingredientele trebuie adăugate în cantităţi funcţional necesare.

26. Zerul obţinut după fermentare nu se admite pentru fabricarea laptelui fermentat, cu excepţia laptelui fermentat concentrat.

27. La etichetarea laptelui fermentat, denumirea trebuie să fie:

1) „Lapte fermentat”, care poate fi înlocuită cu: „lapte acru”, „lapte covăsit”, „iaurt”, „lapte acidofil”, „chefir”, „cumîs”, cu condiţia că produsul corespunde principiilor specifice menţionate în punctul 4 subpunctul 15);

2) produsele obţinute din lapte fermentat, tratate termic după fermentare, trebuie să fie denumite „Lapte fermentat” („lapte acru”, „lapte covăsit”, „iaurt”, „lapte acidofil”, „chefir”, „cumîs”) tratat termic”;

3) denumirea „Lapte fermentat cu ingrediente” trebuie să includă denumirea substanţei aromatice de bază sau a produselor aromatice adăugate;

4) laptele fermentat, la care au fost adăugaţi îndulcitori carbohidraţi, poate fi denumit „Lapte fermentat dulce”. În cazul adăugării parţiale sau substituirii complete a zahărului cu un îndulcitor artificial, permis de organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul ocrotirii sănătăţii, lîngă denumirea produsului se va indica „îndulcit cu _____” sau „cu zahăr şi îndulcit cu______”.

28. Cantitatea de grăsime lactată trebuie să fie declarată consumatorului în procente de masă sau volum ori în grame la o porţiune, dacă cantitatea porţiunilor este stabilită.

VI. Cerinţe de calitate pentru brînzeturi

29. Materia primă pentru producerea brînzeturilor trebuie să constituie laptele şi/sau produsele derivate ale laptelui.

30. Ingredientele permise la producerea brînzeturilor:

1) culturi starter de microorganisme lactice şi/sau producătoare de gust şi aromă şi alte culturi de microorganisme inofensive;

2) enzime inofensive potrivite;

3) sare alimentară iodată;

4) apă potabilă;

5) alţi aditivi alimentari autorizaţi de organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul ocrotirii sănătăţii.

31. La etichetarea brînzeturilor, în denumirea produsului trebuie să fie inclus cuvîntul „brînză”, însoţit de termeni de descriere, după cum urmează:

Tabelul 2

În conformitate cu tăriaÎn conformitate cu principiile de maturare
Baza lactată degresată, %Denumirea
< 50Extra tareMaturată
49 – 56TareMaturată cu mucegai
54 – 69Tare/semitareNematurată/proaspătă
> 67MoaleÎn saramură

32. Baza lactată degresată se egalează cu procentul umidităţii în baza degresată, conform următoarei formule:

cantitatea umidităţii în brînză

_______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ x 100

greutatea totală a brînzei – greutatea grăsimii în brînză

33. Cantitatea de grăsime lactată trebuie să fie declarată consumatorului final în procente de masă, procente de grăsime în substanţa uscată sau în grame la o porţiune dacă cantitatea porţiunilor este stabilită.

34. În plus, pot fi folosiţi următorii termeni, după cum urmează:

Tabelul 3

Foarte gras(dacă cantitatea de grăsimi în substanţa uscată este mai mare sau egală cu 60%)
Gras(dacă cantitatea de grăsimi în substanţa uscată este mai mare sau egală cu 45% şi mai mică sau egală cu 60%)
Semigras(dacă cantitatea de grăsimi în substanţa uscată este mai mare sau egală cu 25% şi mai mică de 45%)
Parţial smîntînit(dacă cantitatea de grăsimi în substanţa uscată este mai mare sau egală cu 10% şi mai mică de 25%)
Smîntînit(dacă cantitatea de grăsimi în substanţa uscată este mai mică de 10%)

35. Pentru brînzeturile tari, pe fiecare ambalaj se indică data fabricării (ziua, luna) şi numărul lotului.

VII. Cerinţe de calitate pentru brînza nematurată, inclusiv brînza proaspătă

36. Materia primă pentru producerea brînzei nematurate, inclusiv a brînzei proaspete trebuie să constituie laptele şi/sau produsele derivate ale laptelui.

37. Ingredientele permise pentru brînza nematurată, inclusiv brînza proaspătă:

1) culturi starter de microorganisme lactice şi/sau producătoare de gust şi aromă şi alte culturi de microorganisme inofensive;

2) enzime coagulante naturale sau alte enzime inofensive potrivite;

3) sare alimentară iodată;

4) apă potabilă;

5) gelatină şi amidon: pot fi utilizate ca stabilizatoare, cu condiţia să fie adăugate numai în cantităţi funcţional necesare;

6) oţet;

7) făină de orez, de cereale sau de cartofi: pot fi utilizate ca agenţi antiaglomeranţi numai pentru prelucrarea suprafeţei bucăţilor feliate sau tăiate în bucăţi mici, cu condiţia că sînt adăugate numai în cantităţi funcţional necesare.

38. Denumirea produsului trebuie să fie „brînză nematurată” sau „brînză proaspătă”. Cuvîntele „brînză nematurată” sau „brînză proaspătă” pot fi omise din denumirea diverselor brînzeturi din varietatea de sortimente autorizate în Republica Moldova sau în ţările unde se vînd produsele, cu condiţia că omiterea nu va provoca erori referitor la caracterul produsului.

39. Cantitatea de grăsime lactată trebuie să fie declarată consumatorului final în procente de masă, procente de grăsime în substanţa uscată sau în grame la o porţiune dacă cantitatea porţiunilor este stabilită.

VIII. Cerinţe de calitate pentru smîntîna dulce preparată şi smîntîna fermentată

40. Materia primă pentru producerea smîntînii dulci preparate şi smîntînii fermentate trebuie să constituie:

1) laptele supus tratamentului mecanic sau fizic înainte de prelucrarea smîntînii dulci;

2) untul, produsele din grăsime lactată, laptele praf, smîntîna dulce praf şi apa potabilă – pentru smîntîna dulce fabricată prin proces de reconstituire sau recombinare;

3) zara concentrată sau uscată – pentru smîntîna fermentată.

41. Ingredientele permise:

1) produse obţinute din lapte sau zer, care conţin nu mai puţin de 35% (m/m) de proteine lactice (inclusiv cazeina, produsele proteice din zer, concentratele şi amestecurile lor) şi din lapte praf – în calitate de agenţi de îngroşare şi stabilizatori, cu condiţia că se adaugă numai în cantităţi funcţional necesare, care nu depăşesc 20 g/kg, respectiv, ca orice stabilizatori şi agenţi de îngroşare autorizaţi;

2) gelatina şi amidon – în calitate de stabilizatori, cu condiţia că se adaugă numai în cantităţi funcţional necesare, respectiv, ca orice stabilizatori şi agenţi de îngroşare autorizaţi;

Pentru smîntîna fermentată:

3) culturi starter de microorganisme inofensive autorizate;

4) cheag şi alte enzime coagulante inofensive autorizate, potrivite pentru îmbunătăţirea texturii, fără realizarea coagulării enzimatice;

5) clorura de natriu.

42. Etichetarea se efectuează, după cum urmează:

1) pentru smîntîna dulce preparată, denumirea trebuie să fie: „smîntînă dulce preparată” sau „smîntînă dulce”;

2) pentru smîntîna fermentată, denumirea trebuie să fie: „smîntînă fermentată” sau „smîntînă”;

3) smîntîna dulce fabricată prin reconstituire sau recombinare a ingredientelor lactate va fi marcată ca „smîntînă dulce recombinată” sau „smîntînă dulce reconstituită”;

4) denumirea trebuie să fie unită în acelaşi cîmp vizual cu indicaţia cantităţii de grăsime şi însoţită de o descriere clară a tratamentului termic.

43. Cantitatea de grăsime lactată trebuie să fie declarată consumatorului final în procente de masă, procente de volum sau grame la o porţiune dacă cantitatea porţiunilor este stabilită.

IX. Cerinţe de calitate pentru unt şi pasta de unt

44. Materia primă pentru producerea untului şi a pastei de unt trebuie să constituie laptele şi/sau produsele derivate ale laptelui.

45. Ingredientele permise la fabricarea untului:

1) sare alimentară iodată;

2) culturi starter de microorganisme acidolactice şi/sau bacterii producătoare de gust şi aromă;

3) apă potabilă.

46. La etichetare, denumirea produselor trebuie să corespundă indicelui terminologic şi definiţiilor cu privire la tipurile de unt.

47. Pe etichetă se indică dacă untul sau pasta de unt sînt sărate sau nesărate; pentru untul şi pasta de unt sărate se indică conţinutul de sare.

48. Cantitatea de grăsime lactată trebuie să fie declarată consumatorului în procente de masă sau în grame la o porţiune dacă cantitatea porţiunilor este stabilită.

X. Cerinţe de calitate pentru laptele concentrat şi laptele concentrat cu zahăr

49. Materia primă pentru producerea laptelui concentrat trebuie să constituie: laptele şi laptele praf, smîntîna dulce, smîntîna dulce praf, produsele din grăsime lactată, inclusiv zahărul în cazul laptelui concentrat cu zahăr.

50. Pentru normalizarea proteinelor lactice sînt permise următoarele produse:

1) retentat lactat – produs obţinut ca rezultat al concentrării proteinei lactate prin ultrafiltrarea laptelui, laptelui parţial smîntînit şi laptelui smîntînit;

2) permeat lactat – produs obţinut ca rezultat al extragerii proteinelor şi grăsimii lactate prin ultrafiltrarea laptelui, laptelui parţial smîntînit şi laptelui smîntînit;

3) lactoza.

51. Ingredientele permise la producerea laptelui concentrat:

1) apă potabilă;

2) sare alimentară iodată;

3) zahăr, în cazul laptelui concentrat cu zahăr.

52. Zahărul în laptele concentrat cu zahăr trebuie să fie considerat ca zaharoză, dar poate fi folosit şi amestecul de zaharoză cu alte zaharuri.

53. Pentru toate produsele lactate concentrate cu zahăr, cantitatea zahărului este limitată la nivel minim, care protejează calitatea produsului, şi la nivel maxim, cînd poate să apară cristalizarea zaharozei.

54. Pe etichetă denumirea produsului trebuie să fie indicată în funcţie de materia primă utilizată:

1) lapte integral concentrat cu zahăr;

2) lapte degresat concentrat cu zahăr;

3) smîntînă dulce concentrată cu zahăr;

4) lapte concentrat cu zahăr şi cacao;

5) lapte concentrat cu zahăr şi cafea naturală;

6) smîntînă dulce concentrată cu zahăr şi cacao;

7) smîntînă dulce concentrată cu zahăr şi cafea naturală;

8) lapte concentrat fără zahăr;

9) lapte concentrat cu un conţinut mare de grăsimi, fără zahăr;

10) lapte parţial degresat concentrat fără zahăr;

11) lapte degresat concentrat fără zahăr;

12) lapte parţial degresat concentrat cu zahăr.

(se completează prin HG296 din 26.04.11, MO74-77/06.05.11 art.343)

55. Laptele parţial degresat concentrat cu zahăr poate fi numit „lapte semidegresat concentrat cu zahăr”, dacă cantitatea grăsimii lactate este de 4,0 – 4,5% şi cantitatea minimă a laptelui praf este de 28% m/m.

56. Cantitatea de grăsime lactată şi de proteine lactate, trebuie să fie declarată consumatorului final în procente de masă sau volum ori în grame la o porţiune, dacă cantitatea porţiunilor este stabilită.

XI. Cerinţe de calitate pentru laptele praf şi smîntîna dulce praf

57. Materia primă pentru laptele praf şi smîntîna dulce praf trebuie să constituie laptele şi smîntîna dulce.

58. Pentru normalizarea proteinelor lactice sînt permise următoarele produse:

1) retentat lactat – produs obţinut ca rezultat al concentrării proteinei lactate prin ultrafiltrarea laptelui, laptelui parţial smîntînit şi laptelui smîntînit;

2) permeat lactat – produs obţinut ca rezultat al extragerii proteinelor şi grăsimii lactate prin ultrafiltrarea laptelui, laptelui parţial smîntînit şi laptelui smîntînit;

3) lactoza.

59. Denumirea produselor trebuie să fie:

1) smîntînă dulce praf;

2) lapte integral praf;

3) lapte parţial degresat praf;

4) lapte degresat praf.

Laptele parţial degresat praf poate fi numit „lapte semidegresat praf”, dacă cantitatea grăsimii lactate nu depăşeşte 16% m/m, dar nu este mai mică de 14% m/m;

5) lapte praf cu conţinut mare de grăsimi.

(se completează prin HG296 din 26.04.11, MO74-77/06.05.11 art.343)

60. Cantitatea de grăsime lactată şi de proteine lactate, trebuie să fie declarată consumatorului final în procente de masă sau în grame la o porţiune, dacă cantitatea porţiunilor este stabilită.

601. La etichetarea produselor enumerate în pct. 59 se va indica că acestea nu sînt destinate sugarilor cu vîrsta sub 12 luni.

(se introduce prin HG296 din 26.04.11, MO74-77/06.05.11 art.343)

XII. Cerinţe de calitate pentru zerul praf

61. Materia primă pentru producerea zerului praf trebuie să constituie zerul sau zerul acid.

62. Ingredientele permise pentru zerul praf este lactoza granulată pentru fabricarea zerului praf precristalizat.

63. Denumirea produsului trebuie să fie:

1) zer praf;

2) zer acid praf.

Denumirea zer praf poate fi însoţită de termenul „dulce”, cu condiţia că zerul praf corespunde următoarelor caracteristici fizico-chimice:

Tabelul 4

Minimum lactoză65%
Minimum proteină11%
Maximum cenuşă8,5%
рН (în soluţie de 10%)*>6

* sau aciditatea titrabilă – maximum 0,16% (recalculată în acid lactic).

XIII. Cerinţe de calitate pentru componentele funcţionale utilizate la fabricarea produselor lactate

64. Microorganismele, inclusiv cele probiotice utilizate în monoculturi sau în componenţa maielelor pentru fabricarea produselor lactate, trebuie să fie identificate, nepatogene, netoxigene şi să posede proprietăţi necesare pentru fabricarea produselor lactate, conform cerinţelor prezentei Reglementări tehnice.

65. Preparatele pentru fermentare utilizate la fabricarea produselor lactate trebuie să posede activitate şi proprietăţi specifice necesare procesului tehnologic concret şi să corespundă cerinţelor legislaţiei în vigoare.

66. Indicii microbiologici şi alţi indici de inofensivitate (conţinutul de elemente toxice, micotoxine, pesticide) ai maielelor şi preparatelor pentru fermentare, mediilor nutritive pentru cultivarea microorganismelor trebuie să corespundă valorilor stabilite de organul central al administraţiei publice în domeniul ocrotirii sănătăţii.

XIV. Evaluarea conformităţii

67. Conformitatea produselor se asigură de către producător sau importator prin emiterea declaraţiei de conformitate.

68. Producătorul sau importatorul solicită unui laborator acreditat pentru activitate în domeniul respectiv efectuarea de încercări a parametrilor produselor, conform cerinţelor prescrise în prezenta Reglementare tehnică.

69. Pentru verificarea conformităţii produselor cu cerinţele aplicabile din prezenta Reglementare tehnică, mostrele prelevate sînt supuse încercărilor, conform prevederilor regulilor şi metodelor prevăzute în standardele naţionale aplicabile şi incluse în lista standardelor conexe.

Lista standardelor conexe privind metodele de încercări şi prelevare a probelor se aprobă de autoritatea de reglementare în domeniul produselor alimentare, cu avizul Organismului Naţional de Standardizare şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

70. În cazul în care produsele nu sînt conforme cerinţelor prescrise, laboratorul de încercări acreditat care a efectuat încercările respective trebuie să informeze, în modul stabilit, producătorul sau importatorul şi organele de supraveghere a pieţei despre neconformitatea constatată.

71. Producătorul sau importatorul, în scopul emiterii declaraţiei de conformitate, elaborează şi acumulează documentaţia tehnică prevăzută în punctul 74 din prezenta Reglementare tehnică.

Modul de întocmire şi emitere a declaraţiei de conformitate este conform regulilor stabilite în cadrul Sistemului Naţional de Evaluare a Conformităţii.

72. Producătorul sau importatorul păstrează un exemplar al declaraţiei de conformitate împreună cu documentaţia tehnică în baza căreia a fost eliberată declaraţia de conformitate o perioadă de minimum 3 ani de la data fabricării ultimului lot de produse şi, la solicitare, o pune la dispoziţia organelor de supraveghere şi control.

73. Documentaţia tehnică trebuie să asigure posibilitatea evaluării conformităţii produselor cu cerinţele prezentei Reglementări tehnice.

74. Documentaţia tehnică trebuie să conţină:

1) rapoartele de încercări pentru produse. Încercările se efectuează conform punctului 69 din prezenta Reglementare tehnică, pentru loturile de produse fabricate de acelaşi producător;

2) certificatul sanitar-veterinar;

3) certificatul de calitate;

4) alte documente, la decizia producătorului sau importatorului, relevante pentru atestarea conformităţii produsului, inclusiv cele care confirmă respectarea prevederilor articolului 21 din Legea nr. 78-XV din 18 martie 2004 privind produsele alimentare şi articolului 37 (5) din Legea nr. 10-XVI din 3 februarie 2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice, referitor la Sistemul de analiză a pericolului şi de control al circuitului alimentar în punctele critice de control.

75. Produsele se plasează pe piaţă însoţite de declaraţia de conformitate, care atestă respectarea cerinţelor din prezenta Reglementare tehnică.

76. Modelul declaraţiei de conformitate este prezentat în anexa nr. 8 la prezenta Reglementare tehnică.

Anexa nr. 1 la Reglementarea tehnică

„Lapte şi produse lactate”

Caracteristici organoleptice pentru laptele de consum

Tabelul 1

Denumirea indicilorCaracteristicile
Aspectul exterior şi consistenţaLichid netransparent, omogen fără sediment, nefilant
Gust şi mirosPur, fără miros şi gust străin, necaracteristic laptelui proaspăt. Pentru laptele înăbuşit – gust bine pronunţat de pasteurizare, pentru laptele fabricat cu adaos de produse lactate praf sau concentrate – gust dulcişor
CuloareAlbă, cu o nuanţă puţin gălbuie, pentru laptele înăbuşit – cu nuanţă cremă, pentru laptele degresat – cu o nuanţă albăstruie, pentru laptele cu ingrediente – cu nuanţă caracteristică pentru ingredient

Caracteristici fizico-chimice pentru laptele de consum

Tabelul 2

Fracţia masică de grăsime, %Densitatea g/cm2, min.Aciditatea, °T, max.Substanţa uscată degresată (inclusiv proteine)Fracţia masică de proteină, %Fosfataza
0,05-9,01,024-1,03016-20nu mai puţin de 8,2nu mai puţin de 2,8Lipsă

Anexa nr. 2 la Reglementarea tehnică

„Lapte şi produse lactate”

Caracteristici organoleptice pentru smîntîna dulce preparată

Tabelul 1

Denumirea indicilorCaracteristici
Aspectul exterior şi consistenţaLichidă netransparentă, omogenă, potrivit de densă
Gust şi mirosCaracteristice pentru smîntîna dulce, cu gust uşor de pasteurizare. Se admite gust dulciu sau puţin sărat
CuloareaAlbă cu nuanţă cremă, uniformă în toată masa

Caracteristici fizico-chimice pentru smîntîna dulce preparată

Tabelul 2

Fracţia masică, %
Grăsime, min.Proteine, min.Substanţă uscată degresată (inclusiv proteine), min.
10,0 – 34,0
35,0 – 58,0
2,2
1,2
5,6
3,6

Caracteristici organoleptice pentru smîntîna fermentată

Tabelul nr. 3

Denumirea indicilorCaracteristici
Aspectul exterior şi consistenţaOmogenă, potrivit de densă. Aspect lucios. Se admite puţin vîscoasă, cu granulozitate neînsemnată
Gust şi mirosLactat acid. Se admite gust de unt topit
CuloareaAlbă cu nuanţă cremă, uniformă în toată masa

Caracteristici fizico-chimice pentru smîntîna fermentată

Tabelul nr. 4

Fracţia masică, %Aciditatea, ºTFosfataza
Grăsime, min.Proteine, min.Substanţă uscată degresată (inclusiv proteine), min.
10,01,23,660-100lipsă

Anexa nr. 3 la Reglementarea tehnică

„Lapte şi produse lactate”

Caracteristici organoleptice pentru laptele fermentat

Tabelul 1

Denumirea indicilorCarcateristici
Aspectul exterior şi consistenţaLapte acru, lapte covăsit, chefir, cumîs – lichidă omogenă, cu coagulul deteriorat la obţinerea prin procedeul cu fermentare în rezervor şi cu coagulul nedeteriorat – la obţinerea prin procedeul cu fermentare în termostat.
Se admite formarea gazului în formă de bule unitare, condiţionată de microflora normală.
Pe suprafaţa produsului lactat acid se admite separarea neînsemnată a zerului, maximum 2 % din volumul produsului.
Lapte acidofil – lichidă, omogenă, filantă.
Iaurt – lichidă, moderat de vîscoasă; la adăugarea stabilizatorului – cremoasă sau sub forma de jeleu; la adăugarea ingredientelor de gust – cu prezenţa acestora
Gust şi mirosLapte acidofil, chefir, cumîs, lapte acru –
lactat acid, puţin înţepător.
Lapte covăsit – lactat acid cu gust exprimat de pasteurizare.
Iaurt – lactat acid; la adăugarea zahărului sau altor îndulcitori – gust dulce.
Pentru produsele cu ingrediente, aromatizanţi şi coloranţi – cu gust şi aromă a componentului introdus
CuloareaDe la albă pînă la albă cu nuanţă puţin cremă sau corespunzătoare culorii ingredientului sau colorantului introdus, uniformă în întreaga masă a produsului

Caracteristici fizico-chimice şi conţinutul de microorganisme viabile ale laptelui fermentat

Tabelul 2

Denumirea caracteristicilorLapte fermentat (lapte acru, lapte covăsit)Iaurt, lapte acidofilChefirCumîs
Proteine lactate¹ (% m/m)min. 2,7%min. 2,7%min. 2,7%
Grăsimea lactată (% m/m)max. 10%max. 15%max. 10%max. 10%
Aciditatea titrabilă, % acid lactic (% m/m)min. 0,3%min. 0,6%min. 0,6%min. 0,7%
Etanol (% vol./w)min. 0,5%
Microorganisme din culturile starter, menţionate în punctul 4, subpunctul 15) (UFC/g total)min. 107min. 107min. 107min. 107
Microorganisme marcate² (КОЕ/g total)min. 106min. 106
Drojdii (UFC/g)min. 104min. 104

¹ Cantitatea de proteine este de 6,38, care se calculează prin determinarea concentraţiei totale a azotului după metoda lui Kjeldahl.

² Se aplică în cazul în care se utilizează microorganisme (altele decît sînt menţionate în punctul 4 subpunctul 15), care au fost adăugate la culturile starter specifice.

În laptele fermentat cu ingrediente, criteriile menţionate mai sus sînt folosite numai pentru partea laptelui fermentat. Criteriul microbiologic (bazat pe partea produsului lactat fermentat) este în vigoare pînă la expirarea termenului de valabilitate. Această cerinţă nu se aplică la produsele tratate termic după fermentare.

Corespunderea criteriului microbiologic menţionat mai sus se confirmă prin testări analitice ale produsului după „expirarea termenului de valabilitate” şi după păstrarea produsului în condiţiile indicate pe etichetă.

Prin microorganisme viabile se subînţeleg „microorganismele starter” şi „microorganismele acidolactice”, care se formează în produse în procesul de fermentare.

Anexa nr. 4 la Reglementarea tehnică

„Lapte şi produse lactate”

Caracteristici organoleptice pentru brînzeturi

Tabelul 1

CaracteristiciCondiţii de admisibilitate
Brînzeturi tari
Aspect exteriorCoaja curată, netedă, fără strat gros sub coajă, fără deteriorări, acoperită cu compoziţie de parafină, polimerică sau mixtă (polimerică cu parafină) sau acoperită cu folie din material polimeric
ConsistenţaPlastică, omogenă în toată masa. Se admite pastă densă, puţin fărîmiciosă la îndoire
Aspect în secţiuneDesen ce constă din ochiuri de fermentare cu formă rotundă, ovală sau neregulată. La unele sortimente se admite lipsa desenului
Gust şi mirosCaracteristic brînzeturilor, slab acidulate, fără gust şi miros străin. Se admite gust puţin amărui
Culoarea pasteiDe la albă pînă la galben deschis, uniformă în toată masa
Brînzeturi semitari
Aspect exteriorCoaja curată sau cu mucegai, fără strat gros sub coajă, fără deteriorări, poate fi acoperită cu compoziţie de parafină, polimerică sau mixtă (polimerică cu parafină) sau acoperită cu folie din material polimeric
ConsistenţaPlastică, omogenă în toată masa
Aspect în secţiuneDesen ce constă din ochiuri de fermentare cu formă rotundă, ovală sau neregulată. La unele sortimente se admite lipsa desenului
Culoarea pasteiDe la albă pînă la galben deschis, sortimentele cu mucegai – cu culoarea miceliului
Gust şi mirosCaracteristic brînzeturilor, slab acidulat, fără gust şi miros străin. Se admite gust puţin amărui
Brînzeturi moi
Aspect exteriorFără coajă. Se admit pete galbene de grăsime pe suprafaţa
ConsistenţaOmogenă în toată masa, potrivit de compactă, uşor fărîmicioasă
Gust şi mirosSlab acidulat, fără gust şi miros străin
Brînzeturi topite
Aspect exteriorSuprafaţa curată, netedă, fără deteriorări. Se admite stratificarea neînsemnată a suprafeţei
Gust şi mirosCurat, caracteristic sortimentului, fără miros străin. Pentru sortimentele afumate – cu gust şi miros slab de afumat
ConsistenţaPentru brînzeturile topite în formă de bucăţi – fină sau puţin densă, plastică, omogenă în toată masa, îşi păstrează forma la tăiere.
Pentru brînzeturile topite în formă de pastă – de la moale plastică pînă la fină onctuoasă, omogenă în toată masa
DesenLipseşte. Se admite prezenţa golurilor mici
CuloareDe la alb pînă la galben intensiv, uniformă în toată masa; pentru sortimentele afumate – pînă la brun deschis
Brînză proaspătă
Aspect şi consistenţaMoale, onctuasă sau fărămicioasă cu sau fără particule perceptibile de proteină
Gust şi mirosSlab acidulat, fără gust şi miros străin
CuloareDe la albă pînă la galben deschis

Caracteristicile fizico-chimice pentru brînzeturi

Tabelul 2

CaracteristiciCondiţii de admisibilitate
Brînzeturi tari şi semitari
Fracţia masică de grăsime în substanţă uscată (inclusiv proteine), %1,0 – 60,0
şi mai mult
Fracţia masică de substanţă uscată degresată (inclusiv proteine), %, min.49,0 – 56,0 (brînzeturi tari)
54,0 – 69,0 (brînzeturi semitari)
Fracţia masică de umiditate, %30,0 – 55,0
Fracţia masică de NaCl, %1,5 – 4,0
Brînzeturi topite
Fracţia masică de grăsime în substanţă uscată, %20,0 - 70,0
Fracţia masică de substanţă uscată degresată (inclusiv proteine), %, min.34,0
Fracţia masică de umiditate, %35,0 - 70,0
Fracţia masică de NaCl, %0,2 - 4,0
Brînzeturi moi
Fracţia masică de umiditate, %30,0 – 80,0
Fracţia masică de grăsime în substanţă uscată (inclusiv proteine), %1,0 – 60,0
se admite şi mai sus
Fracţia masică de NaCl, %0,4 – 5,0
Pentru brînzeturi în saramură:
5,0 – 7,0
* În brînzeturile cu fracţia masică de grăsime mai mare de 36%, fracţia masică de proteine trebuie să fie de minim 16%.
Brînza proaspătă
Fracţia masică de grăsime, %0,1 – 35,0
Fracţia masică de proteine, %, min.8,0
Fracţia masică de substanţă uscată degresată, %, min.13,5

Anexa nr. 5 la Reglementarea tehnică

„Lapte şi produse lactate”

Caracteristici organoleptice pentru unt şi pastă de unt din lapte de vacă

Tabelul 1

Denumirea indicilorCaracteristici
pentru unt şi pastă de unt din smîntînă dulcepentru unt şi pastă de unt din smîntînă fermentatăpentru unt topit
Gust şi mirosDe smîntînă dulce cu/sau fără gust de pasteurizare; fără gust şi miros străin.
Pentru untul sterilizat – cu gust de sterilizare.
Potrivit de sărat pentru sortimentele sărate
De smîntînă fermentată, fără gust şi miros străin.
Potrivit sărat pentru sortimentele sărate
Caracteristic pentru grăsimea de lapte topită, fără gust şi miros străin
Consistenţa şi aspectul exteriorCompactă, plastică, omogenă, suprafaţa în secţiune lucioasă sau slab lucioasă.
Se admite:
pentru untul şi pasta de unt din smîntînă dulce – insuficient compactă şi plastică; puţin fragilă şi/sau fărîmicioasă; suprafaţa cu prezenţa picăturilor foarte mici unitare de umiditate;
pentru untul sterilizat – puţin fragilă şi/sau fărîmicioasă, cu picături separate de grăsime topită pe suprafaţă şi caramelizarea particulelor izolate de proteină
Compactă, omogenă sau granulată la (12±2) °C; în stare topită – transparentă fără sediment.
Se admite:
pentru untul granulat – insuficient omogenă, unguentă, cu prezenţa grăsimii lichide; pentru untul omogenizat – făinoasă (grişată), moale
CuloareDe la albă pînă la galbenă, omogenă în toată masaOmogenă, de la galben-deschis pînă la galben-închis

Caracteristici fizico-chimice pentru unt şi pastă de unt din lapte de vacă

Tabelul 2

Tipul de untFracţia masică deAciditatea titrabilă a plasmei, ºT
grăsime, %umiditate, %din smîntînă dulcedin smîntînă fermentată
Unt topitMin. 99,0Max. 1,0
Unt clasic din smîntînă dulce şi din smîntînă fermentată:
nesărat


sărat
De la 80,0 pînă la 85,0 inclusiv

De la 80,0 pînă la 85,0 inclusiv
De la 18,5 pînă la 14,0 inclusiv

De la 17,5 pînă la 13,0 inclusiv
Max. 26


Max. 26
De la 40,0 pînă la 65,0
De la 40,0 pînă la 65,0
Unt din smîntînă dulce şi smîntînă fermentată cu conţinut redus de grăsime:
nesărat



sărat
De la 50,0 pînă la 79,0 inclusiv


De la 50,0 pînă la 79,0 inclusiv
De la 46,0 pînă la 19,5 inclusiv


De la 45,0 pînă la 18,5 inclusiv
30,0



30,0
De la 40,0 pînă la 65,0

De la 40,0 pînă la 65,0
Pastă de unt din smîntînă dulce şi din smîntînă fermentată:
nesărată


sărată
De la 39,0 pînă la 49,0 inclusiv

De la 39,0 pînă la 49,0 inclusiv
De la 56,0 pînă la 47,0 inclusiv

De la 55,0 pînă la 46,0 inclusiv
33,0


33,0
De la 40,0 pînă la 65,0
De la 40,0 pînă la 65,0

Anexa nr. 6 la Reglementarea tehnică

„Lapte şi produse lactate”

Caracteristicile organoleptice pentru conservele de lapte

Tabelul 1

Denumirea produselorGust şi mirosConsistenţaCuloarea
1234
Lapte degresat concentrat cu zahărGust dulce pronunţat de lapte pasteurizat, fără gust şi miros străin. Se permite să manifeste puţin gust de lapteOmogenă în toată masa, normal vîscosă (laptele concentrat uşor alunecă de pe spatulă). Se permite o consistenţă făinoasă, un sediment mic de lactoză la fundul tarei şi puţin spumoasă de aer bătutAlb cu o uşoară nuanţă gălbuie sau o uşoară aparenţă de albastru, uniform în toată masa. Se permite o nuanţă puţin brună
Lapte integral concentrat cu zahărGust dulce, curat pronunţat de lapte pasteurizat, fără gust şi miros străin. Se permite un gust uşor de furaj.Omogenă în toată masa, fără a simţi organoleptic cristalele de zaharoză de lapte. Se permite o consistenţă făinoasă, iar la păstrare – un sediment mic de lactoză la fundul tareiAlb cu o nuanţă gălbuie, uniform în toată masa
Lapte concentrat sterilizat în borcaneCurat cu gust potrivit de dulce-sărat, caracteristic laptelui înăbuşit, fără gust şi miros străinOmogen, corespunzător smîntînii dulci lichide. Se permite un sediment uşor pe pereţii interiori ai borcanuluiUniformă, apropiindu-se de culoarea laptelui natural sau cu o nuanţă gălbuie
Smîntînă dulce concentrată cu zahărGust dulce pronunţat sau uşor de lapte pasteurizat, fără gust şi miros străinOmogenă în toată masa, normal vîscosă (smîntîna dulce alunecă uniform de pe spatulă), fără a simţi organoleptic cristalele de zaharoză de lapte. Produsul cu consistenţa densă şi de pastă se îndreaptă la prelucrare industrialăAlb cu o nuanţă gălbuie uniform în toată masa
Lapte praf degresat, obţinut ca rezultat al procedeului de uscare prin pulverizareCaracteristic de lapte degresat pasteurizat proaspăt, fără gust şi miros străin. Se permite gust de pasteurizarePraf uscat mărunţit. Se permite o cantitate mică de bulgăraşi, uşor sfărîmîndu- se la acţiunea mecanicăAlb cu o nuanţă gălbuie, uniform în toată masa
Lapte praf degresat, obţinut ca rezultat al procedeului de uscare prin contact directCaracteristic de lapte degresat dublu pasteurizat, fără gust şi miros străinPraf uscat sub formă de peliculă mărunţită. Se permite o cantitate mică de bulgăraşi, uşor sfărîmîndu- se la acţiunea mecanicăDe la gălbui deschis pînă la gălbui
Lapte praf integral
(calitate superioară)
Caracteristic de lapte pasteurizat proaspăt pentru laptele praf uscat prin pulverizare, şi dublu pasteurizat (fiert) – pentru laptele praf uscat prin contact direct; fără gust şi miros străinPraf uscat mărunţit sau praf compus din părticele aglomerate de lapte praf. Se permite o cantitate mică de bulgăraşi, uşor sfărîmîndu-se la acţiunea mecanicăAlb cu o nuanţă uşor gălbuie pentru laptele pulverizat; gălbuie – pentru laptele praf uscat prin contact direct
Lapte praf integral (calitatea I)Caracteristic de lapte pasteurizat proaspăt pentru laptele praf uscat prin pulverizare şi dublu pasteurizat (fiert) pentru laptele praf uscat prin contact direct, fără gust şi miros străin. Se permite gust uşor de furaj, iar pentru laptele praf uscat prin pulverizare – gust de pasteurizarePraf uscat micromărunţit sau praf compus din particule aglomerate de lapte praf. Pentru laptele praf uscat prin contact direct – praf uscat cu particule sub formă de peliculă mărunţităAlb cu o nuanţă uşor gălbuie pentru laptele pulverizat; gălbuie – pentru laptele praf uscat prin contact direct.
Se permit părticele arse separate
Smîntînă dulce praf (calitatea superioară)Caracteristic smîntînii dulce pasteurizate, fără gust şi miros străinPraf uscat mărunţit. Se permite o cantitate mică de bulgăraşi, uşor sfărîmîndu-se la acţiunea mecanicăAlb cu o nuanţă gălbuie
Smîntînă dulce praf (calitatea I)Caracteristic smîntînii dulci pasteurizate. Se admite: gust de dublă pasteurizare, de grăsime topită, de furajPraf uscat mărunţit. Se permite o cantitate mică de bulgăraşi, uşor sfărîmîndu-se la acţiunea mecanică. Se permite structură bulgăroasă afînatăAlb cu o nuanţă gălbuie. Se permite prezenţa granulelor arse separate
Produse lactate acide prafCaracteristic laptelui praf integral, cu gust slab acid, fără gust şi miros străinPraf uscat mărunţit. Se permite o cantitate mică de bulgăraşi, uşor sfărîmîndu-se la acţiunea mecanicăDe la gălbui deschis pînă la gălbui
Lapte praf cu conţinut mare de grăsimiCaracteristic laptelui pasteurizat proaspăt, fără gust şi miros străinOmogenă în toată masaGălbui-deschis caracteristic pentru lapte praf
Lapte concentrat fără zahărCu gust sărat-dulce, caracteristic laptelui înăbuşit, fără gust şi miros străinOmogenă în toată masa, moderat vîscoasăNuanţă de crem-deschis
Lapte concentrat cu un conţinut mare de grăsimi, fără zahărCu gust sărat-dulce şi fără miros străinOmogenă în toată masa, normal vîscoasăCrem
Lapte parţial degresat concentrat fără zahărGust dulce pronunţat de lapte pasteurizat, fără gust şi miros străinOmogenă în toată masa, normal vîscoasăAlb cu o uşoară nuanţă gălbuie
Lapte degresat concentrat fără zahărGust dulce pronunţat de lapte pasteurizat, fără gust şi miros străinOmogenă în toată masa, normal vîscoasăAlb cu o uşoară nuanţă gălbuie
Lapte parţial degresat concentrat cu zahărGust dulce pronunţat de lapte pasteurizat, fără gust şi miros străinOmogenă în toată masa, normal vîscoasăAlb cu o uşoară nuanţă gălbuie
Lapte praf parţial degresatCaracteristic de lapte pasteurizat proaspăt, fără gust şi miros străinOmogenă în toată masa, normal vîscoasăDe la gălbui deschis pînă la gălbui

(se completează prin HG296 din 26.04.11, MO74-77/06.05.11 art.343)

Caracteristici fizico-chimice de bază pentru conservele de lapte

Tabelul 2

Denumirea produselorFracţia masică de umiditate, %, maximFracţia masică de zaharo-ză, %, minimFracţia masică de substanţe uscate degresate de lapte, %, minimFracţia masică de grăsi-me, %Fracţia masică de proteină, %, minimFracţia masică de lactoză, %, minimAciditatea, °T, maxim
12345678
Lapte degresat concentrat cu zahăr304424---60
Lapte integral concentrat cu zahăr26,543,528,0minim 8,034-48
Lapte concentrat sterilizat în borcane--25,0minim 7,5--50
Smîntînă dulce concentrat cu zahăr26,037,036,0minim
19,0
--40
Lapte praf degresat5,0--maxim 1,534,050,021
Lapte praf integral5,0--minim 26, maxim 4234,0-21
Smîntînă dulce praf5,0--minim
42,0
34%-20
Produse lactate acide praf5,0--minim
25,0
---

(se modifică prin HG296 din 26.04.11, MO74-77/06.05.11 art.343)

„Lapte praf cu conţinut mare de grăsimi---minim
42,0
---
Lapte concentrat fără zahăr--25,0minim
7,5
---
Lapte concentrat cu un conţinut mare de grăsimi, fără zahăr--26,5minim
15,0
---
Lapte parţial degresat concentrat fără zahăr--20,0minim1,0
maxim 7,5
---
Lapte degresat concentrat fără zahăr--20,0maxim 1,0---
Lapte parţial degresat concentrat cu zahăr--24,0minim 1,0
maxim 8,0
---
Lapte praf parţial degresat---minim 1,5
maxim 26,0
---”.

(se completează prin HG296 din 26.04.11, MO74-77/06.05.11 art.343)

Anexa nr. 7 la Reglementarea tehnică

„Lapte şi produse lactate”

Compoziţia fizico-chimică pentru zerul praf

Tabelul 1

Zer praf
CriteriuCantitate minimăCantitate relativăCantitate maximă
Lactoză¹61% m/m
Proteină lactată²10,0% m/m
Grăsime lactată2,0% m/m
Apă³5,0% m/m
Cenuşă9,5% m/m
рН (în soluţie de 10%)4> 5,1
Zer acid praf
Lactoză¹61% m/m
Proteină lactată²7,0% m/m
Grăsime lactată2,0% m/m
Apă³4,5% m/m
Cenuşă15% m/m
рН (în soluţie de 10%)4≥5,1

1 Cu toate că produsele pot conţine lactoză fără apă şi lactoză monohidrată, conţinutul lactozei se exprimă prin lactoza fără apă. 100 de părţi de lactoză monohidrată conţin 95 de părţi de lactoză fără apă.

2 Cantitatea de proteine este de 6,38, care se calculează prin concentraţia totală a azotului, conform metodei lui Kjeldahl.

3 Apa nu include apa provenită din procesul de cristalizare a lactozei.

4 Aciditatea titrabilă (recalculată în acid lactic) ≥0,35%.

Anexa nr. 8 la Reglementarea tehnică

„Lapte şi produse lactate”

Model

DECLARAŢIE DE CONFORMITATE

Nr._________ din ____ _____________

Valabilă pînă la ____ _______________

__________________________________________________________________

(denumirea producătorului, adresa, telefonul, fax-ul)

în persoana_________________________________________________________

(numele, prenumele conducătorului, funcţia)

declară pe propria răspundere că produsul ________________________________

(denumirea, tipul, marca,

__________________________________________________________________

codul produsului, informaţia privind fabricarea în serie sau un lot de produse (cantitatea şi mărimea lotului,

__________________________________________________________________

numărul de fabricaţie, denumirea şi numărul documentului care însoţeşte produsele/facturii, contractului, certificatului de calitate, denumirea producătorului, ţării etc.)

la care se referă prezenta declaraţie, nu produce impact asupra mediului înconjurător şi este în conformitate cu următoarele reglementări tehnice sau standarde:

__________________________________________________________________

(indicativul reglementărilor tehnice sau standardelor, cu indicarea punctelor din aceste documente normative, care stabilesc cerinţe pentru produsele respective)

Declaraţia este întocmită în baza

__________________________________________________________________

(informaţia despre documentele în baza cărora a fost întocmită declaraţia de conformitate)

Informaţie suplimentară______________________________________________

Conducătorul organizaţiei _________________ ____________________

(semnătura) (numele, prenumele)

L.Ş.