cu privire la instituirea Sistemului informaţional automatizat „Registrul de stat al apelor minerale naturale, potabile şi băuturilor nealcoolice îmbuteliate”
Trimiteri: 162 legate · 10 nerezolvate · 1 fără țintăMonitorul Oficial: 17 trimiteri
Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md. Subliniat punctat albastru-gri: o citare a Monitorului Oficial, un număr fără acces liber, deci fără legătură deocamdată.
Nerezolvate (10)
- subpunctului 4.1 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- lit. g) Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
- pct.5 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
- anexei nr. 1 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
- lit.g) Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
- pct.5 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
- anexei nr. 1 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
- lit.a) Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
- anexa nr.2 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
- pct.23 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
Fără țintă (1)
- conform anexei Fără legătură: se potrivesc mai multe acte sau părți, iar textul nu arată care dintre ele.
Versiunea în vigoare din 21.05.10 în baza modificărilor prin
HG384 din 12.05.10, MO78-80/21.05.10 art.455
În scopul intensificării controlului asupra calităţii apelor minerale naturale, potabile şi băuturilor nealcoolice îmbuteliate,Guvernul HOTĂRĂŞTE:
1. Se creează Sistemul informaţional automatizat"Registrul de stat al apelor minerale naturale, potabile şi băuturilor nealcoolice îmbuteliate".
2. Beneficiar al Sistemului informaţional automatizat "Registrul de stat al apelor minerale naturale, potabile şi băuturilor nealcoolice îmbuteliate" este Ministerul Sănătăţii prin instituţia din subordine - Centrul Naţional de Sănătate Publică, iar antreprenor general - Ministerul Dezvoltării Informaţionale şi instituţiile subordonate acestuia.
3. Se aprobă :
Normele sanitare privind utilizarea şi comercializarea apelor minerale naturale, conform anexei nr. 1;
Normele sanitare privind calitatea apei potabile, conform anexei nr. 2;
Regulamentul cu privire la băuturile nealcoolice, conform anexei nr. 3;
Regulamentul cu privire la apele minerale medicinale, conform anexei nr.4;
Formularul pentru prezentarea informaţiei privind circulaţia apelor minerale naturale, potabile şi băuturilor nealcoolice îmbuteliate produse sau importate, conform anexei nr .5
4. Se pune în sarcina Ministerului Dezvoltării Informaţionale şi Centrul Naţional de Sănătate Publică să elaboreze pînă la 1 octombrie 2007 şi să implementeze Sistemul informaţional automatizat .,Registrul de stat al apelor minerale naturale, potabile şi băuturilor nealcoolice îmbuteliate",
7. Centrul Naţional de Sănătate Publică, precum şi Ministerul Tehnologiilor Informaţianale şi Comunicaţiilor şi instituţiile subordonate acestuia vor elabora şi vor implementa, pînă la 10 ianuarie 2010,modificări la mecanismul de monitorizare a calităţii apelor minerale naturale, potabile şi băuturilor nealcoolice îmbuteliate prin intermediul paginii web www.moldapa.md .
9. Centrul Naţional de Sănătate Publică se abilitează cu următoarele funcţii:
ţinerea Sistemului informaţional automatizat .,Registrul de stat al apelor minerale naturale, potabile şi băuturilor nealcoolice îmbuteliate";
administrarea paginii www.moldapa.md, destinată stocării informaţiei despre apele minerale naturale, potabile şi băuturile nealcoolice îmbuteliate ce vor circula pe piaţa Republicii Moldova;
asigurarea formării resurselor informaţionale de stat privind evidenţa surselor de ape minerale naturale şi potabile, circulaţiei apelor minerale naturale, potabile şi băuturilor nealcoolice îmbuteliate, fabricate, exportate şi importate;
colectarea, acumularea, stocarea, actualizarea şi analiza datelor despre agenţii economici care au primit licenţe pentru extragerea zăcămintelor minerale şi/sau producerea şi îmbutelierea apelor minerale şi naturale potabile, autorizaţii sanitare de funcţionare în domeniul fabricării apelor minerale naturale, potabile şi băuturilor nealcoolice îmbuteliate (evidenţa întreprinderilor);
asigurarea obiectivităţii rezultatelor verificărilor surselor de apă minerală, a întreprinderilor de îmbuteliere a apelor minerale naturale şi potabile, de fabricare şi îmbuteliere a băuturilor nealcoolice;
oferirea unei informaţii exhaustive şi veridice autorităţilor administraţiei publice abilitate, în conformitate cu principiile de bază ale creării Sistemului informaţional automatizat „Registrul de stat al apelor minerale naturale, potabile şi băuturilor nealcoolice îmbuteliate”;
recepţionarea de la persoanele fizice şi juridice ce produc, importă sau exportă şi plasează pe piaţă ape minerale naturale, potabile şi băuturi nealcoolice îmbuteliate a informaţiei privind circulaţia produselor menţionate.
11. Persoanele fizice şi juridice ce produc sau importă şi plasează pe piaţă ape minerale naturale, potabile şi băuturi nealcoolice îmbuteliate vor prezenta Centrului Naţional de Sănătate Publică informaţia privind circulaţia apelor minerale naturale, potabile şi a băuturilor nealcoolice îmbuteliate, conform formularului din anexa nr.5 . Persoanele fizice şi juridice ce produc ape minerale naturale, potabile şi băuturi nealcoolice îmbuteliate vor prezenta informaţia o dată la 10 zile, iar importatorii de aceste mărfuri -după fiecare tranzacţie de import
13. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Sănătăţii.
Prim-ministru Vasile TARLEV
Contrasemnează:
Prim-viceprim-ministru Zinaida Greceanîi
Ministrul sănătăţii Ion Ababii
Ministrul dezvoltării
informaţionale Vladimir Molojen
Ministrul finanţelor Mihail Pop
Nr. 934. Chişinău, 15 august 2007.
Anexa nr.1 la Hotărîrea Guvernului nr. 934 din 15 august 2007
Norme sanitare privind utilizarea Şi comercializarea apelor minerale naturale I. Noţiuni generale
1. Normele sanitare privind utilizarea şi comercializarea apelor minerale naturale (în continuare - Norme) sînt elaborate în conformitate cu prevederile Codexului STAN 108-1981 şi au la bază Directiva nr. 777/80/CE din 15 iulie 1980 pentru armonizarea legislaţiilor statelor-membre privind exploatarea şi comercializarea apelor minerale naturale, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L229 din 30 august 1980, în varianta modificată şi completată prin Directiva nr. 1.276/80/CE din 22 decembrie 1980, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L375 din 31 decembrie 1980, Directiva nr. 7/85/CE din 19 decembrie 1984, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L2 din 3 ianuarie 1985, Directiva nr. 70/96/CE din 28 octombrie 1996, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L299 din 23 noiembrie 1996 şi prin Directiva nr. 40/2003/CEE din 16 mai 2003 privind lista, concentraţiile-limită, criteriile de etichetare a constituenţilor din apele minerale naturale, precum şi condiţiile privind utilizarea aerului îmbogăţit cu ozon la tratarea apelor minerale naturale şi a apelor de izvor, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L126 din 22 mai 2003.
2. Prezentele Norme se aplică apelor extrase de pe teritoriul Republicii Moldova sau celor de import, care sînt recunoscute de autoritatea competentă ca ape minerale naturale, conform prevederilor anexei nr. 1 la Norme. Normele identifică constituenţii din apele minerale naturale care pot să prezinte un risc potenţial pentru sănătatea publică, valorile-limită admise ale acestora, termenul-limită pentru introducerea acestor valori şi cerinţele de etichetare pentru anumiţi constituenţi. Aceşti constituenţi trebuie să fie, în mod obişnuit, prezenţi în apă, nu să rezulte din contaminarea sursei.
II. Domeniu de aplicare
3. Scopul Normelor
Prezentele Norme vizează zăcămintele de ape subterane, recunoscute ca ape minerale naturale, şi reglementează procedura de recunoaştere şi aprobare a apelor minerale naturale, stabilesc cerinţele privind calitatea acestora, avînd drept obiectiv protecţia sănătăţii oamenilor împotriva efectelor oricărui tip de contaminare a apei minerale. Normele se aplică tuturor apelor minerale îmbuteliate spre comercializare ca produs alimentar pentru consum uman.
4. Prevederile Normelor
Prezentele Norme:
a) impun identificarea oficială a apelor minerale naturale;
b) prescriu condiţii de exploatare a sursei de apă minerală;
c) reglementează prelucrarea apei minerale;
d) identifică anumite măsuri în privinţa criteriilor microbiologice ale apei minerale naturale;
e) interzic comercializarea apei minerale naturale ce conţine compuşi toxici sau nu corespunde parametrilor organoleptici;
f) impun închiderea ermetică a ambalajului apei minerale;
g) stabilesc etichetarea obligatorie a particularităţilor apei minerale naturale;
h) reglementează semnele comerciale aplicate pentru apele minerale naturale;
i) conţin cerinţe şi restricţii referitoare la întocmirea etichetei şi la publicitate;
j) prevăd controale periodice ale surselor de apă minerală naturală de către organele abilitate de stat;
k) argumentează cerinţele pentru restricţii etc.
5. Prezentele Norme se referă la apa minerală naturală potabilă destinată comercializării pentru consum uman şi recunoscută ca atare de autorităţile competente ale Republicii Moldova.
6. Prevederile prezentelor Norme nu se aplică apei minerale naturale care:
a) a fost recunoscută de către Ministerul Sănătăţii ca apă minerală naturală medicinală, în sensul Regulamentului privind apele minerale medicinale;
b) se utilizează la sursă în scopuri terapeutice în instituţiile balneare, termale sau hidrominerale;
c) nu este destinată pentru comercializare în scopul consumului uman.
III. Recunoaşterea şi exploatarea apelor
minerale naturale
7. Recunoaşterea apelor minerale naturale
7.1. În sensul prezentelor Norme, nici o apă, provenită din Moldova, nu este recunoscută ca apă minerală naturală, cu excepţia celei recunoscute ca atare prin avizele (certificatele) autorităţilor competente: Ministerul Sănătăţii şi Agenţia pentru Geologie şi Resurse Minerale (anexa nr. 1 la Norme).
7.2. Nici o apă minerală naturală de import nu poate fi comercializată pe teritoriul Republicii Moldova, fără ca ea să fie recunoscută ca atare de autorităţile responsabile ale ţării de origine şi confirmată de autorităţile competente ale Republicii Moldova.
7.3. Dacă după aprecierea apei ca fiind minerală naturală, conform prezentelor Norme, orice apă provenită din Republica Moldova sau de import va fi considerată ca necorespunzătoare unei sau cîtorva condiţii specificate în anexa nr.1 sau în anexa nr.2 la prezentele Norme referitoare la exploatarea apei. O astfel de apă va fi lipsită de calificativul de minerală naturală pînă cînd vor fi respectate integral standardele de bază sau cerinţele de rigoare.
8. Condiţii de exploatare a surselor de apă minerală naturală
Sursele de apă minerală naturală sînt exploatate, iar apele acestora - îmbuteliate numai în condiţiile respectării prevederilor anexei nr.2 la prezentele Norme.
9. Prelucrări sancţionate
9.1. Apa minerală, aşa cum se prezintă la sursă, nu poate face obiectul nici a unei tratări sau adăugări, cu excepţia următoarelor proceduri:
a) separarea elementelor instabile, cum sînt compuşii de fier şi de sulf, prin filtrare şi/sau decantare, eventual precedată de oxigenare, astfel încît această tratare să nu aibă ca efect modificarea compoziţiei apei minerale naturale în ceea ce priveşte constituenţii caracteristici care îi conferă proprietăţile;
b) separarea compuşilor de fier, mangan, sulf şi arsen din anumite ape minerale naturale prin tratare cu aer îmbogăţit cu ozon, cu respectarea următoarelor condiţii:
compoziţia fizico-chimică a apelor minerale naturale să nu se modifice, prin tratare, în ceea ce priveşte constituenţii caracteristici;
să fie respectate cerinţele specifice de utilizare, stabilite de Ministerul Sănătăţii;
să fie notificată Ministerului Sănătăţii şi să facă obiectul unui control specific din partea acestuia;
c) separarea constituenţilor indezirabili, alţii decît cei prevăzuţi la lit. a) sau b) din prezentul subpunct, prin utilizarea unei anumite tratări, cu respectarea simultană a următoarelor condiţii:
să nu se modifice compoziţia apei minerale naturale în ceea ce priveşte constituenţii săi caracteristici care îi conferă proprietăţile;
să fie respectate cerinţele specifice de utilizare, stabilite de Ministerul Sănătăţii;
să fie notificată autorităţilor competente şi să facă obiectul unui control specific din partea acestora;
d) să fie eliminat total sau parţial dioxidul de carbon liber prin procedee exclusiv fizice.
9.2. Se interzice îmbutelierea sau comercializarea apei minerale naturale care este supusă oricăror alte prelucrări decît celor specificate la subpunctul 9.1. din prezentele Norme.
9.3. Îmbutelierea apei se efectuează, în mod obligatoriu, în apropiere de sursă, cu transportarea apei prin conducte de la sursă pînă la locul îmbutelierii.
9.4. Se interzice transportarea apei minerale naturale în vrac (containere, cisterne) pentru îmbuteliere sau în alte scopuri pînă la îmbuteliere. Se admite transportarea apei minerale naturale numai în recipiente destinate consumatorului final – butelii de sticlă sau din polietilentereftalat (PET) de diferite dimensiuni.
9.5. Apa minerală naturală, aşa cum se prezintă la sursă, nu poate face obiectul nici a unei alte adăugări decît încorporarea sau reîncorporarea dioxidului de carbon, în condiţiile prevăzute la capitolul III din anexa nr. 1 la prezentele Norme.
9.6. Se interzic orice tratare de dezinfectare, indiferent de mijloacele utilizate, cu excepţia tratării prevăzute la subpunctul anterior, 9.5., precum şi adăugarea de elemente bacteriostatice sau orice altă tratare în scopul modificării numărului populaţiei microbiene din apa minerală naturală.
9.7. Prevederile punctului 9 nu se extind asupra apelor minerale naturale sau a apelor de izvor utilizate pentru fabricarea băuturilor răcoritoare.
10. Criterii microbiologice
10.1. Numărul sumar al coloniilor viabile în sursă trebuie să corespundă cantităţii adecvate şi să existe dovezi convingătoare despre protecţia sursei de orice contaminare. Numărul total de microorganisme trebuie să fie calculat pe mediile agar-agar sau agar - gelatină la 20°-22° C timp de 72 ore şi la 37°C timp de 24 ore pe mediul agar-agar.
10.2. După îmbuteliere numărul total de microorganisme nu trebuie să depăşească 100 în 1ml la 20°-22° C timp de 72 ore pe mediile agar-agar sau agar - gelatină şi 20 în 1ml la 37°C timp de 24 ore pe mediul agar-agar.
10.3. Numărul total de microorganisme trebuie determinat timp de 12 ore după îmbuteliere, apa urmînd a fi păstrată la temperatura de 4°C±1°C pe parcursul acestei perioade. În următoarele perioade, inclusiv în timpul comercializării, numărul total de microorganisme nu trebuie să depăşească rezultatele dezvoltării normale a conţinutului de bacterii pe care apa le conţinea în sursă.
10.4. La sursă şi pînă la momentul comercializării apa minerală naturală nu trebuie să conţină:
a) paraziţi şi microorganisme patogene;
b) Escherichia coli şi alţi coliformi şi streptococi fecali în oricare 250 ml investigate;
c) anaerobi sporulaţi sulfit-reductori în 50 ml;
d) Pseudomonas aeruginosa în oricare 250 ml de mostră investigată.
11. Parametri chimici
11.1. Se interzice exploatarea sau comercializarea apei minerale naturale care conţine careva din substanţele specificate în anexa nr.1 la prezentele Norme în valori ce depăşesc concentraţiile admisibile indicate, corespunzător, fiecărui component sau care conţine un oarecare alt component în concentraţii ce fac această apă necorespunzătoare.
11.2. În apele minerale naturale, sub limita de detecţie a metodei, trebuie să se conţină următorii parametri: detergenţi anionactivi, pesticide şi clor-bifenili, ulei mineral, hidrocarburi policiclice aromatice.
11.3. În cazul în care apa minerală naturală conţine mai mult de 1 mg/l de fluor, pe etichetă se face menţiunea „Cu conţinut de fluor”. Apele minerale naturale, cu o concentraţie de fluor mai mare de 1,5 mg/l, vor avea specificat pe etichetă următorul avertisment: “Conţine mai mult de 1,5 mg/l fluor: produs nerecomandat pentru consumul regulat al sugarilor şi copiilor sub 7 ani”.
12. Necorespundere sub aspect organoleptic
Nu se admite îmbutelierea sau comercializarea apelor minerale naturale ce nu corespund din punct de vedere organoleptic.
13. Ambalarea
Comercializarea apei minerale naturale se admite numai în recipiente specializate de ambalare prevăzute cu sisteme de închidere, proiectate astfel încît să fie evitată orice posibilitate de alterare sau de contaminare.
IV. Etichetarea şi publicitatea
14. Etichetarea
14.1. Fiecare apă minerală naturală, îmbuteliată pentru comercializare, trebuie să fie etichetată în conformitate cu Normele privind etichetarea produselor alimentare, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 996 din 20 august 2003 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003 nr.189-190, art. 10, 46), cu următoarele specificări:
a) în cazul apei minerale naturale plate, trebuie să fie indicată menţiunea „Apă minerală naturală”;
b) în cazul apei minerale naturale gazate trebuie să fie indicată, respectiv, una din următoarele menţiuni: „Apă minerală îmbogăţită natural cu bioxid de carbon”, „Apă minerală cu gaze din sursă” sau „Apă minerală naturală îmbogăţită cu bioxid de carbon”;
c) denumirea locului unde se exploatează sursa şi denumirea sursei, fîntînii arteziene; denumirea şi adresa întreprinderii producătoare;
d) componenţa conform analizelor oficiale existente (menţionînd numărul procesului-verbal de încercări şi instituţia respectivă, informaţia despre conţinutul analitic al apei, mineralizare, inclusiv compuşii ce caracterizează componenţa ei);
e) termenul de valabilitate;
f) în cazul utilizării ambalajelor PET, se face menţiunea „Ambalaj de unică folosinţă”;
g) recipientele apelor minerale naturale care au fost tratate cu aer îmbogăţit cu ozon se indică pe etichetă, în imediata apropiere a locului unde este menţionată compoziţia chimică a constituenţilor caracteristici, cu următorul text: „Apă supusă oxidării cu aer îmbogăţit cu ozon, conform tehnologiei autorizate”.
14.2. Aceste specificări trebuie să fie vizibile, clare, descifrabile şi persistente.
14.3. Nu se admite comercializarea apei minerale care nu este etichetată în corespundere cu prezentele Norme.
15. Mărci comerciale
15.1. Denumirea unei localităţi rurale sau urbane nu poate fi folosită în denumirea comercială a apei minerale naturale în cazul în care:
a) aceasta nu este denumirea localităţii unde este situată şi exploatată sursa din care provine apa;
b) utilizată în context, poate induce în eroare consumatorul referitor la locul de unde provine apa.
15.2. Nu se admite comercializarea apei minerale naturale în eticheta căreia sau în cadrul publicităţii căreia denumirea este folosită cu încălcări ale subpunctului 14.1. din prezentele Norme.
15.3. Nu se admite producerea şi comercializarea decît a unei singure mărci comerciale de apă minerală naturală, obţinute din aceeaşi sursă. În acelaşi timp, se admite îmbutelierea sub aceeaşi marcă comercială a apei minerale naturale obţinute din amestec de apă a 2 sau mai multe surse, cu condiţia ca sursele de apă respective să fie recunoscute ca surse de apă minerală, iar apa obţinută să corespundă prevederilor subpunctului 4.1. din prezentele Norme.
15.4. În sensul subpunctului 15.3. din prezentele Norme, semnele comerciale care se deosebesc de altele numai prin denumirea tipului, mărcii comerciale şi denumirea imaginară trebuie concepute ca atare, deoarece este vorba de o altă marcare comercială.
16. Restricţii de etichetare şi publicitate
16.1. Nici o descriere, atribuire a numelui personal, marcă comercială, emblemă, ilustraţie sau alt semn, simbolic sau de alt tip, nu trebuie aplicate pe etichetă sau utilizate în publicitatea apei minerale, dacă atribuie apei caracteristici pe care aceasta nu le posedă.
16.2. Orice indicaţie ce atribuie apei particularităţi profilactice sau terapeutice pentru sănătatea omului este interzisă de a fi aplicată pe etichetă sau utilizată în publicitatea apei minerale naturale, cu excepţia celor admise conform anexei nr.3 la prezentele Norme.
16.3. Nici o descriere, destinaţie, nume personal, marcă comercială, emblemă, ilustraţie sau alt semn, simbolic sau de alt tip, nu trebuie aplicate pe etichetă sau utilizate în publicitatea apei potabile îmbuteliate, dacă nu este recunoscută ca apă minerală sau dacă este produsă în aşa mod, încît poate fi confundată cu apa recunoscută ca minerală. Denumirea unei localităţi sau a anumitor locuri nu poate fi atribuită mărcii comerciale, cu excepţia cazurilor în care apa minerală naturală se extrage anume în locul inclus în denumirea mărcii comerciale.
16.4. Nu se admite publicitatea sau comercializarea apei minerale naturale sau a apei de izvor îmbuteliate, dacă nu corespunde cerinţelor stabilite la pct.16 din prezentele Norme.
V. Monitorizarea şi corespunderea
17. Supravegherea periodică Organele de stat abilitate – Serviciul de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice şi Agenţia pentru Geologie şi Resurse Minerale - asigură controlul periodic, pentru ca orice apă, recunoscută ca apă minerală naturală, să corespundă acestei definiţii şi, că sursa din care este obţinută continuă să fie exploatată în conformitate cu cerinţele anexei nr.2 la prezentele Norme.
(se modifică prin HG384 din 12.05.10, MO78-80/21.05.10 art.455)
18. Constrîngeri
18.1. Se pune în sarcina organelor abilitate de stat corespunzătoare de a traduce în viaţă prevederile prezentelor Norme.
18.2. În cazul depistării încălcărilor prevederilor punctului 3 din prezentele Norme, organele abilitate de stat din domeniul supravegherii sanitare şi alimentare sînt obligate să aplice măsurile administrative conform Codului cu privire la contravenţiile administrative.
19. Drepturile funcţionarilor împuterniciţi de stat
19.1. Reprezentantul Serviciului de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice sau altor servicii abilitate (în continuare - funcţionar împuternicit), în scopul verificării respectării prevederilor prezentelor Norme, poate în orice moment să efectueze la întreprinderi controlul:
a) oricărei încăperi, cu excepţia celor locative;
b) oricărui mijloc de transport, inclusiv vapor, avion, ce transportă ape minerale naturale îmbuteliate.
19.2. Dacă are un motiv întemeiat de a suspecta încălcări ale prezentelor Norme, funcţionarul împuternicit:
a) poate cere de la persoana responsabilă de acest obiect sau de business orice document referitor la cazul respectiv sau la business, sau copia acestor documente;
b) este în drept, pentru a concretiza încălcările comise, să sustragă orice mostră a oricărei ape sau obiecte referitoare la încălcările depistate.
20. Confidenţialitate
Nici o informaţie, obţinută din documentele prezentate, nu poate fi dezvăluită fără permisiunea preliminară în scris a persoanei ce se ocupă cu extragerea şi producerea apei minerale naturale, cu excepţia unei proceduri judiciare.
21. Analiză, expertiză, cercetare
21.1. Dacă funcţionarul împuternicit prelevă mostre ale oricărei ape şi decide că acestea urmează a fi supuse unei analize sau unui studiu, el trebuie să le transmită în acest scop organizaţiei corespunzătoare de stat sau laboratoarelor acreditate pentru cercetare.
21.2. Instituţia de stat sau laboratorul care efectuează analiza sau studiul probelor transmise au obligaţia să elibereze funcţionarului ce le-a trimis un buletin special de analiză privind rezultatele analizelor sau studiului. Buletinul de analiză este un formular statistic special, elaborat conform prevederilor prezentelor Norme şi aprobat prin ordinul ministrului sănătăţii. Costul analizei sau studiului este suportat de către producătorul de apă minerală naturală, conform tarifelor aprobate de către Guvern şi publicate în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
21.3. Orice buletin privind rezultatele analizei sau studiului, eliberat conform prezentelor Norme, trebuie să fie semnat de persoana care a efectuat lucrările şi de şeful laboratorului sau conducătorul instituţiei ce a efectuat studiul.
22. Mostrele prelevate pentru analiză
22.1. Funcţionarul împuternicit care achiziţionează sau prelevă mostre pentru analiză sau studiu trebuie să respecte prevederile prezentelor Norme.
22.2. Funcţionarul împuternicit va acţiona astfel:
a) va diviza proba în trei părţi, fiecare parte fiind marcată şi sigilată sau închisă pentru a se păstra particularităţile iniţiale;
b) cu o parte din mostră se va proceda conform subpunctelor 22.3.-22.6.;
c) cu părţile rămase se va proceda în corespundere cu subpunctul 22.7. din prezentele Norme.
22.3. Dacă obiectul sau proba de apă este recepţionat(ă) de peste hotarele Moldovei şi este prelevat(ă) de funcţionarul împuternicit înainte de furnizare destinatarului de marfă, o parte din probă va fi lăsată destinatarului.
22.4. Dacă nu pot fi aplicate prevederile subpunctului 22.3. din prezentele Norme, funcţionarul împuternicit transmite o parte din probă proprietarului apei sau al obiectivului, mostra sau exemplarul căruia au fost prelevate.
22.5. În fiecare caz, la care se face referinţă la subpunctele 22.3.-22.4 din prezentele Norme, funcţionarul împuternicit trebuie să informeze persoana a cărei probă a fost transmisă, înştiinţînd-o că mostra a fost achiziţionată sau prelevată pentru analiză.
22.6. Din părţile rămase ale probei, funcţionarul împuternicit va transmite o parte pentru analiză la parametrii stabiliţi conform prezentelor Norme, iar alta o va păstra pentru comparare.
22.7. Prelevarea probei se confirmă prin întocmirea procesului-verbal de prelevare, ce prezintă un formular statistic, aprobat prin ordinul ministrului sănătăţii, semnat de către funcţionarul împuternicit şi reprezentantul producătorului de apă minerală. Procesul-verbal de prelevare a probei se întocmeşte în două exemplare, cîte unul pentru fiecare dintre părţi.
23. Registrul de stat al apelor minerale naturale
23.1. În scopul evidenţei corecte a zăcămintelor de ape minerale naturale şi a apelor minerale naturale îmbuteliate, se întocmesc registre de stat corespunzătoare. Deţinătorul Registrului de stat al zăcămintelor apelor minerale naturale este Agenţia pentru Geologie şi Resurse Minerale din Moldova, care, după aprobarea apei minerale de către Comisia de stat pentru resurse minerale utile, cu avizul pozitiv al Ministerului Sănătăţii, face înscrierile respective în Registru, ţine evidenţa şi exercită controlul zăcămintelor de ape minerale naturale aprobate spre exploatare. Registrul este ţinut în format electronic şi pe hîrtie, iar includerea sau excluderea din Registru a unui zăcămînt de ape minerale naturale se efectuează în baza deciziei Comisiei de stat pentru resurse minerale utile.
23.2. Evidenţa apelor minerale naturale îmbuteliate este ţinută de către Centrul Naţional de Sănătate Publică, care gestionează Registrul apelor minerale naturale, apelor potabile şi băuturilor nealcoolice îmbuteliate. Registrul este ţinut în format electronic şi pe hîrtie, iar includerea sau excluderea din Registru a unei mărci comerciale de apă minerală naturală, apă potabilă şi de băuturi nealcoolice îmbuteliate se efectuează în baza deciziei medicului-şef sanitar de stat al Republicii Moldova sau a adjuncţilor săi.
24. Punerea în aplicare a Normelor
Anexele nr.1-5 sînt parte integrantă a prezentelor Norme.
Prezentele Norme intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al RepubliciiMoldova.
La data intrării în vigoare a prezentelor Norme, se abrogă orice alte dispoziţii care contravin acestora.
Agenţii economici, producători de ape minerale, în termen de 6 luni de intrarea în vigoare a prezentelor Norme, se vor conforma prevederilor acestora, cu prezentarea documentelor necesare pentru recunoaşterea apelor minerale, conform anexei nr.1 la prezentele Norme.
Anexa nr. 1 la Normele sanitare privind utilizarea şi comercializarea apelor minerale naturale
Definirea şi recunoaşterea apei minerale naturale
1. Prin apă minerală naturală se înţelege apa pură din punct de vedere microbiologic, în sensul pct.12 din prezentele Norme, care îşi are originea într-un zăcămînt/acvifer subteran şi este exploatată prin una sau mai multe emergenţe naturale ori foraje.
Apa minerală naturală se deosebeşte de apa potabilă obişnuită prin:
a) conţinutul substanţelor minerale în anumite proporţii;
b) obţinerea directă din surse naturale emergente sau din sonde forate ce exploatează straturi acvifere subterane. În aceste condiţii se iau toate măsurile de prevenire a poluării sau influenţei exercitate din exterior asupra proprietăţilor chimice şi fizice ale apei minerale naturale;
c) stabilitatea componenţei compuşilor chimici, fără fluctuaţii naturale semnificative;
d) colectarea şi extragerea în condiţii ce garantează puritatea microbiană şi stabilitatea componenţilor chimici de bază;
e) îmbutelierea în ambalaje de desfacere nemijlocit lîngă sursă, cu respectarea măsurilor speciale de igienă;
f) respectarea componenţei naturale, fără a fi supusă oricărui tip de tratare suplimentară, cu excepţia celor prevăzute de prezentele Norme.
Apele minerale naturale carbogazoase îmbuteliate se împart în 3 categorii, definite după cum urmează:
a) apă minerală naturală, natural carbogazoasă - apa al cărei conţinut de dioxid de carbon provenind de la sursă este, după o eventuală condiţionare şi îmbuteliere, acelaşi ca la emergenţă, luîndu-se în considerare şi impregnarea, după caz, cu o anumită cantitate de dioxid de carbon, provenit din acelaşi zăcămînt/acvifer, care să compenseze pierderile echivalente rezultate în urma operaţiunilor efectuate, în limitele tehnice uzuale de toleranţă;
b) apă minerală naturală îmbogăţită cu dioxid de carbon de la sursă - apa al cărei conţinut în dioxid de carbon provenind din acelaşi zăcămînt/acvifer este, după o eventuală condiţionare şi îmbuteliere, mai mare decît la emergenţă;
c) apă minerală naturală carbogazificată - apa la care s-a adăugat dioxid de carbon de altă origine decît cea din zăcămîntul/acviferul de provenienţă, dar de uz exclusiv alimentar.
2. Caracteristicile prevăzute la pct. 1 al prezentei anexe, care pot conferi apei minerale naturale proprietăţi benefice pentru sănătate, trebuie evaluate din punctele de vedere:
geologic şi hidrogeologic;
fizic, chimic şi fizico-chimic;
microbiologic;
farmacologic, fiziologic şi clinic, după caz:
1) conform cerinţelor stabilite în prezenta anexă;
2) conform metodelor ştiinţifice aprobate de autoritatea competentă.
3. Compoziţia, temperatura şi alte caracteristici ale apei minerale naturale trebuie să rămînă stabile în limitele fluctuaţiilor naturale, nefiind afectate de posibilele variaţii ale debitului sursei.
În sensul pct. 10 din prezentele Norme, prin conţinutul microbiologic normal al unei ape minerale naturale se înţelege numărul populaţiei bacteriene sensibil constant la sursă, anterior oricărei condiţionări, a cărei compoziţie calitativă şi cantitativă, luată în considerare la recunoaşterea acestor ape, este verificată prin analize periodice.
4. Persoana ce solicită recunoaşterea apei minerale naturale în conformitate cu prevederile prezentelor Norme depune o cerere la Ministerul Sănătăţii, în formă scrisă, cu prezentarea următoarelor documente, informaţii şi date:
a) darea de seamă privind studiile hidrogeologice efectuate de Agenţia pentru Geologie şi Resurse Minerale din Moldova, cu anexarea procesului-verbal al Comisiei de stat pentru resurse minerale despre examinarea şi aprobarea acestei dări de seamă şi despre rezervele apei minerale studiate, incluzînd specificările de mai jos:
1) localizarea exactă a sursei, cu indicarea nivelului pe hartă cu o scară nu mai mare de 1:1000 şi nu mai mică de 1: 25000;
2) hidrogeologia sursei, cu includerea descrierii geologice detaliate a zăcămîntului, a straturilor acvifere şi a rocilor componente;
3) descrierea utilajului pentru extragerea apei;
4) descrierea detaliată a localizării sursei cu măsurile efectuate, pentru prevenirea unei posibile impurificări.
b) caracteristicile fizice şi chimice ale apei:
1) debitul sursei sau sondei şi devierile sezoniere, debitul maximal;
2) temperatura apei în sursă;
3) coraportul dintre proprietăţile unei serii de roci şi caracteristica componenţilor neorganici din apă;
4) reziduul fix la 180°C;
5) conductibilitatea electrică specifică pentru o temperatură moderată;
6) concentraţia ionilor de hidrogen (pH);
7) concentraţia cationilor şi anionilor indicaţi în anexa nr.4 la prezentele Norme;
8) concentraţia elementelor indicate în anexa nr.4 la prezentele Norme, la rubrica „urme de elemente”;
9) radioactivitatea apei în sursă, determinată de undele a şi b;
10) în cazul în care apa este destinată pentru comercializare, avînd un nivel deosebit al raportului de izotopi, corespunderea nivelului sau raportului acestor izotopi;
c) analiza microbiologică care include:
1) dovada lipsei paraziţilor şi a microorganismelor patogene;
2) determinarea cantitativă a indicilor impurificării fecale, care includ:
a) lipsa Escherichia coli şi altor coliformi în 250 ml la 37°C şi 44,5°C;
b) lipsa streptococilor fecali în 250 ml;
c) lipsa microorganismelor sporulate anaerobe sulfat-reductoare în 50 ml; şi
d) lipsa Pseudomonas aeruginosa în 250 ml;
3)determinarea numărului total al coloniilor viabile calculat la 1 ml apă:
a) la 20°-22°C timp de 72 ore pe mediile agar-agar sau agar-gelatin;
b) la 37°C în 24 ore pe agar-agar;
d) parametrii chimici
Apa nu trebuie să conţină nici unul din elementele specificate la coloniţa 1 în concentraţii ce depăşesc valorile admise din tabelul de mai jos:
| Denumirea elementelor | Exprimarea rezultatelor | Valorile admise |
| 1 | 2 | 3 |
| Arsen | As, μg/l | 10 |
| Bariu | Ba, mg/l | 0,7 |
| Bor | B, mg/l | 5 |
| Cadmiu | Cd, μg/l | 3 |
| Cianuri | CN, μg/l | 70 |
| Crom | Cr, μg/l | 50 |
| Cupru | Cu, mg/l | 1 |
| Mangan | Mn, mg/l | 0,5 |
| Mercur | Hg, μg/l | 1 |
| Nichel | Ni, μg/l | 20 |
| Nitrat | NO3, mg/l | 50 |
| Nitrit | NO2, mg/l | 0,5 |
| Stibiu | Sb, μg/l | 5 |
| Seleniu | Se, μg/l | 10 |
| Plumb | Pb, μg/l | 10 |
| Fluor | F, mg/l | 5 (cu respectarea prevederilor subpunctului 11.3) |
| Pesticide, sumar | μg/l | 0,5 |
| | | |
e) lipsa impurităţilor
Apa minerală naturală trebuie să fie lipsită de impurităţi şi să corespundă cerinţelor anexei nr.2 la prezentele Norme;
f) stabilitate
Datele prezentate trebuie să demonstreze că conţinutul, temperatura şi alte caracteristici esenţiale ale apei rămîn stabile în limitele fluctuaţiei naturale;
g) date privind examenele clinice şi farmacologice
În cadrul examenelor efectuate prin metode ştiinţifice trebuie să fie luate în considerare caracteristicile proprii apei minerale naturale şi efectele produse asupra organismului uman, cum sînt: diureza, funcţionarea gastrică sau intestinală, compensarea cerinţelor în substanţe minerale.
Stabilirea reprezentativităţii numerice şi a concordanţei observaţiilor clinice poate eventual să înlocuiască examenele menţionate la alineatul precedent de la lit.g). în astfel de cazuri, acestora li se pot substitui examenele clinice, cu condiţia ca reprezentativitatea numerică şi concordanţa observaţiilor să permită obţinerea aceloraşi rezultate.
5 Centrul Naţional de Sănătate Publică, împuternicit de Guvern, trebuie să analizeze datele privind particularităţile apei, înaintate de solicitant, cu eliberarea avizului privind corespunderea sau necorespunderea apei minerale naturale prezentelor Norme şi cu publicare în buletinele oficiale sau pe pagina web a instituţiei.
(se modifică prin HG384 din 12.05.10, MO78-80/21.05.10 art.455)
Anexa nr.2 la Normele sanitare privind utilizarea şi comercializarea apelor minerale naturale
Condiţiile de exploatare a sursei de apă minerală naturală
1. Exploatarea sursei de apă minerală naturală este autorizată de către Serviciul de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice ,dacă s-a constatat că apa corespunde criteriilor stabilite în anexa nr.1 la prezentele Norme.
(se modifică prin HG384 din 12.05.10, MO78-80/21.05.10 art.455)
2. Utilajul pentru exploatarea sursei de apă trebuie să fie de o atare construcţie încît să excludă orice posibilitate de impurificare şi să fie păstrate proprietăţile apei pe care ea le posedă în sursă.
3. Pentru atingerea obiectivului menţionat mai sus:
a) sursa trebuie protejată de riscul impurificării;
b) utilajul pentru dobîndirea apei, ţevile şi rezervoarele trebuie să fie construite astfel încît să reducă la minimum schimbările chimice, fizico-chimice sau microbiologice ale apei;
c) ambalajul trebuie confecţionat în aşa mod încît să reducă la minimum influenţa asupra caracteristicii microbiologice şi chimice a apei;
d) utilajul pentru spălarea veselei şi pentru îmbuteliere, precum şi toate celelalte procese ale exploatării, trebuie să corespundă cerinţelor igienice;
e) apa minerală naturală poate fi transportată numai în recipiente destinate consumatorului final.
4. Dacă, în timpul exploatării sursei, se stabileşte că apa minerală naturală din sursă este poluată şi nu mai corespunde criteriilor microbiologice, stabilite la punctul 10 din prezentele Norme, agentul economic responsabil de exploatarea sursei trebuie să sisteze orice operaţii legate de extragerea apei, în special procesul de îmbuteliere, pînă cînd poluarea şi condiţiile ce au condus la poluare nu vor fi înlăturate, iar apa va corespunde cerinţelor stabilite.
5. Autorităţile abilitate controlează periodic corespunderea calităţii apei din sursă cerinţelor stabilite în anexa nr.1 şi respectarea de către persoanele responsabile de exploatarea sursei a cerinţelor stipulate la punctele 2 şi 3 din anexa nr.2 la prezentele Norme
Anexa nr. 3 la Normele sanitare privind utilizarea ş i comercializarea apelor minerale naturale
Indicaţii referitoare la componenţa apei
| Denumirea tipului apei | Criterii |
| Oligominerală sau slab mineralizată | Conţinutul de substanţe minerale, calculat ca reziduu sec solubil total, nu este mai mare de 500 mg/l |
| Foarte slab mineralizată | Conţinutul de substanţe minerale, calculat ca reziduu sec solubil total, nu este mai mare de 50 mg/l |
| Bogată în săruri minerale | Conţinutul de substanţe minerale, calculat ca reziduu sec solubil total, este mai mare de 1500 mg/l |
| Hidrogenocarbonatată | Conţinutul de hidrogencarbonat (HCO-3)este mai mare de 600 mg/l |
| Sulfatată | Conţinutul de sulfaţi este mai mare de 200 mg/l |
| Clorurată | Conţinutul de cloruri este mai mare de 200 mg/l |
| Calcică | Conţinutul de calciu este mai mare de 150 mg/l |
| Magneziană | Conţinutul de magneziu este mai mare de 50 mg/l |
| Fluorurată sau conţine fluor | Conţinutul de fluor este mai mare de 1 mg/l; cu respectarea cerinţelor de etichetare prevăzute la subpct.11.3. din Norme |
| Fieruginoasă | Conţinutul fierului bivalent este mai mare de 1 mg/l |
| Acidulată | Conţinutul de dioxid de carbon este mai mare de 250 mg/l |
| Sodică | Conţinutul de sodiu este mai mare de 200 mg/l |
| Corespunde pentru dieta cu conţinut redus de sodiu | Conţinutul de sodiu este mai mic de 20 mg/l |
| Corespunde pentru pregătirea bucatelor pentru copii | Conţinutul de reziduu sec nu depăşeşte 1000 mg/l, de nitriţi – 0,02mg/l, de nitraţi – 5mg/l |
| Poate avea efect laxativ | Numai după efectuarea de teste clinice conform lit. g) din pct.5 al anexei nr. 1 la Norme |
| Poate avea efect diuretic | Numai după efectuarea de teste clinice conform lit.g) din pct.5 al anexei nr. 1 la Norme |
Anexa nr. 4 la Normele sanitare privind utilizarea şi comercializarea apelor minerale naturale
Caracteristica chimică a apelor minerale naturale
1. Procesul-verbal de încercări trebuie să conţină referinţe privind conţinutul chimic la următoarele grupe de parametri:
a) cationi şi anioni
| Cationi | Modul de exprimare | Anioni | Modul de exprimare |
| Aluminiu | Al mg/l | Boraţi | BO3 mg/l |
| Amoniu | NH4 mg/l | Carbonaţi | CO3 mg/l |
| Calciu | Ca mg/l | Cloruri | Cl mg/l |
| Magneziu | Mg mg/l | Fluoruri | F mg/l |
| Potasiu | K mg/l | Ioni de hidrogencarbonat | HCO3 mg/l |
| Sodiu | Na mg/l | Nitraţi | NO3 mg/l |
| | Nitriţi | NO2 mg/l |
| | Fosfaţi | P2O5 mg/l |
| | Siliciu | SiO2 mg/l |
| | Sulfaţi | SO4 mg/l |
| | Sulfiţi | S-2 mg/l |
b) compuşi neionizanti
| Compuşii neionizanţi | Modul de exprimare |
| Carbonul organic | C mg/l |
| Bioxidul de carbon liber | CO2 mg/l |
| Oxizi de siliciu | SiO2 mg/l |
c) urme de elemente
| Elementul | Modul de exprimare | Elementul | Modul de exprimare |
| Bariu | Ba mg/l | Litiu | L mg/l |
| Bromuri (suma) | Br mg/l | Mangan | Mn mg/l |
| Cobalt | Co mg/l | Molibden | Mo mg/l |
| Cupru | Cu mg/l | Stronţiu | Sr mg/l |
| Iod (sumar) | I mg/l | Zinc | Zn mg/l |
| Fier | Fe mg/l | | |
2. Dacă raportul hidrogeologic, specificat la pct.2 lit. a) din anexa nr.1 la Norme, indică prezenţa în apă a unui cation, anion, compus neionizant sau urme de elemente, altele decît cele indicate la pct.1 al prezentei anexe, dacă se determină concentraţia lor, ea trebuie să fie apreciată şi descrisă în mod detaliat.
Anexa nr. 5 la Normele sanitare privind utilizarea ş i comercializarea apelor minerale naturale
Tipuri de control la sursa de apă minerală
| Frecvenţa controlului |
| zilnic | săptămînal | lunar | trimestrial | semestrial | anual | conform indicaţiilor |
| Temperatura | CO2 | Nitraţi | E.coli | Anionii şi cationii, conform pct.1. lit.a) din anexa nr.2 la Norme | Toţi indicatorii reglementaţi | În cazul apariţiei unor fenomene de poluare accidentală. Frecvenţa şi tipul de analize se vor stabili în funcţie de situaţie şi se vor executa pe toată perioada de timp pînă cînd parametrii în cauză vor reintra în normele de conţinut legale şi caracteristice apei |
| Conductivita-tea | HCO3 | Nitriţi | enterococi |
| pH | O2 dizolvat | Amoniu | Ps.aeruginosa |
| | Fier | Bacterii anaerobe sulfitoreduxtoare |
| | | NTC la 22 şi 370C |
Anexa nr. 2 la Hotărîrea Guvernului nr. 934 din 15 august 2007
Norme sanitare privind calitatea apei potabile I. Noţiuni generale
1. Prezentele Norme reglementează calitatea apei potabile, avînd drept obiectiv protecţia sănătăţii oamenilor prin excluderea oricărui tip de contaminare a apei potabile, asigurîndu-i calitatea de apă curată şi sanogenă.
2. În sensul prezentelor Norme, următorii termeni se definesc astfel:
2.1. Prin apă potabilă se înţelege apa destinată consumului uman, după cum urmează:
a) orice tip de apă în stare naturală sau după tratare, folosită pentru băut, la prepararea hranei ori în alte scopuri casnice, indiferent de origine şi de faptul că este furnizată prin reţea de distribuţie, din sursă sau rezervor sau este distribuită în sticle ori în alte recipiente;
b) toate tipurile de apă folosită ca sursă în industria alimentară pentru fabricarea, procesarea, conservarea sau comercializarea produselor ori substanţelor destinate consumului uman, cu excepţia cazului în care Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare aprobă folosirea apei în scopuri tehnologice, demonstrîndu-se că apa utilizată nu afectează calitatea şi salubritatea produsului alimentar în forma lui finită;
c) apa provenită din surse locale, precum fîntîni, izvoare etc., folosită pentru băut, prepararea hranei sau în alte scopuri casnice. Ministerul Sănătăţii poate face excepţie de la valorile parametrilor de calitate, dar fără a fi pusă în pericol sănătatea consumatorilor.
2.2. Prin sistem de distribuţie sau instalaţie interioară se înţelege totalitatea conductelor, garniturilor şi dispozitivelor instalate între robinetele de apă, utilizată, în mod obişnuit, pentru consumul uman, precum şi reţeaua de distribuţie exterioară, dar numai în cazul în care acestea nu intră în responsabilitatea furnizorului de apă, în calitatea sa de producător şi/sau distribuitor de apă, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
3. Dispoziţiile prezentelor Norme nu se aplică următoarelor tipuri de ape:
a) apelor naturale minerale, recunoscute ca atare de către autorităţile competente, în conformitate cu legislaţia în vigoare;
b) apelor medicinale potabile care au proprietăţi terapeutice notificate, în condiţiile legii, prin reglementări sau procedee administrative referitoare la produsele farmaceutice.
3.1. Se exceptează de la prevederile prezentelor Norme:
a) apa destinată exclusiv utilizărilor în condiţii speciale, în cazul în care Ministerul Sănătăţii aprobă folosirea şi calitatea acesteia, şi care nu influenţează, direct sau indirect, sănătatea consumatorilor cărora le este destinată;
b) apa potabilă provenită de la producătorii de apă individuali, care furnizează mai puţin de 5 m3 în medie/zi sau care deserveşte mai puţin de 50 de persoane, cu excepţia cazului în care producerea apei constituie o parte a unei activităţi comerciale sau publice.
3.2. În acest caz, centrele/teritoriale de sănătate publică vor informa populaţia despre respectivele exceptări şi despre orice măsuri ce pot fi luate în vederea protejării sănătăţii de efectele adverse rezultate din orice fel de contaminare a apei potabile. În situaţia în care se constată că, prin calitatea ei, o astfel de apă ar putea constitui un potenţial pericol pentru sănătate, populaţiei afectate i se vor da de îndată recomandările de rigoare, conform Regulilor şi normativelor sanitaro-epidemiologice privind supravegherea şi monitorizarea calităţii apei potabile.
II. Condiţii de calitate a apei potabile
4. Apa potabilă trebuie să fie sanogenă şi curată, îndeplinind următoarele condiţii:
a) să fie lipsită de microorganisme, paraziţi sau substanţe care, prin număr sau concentraţie, pot constitui un pericol potenţial pentru sănătatea umană;
b) să întrunească cerinţele minime prevăzute în tabelele 1A, 1B şi 2 din anexa nr.1 la prezentele Norme;
c) să respecte prevederile punctelor 5-8 şi 10 din prezentele Norme.
5. Aplicarea prezentelor Norme nu trebuie să conducă, direct sau indirect, la deteriorarea calităţii reale a apei potabile, care să afecteze sănătatea umană, ori la creşterea gradului de poluare a apelor utilizate pentru obţinerea apei potabile.
6. Calitatea apei potabile destinate consumului uman trebuie să corespundă valorilor stabilite pentru parametrii prevăzuţi în anexa nr.1 la prezentele Norme. În privinţa parametrilor prevăzuţi în tabelul 3 din anexa nr.1, valorile acestora sînt stabilite în scopul evaluării calităţii apei potabile în programele de monitorizare şi în vederea îndeplinirii obligaţiilor prevăzute la pct. 8 din prezentele Norme.
7. Ministerul Sănătăţii aprobă valori pentru parametrii suplimentari, care nu sînt incluşi în anexa nr.1, în cazul în care măsurile de protecţie a sănătăţii publice impun acest lucru. Valorile stabilite trebuie să respecte condiţiile prevăzute la pct.4 lit. a) din prezentele Norme.
8. Calitatea apei potabile este corespunzătoare dacă valorile stabilite pentru parametrii de calitate sînt conform anexei nr.1 la prezentele Norme, în următoarele puncte de prelevare a probelor:
a) la robinetul consumatorului, la punctul de intrare în clădire şi la cişmelele stradale, în cazul apei potabile furnizate prin reţeaua de distribuţie;
b) la punctul de curgere a apei din cisternă, în cazul apei potabile furnizate în acest mod;
c) în punctul în care apa se îmbuteliază în sticle sau în alte recipiente, în cazul apei potabile îmbuteliate;
d) în punctul din care apa este preluată în procesul de producţie la întreprinderile alimentare.
9. Dacă, în situaţia prevăzută la pct. 4 lit. a), se constată că valorile parametrilor nu se încadrează în valorile stabilite pentru parametri, în conformitate cu anexa nr.1 la prezentele Norme, din cauza sistemului de distribuţie interioară sau a modului de întreţinere a acestuia, se consideră că obligaţiile ce revin producătorului, respectiv distribuitorului, au fost îndeplinite, cu excepţia cazului în care apa este furnizată direct consumatorilor, iar producătorul, respectiv, distribuitorul este responsabil şi de întreţinerea reţelelor interioare.
10. În cazul constatării situaţiei prevăzute la pct.9 din prezentele Norme, se va proceda astfel:
a) producătorii, respectiv distribuitorii de apă potabilă, notifică autorităţile administraţiei publice locale şi/sau proprietarii cu privire la măsurile adecvate de remediere şi întreţinere a reţelei sau a tehnicilor adecvate de tratare ce trebuie luate în scopul de a reduce sau de a elimina riscul de neconformare la parametrii de calitate a apei potabile, simultan cu informarea centrelor/teritoriale de performanţă de sănătate publică;
b) centrele/teritoriale de performanţă de sănătate publică notifică consumatorii în cauză cu privire la măsurile suplimentare ce trebuie adoptate, dacă acestea se impun, pentru prevenirea îmbolnăvirilor.
III. Supraveghere şi monitorizare
11. Monitorizarea calităţii apei potabile se efectuează de către producător, distribuitor şi centrele/teritoriale de performanţă de sănătate publică.
12. Producătorii şi distribuitorii de apă potabilă asigură conformarea la parametrii de calitate şi finanţarea monitorizării de audit şi de control al calităţii apei potabile.
13. Centrele/teritoriale de performanţă de sănătate publică asigură supravegherea şi controlul monitorizării calităţii apei potabile în scopul verificării faptului dacă apa distribuită consumatorului este conformă cerinţelor de calitate şi nu creează riscuri pentru sănătatea publică.
14. Ministerul Sănătăţii elaborează, în termen de 6 luni de la data publicării prezentelor Norme în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, Regulile şi normativele sanitaro-epidemiologice privind supravegherea şi monitorizarea calităţii apei potabile, conform cerinţelor minime stabilite în anexa nr.2 la prezentele Norme.
15. Producătorii, distribuitorii sau utilizatorii de apă potabilă, prin sistem public colectiv ori individual, prin îmbuteliere în sticle sau în alte recipiente, pentru industria alimentară, asigură monitorizarea curentă, de control al apei potabile, conform unui program care trebuie să cuprindă în mod obligatoriu controlul eficienţei tehnologiei de tratare, îndeosebi al dezinfecţiei, şi al calităţii apei potabile produse, distribuite şi utilizate.
16. Procedurile de monitorizare, prevăzute la pct.15 din prezentele Norme, se stabilesc în conformitate cu Regulile şi normativele sanitaro-epidemiologice privind supravegherea şi monitorizarea calităţii apei potabile, iar programul de monitorizare necesită a fi avizat de către centrul teritorial/de performanţă de sănătate publică
(se modifică prin HG384 din 12.05.10, MO78-80/21.05.10 art.455)
17. Laboratoarele care efectuează monitorizarea apei potabile trebuie să respecte specificaţiile prevăzute în anexa nr.3 la prezentele Norme, referitoare la modul de analiză a parametrilor stabiliţi.
18. Lista laboratoarelor înregistrate, care efectuează monitorizarea calităţii apei, se face publică de către Ministerul Sănătăţii.
19. Se pot utiliza şi alte metode de analiză în afara celor prevăzute în anexa nr.3 la prezentele Norme, dacă se demonstrează că rezultatele obţinute sînt comparabile. Laboratoarele care au recurs la metode alternative prezintă toate informaţiile de validare a acestora, conform anexei nr.3 la prezentele Norme.
20. Centrul teritorial/de performanţă de sănătate publică poate decide efectuarea unei monitorizări suplimentare dacă există dovezi care atestă prezenţa în apă a unor substanţe sau microorganisme ce nu au fost stabilite ca parametri, conform prevederilor pct.4 din prezentele Norme, şi ce pot constitui un pericol potenţial pentru sănătatea umană. Monitorizarea suplimentară se realizează individualizat pentru fiecare substanţă sau microorganism în cauză.
IV. Măsuri de remediere şi restricţii în utilizare
21. Neîncadrarea în valorile stabilite pentru parametrii prevăzuţi la punctele 6 şi 7 din prezentele Norme urmează a fi analizată imediat de centrul teritorial/de performanţă de sănătate publică care efectuează inspecţia şi controlul calităţii apei potabile, precum şi de către producătorii, distribuitorii şi utilizatorii implicaţi, în scopul identificării cauzei.
22. Dacă, în pofida tuturor măsurilor adoptate pentru îndeplinirea condiţiilor prevăzute la pct. 4, apa potabilă nu întruneşte valorile stabilite pentru parametri, în conformitate cu anexa nr.1, se aplică prevederile pct. 9 din prezentele Norme, iar centrul teritorial/de performanţă de sănătate publică dispune luarea de urgenţă a măsurilor necesare pentru restabilirea calităţii apei. Se acordă prioritate acţiunilor corective pentru parametrii a căror depăşire reprezintă un pericol pentru sănătatea umană.
23Centrul teritorial/de performanţă de sănătate publică dispune interzicerea sau restricţionarea utilizării apei potabile, fie că s-au înregistrat sau nu neconformităţi vis-a-vis de valorile parametrilor, dacă apa potabilă constituie un pericol pentru sănătatea umană, şi verifică dacă au fost luate toate măsurile necesare pentru protejarea sănătăţii umane. În astfel de cazuri, consumatorii trebuie să fie informaţi de îndată, cu acordarea recomandărilor ce se impun.
24.Centrul teritorial/de performanţă de sănătate publică, în comun cu alte instituţii şi servicii publice competente, decide ce măsură dintre cele prevăzute la pct.23 din prezentele Norme se aplică, ţinînd seama de riscurile pentru sănătatea populaţiei, generate de întreruperea aprovizionării cu apă potabilă sau de restricţii în utilizarea acesteia.
25. În cazul neconformităţii cu valorile parametrilor sau cu specificaţiile prevăzute în tabelul 3 din anexa nr.1 la prezentele Norme, centrul teritorial/de performanţă de sănătate publică analizează dacă această neconformitate reprezintă un risc pentru sănătatea populaţiei şi dispune adoptarea unor măsuri de remediere a situaţiei necesare pentru restabilirea calităţii apei în scopul protejării sănătăţii.
26. În orice situaţie în care sînt luate măsuri de remediere, centrul teritorial/de performanţă de sănătate publică dispune informarea consumatorilor, cu excepţia cazurilor în care nerespectarea valorilor parametrilor nu este semnificativă pentru sănătatea acestora.
(se modifică prin HG384 din 12.05.10, MO78-80/21.05.10 art.455)
V. Derogări
27. Ministerul Sănătăţii poate acorda, la solicitarea centrele teritoriale/de performanţă de sănătate publică, derogări, pe o perioadă determinată, de la valorile parametrilor stabiliţi în conformitate cu prevederile pct.7 sau cu tabelul nr. 2 din anexa nr.1 la prezentele Norme, pînă la o valoare ce va fi stabilită şi aprobată de către Ministerul Sănătăţii, luîndu-se în considerare riscul pentru sănătate şi alternativele de aprovizionare cu apă potabilă a populaţiei din zona respectivă. Derogările vor fi limitate în timp şi nu vor depăşi o durată de 3 ani. În situaţia în care centrul teritorial/de performanţă de sănătate publică solicită prelungirea derogării, se înaintează Ministerului Sănătăţii analiza situaţiei şi motivarea solicitării celei de-a doua derogări. A doua derogare nu va depăşi termenul de 3 ani.
(se modifică prin HG384 din 12.05.10, MO78-80/21.05.10 art.455)
28. În cazuri excepţionale, Ministerul Sănătăţii poate acorda o a treia derogare pentru o perioadă care, de asemenea, nu va depăşi 3 ani. Decizia pentru o asemenea derogare este luată de către Ministerul Sănătăţii, în termen de 3 luni de la depunerea solicitării.
29. Pentru orice derogare, acordată în conformitate cu punctele 27 şi 28 din prezentele Norme, trebuie specificate următoarele:
a) motivele derogării;
b) parametrul în cauză, rezultatele relevante ale monitorizării anterioare şi valoarea maximă permisă prin derogare;
c) zona geografică, cantitatea apei furnizate zilnic, numărul populaţiei afectate şi eventualele consecinţe asupra întreprinderilor producătoare de alimente;
d) schema de monitorizare adecvată cu creşterea frecvenţei de monitorizare, în caz de necesitate;
e) un rezumat al planului măsurilor de remediere necesare ce va include un calendar al activităţilor şi o estimare a costului de evaluare a situaţiei;
f) durata derogării.
30. Prevederile pct.29 nu se aplică în cazul în care centrul teritorial/de performanţă de sănătate publică consideră că nerespectarea valorii parametrilor nu prezintă risc pentru sănătate, iar măsurile luate în conformitate cu pct.22 din prezentele Norme sînt suficiente pentru remedierea deficienţei în termen de 30 de zile. În această situaţie, Ministerul Sănătăţii stabileşte, în comun cu alte autorităţi implicate, numai o valoare maxim admisă a parametrilor în cauză şi durata necesară pentru remedierea deficienţei.
31. Prevederile pct.30 din prezentele Norme nu se aplică în cazul în care, într-un sistem de aprovizionare cu apă potabilă, se constată pentru un parametru o valoare necorespunzătoare valorii stabilite pentru acel parametru o perioadă mai mare de 30 de zile consecutive în ultimele 12 luni.
32. Centrele teritoriale/de performanţă de sănătate publică şi autorităţile administraţiei publice locale din teritoriul pentru care s-a recurs la derogările prevăzute în prezentul capitol vor informa populaţia afectată, în termen de 48 de ore de la confirmare, despre derogările în cauza şi despre condiţiile de gestionare a acestora. Centrul teritoriale/de performanţă de sănătate publică, în comun cu autorităţile administraţiei publice locale, va asigura acordarea de asistenţă grupurilor de populaţie socialmente vulnerabile, pentru care derogarea implică un risc special. Aceste prevederi nu se aplică în cazurile prevăzute la pct.30 din prezentele Norme, cu excepţia situaţiilor în care autorităţile implicate decid contrariul.
33.Centrul teritorial/de performanţă de sănătate publică va informa Ministerul Sănătăţii, în termen de 60 de zile, asupra oricărei derogări, cu excepţia celor prevăzute la pct.30, referitoare la un sistem individual de aprovizionare cu apă potabilă care furnizează mai mult de 1.000 mc în medie/zi sau aprovizionează mai mult de 5.000 de persoane, inclusiv cu privire la specificaţiile prevăzute la pct.28 din prezentele Norme.
(se modifică prin HG384 din 12.05.10, MO78-80/21.05.10 art.455)
34. Prevederile punctelor 27-33 din prezentele Norme nu se aplică apei potabile îmbuteliate în sticle sau în alte recipiente.
VI. Asigurarea calităţii tehnologiilor de tratare, echipamentelor, substanţelor şi materialelor care vin în contact cu apa potabilă
35. Nici o substanţă sau material (coagulant, floculant, material filtrant, dezinfectant), utilizat în instalaţiile de producere, distribuţie, îmbuteliere, transport sau stocare a apei potabile, nu trebuie să se regăsească în concentraţii mai mari decît este necesar scopului pentru care a fost utilizat şi nu trebuie să lase în apa potabilă, direct sau indirect, compuşi ori impurităţi care să diminueze protecţia sănătăţii. Se vor utiliza numai substanţele şi materialele avizate de Ministerul Sănătăţii.
36. Ministerul Sănătăţii şi Agenţia Construcţii şi Dezvoltare a Teritoriului vor elabora, în termen de 1 an de la data publicării prezentelor Norme în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, norme privind testarea, avizarea sanitară, înregistrarea şi utilizarea filtrelor, materialelor şi substanţelor care vin în contact cu apa potabilă.
37. Ministerul Sănătăţii va elabora, în termen de 6 luni de la publicarea prezentelor Norme în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, procedura de autorizare sanitară a proceselor tehnologice de producere şi a instalaţiilor de îmbuteliere a apei potabile în sticle sau în alte recipiente.
38. Punerea în consum a apei potabile îmbuteliate în sticle sau în alte recipiente se face cu respectarea prevederilor legale privind ambalarea şi etichetarea produselor alimentare.
VII. Informarea şi raportarea
39 Centrul teritorial/de performanţă de sănătate publică trebuie să asigure disponibilitatea informaţiei în ceea ce priveşte calitatea apei potabile, avizarea consumatorilor despre posibilele efecte asupra sănătăţii şi despre măsurile de remediere luate sau care se impun a fi luate de către autorităţile competente ori de către consumatorii în cauză. Informaţia trebuie să fie corectă, clară, furnizată la timp şi actualizată.
40. În scopul informării consumatorilor, Ministerul Sănătăţii, prin . Centrul Naţional de Sănătate Publică, întocmeşte şi publică, o dată la 3 ani, Raportul naţional asupra calităţii apei potabile, care, conform programelor de monitorizare, cuprinde cel puţin informaţia privind:
a) sistemele de aprovizionare cu apă potabilă, colective sau individuale, care furnizează în medie o cantitate de apă mai mare de 1.000 mc/zi sau care deservesc mai mult de 5.000 de persoane;
b) situaţia pe o perioadă de 3 ani consecutivi, publicarea efectuîndu-se la finele celui de-al treilea an;
c) aspectele la care se referă subpunctul 3.1., punctele 21-26 şi 32-33 din prezentele Norme.
41. Informaţiile necesare pentru întocmirea Raportului naţional asupra calităţii apei potabile vor fi prezentate Centrului Naţional de Sănătate Publică, conform Regulilor şi normativelor sanitaro-epidemiologice privind supravegherea şi monitorizarea calităţii apei potabile.
42. Producătorii şi utilizatorii de apă potabilă vor furniza centrele teritoriale/de performanţă de sănătate publică de stat informaţiile necesare pentru întocmirea Raportului naţional asupra calităţii apei potabile.
43. Producătorii şi utilizatorii de apă potabilă vor înregistra şi vor păstra datele privind calitatea apei potabile care este produsă, distribuită şi utilizată conform prevederilor Regulilor şi normativelor sanitaro-epidemiologice privind supravegherea şi monitorizarea calităţii apei potabile.
44. Producătorii de apă potabilă distribuită prin sistemul public trebuie să asigure accesul populaţiei la datele privind calitatea apei potabile produse, să permită inspecţia de către reprezentanţii populaţiei la orice oră acceptabilă, la cel puţin un birou de relaţii cu publicul, să afişeze programul şi numărul de telefon la care se pot obţine datele despre calitatea apei potabile produse şi distribuite.
45. Datele privind calitatea apei potabile sînt disponibile, în mod gratuit, pentru populaţia deservită de producător, respectiv de distribuitor. Pentru persoanele fizice sau juridice, altele decît cele din zona de aprovizionare a producătorului, respectiv a distribuitorului, se pot percepe taxe pentru obţinerea informaţiilor privind calitatea apei potabile.
46.Centrul teritorial/de performanţă de sănătate publică, în comun cu producătorii, respectiv distribuitorii de apă potabilă, întocmesc şi publică, anual, Raportul municipal, respectiv raional, privind calitatea apei potabile, care cuprinde informaţia privind:
a) sistemele publice de aprovizionare cu apă potabilă, colective sau individuale, inclusiv cele care furnizează în medie o cantitate de apă mai mică de 10 mc/zi sau care deservesc mai puţin de 50 de persoane;
b) aspectele la care se referă subpunctul 3.1., punctele 7, 21-26 şi 32-33 din prezentele Norme;
c) situaţia pe o perioadă de un an, publicarea efectuîndu-se la finele anului respectiv.
(se modifică prin HG384 din 12.05.10, MO78-80/21.05.10 art.455)
VIII. Contravenţii şi sancţiuni
47. Încălcarea prevederilor prezentelor Norme atrage după sine răspundere materială, civilă, disciplinară, contravenţională sau penală, după caz, conform Codului cu privire la contravenţiile administrative.
48. În perioada de implementare a prevederilor prezentelor Norme, neconformarea la unii dintre parametrii de calitate a apei potabile de către un producător, respectiv distribuitor de apă potabilă prin sistem public, nu se sancţionează conform Codului cu privire la contravenţiile administrative referitor la stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor ce vizează normele sanitare, decît în situaţia în care nu au fost respectate planul şi calendarul activităţilor de conformare a respectivului producător ori distribuitor. Neconformarea la parametrii respectivi nu trebuie să pună în pericol starea de sănătate a consumatorilor.
IX. Dispoziţii finale
49. Autorităţile administraţiei publice locale vor coordona elaborarea planurilor de conformare, inclusiv calendarul şi costul măsurilor necesare pentru asigurarea conformării producătorilor şi distribuitorilor de apă potabilă la cerinţele prevederilor prezentelor Norme. Planurile de conformare vor fi întocmite de către producătorii şi distribuitorii de apă potabilă în termen de 90 de zile de la data publicării prezentelor Norme în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
50. Ministerul Administraţiei Publice Locale, în comun cu Agenţia Construcţii şi Dezvoltare a Teritoriului, va sistematiza planurile de conformare prevăzute, inclusiv calendarul şi costul activităţilor, în termen de 180 de zile de la data publicării prezentelor Norme în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
51. Ministerul Sănătăţii va monitoriza şi va controla implementarea planurilor de conformare.
52. Ministerul Sănătăţii va lua măsurile ce se impun pentru asigurarea capacităţilor de efectuare a monitorizării de audit a calităţii apei potabile, în vederea prevenirii riscurilor pentru sănătatea publică, pînă la data de 31 decembrie 2012.
53. Ministerul Sănătăţii va întocmi planul, calendarul şi va stabili costurile activităţilor de monitorizare de audit al calităţii apei potabile în termen de un an de la data publicării prezentelor Norme în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
54. Producătorii, respectiv distribuitorii (utilizatorii) de apă în sistem individual, vor lua măsurile necesare pentru asigurarea parametrilor de calitate, prevăzuţi în prezentele Norme, pînă în anul 2015.
55. Producătorii de apă îmbuteliată vor lua măsurile necesare pentru asigurarea parametrilor de calitate prevăzuţi de prezentele Norme, de la data publicării acestora în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
56. Producătorii, respectiv utilizatorii de apă din industria alimentară, care au surse proprii, vor lua măsurile necesare pentru asigurarea parametrilor de calitate prevăzuţi în prezentele Norme, în termen de 1 an de la data publicării acestora în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
57. Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare va întocmi şi va centraliza planul şi calendarul activităţilor de conformare la prevederile prezentelor Norme a producătorilor, respectiv utilizatorilor de apă din industria alimentară, în termen de 6 luni de la data publicării acestora în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
58. În situaţii excepţionale, precum şi pentru zonele geografice bine definite se va înainta Centrului Naţional de Sănătate Publică o cerere specială pentru prelungirea perioadei de conformare. Perioada de prelungire nu trebuie să depăşească 3 ani. La finele perioadei de prelungire se va purcede la evaluarea situaţiei, cu prezentarea informaţiei de rigoare Centrului Naţional de Sănătate Publică, care poate decide, pe baza acestei evaluări, o altă perioadă de prelungire, de maximum 3 ani.
59. Prevederile pct.58 din prezentele Norme nu se aplică apei potabile îmbuteliate în sticle sau în alte recipiente.
60. Sursele ce asigură apa potabilă în mediul rural, cum sînt: fîntîni, puţuri de mică adîncime şi captări de apă, exploatate în sistem local, urmează a fi controlate, la un interval de 2 ani, prin prelevare de probe de apă şi analize de laborator.
61. Starea de apă potabilă sau apă nepotabilă, constatată în baza analizelor efectuate de un laborator abilitat, va fi consemnată pe o plăcuţă expusă la vedere, pe sau în vecinătatea sursei de apă.
62. În cazul în care analizele de laborator indică o apă care nu îndeplineşte condiţiile de potabilitate, se va interzice utilizarea acesteia pentru consumul uman, al animalelor şi pentru irigaţii.
63. Deţinătorii şi utilizatorii surselor de apă prevăzute la punctele 60-62 din prezentele Norme au obligaţia să asigure accesul la sursa de apă al organelor de control pentru prelevarea de probe şi să ia măsurile ce se impun pentru a asigura protejarea acesteia împotriva contaminărilor de orice fel.
64. Costurile de prelevare şi analiză a probelor de apă sînt suportate de către proprietarul (gestionarul) sursei de apă.
65. Anexele nr. 1, 2 şi 3 sînt parte integrantă a prezentelor Norme.
66. Anexele nr. 1, 2 şi 3 se reactualizează periodic prin hotărîri de Guvern.
67. Prezentele Norme intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
68. La data intrării în vigoare a prezentelor Norme se abrogă orice alte dispoziţii care contravin acestora.
Anexa nr.1 la Normele sanitare privind calitatea apei potabile
Parametrii de calitate ai apei potabile
1. Parametrii de calitate ai apei potabile
Parametrii de calitate sînt microbiologici, chimici şi indicativi.
2. Valorile concentraţiilor maxime admise pentru parametrii de calitate ai apei potabile sînt cele prevăzute în tabelele 1A, 1B, 2 şi 3 la prezenta anexă.
Tabelul 1A
Parametrii microbiologiei
| Parametru | Valoarea admisă (număr / 100ml) |
| Escherichia coli (E.coli) | 0 |
| Enterococi (Streptococi fecali) | 0 |
Tabelul 1B
Parametrii microbiologiei pentru apa potabilă îmbuteliată în sticle sau în alte recipiente
| Parametru | Valoarea admisă |
| Escherichia coli (E.coli) | 0 / 250ml |
| Enterococi (Streptococi fecali) | 0 / 250ml |
| Pseudomonas aeruginosa | 0 / 250ml |
| Număr de colonii la 220C | 100 / 1ml |
| Număr de colonii la 370C | 20 / 1ml |
Tabelul 2.
Parametrii chimiei
| Parametri | Valoarea concentraţiei maxim admisibile (CMA) | Unitatea de măsură | Note |
| Acrilamidă | 0,1 | μg/l | Nota 1 |
| Arsen | 10 | μg/l | |
| Benzen | 1 | μg/l | |
| Benz(a)piren | 0,01 | μg/l | |
| Bor | 0,5 | mg/l | Nota 2 |
| Bromaţi | 10 | μg/l | |
| Cadmiu | 3 | μg/l | |
| Clorură de vinil | 0,3 | μg/l | Nota 1 |
| Cianuri totale | 50 | μg/l | |
| Cianuri libere | 10 | μg/l | |
| Crom total | 50 | μg/l | |
| Cupru | 1 | mg/l | Notele 3 şi 4 |
| Dicloretan | 3 | μg/l | |
| Epiclorhidrină | 0,1 | μg/l | Nota 1 |
| Fluor | 1,5 | mg/l | Nota 5 |
| Hidrocarburi policiclice aromatice | 0,1 | μg/l | Nota 6 Suma concentraţiilor compuşilor specificaţi |
| Mercur | 1 | μg/l | |
| Microcistină LR | 1 | μg/l | Nota 7 |
| Nichel | 20 | μg/l | Nota 4 |
| Nitraţi | 50 | mg/l | Notele 8 şi 9 |
| Nitriţi | 0,5 | mg/l | Notele 8 şi 9 |
| Pesticide | 0,1 | μg/l | Notele 10 şi 11 |
| Pesticide total | 0,5 | μg/l | Notele 8 şi 12 |
| Plumb | 10 | μg/l | Notele 4 şi 13 |
| Seleniu | 10 | μg/l | |
| Stibiu | 5 | μg/l | |
| Tetracloretan şi tricloretenă | 10 | μg/l | Suma concentraţiilor compuşilor specificaţi |
| Trihalometani total | 100 | μg/l | Nota 14 Suma concentraţiilor compuşilor specificaţi |
Note:
1. Valoarea se referă la concentraţia în apă a monomerului rezidual, calculată conform specificaţiilor privind concentraţia maximă creată (cauzată) de către polimer în contact cu apa. Staţiile de tratare vor informa autorităţile teritoriale de supraveghere sanitaro-epidemiologică de stat despre utilizarea compusului în procesul de tratare a apei.
2. Pentru sistemele publice de alimentare cu apă potabilă a comunităţilor se acceptă valoarea admisă excepţional de 1,0 mg/l, pînă în anul 2015.
3. Valoarea se aplică la o probă de apă prelevată de la robinetul consumatorului, printr-o metodă de prelevare adecvată, astfel încît să fie reprezentativă pentru cantitatea medie săptămînală ingerată de către consumator. Metoda de monitorizare trebuie să ia în considerare şi frecvenţa concentraţiilor maxime care pot avea efecte asupra sănătăţii.
4. Pentru cupru se acceptă valoarea de 2,0 mg/l, dacă reţeaua de distribuţie are componente din cupru, cu respectarea celor menţionate la nota 3.
5. Pentru apele îmbuteliate, destinate copiilor, valoarea admisibilă de fluor va constitui 1,0 mg/l.
6. Compuşii specificaţi sînt: benzo(b)fluorantren, benzo(k)fluorantren, benzo(ghi)perilen, indeno(1,2,3-cd) piren.
7. Analizele la microcistina LR se vor limita la cazurile de risc pentru sănătate, cînd, în calitate de priză de apă potabilă, se folosesc apele de suprafaţă cu potenţial pentru dezvoltarea cianobacteriilor.
8. Se va aplica următoarea formulă:
[nitrat] [nitrit]
şi ———— + ————
50 3
în care concentraţiile de nitraţi şiîn care concentraţiile de nitraţi şi nitriţi sînt exprimate în mg/l.
9. Pentru apele îmbuteliate, destinate copiilor, valoarea admisibilă de nitraţi va constitui 5 mg/l, iar de nitriţi - 0,02 mg/l.
10. Prin pesticide se are în vedere: insecticide, erbicide, fungicide, nematocide, acaricide, algicide, rodendicide, slimicide organice, compuşi înrudiţi (ca, de ex., regulatori de creştere) şi metaboliţii relevanţi, produşii de degradare şi de reacţie. Se vor monitoriza numai pesticidele presupuse, prezente în sursa de apă.
11. Concentraţia se referă la fiecare compus individual. Pentru aldrin, dieldrin, heptaclor şi heptaclor epoxid concentraţia maximă este 0,030 micrograme/l.
12. Prin pesticide total se înţelege suma tuturor compuşilor individuali detectaţi şi cuantificaţi în urma procedurii de monitorizare.
13. Pentru apa la care se referă pct.8 lit. a), b) şi d), respectarea în practică a valorii se va realiza în maximum 10 ani de la intrarea în vigoare a prezentelor Norme, în această perioadă pentru plumb acceptîndu-se o valoare de 25 micrograme/l.
14. Concentraţia totală a THM trebuie să fie cît mai mică, fără a compromite dezinfecţia.
Prin compuşii specificaţi se are în vedere: cloroform, bromoform, dibromoclormetan, bromdiclormetan.
Pentru apa la care se referă pct. 8 lit. a), b) şi d), respectarea în practică a valorii se va realiza în maximum 10 ani de la intrarea în vigoare a prezentelor Norme, în primii 5 ani acceptîndu-se o valoare de 150 micrograme/l pentru concentraţia totală a THM.
Tabelul 3. Parametrii indicativi
| Parametri | Valoarea concentraţiei maxime admisibile (CMA) | Unitatea de măsură | Note |
| Aluminiu | 200 | μg/l | |
| Amoniu | 0,5 | mg/l | |
| Bacterii coliforme | 0 | număr/100 ml | Nota 1 |
| Carbon organic total (COT) | Nici o modificare anormală | | Nota 2 |
| Cloruri | 250 | mg/l | Nota 3 |
| Clostridium perfringens (specia, inclusiv sporii) | 0 | număr/100 ml | Nota 4 |
| Clor rezidual liber | 0,5 | mg/l | Nota 5 |
| Conductivitate | 2500 | microS cm-1 la 20 grade C | Nota 3 |
| Culoare | Acceptabilă consumatorilor şi nici o modificare anormală | | |
| Reziduu sec solubil total | 1500 | mg/l | |
| Duritate totală, minim | 5 | grade germane | |
| Fier | 0,3 | mg/l | |
| Gust | Acceptabil consumatorilor şi nici o modificare anormală | | |
| Mangan | 50 | μg/l | |
| Miros | Acceptabil consumatorilor şi nici o modificare anormală | | |
| Număr de colonii la 22° C | Nici o modificare anormală | | |
| Număr de colonii la 37° C | Nici o modificare anormală | | |
| Oxidabilitate | 5 | mg O2/l | Nota 6 |
| pH | >/= 6,5; | unităţi de pH | Notele 3 şi 7 |
| Sodiu | 200 | mg/l | |
| Sulfat | 250 | mg/l | Notele 3 şi 8 |
| Sulfuri şi hidrogen sulfurat | 100 | μg/l | |
| Turbiditate | | UNT | Nota 9 |
| Zinc | 3 | mg/l | |
| Tritiu | 100 | Bq/l | Notele 10 şi 11 |
| Doza efectivă totală de referinţă | 0,1 | mSv/an | Notele 11 şi 12 |
| Activitatea alfa globală | 0,1 | Bq/l | Nota 13 |
| Activitatea beta globală | 1 | Bq/l | Nota 13 |
Note:
1. Pentru apa îmbuteliată, unitatea de măsură este număr /250 ml.
2. Acest parametru va fi măsurat numai pentru sistemele de aprovizionare care furnizează mai mult de 10 000 mc pe zi.
3.Apa nu trebuie să fie agresivă.
4. Acest parametru trebuie monitorizat în cazul în care sursa de apă este de suprafaţă sau mixtă, iar cînd este decelat, trebuie investigată şi prezenţa altor micro-organisme patogene, ca, de ex., criptosporidium.
5. În cazul utilizării apelor de suprafaţă tratate, în vederea prevenirii riscurilor pentru sănătate, se stabileşte o concentraţie minimă de clor rezidual liber la robinetul consumatorului de 0,1 - 0,2 mg/l. Pentru apele cu o capacitate mai mare de clor absorbţie, se acceptă un nivel maxim de 1mg/l.
6. Acest parametru se va analiza în cazul în care este imposibilă sau nu este prevăzută determinarea carbonului organic total (COT).
7. Pentru apa plată îmbuteliată, valoarea minimă poate fi redusă pînă la 4,5 unităţi de pH. Pentru apa îmbuteliată care conţine în mod natural sau este îmbogăţită cu bioxid de carbon, valoarea pH-ului poate fi mai mică.
8. Se acceptă pînă în anul 2015 o valoare admisibilă pentru sulfaţi de 500 mg/l, cu respectarea condiţiei menţionate la Nota 3.
9. Pentru apa rezultată din tratarea unei surse de suprafaţă nu se va depăşi 1,0 UNT (unităţi nefelometrice de turbiditate) înainte de dezinfecţie.
10. Frecvenţa, metodele şi localizările pentru monitorizare vor fi stabilite conform pct. 3 din anexa nr. 2 la prezentele Norme.
11. Doza efectivă totală de referinţă acceptată pentru un adult corespunde unui consum zilnic de 2 litri apă potabilă pe o durată de un an. Monitorizarea tritiului şi a radioactivităţii în apa potabilă se face în cazul în care nu există datele necesare pentru calcularea dozei efective totale. În cazul în care monitorizările efectuate anterior denotă că nivelurile de tritiu la doza efectivă totală de referinţă sînt cu mult sub nivelul valorii parametrice, se va renunţa la monitorizarea tritiului.
12. Exclusiv tritiu, potasiu-40, radon şi descendenţii radonului. Frecvenţa, metodele şi punctele pentru monitorizare vor fi stabilite conform anexei nr.2 la prezentele Norme.
13. Caracterizarea calităţii apei, din punctul de vedere al conţinutului radioactiv, se face prin măsurarea activităţii alfa şi beta globală. În cazul în care valoarea de referinţă este depăşită, se impune determinarea activităţii specifice a radionuclizilor, conform Regulilor şi normativelor sanitaro-epidemiologice privind supravegherea şi monitorizarea calităţii apei potabile.
Anexa nr.2 la Normele sanitare privind calitatea apei potabile
MONITORIZAREA DE CONTROL ŞI DE AUDIT I. Monitorizarea de control
1. Monitorizarea de control are drept scop oferirea periodică a informaţiilor despre calitatea organoleptică şi microbiologică a apei potabile, produse şi distribuite, despre eficienţa tehnologiilor de tratare, cu accent pe tehnologia de dezinfecţie, pentru a se determina dacă apa potabilă este corespunzătoare sau nu din punctul de vedere al valorilor parametrilor relevanţi, stabiliţi prin prezentele Norme.
2. Pentru monitorizarea de control sînt obligatorii următorii parametri:
| Aluminiu | Nota 1 |
| Amoniu | |
| Bacterii coliforme | |
| Culoare | |
| Concentraţia ionilor de hidrogen (pH) | |
| Conductivitate | |
| Clorul rezidual liber | Nota 2 |
| Clostridium perfringens | Nota 3 |
| Escherichia coli | |
| Fier | |
| Gust | |
| Miros | |
| Nitriţi | Nota 4 |
| Oxidabilitate | Nota 5 |
| Pseudomonas aeruginosa | Nota 6 |
| Sulfuri şi hidrogen sulfurat | Nota 7 |
| Turbiditate | |
| Număr de colonii dezvoltate (22o C şi 37o C) | Nota 6 |
Note:
1. Numai în cazul în care este folosit în calitate de coagulant.
2. Clorul rezidual liber trebuie să reprezinte minimum 80% din clorul rezidual total.
3. Acest parametru trebuie monitorizat în cazul în care sursa de apă este de suprafaţă sau mixtă, iar cînd este decelat, trebuie investigată şi prezenţa altor microorganisme patogene, ca, de exemplu, criptosporidium.
4. Se va determina numai în cazul în care este utilizat clorul sau substanţele clorigene pentru dezinfecţie.
5. Se va determina în situaţia în care dotarea tehnică nu permite determinarea COT.
6. Se va determina numai pentru apa îmbuteliată.
7. Se va determina numai în situaţia în care se practică desulfurizarea apei.
3. Ministerul Sănătăţii şi Agenţia Construcţii şi Dezvoltare a Teritoriului vor stabili, în termen de 6 luni de zile de la publicarea prezentelor Norme în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, frecvenţa, metodele şi localizările cele mai relevante pentru punctele de monitorizare specificate în anexa nr. 2, luînd în considerare prevederile importante existente în legislaţia din acest domeniu sau rezultatele obţinute din programele corespunzătoare de monitorizare.
4.Centrul teritorial/de performanţă de sănătate publică poate completa lista de la pct. 2 din prezenta anexă cu alţi parametri relevanţi pentru condiţiile locale şi/sau pentru tehnologiile de tratare.
(se modifică prin HG384 din 12.05.10, MO78-80/21.05.10 art.455)
II. Monitorizarea de audit
5. Scopul monitorizării de audit este de a oferi informaţia necesară pentru a se determina dacă valorile sînt sau nu conforme pentru toţi parametrii stabiliţi prin prezentele Norme.
6. Pentru monitorizarea de audit este obligatoriu să fie monitorizaţi toţi parametrii prevăzuţi la pct.6 din prezentele Norme.
7. Monitorizarea de audit se efectuează de către centrul teritorial/de performanţă de sănătate publică, conform regulilor şi normativelor sanitaro-epidemiologice de supraveghere şi monitorizare a calităţii apei potabile.
8. Frecvenţa minimă de prelevare şi analiză a apei potabile, distribuită prin sistem public, rezervor mobil sau folosită ca sursă în industria alimentară, se stabileşte conform tabelului 1A din prezenta anexă.
9. Probele trebuie prelevate din punctele de conformare definite la pct.8 din prezentele Norme, pentru a se asigura că apa potabilă îndeplineşte cerinţele Normelor. Prelevarea probelor din reţeaua de distribuţie dintr-o zonă de aprovizionare sau de la staţia de tratare, pentru determinarea unui anumit parametru, se face numai în cazul în care se poate demonstra că prin prelevare nu are loc nici o modificare adversă a valorii măsurate pentru parametrul în cauză.
Tabelul 1A
| Volumul de apă distribuit sau produs zilnic într-o zonă de aprovizionare (Notele 1 şi 2), mc | Monitorizarea de control numărul de probe/an (Notele 3, 4 şi 5) | Monitorizarea de audit numărul de probe/an (Notele 3 şi 5) |
| Nota 6 | Nota 6 |
| > 100 000 | 4 | 1 |
| > 1000 000 | 4+ 3 pentru fiecare 1000 mc/zi, ca parte din volumul total | 1+1 pentru fiecare 3 300 mc/zi, ca parte din volumul total |
| > 10000 000 | 3 + 1 pentru fiecare 10 000 mc/zi, ca parte din volumul total |
| > 100000 | 10 + 1 pentru fiecare 25 000 mc/zi, ca parte din volumul total |
Note:
1. Prin zonă de aprovizionare se înţelege o suprafaţă geografic delimitată, în care apa potabilă provine din una sau mai multe surse, iar calitatea apei poate fi considerată ca fiind aproape uniformă.
2. Volumele de apă sînt calculate ca medii pe o perioadă de un an. Pentru determinarea numărului minim de probe de apă ce trebuie prelevate dintr-o zonă de distribuţie, poate fi luat în calcul numărul locuitorilor faţă de volumul de apă produs sau distribuit, raportul pentru consum fiind de 200 l/ zi / cap de locuitor.
3. În cazul distribuţiei intermitente de scurtă durată, precum şi în cazul distribuţiei apei din cisterne, numărul de probe va fi stabilit de către centrele teritoriale/de performanţă de sănătate publică
4. Numărul de probe şi parametrii stabiliţi în anexa nr. 1 la prezentele Norme pot fi reduşi de către centrele teritoriale/de performanţă de sănătate publică, în cazul în care:
a) rezultatele analizelor probelor prelevate pe o perioadă de cel puţin 2 ani succesivi sînt constante şi cu mult mai bune decît cele prevăzute în anexa nr. 1 la prezentele Norme;
b) nu a intervenit nici un factor suplimentar cu potenţial de a afecta calitatea apei.
Frecvenţa de prelevare şi analiză nu poate fi redusă în aşa măsură încît să conducă la prelevarea a mai puţin de 50% din numărul total de probe prevăzute în tabel, cu excepţia situaţiei indicate la punctele 8 şi 9 din prezentele Norme.
5. Punctele şi frecvenţa de prelevare, pe cît e posibil, vor fi alese şi distribuite uniform în timp şi spaţiu.
6. Frecvenţa de prelevare şi numărul de probe vor fi stabilite de către centrele teritoriale/de performanţă de sănătate publică.
(se modifică prin HG384 din 12.05.10, MO78-80/21.05.10 art.455)
10. Frecvenţa minimă de prelevare şi analiză pentru apa potabilă îmbuteliată se face conform tabelului 1B.
| Volumul de apă îmbuteliat zilnic (volum exprimat ca medie anuală), mc | Monitorizarea de control, numărul de probe de prelevat pe an | Monitorizarea de audit, numărul de probe de prelevat pe an |
| < 10 | 1 | 1 |
| > 10 | 12 | 1 |
| > 60 | 1 pentru fiecare 5 mc, ca parte din volumul total | 1 pentru fiecare 100 mc, ca parte din volumul total |
Anexa nr.3 la Normele sanitare privind calitatea apei
SPECIFICAŢII PENTRU ANALIZA PARAMETRILOR
În laboratoarele în care se efectuează analiza probelor de apă pentru monitorizare trebuie să fie asigurat controlul calităţii analitice. Totodată, laboratoarele în cauză vor fi supuse periodic unui control efectuat de o instituţie certificată, preferabil membră a Organizaţiei Europene de Acreditare.
1. Parametrii pentru care metodele de analiză sînt specificate:
Bacterii coliforme şi Escherichia coli (E. coli) (ISO 9308-1)
Enterococi (ISO 7899-2)
Pseudomonas aeruginosa (EN ISO 12780)
Numărul de colonii la 22°C (EN ISO 6222)
Numărul de colonii la 37° C (EN ISO 6222)
Clostridium perfringens (inclusiv sporii)
Filtrarea prin membrană, urmată de cubarea anaerobă a membranei pe agar m-PC (Nota 1) la 44 @/- 1° C pentru 21 @/- 3 ore. Se numără coloniile de culoare galbenă care se schimbă în roz sau roşu după expunerea la vaporii de hidroxid de amoniu timp de 20 - 30 de secunde.
Notă: Compoziţia mediului de agar m-PC este următoarea:
| Mediu de bază | |
| Triptoză | 30 g |
| Extract de drojdie | 20 g |
| Sucroză | 5 g |
| Hidroclorit de L-cisteină | 1 g |
| MgSO4 x 7H2O | 0,1 g |
| Roşu de bromcresol | 40 mg |
| Agar | 15 g |
| Apă | 1 000 ml |
Se dizolvă ingredientele mediului bazal, se corectează pH-ul la 7,6 şi se autoclavează la 121° C timp de 15 minute. Se răceşte şi se adaugă:
| D-cicloserină | 400 mg |
| Polimixină-B sulfat | 25 mg |
| Indosil-beta-D-glucozid | 60 mg |
| 0,5% soluţie sterilizată şi | |
| filtrată de difosfat de fenoftaleină | 20 ml |
| 4,5% FeCl3 x 6H2O filtrată şi sterilizată | 2 ml |
Notă. Se admite folosirea altor medii de cultură, omologate pe teritoriul Republicii Moldova, cu caracteristici analogice, admise de Ministerul Sănătăţii.
2. Parametrii pentru care sînt specificate caracteristicile de performanţă:
2.1. Metoda de analiză folosită trebuie să asigure măsurarea cel puţin a unei concentraţii egale cu valoarea parametrului (CMA). Pentru parametrii de mai jos caracteristicile de performanţă specificate sînt: acurateţea, precizia şi limita de detecţie:
| Parametru | Acurateţea, % din CMA (Nota 1) | Precizia, % din CMA (Nota 2) | Limita de detecţie, % din CMA (Nota 3) | Note |
| Acrilamidă | controlul concentraţiei conform specificaţiei de producţie |
| Aluminiu | 10 | 10 | 10 | |
| Amoniu | 10 | 10 | 10 | |
| Arsen | 10 | 10 | 10 | |
| Benzen | 25 | 25 | 25 | |
| Benz(a)piren | 25 | 25 | 25 | |
| Bor | 10 | 10 | 10 | |
| Bromaţi | 10 | 10 | 10 | |
| Cadmiu | 10 | 10 | 10 | |
| Cloruri | 10 | 10 | 10 | |
| Clorură de vinil | controlul concentraţiei conform specificaţiei de producţie |
| Conductivitate | 10 | 10 | 10 | |
| Crom | 10 | 10 | 10 | |
| Cianuri totale | 10 | 10 | 10 | Nota 4 |
| Cianuri libere | 10 | 10 | 10 | |
| Cupru | 10 | 10 | 10 | |
| 1,2-dicloreten | 25 | 25 | 10 | |
| Epiclorhidrină | controlul concentraţiei conform specificaţiei de producţie |
| Fluor | 10 | 10 | 10 | |
| Hidrocarburi policiclice aromatice | 25 | 25 | 25 | Nota 5 |
| Mangan | 10 | 10 | 10 | |
| Mercur | 10 | 10 | 10 | |
| Nichel | 10 | 10 | 10 | |
| Nitraţi | 10 | 10 | 10 | |
| Nitriţi | 10 | 10 | 10 | |
| Oxidabilitate | 25 | 25 | 10 | Nota 6 |
| Pesticide | 25 | 25 | 25 | Nota 7 |
| Plumb | 10 | 10 | 10 | |
| Seleniu | 10 | 10 | 10 | |
| Sodiu | 10 | 10 | 10 | |
| Stibiu | 25 | 25 | 25 | |
| Sulfat | 10 | 10 | 10 | |
| Tetracloretan | 25 | 25 | 10 | Nota 8 |
| Tricloretenă | 25 | 25 | 10 | Nota 8 |
| Trihalometani - Total | 25 | 25 | 10 | Nota 5 |
Note:
1. Acurateţea este eroarea sistematică şi este exprimată ca diferenţa dintre valoarea medie a unui număr mare de determinări repetate şi valoarea adevărată (conform definiţiei standardului ISO 5725).
2. Precizia este eroarea aleatoare şi este exprimată ca deviaţia standard a dispersiei rezultatelor faţă de o valoare medie (conform definiţiei standardului ISO 5725).
3. Limita de detecţie se consideră a fi:
a) o valoare de 3 ori mai mare decît deviaţia standard asociată unui număr de determinări, pentru o probă simplă de apă, conţinînd o concentraţie mică a parametrului;
b) o valoare de 5 ori mai mare decît deviaţia standard a unei probe martor pentru fiecare serie de probe.
4. Metoda va determina cianurile totale sub toate formele.
5. Caracteristicile de performanţă se aplică individual pentru substanţele specificate, la 25% din valoarea parametrilor menţionaţi în anexa nr. 1 la prezentele Norme.
6. Oxidarea se va efectua timp de 10 minute la 100° C în mediu acid, folosind permanganat de potasiu.
7. Caracteristicile de performanţă se aplică individual pentru fiecare pesticid şi depind de pesticidul respectiv. În prezent, această limită de detecţie nu este realizabilă pentru toate pesticidele, dar trebuie să constituie un obiectiv de realizat.
8. Caracteristicile de performanţă se aplică individual pentru substanţele specificate, la 50% din valoarea parametrilor menţionaţi la anexa nr.1 la prezentele Norme.
2.2. Pentru concentraţia ionilor de hidrogen, prin metoda de analiză aplicată trebuie să poată fi măsurată o concentraţie egală cu CMA, cu o acurateţe şi o precizie de 0,2 unităţi de pH.
3. Parametrii pentru care nu sînt specificate performanţele metodelor de analiză:
Carbon organic total
Culoare
Gust
Miros
Turbiditate (Pentru monitorizarea turbidităţii în apa de suprafaţă tratată, prin metoda de analiză aplicată trebuie să se măsoare cel puţin concentraţii egale cu valoarea parametrilor (CMA), cu o acurateţe şi o precizie de 25%).
Anexa nr.3 la Hotărîrea Guvernului nr. 934 din 15 august 2007
Regulament CU PRIVIRE LA BĂUTURILE NEALCOOLICE I. Generalităţi
1. Regulamentul cu privire la băuturile nealcoolice (în continuare – Regulament) stabileşte cerinţele faţă de calitatea şi inofensivitatea băuturilor nealcoolice, precum şi cerinţe suplimentare de etichetare şi de plasare pe piaţă a băuturilor nealcoolice.
2. În sensul prezentului Regulament, următorii termeni se definesc după cum urmează:
băuturi nealcoolice - băuturi care conţin cel mult 0,5% în volum de alcool (măsurat la temperatura de 20◦C) şi sînt fabricate din apă potabilă, cu adaos de aditivi alimentari, sucuri, inclusiv concentrate, de fructe şi/sau legume, siropuri de fructe, pomuşoare şi/sau de plante aromatice, arome şi/sau substanţe aromatizate, zaharuri naturale (zahăr, fructoză, glucoză), îndulcitori, miere, fiind îmbuteliate, saturate sau nu cu dioxid de carbon. Băuturile fermentate cu conţinutul în alcool de pînă la 1,2% în volum se consideră băuturi nealcoolice;
băuturi cu suc de fructe şi/sau de legume - băuturi nealcoolice care conţin cel puţin 4% de suc de fructe şi/sau legume;
băuturi cu valoare energetică redusă - băuturi nealcoolice care conţin îndulcitori şi a căror valoare energetică a fost redusă cu cel puţin 30% în raport cu băutura originală, fabricată cu adaos de zahăr şi fără adaos de îndulcitori;
băuturi nealcoolice aromatizate - băuturi nealcoolice, fabricate din apă potabilă, cu adaos de arome şi/sau de substanţe aromatizate, cu sau fără adaosul altor materii prime specificate la definiţia „băuturi nealcoolice”, în general saturate cu dioxid de carbon;
băuturi praf - amestec a diferite materii prime, specificate la definiţia „băuturi nealcoolice” în formă de praf, granule sau tablete, destinate producerii de băuturi nealcoolice prin reconstituire;
băuturi răcoritoare - băuturi nealcoolice aromatizate, fabricate din apă potabilă, concentrate pentru băuturi sau materiile prime pentru producerea lor, în general saturate cu dioxid de carbon;
concentrate pentru producerea de băuturi nealcoolice - produse care conţin cel mult 0,5% în volum de alcool (măsurat la temperatura de 20oC) şi materiile prime specificate la definiţia „băuturi nealcoolice”, destinate producerii băuturilor nealcoolice prin diluţie, conform proporţiei recomandate de producător;
concentrate pentru băuturi - amestec condensat de diferite materii prime utilizate la fabricarea băuturilor nealcoolice, destinate producerii băuturilor prin diluţie;
cvas - băutura nealcoolică, cu un conţinut de alcool de pînă la 1,2% în volum, fabricat prin fermentarea alcoolică sau alcoolică şi lactică incompletă a extractelor de cereale, precum şi a extractelor din legume, fructe şi pomuşoare, precum şi a altor materii prime de origine vegetală şi a produselor ce conţin zaharuri naturale, cu sau fără adaosul ulterior al aditivilor gustativi aromatici;
sirop - concentrate ce conţin mai mult de 50% în masă de zaharuri naturale.
II. Cerinţe privind materia primă de bază şi materialele auxiliare
3. Apa folosită pentru fabricarea băuturilor nealcoolice trebuie să corespundă, din punctul de vedere al calităţii şi inofensivităţii, prevederilor actelor normative în vigoare privind apa potabilă.
4. Alte materii prime ce pot fi folosite la fabricarea băuturilor nealcoolice sînt:
zahăr, glucoză şi fructoză;
sucuri de fructe şi/sau legume, inclusiv sucuri concentrate;
siropuri de fructe, pomuşoare şi/sau plante aromatice recunoscute ca inofensive pentru consumul uman alimentar;
arome naturale (inclusiv macerate sau uleiuri), identic naturale sau artificiale, substanţe aromatizate;
miere;
materie primă cerealieră sau produse de prelucrare a cerealelor;
drojdii de panificaţie sau cultură pură de levuri;
dioxid de carbon.
5. Utilizarea aditivilor alimentari se efectuează în conformitate cu prevederile Normelor şi regulilor sanitare privind aditivii alimentari, nr.06.10.3.46 din 17 decembrie 2001 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr.50-52, art.123, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr.5-8, art.12).
6. Calitatea şi inofensivitatea materiei prime şi ale materialelor auxiliare utilizate la fabricarea băuturilor nealcoolice trebuie să corespundă actelor normative în vigoare.
7. Indicii de puritate şi de inofensivitate ai aditivilor alimentari trebuie să corespundă cerinţelor prevăzute în actele normative naţionale, iar în lipsa acestora - specificaţiilor Comitetului mixt de experţi al FAO/OMS (Organizaţia pentru Agricultură şi Alimentaţie/Organizaţia Mondială a Sănătăţii) (JECFA) pentru aditivii alimentari.
III. Tratamente permise
8. Băuturile nealcoolice pot fi fabricate pasteurizate (fără adaos de conservant) şi nepasteurizate (cu sau fără adaos de conservant).
IV. Clasificarea băuturilor nealcoolice şi a concentratelor pentru producerea lor, cerinţe de calitate şi inofensivitate
9. Băuturile nealcoolice se clafisică în grupe şi subgrupe şi trebuie să prezinte următoarele semne organoleptice:
| Clasificarea | Semne organoleptice |
| Tipul | Grupa | Subgrupa | Aspect | Gust şi miros |
| Băuturi nealcoolice | Băuturi nealcoolice aromatizate | Băuturi cu suc de fructe sau legume | De la limpede la tulbure, posibil cu sediment neînsemnat, fără impurităţi străine | Corespunzător ingredientelor utilizate, fără gust şi miros străin |
| | Băuturi răcoritoare |
| | Băuturi fermentate (cvas) |
| Concentrate pentru producerea băuturilor nealcoolice | Concentrate de fructe sau legume | | De la opalescent la tulbure cu sediment, fără impurităţi străine |
| Concentrate pentru băuturi | Sirop | De la limpede la tulbure, posibil cu sediment neînsemnat, fără impurităţi străine |
| | Băutură praf | Praf, granule sau tablete, fără impurităţi străine |
10. Conţinutul de elemente toxice în băuturile nealcoolice nu va depăşi următoarele limite maxime, mg/dm3
:
Plumb 0,3
Arsen O, 1
Cadmiu 0,03
Mercur 0,005
11. Băuturile nealcoolice trebuie să corespundă următoarelor cerinţe microbiologice:
| Denumirea produselor | Număr germeni mezofil – aerobi şi facultativ - anaerobi, unităţi formatoare colonii (UFC)/cm3 maximal | Bacterii coliforme, nu se admit în (cm3): | Microorganisme patogene, inclusiv salmonela, nu se admit în (cm3): | Drojdii şi mucegaiuri, UFC/cm3 maximal | Note |
| Băuturi nealcoolice nepasteurizate şi fără adaos de conservant, cu stabilitatea de pînă la 30 de zile | 30 | 333 | 25 | 100 | |
| Băuturi nealcoolice, inclusiv cu adaos de sucuri, cu stabilitatea de peste 30 de zile: |
| cu adaos de zaharuri naturale | - | 100 | 100 | 15* | *UFC/100 cm3, maximal |
| cu adaos de îndulcitori | 100* | 100 | 100 | - | *Numărul microorganismelor mezofil aerobe |
| cu adaos de suc | - | 100 | 100 | 40* | * Volumul (cm3) în care nu se admit |
| Concentrate (lichide, paste, praf, granule, tablete) pentru băuturi nealcoolice în ambalaj de desfacere | 5·104* | 1,0 | 25 | 10** | * Cu excepţia concentratelor ce conţin bicarbonat de sodiu ** Volumul (cm3) sau masa (g) în care nu se admite |
| Siropuri nepasteurizate | - | 1,0 | 25 | 50* | *UFC/10 cm3, maximal |
| Siropuri pasteurizate turnate fierbinţi | - | 1,0 | 25 | 40* | *Volumul (cm3) în care nu se admit |
| Băuturi fermentate: |
| Cvasuri filtrate nepasteurizate preambalate în PET | | 10 | 25 | | |
| Cvasuri filtrate pasteurizate | 10 | 10 | 25 | 100 | |
12. Conţinutul de cofeină nu va depăşi 150 mg/dm3 în băuturile nealcoolice care conţin cofeină şi 400 mg/dm3 - în băuturile nealcoolice speciale cu adaos de cofeină.
13. Conţinutul de chinină în băuturile nealcoolice nu va depăşi 85 mg/dm3.
14. Parametrii de calitate şi inofensivitate în băuturile nealcoolice, inclusiv determinarea masei şi volumului, se efectuează cu mijloace de măsurare adecvate, legalizate şi verificate metrologic.
V. Etichetarea
15. Etichetarea băuturilor nealcoolice se efectuează în conformitate cu Normele privind etichetarea produselor alimentare, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.996 din 20 august 2003 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr.198-199, art.1046), Normele sanitare privind etichetarea nutriţională, etichetarea produselor alimentare cu destinaţie dietetică specială, etichetarea produselor alimentare modificate genetic sau obţinute din organisme modificate genetic”, nr.01-04 din 31 mai 2004 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr.138-146, art.281), cu următoarele modificări, completări şi precizări:
denumirea „sirop” poate fi utilizată cu referinţă la concentratele pentru băuturi care conţin mai mult de 50% în masă de zaharuri naturale;
prin etichetare va fi indicată valoarea energetică, exprimată în kcal/100 cm3;
referitor la băuturile praf, informaţia va fi indicată pentru produsul preparat pentru consum;
dacă conţinutul în dioxid de carbon constituie minim 2g/l, pe etichetă se va specifica că băutura este saturată;
dacă conţinutul în dioxid constituie mai puţin de 2 g/l, pe etichetă se va specifica că băutura este nesaturată;
pentru băuturile cu valoare energetică redusă, eticheta va conţine informaţii despre conţinutul zaharurilor naturale şi al îndulcitorilor utilizaţi;
în cazul în care nu a fost adăugat zahăr, pe etichetă se va face inscripţia „Fără adaos de zahăr”;
în cazul în care valoarea energetică a fost redusă cu 30% în comparaţie cu băutura originală, fabricată cu adaos de zahăr, pe etichetă se face inscripţia „Cu valoare energetică redusă”;
în cazul în care băutura nealcoolică conţine îndulcitorul „aspartam”, pe etichetă se va face inscripţia „Conţine sursă de fenilalanină”.
16. Chinina şi cofeina, utilizate ca substanţe aromatizante la fabricarea băuturilor nealcoolice, vor fi menţionate prin denumire în lista ingredientelor imediat după termenul „aromatizator”.
17. Băuturile nealcoolice care conţin cofeină din orice sursă, în proporţie de 150 mg/dm3 sau mai mult, vor avea aplicată pe etichetă menţiunea „Conţinut sporit de cofeină”, urmată de conţinutul cofeinei, exprimat în mg/100 cm3, şi înscrisă în acelaşi cîmp de vedere cu denumirea sub care este comercializat produsul.
18. Etichetarea băuturilor nealcoolice care conţin ingrediente obţinute din organisme modificate genetic, aditivi alimentari modificaţi genetic se va efectua în conformitate cu Normele sanitare privind etichetarea nutriţională, etichetarea produselor alimentare cu destinaţie dietetică specială, etichetarea produselor alimentare modificate genetic sau obţinute din organisme modificate genetic, nr.01-04 din 31 mai 2004.
19. La etichetarea băuturilor nealcoolice nu se admit declaraţii de sănătate.
20. Devierile în negativ pentru masă şi volum sînt specificate în anexa la prezentul Regulament.
VI. Depozitarea şi transportarea
21. Băuturile nealcoolice în ambalaje transparente vor fi depozitate şi transportate astfel, încît să fie protejate de acţiunea razelor solare directe.
22. Băuturile nealcoolice vor fi depozitate şi comercializate în locuri ferite de îngheţ şi de acţiunea directă a razelor solare.
VII. Controlul asupra respectării prezentului Regulament
23. Controlul asupra respectării prezentului Regulament se pune în sarcina organelor abilitate.
24. Pentru nerespectarea prevederilor prezentului Regulament, persoanele vinovate, inclusiv persoanele cu funcţii de răspundere ale organelor de control, poartă răspundere în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Anexă la Regulamentul privind băuturile nealcoolice
Devierile permise în negativ pentru masă şi volum
| Volumul ambalajului de consum (sticle, cutii, pungi etc.) | Discrepanţa |
| Pînă la 50 g sau 50 ml | 9 % |
| Mai mare de 50 g sau 50 ml pînă la 100 g sau 100 ml | 4,5 g sau 4,5 ml |
| Mai mare de 100 g sau 100 ml pînă la 200 g sau 200 ml | 4,5 % |
| Mai mare de 200 g sau 200 ml pînă la 300 g sau 300 ml | 9 g or 9 ml |
| Mai mare de 300 g sau 300 ml pînă la 500 g sau 500 ml | 3 % |
| Mai mare de 500 g sau 500 ml pînă la 1000 g sau 1000 ml | 15 g sau 15 ml |
| Mai mare de 1,0 kg sau 1,0 litri | 1,5 % |
Anexa nr.4 la Hotărîrea Guvernului nr. 934 din 15 august 2007
Regulament cu privire la apele minerale medicinale I. Generalităţi
1. Regulamentul cu privire la apele minerale medicinale (în continuare - Regulament) este elaborat în baza Legii nr. 1456-XII din 25 mai 1993 cu privire la activitatea farmaceutică şi în corespundere cu Directiva Uniunii Europene 2001/83/EEC privind codul comunitar referitor la produsele medicinale pentru uz uman, ţinînd cont de prevederile Directivei Uniunii Europene 80/777/EEC privind armonizarea legislaţiei ţărilor-membre în domeniul utilizării şi comercializării apelor minerale naturale.
2. Scopul Regulamentului
Prezentul Regulament vizează zăcămintele de ape subterane recunoscute ca ape minerale medicinale şi reglementează procedura de recunoaştere şi aprobare a apelor minerale medicinale, stabileşte cerinţele privind calitatea acestora, avînd drept obiectiv protecţia sănătăţii umane împotriva efectelor oricărui tip de contaminare a apei minerale. Regulamentul se referă la toate apele minerale medicinale, recunoscute ca atare, îmbuteliate pentru comercializare ca produs farmaceutic sau folosite pentru uz intern şi extern în condiţii de staţiune balneară sau centre medicale de recuperare.
3. Prevederile Regulamentului
Prezentul Regulament:
a) implică identificarea şi recunoaşterea oficială a apelor minerale medicinale;
b) prescriu condiţii de exploatare a sursei de apă minerală medicinală;
c) stabileşte criteriile microbiologice şi chimice ale apei minerale medicinale;
d) reglementează comercializarea apelor minerale medicinale îmbuteliate şi stabilesc etichetarea obligatorie a particularităţilor acestora;
e) reglementează utilizarea zăcămintelor de ape minerale medicinale în condiţii de staţiune balneară;
f) stabilesc semnele comerciale utilizate pentru ape minerale medicinale îmbuteliate;
g) conţin cerinţe şi restricţii privind etichetarea şi publicitatea;
h) prevăd controale periodice ale surselor de apă minerală naturală de către organele abilitate de stat;
i) argumentează statutul pentru restricţii etc.
4. Definiţii
În sensul prezentului Regulament, următorii termeni se definesc după cum urmează:
apă minerală medicinală - apă care provine dintr-o sursă naturală – izvor, lac sau foraj, avînd limite concrete geografice şi hidrogeologice, întrunind cel puţin una din următoarele condiţii:
a) conţinut de săruri minerale dizolvate peste 1g/l;
b) prezenţa unor elemente chimice cu acţiune farmacologică cunoscută, în proporţii minim necesare;
c) conţinut de gaze dizolvate cu efecte biologice, în concentraţii stabilite – 1000mg/l CO2, 1mg/l H2S;
d) temperaturi de peste 20°C, indiferent de conţinutul mineral care le conferă caracteristica de ape termale;
e) existenţa unei acţiuni terapeutice recunoscute ştiinţific, situaţie ce le conferă acestor ape minerale statut de medicament, fiind interzisă orice modificare sau prelucrare prin adăugare sau extragere de substanţe, cu excepţia dioxidului de carbon;
ape termale - ape extrase din subteran sau emergente la suprafaţă cu o temperatură mai mare cu 20°C;
staţiune balneară – instituţie situată în apropierea unei surse de ape termale sau minerale medicinale ce oferă asistenţă medicală şi facilităţi pentru aplicarea tehnicilor hidroterapeutice;
hidroterapie – diferite tehnici de aplicare a apei ca remediu terapeutic pentru diferite maladii (băi, duşuri, jeturi).
marcă comercială - denumirea cu care apa minerală medicinală îmbuteliată se comercializează şi indică o oarecare clasificare calitativă, marcă comercială sau o denumire imaginară.
Apa minerală medicinală se deosebeşte de alte ape prin:
a) conţinutul specific de substanţe minerale din apă sau prin microbismul său specific, ce pot imprima apei anumite calităţi terapeutice;
b) obţinerea ei directă din surse naturale emergente sau din sonde forate ce exploatează straturi acvifere subterane. În aceste condiţii, se iau toate măsurile de prevenire a poluării sau influenţei din exterior asupra proprietăţilor chimice şi fizice ale apei minerale naturale;
c) stabilitatea componenţei compuşilor chimici, fără fluctuaţii naturale semnificative;
d) colectarea şi extragerea ei în condiţii ce garantează puritatea microbiană şi stabilitatea componenţilor chimici de bază;
e) îmbutelierea în ambalaje de desfacere nemijlocit lîngă sursă, cu respectarea condiţiilor speciale de igienă;
f) respectarea componenţei naturale, fără a fi supusă oricărui tip de tratare suplimentară, cu excepţia celor prevăzute de prezentul Regulament.
II. Domeniul de aplicare
5. Prezentul Regulament se referă numai la apele minerale medicinale, recunoscute ca atare de autorităţile competente, cu un conţinut specific din punctul de vedere microbiologic şi chimic, bogate în săruri minerale şi care conţin anumite substanţe biologic active în concentraţii terapeutice, hidrogen sulfurat, cu un nivel specific de radioactivitate, temperatură, pH.
Apele minerale medicinale trebuie să fie recunoscute ca atare de către Ministerul Sănătăţii, conform criteriilor stabilite în anexa nr. 1 la prezenta hotărîre, după efectuarea unor cercetări speciale în domeniul medical care, prin conţinutul său specific, au efect terapeutic asupra organismului uman. Acest efect terapeutic se determină de către instituţiile abilitate ale Ministerului Sănătăţii - Agenţia Medicamentului, în comun cu Centrul Naţional de Sănătate Publică în baza cercetărilor medicale speciale sau prin analogie cu alte ape medicinale similare ca componenţă şi proprietăţi.
(se modifică prin HG384 din 12.05.10, MO78-80/21.05.10 art.455)
6. Apele minerale medicinale se clasifică în următoarele categorii:
1) în funcţie de modul de utilizare:
a) cură internă pentru băut – crenoterapie (ingestie), aerosoli şi inhalaţii;
b) administrare parenterală sub formă injectabilă;
c) cură externă sub formă de băi în căzi individuale, în bazine de balneaţie, în bazine de kinetoterapie, în piscine şi solarii, precum şi sub formă de irigaţii medicinale;
2) în funcţie de nivelul de mineralizare:
a) ape minerale cu mineralizări de peste 1g/l substanţe solide dizolvate, divizate în: ape minerale cu mineralizare medie de 1-15 g/l, ape minerale concentrate cu mineralizare de 15-35g/l, ape minerale foarte concentrate cu mineralizare de 35-150 g/l, ape minerale de mare concentraţie cu mineralizare de peste 150 g/l;
b) ape minerale cu mineralizări sub 1 g/l substanţe solide dizolvate - oligominerale, care au componenţi biologic activi ce le imprimă caracterul specific şi care se divizează în: ape oligominerale sulfuroase, ape oligominerale feruginoase, ape oligominerale carbogazoase şi altele asemenea şi ape oligominerale termale, în funcţie de temperatură;
3) în funcţie de compoziţia fizico-chimică:
a) oligometalice – acratice;
b) alcaline şi alcalino-teroase – bicarbonatate, sodice, calcice, magneziene;
c) clorurate-sodice-sărate;
d) sulfatate (conţin sulfaţi peste 600 mg/l);
e) carbogazoase (conţin CO2 natural dizolvat peste 1000 mg/l);
f) feruginoase (conţin Fe natural peste 10 mg/l);
g) bromurate (conţin Br natural peste 25 mg/l);
h) iodurate (conţin I natural peste 5 mg/l);
i) arsenicale (conţin As natural peste 0,7 mg/l);
j) radioactive (conţin radiu natural peste 2 Bq/l);
k) borurate (conţin H3BO3 natural peste 35 mg/l);
l) silicate (conţin H2SiO3 natural peste 50 mg/l);
m) sulfuroase (conţin sulfuri naturale peste 1 mg/l);
n) organice (conţin substanţe organice calculate în ioni de carbon peste 5mg/l);
4) în funcţie de temperatura apei:
a) ape reci -T < 20°C;
b) ape hipotermale -T = 20 - 30°C;
c) ape termale -T =31-38°C;
d) ape hipertermale -T>38°C;
5) în funcţie de valoarea pH-ului:
a) ape superacide - pH < 3,5;
b) ape acide - pH = 3,5 -5,5;
c) ape acidulate - pH = 5,5 -6,8;
d) ape neutre - pH -6,9 -7,l;
e) ape slab alcaline - pH = 7,2 -8,5;
f) ape alcaline - pH > 8,5.
III. Îmbutelierea şi comercializarea apelor minerale medicinale îmbuteliate
7. Îmbutelierea apelor minerale medicinale
7.1. Îmbutelierea apelor minerale medicinale potabile destinate comercializării pentru consum uman ca remediu terapeutic se efectuează la întreprinderi autorizate în acest scop de către Serviciul de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice şi Agenţia Medicamentului.
7.2. Autorizaţia de producere a apelor minerale medicinale îmbuteliate este eliberată de Centrul Naţional de Sănătate Publică, după examinarea datelor privind proprietăţile apei, conform anexei nr.1 la prezentul Regulament, în comun cu Agenţia Medicamentului, în modul stabilit pentru autorizarea fabricării medicamentelor.
7.3. Sub aspectul fabricării şi comercializării, apele minerale medicinale se atribuie la medicamente. Denumirile de ape minerale medicinale se includ în Nomenclatorul de stat al medicamentelor. Certificatul de înregistrare a apelor minerale medicinale îmbuteliate este eliberat de Agenţia Medicamentului.
7.4. Fabricarea apelor minerale medicinale îmbuteliate se efectuează la întreprinderi autorizate şi licenţiate, conform unei tehnologii speciale de îmbuteliere, cu respectarea normelor specifice în vigoare.
7.5. Apele minerale medicinale îmbuteliate se utilizează în medicină la recomandarea medicilor sau/şi farmaciştilor şi se comercializează prin intermediul farmaciilor comunitare, iar eliberarea apelor se face fără prescriere medicală (lista OTC).
7.6. Apele minerale medicinale îmbuteliate necesită a fi păstrate în condiţii adecvate – ferite de lumină, la temperaturi scăzute, iar termenul de păstrare nu trebuie să depăşească 3 luni.
7.7. Nici o apă minerală medicinală îmbuteliată, provenită din alte ţări, nu poate fi comercializată pe teritoriul Republicii Moldova fără a fi recunoscută ca atare şi certificată de autorităţile naţionale competente, în conformitate cu prevederile prezentului Regulament.
8. Condiţiile de exploatare a surselor de apă minerală medicinală
8.1. Sursele de apă minerală medicinală sînt de interes public şi, din aceste considerente, ele trebuie exploatate şi protejate corespunzător.
8.2. În baza rezultatelor prospecţiunilor hidrogeologice efectuate de către Agenţia pentru Geologie şi Resurse Minerale, se elaborează schema tehnologică de exploatare a zăcămîntului de ape minerale medicinale, care se supune expertizei igienice şi ecologice de stat, în modul stabilit de legislaţia în vigoare.
8.3. Exploatarea sursei de apă minerală naturală se autorizează de către Serviciul de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice, dacă s-a constatat că apa corespunde criteriilor stabilite de prezentul Regulament.
(se modifică prin HG384 din 12.05.10, MO78-80/21.05.10 art.455)
8.4. Recepţia şi darea în exploatare a staţiunilor balneoclimaterice, întreprinderilor de exploatarea zăcămintelor şi surselor de ape minerale medicinale izolate se efectuează cu acordul organelor supravegherii sanitaro-epidemiologice de stat şi serviciilor geologic şi ecologic de stat, cu perfectarea documentaţiei oficiale, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
8.5. Pentru a preveni epuizarea rezervelor, agenţii economici efectuează exploatarea zăcămintelor şi surselor de ape minerale în conformitate cu schemele tehnologice de exploatare a zăcămintelor, elaborate în baza resurselor existente, prevederilor autorizaţiei de folosinţă specială a apei, instalaţiilor de captare ce corespund proiectului, cu observări sistematice asupra debitului, nivelului, compoziţiei chimice şi proprietăţilor fizice ale apelor minerale.
8.6. Pentru păstrarea proprietăţilor naturale ale apei minerale medicinale şi pentru prevenirea poluării şi demineralizării ei, sursele trebuie să fie captate. Captarea se bazează pe datele obţinute în urma lucrărilor hidrogeologice.
Metodele de captare şi tipul instalaţiilor de captare se stabilesc în proiectele (schemele) de exploatare, pornind de la particularităţile fiecărui zăcămînt de ape minerale medicinale.
Captarea trebuie:
a) să asigure preluarea totală a apei minerale la adîncimea ce corespunde compoziţiei, debitului şi temperaturii optime;
b) să protejeze apa minerală împotriva pătrunderii apelor freatice, de suprafaţă, deseori poluate, şi de influenţa nefavorabilă a altor factori naturali, precum şi împotriva amestecului cu ape dulci;
c) să prevină pierderile de apă minerală şi gaze;
d) să asigure efectuarea observărilor de regim necesare.
8.7. Pentru fiecare sursă se construieşte un pavilion de asupra instalaţiei de captare, pentru a proteja partea superioară a instalaţiei de acţiunea factorilor atmosferici şi a nu permite accesul persoanelor străine la gura sursei.
8.8. Pentru a proteja apa minerală de degradare şi a păstra toate proprietăţile ei (temperatura, radioactivitatea, conţinutul de gaze dizolvate etc.), tubajul sondei, echipamentul pompelor, conductele pentru debitarea apei din surse la locurile de consum, colectoarele de apă pentru acumularea apei minerale şi cuvele pentru încălzirea apei se execută din materiale rezistente la coroziune, fiind autorizate spre utilizare de către Ministerul Sănătăţii.
8.9. Utilajul pentru exploatarea apei trebuie construit în aşa mod încît să fie exclusă orice posibilitate de impurificare şi păstrate proprietăţile apei pe care aceasta le posedă în sursă:
a) sursa trebuie protejată de riscul impurificării;
b) utilajul pentru dobîndirea apei, ţevile şi rezervoarele trebuie construite în aşa mod încît să reducă minimum schimbările chimice, fizico-chimice sau microbiologice ale apei;
c) ambalajul trebuie prelucrat sau confecţionat în aşa fel încît să micşoreze la minimum influenţa asupra caracteristicilor microbiologice şi chimice ale apei;
d) utilajul de spălat vesela şi de îmbuteliere şi toate celelalte aspecte ale exploatării trebuie să corespundă cerinţelor igienice;
e) conform pct.8.3. din prezentul Regulament, apa minerală naturală poate fi transportată numai în recipientele destinate consumatorului final.
8.10. Dacă, în timpul exploatării sursei, se stabileşte că apa minerală naturală din sursă este poluată şi nu corespunde criteriilor microbiologice stabilite de prezentul Regulament, agentul economic responsabil de exploatarea sursei trebuie să sisteze orice operaţii legate de extragerea apei, în special procesul de îmbuteliere, pînă cînd poluarea şi condiţiile ce au condus la poluare nu vor fi înlăturate, iar apa va corespunde cerinţelor stabilite.
8.11. Autorităţile abilitate controlează periodic corespunderea calităţii apei din sursă cerinţelor stabilite de prezentul Regulament. Pentru fiecare izvor trebuie să fie afişată denumirea acestuia şi compoziţia chimică a apei minerale captate.
8.12. Tipurile de control al calităţii apei din sursele de apă minerală medicinală sînt identice celor de apă minerală naturală, fiind reglementate de Normele sanitare privind utilizarea şi comercializarea apelor minerale naturale.
8.13. Exploatarea zăcămintelor şi observaţiile asupra regimului apelor minerale medicinale se efectuează de către serviciile hidrogeologice ale staţiunilor balneoclimaterice, conform Hotărîrii Guvernului nr. 632 din 18 mai 2002 „Cu privire la studierea, utilizarea şi protecţia apelor minerale”.
9. Criterii de calitate a apei minerale medicinale
A. Criterii microbiologice
9.1. Numărul total de colonii revitalizabile dintr-o apă minerală naturală la sursă trebuie să corespundă populaţiei microbiene normale din apă şi să facă dovada existenţei unei protecţii eficiente a sursei împotriva tuturor tipurilor de contaminare. Numărul total de colonii va fi determinat conform prevederilor subpunctului 3) al pct.2 din anexa nr. 1 la prezentul Regulament.
9.2. După îmbuteliere numărul total de germeni nu poate depăşi 100/ml, la o temperatură cuprinsă între 20◦C - 22◦C, în 72 de ore, pe agar-agar sau pe un amestec agar-gelatină, şi 20/ml la o temperatură de 37◦C, în 24 de ore, pe agar-agar. Numărul total de germeni va fi măsurat într-un interval de 12 ore de la îmbuteliere, apa fiind păstrată pe această durată la temperatura de 40◦C @+/- 10◦C.
9.3. La sursă, în mod normal, aceste valori nu trebuie să depăşească 20 germeni/ml, la o temperatură cuprinsă între 20◦C - 22◦C, în 72 de ore, şi, respectiv, 5 germeni/ml, la o temperatură de 37◦C, în 24 de ore, cu menţiunea că acestea trebuie considerate valori de referinţă şi nu concentraţii maxime permise.
9.4. La sursă şi în timpul comercializării o apă minerală medicinală nu trebuie să conţină:
a) paraziţi şi microorganisme patogene;
b) Escherichia coli şi alte bacterii coliforme şi streptococi fecali în 250 ml de eşantion examinat;
c) bacterii anaerobe sulfitoreducatoare cu înmulţire prin spori în 50 ml de eşantion examinat;
d) Pseudomonas aeruginosa în 250 ml de eşantion examinat.
9.5. Numărul total de bacterii dezvoltate într-o apă minerală medicinală poate fi doar cel care rezultă din creşterea normală a conţinutului de bacterii pe care l-a avut la sursă.
B. Parametrii chimici ai apelor minerale medicinale se cercetează conform listei specificate în anexa nr.2 la prezentele Norme, iar normele admisibile se stabilesc în conformitate cu pct.5 al anexei nr.1 la prezentul Regulament.
9.6. Se interzice exploatarea sau îmbutelierea apei minerale medicinale, care conţine careva din substanţele menţionate în anexa nr.1 la prezentul Regulament în valori ce depăşesc concentraţiile admisibile corespunzătoare fiecărui component sau conţin un oarecare alt component în concentraţii ce fac această apă necorespunzătoare.
9.7. În apele minerale naturale sub limita de detecţie a metodei trebuie să se conţină următoarele impurităţi: detergenţi anionactivi, pesticide şi clor-bifenili, ulei mineral, hidrocarburi policiclice aromatice.
10. Controlul calităţii apelor minerale medicinale
10.1. Responsabil de controlul calităţii apelor minerale medicinale este staţiunea balneară care exploatează zăcămîntul sau producătorul apelor minerale medicinale îmbuteliate. Controlul se efectuează conform prevederilor anexei nr.2 la prezenta hotărîre, în baza programului inclus stabilit în normele tehnice ale producătorului, coordonate cu Centrul Naţional de Sănătate Publică.
10.2. Controlul de stat al calităţii apelor minerale medicinale este exercitat de Centrul Naţional de Sănătate Publică, în conformitate cu Documentaţia Analitico–Normativă, aprobată la etapa înregistrării lor în Republica Moldova.
(se modifică prin HG384 din 12.05.10, MO78-80/21.05.10 art.455)
10.3. Cheltuielile ce ţin de efectuarea analizelor de laborator ale calităţii apelor minerale medicinale sînt suportate de către agenţii economici ce exploatează zăcămintele, importă, produc sau distribuie ape minerale medicinale.
10.4. Prelevarea probelor medii de ape minerale medicinale pentru control se efectuează de către reprezentantul Serviciului de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice în prezenţa specialistului responsabil de calitate în unitatea producătoare/importatoare.
10.5. Producătorii autohtoni, în termen de pînă la 5 zile de la producere, prezintă Centrului Naţional de Sănătate Publică cererea pentru efectuarea prelevării de probe şi controlul de stat al calităţii.
10.6. Agenţii economici importatori, în termen de pînă la 5 zile după importare, depun în adresa Centrului Naţional de Sănătate Publică cerere pentru prelevarea de probe şi efectuarea controlului de stat al calităţii, copia autorizaţiei de import, inclusiv specificaţia (anexa) la contract, legalizată cu ştampila umedă a Agenţiei Medicamentului (la efectuarea primei partide de import) şi copia invoice-lui perfectat vamal în două exemplare. La importarea partidelor ulterioare de ape minerale medicinale, conform aceloraşi autorizaţii de import şi specificaţii (anexe), se prezintă numai copia invoice-lui (în două exemplare), indicîndu-se în cerere numărul autorizaţiei de import.
În cadrul întreprinderilor importatoare se efectuează, în mod obligatoriu, controlul de recepţie al apei, în conformitate cu reglementările în vigoare, cu sortarea preventivă, conform denumirilor, divizărilor şi seriilor.
10.7. Reprezentantul Centrului Naţional de Sănătate Publică se deplasează la întreprinderea solicitantă în decurs de pînă la 5 zile de la înregistrarea cererii şi efectuează controlul într-un termen de pînă la 30 zile lucrătoare de la înregistrarea mostrelor.
10.8. Pentru seriile de ape minerale medicinale autohtone şi de import, a căror calitate corespunde prevederilor prezentului Regulament, se eliberează un certificat igienic în forma aprobată de actele normative în vigoare. Documentul ce atestă calitatea unui lot fabricat/importat de o întreprindere se referă numai la lotul unic fabricat/importat pentru care s-au prelevat probe medii de mostre.
10.9. Pentru seriile de ape minerale medicinale, a căror calitate nu corespunde prevederilor prezentului Regulament, se eliberează numai buletinul de analiză. Aceste serii sînt interzise pentru distribuire şi comercializare pe teritoriul Republicii Moldova. În acest caz, unitatea care a produs/importat lotul apei prezintă producătorului/furnizorului reclamaţie, în modul stabilit. Seriile rebutate urmează a fi restituite producătorului/furnizorului pentru a fi puse în carantină sau nimicite, în conformitate cu legislaţia în vigoare, pe parcursul a cel mult 2 luni de la data emiterii buletinului de analiză. Întreprinderea autohtonă producătoare de ape minerale curative aplică aceeaşi procedură ca şi în cazul apelor de import. Apele minerale medicinale îmbuteliate falsificate vor fi supuse obligator nimicirii, în modul stabilit.
11. Import, export şi reexport de ape minerale medicinale
11.1. Importul de ape minerale medicinale se efectuează în baza autorizaţiei de import, eliberate de Agenţia Medicamentului, în modul stabilit de Ministerul Sănătăţii.
11.2. Pentru import sînt admise numai apele minerale medicinale autorizate în Republica Moldova. Exportul şi reexportul apelor minerale medicinale se efectuează în conformitate cu legislaţia în vigoare.
IV. Etichetarea şi publicitatea
12. Etichetarea
12.1. Pe eticheta apelor minerale medicinale îmbuteliate se indică:
a) denumirea locului unde se exploatează sursa şi denumirea sursei, fîntînii arteziene; denumirea întreprinderii producătoare şi adresa acesteia;
b) componenţa apelor conform analizelor oficiale existente (indicîndu-se numărul procesului-verbal de încercări şi instituţia respectivă, informaţia despre conţinutul analitic al apei, inclusiv compuşii ce caracterizează componenţa ei);
c) marca comercială a apei;
d) termenul de valabilitate şi precauţii speciale de păstrare;
e) în cazul utilizării ambalajelor PET, se face menţiunea „Ambalaj de unică folosinţă”;
f) numărul autorizaţiei ce permite plasarea pe piaţă a apei minerale medicinale;
g) metoda de administrare;
h) toate indicaţiile trebuie să fie vizibile, clare, descifrabile şi persistente.
12.2. Nu se admite comercializarea apei minerale care nu este etichetată în corespundere cu prezentul Regulament.
13. Informaţia şi publicitatea
13.1. Informaţia şi publicitatea se permite numai pentru apele minerale medicinale înregistrate în Republica Moldova.
13.2. Informaţia pentru apele minerale medicinale trebuie să întrunească următoarele cerinţe:
a) să fie veridică, obiectivă şi bazată pe documente oficiale;
b) să nu stimuleze populaţia la folosirea excesivă a apelor minerale medicinale;
c) să nu producă o impresie exagerată despre compoziţia şi originea apelor minerale medicinale sau despre proprietăţile lor medicale;
d) să nu sugereze consumatorului că administrarea apei minerale medicinale va ameliora starea sănătăţii, iar renunţarea se va solda cu agravarea ei;
e) în realizarea spoturilor publicitare ale apelor minerale medicinale să nu se admită încurajarea consumului excesiv al acestor ape;
f) în materialele publicitare să fie indicat numărul de înregistrare în Republica Moldova.
13.3. Agenţii economici prezintă materialele publicitare în adresa Centrului Naţional de Sănătate Publică pentru avizare, unde se organizează recepţia, expertiza materialelor publicitare, cu eliberarea avizului. Modificările şi completările conţinutului materialului publicitar se avizează în acelaşi mod. Materialul publicitar avizat este valabil pe o perioadă de 6 luni.
14. Restricţii de etichetare şi publicitate
14.1. Nici o descriere, atribuire a numelui personal, marcă comercială, emblemă, ilustraţie sau alt semn, simbolic sau nu, nu trebuie aplicate pe etichetă sau în publicitatea apei minerale medicinale, dacă ele atribuie apei caracteristici pe care ea nu le posedă.
14.2. Nici o indicaţie, ce atribuie particularităţi profilactice sau terapeutice pentru sănătatea omului, nu poate fi aplicată pe etichetă sau în publicitatea apei minerale medicinale, dacă aceasta nu este demonstrată de examenele medicale conform anexei nr.1 la prezentul Regulament.
V. Punerea în aplicare a Regulamentului
15. Implementarea
15.1. Implementarea prezentului Regulament se pune în sarcina organelor de stat abilitate în domeniul vizat.
15.2. În cazul depistării încălcărilor prevederilor prezentului Regulament, organele de stat abilitate din domeniul supravegherii de stat a sănătăţii publice aplică măsuri administrative, conform Codului cu privire la contravenţiile administrative.
(se modifică prin HG384 din 12.05.10, MO78-80/21.05.10 art.455)
16. Termene de aplicare
16.1. Anexele nr.1-2 sînt parte componentă a prezentului Regulament.
16.2. Prezentul Regulament intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial.
16.3. La data intrării în vigoare a prezentului Regulament, se abrogă orice alte dispoziţii care contravine acestuia.
16.4. Agenţii economici, producători sau utilizatori de ape minerale medicinale, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentului Regulament, se vor conforma prevederilor acestuia.
Anexa nr.1 la Regulamentul cu privire la apele minerale medicinale
CERINTE DE APLICARE A APELOR MINERALE MEDICINALE
1. Cerinţele privind prospecţiunile geologice - cercetarea geologică şi hidrogeologică pentru punerea în evidenţă a apelor minerale medicinale - se materializează printr-un raport geologic detaliat asupra condiţiilor hidrogeologice de dezvoltare a zăcămîntului, care se întocmeşte conform criteriilor similare pentru apele minerale naturale, stabilite în Normele sanitare cu privire la apele minerale naturale.
2. Cerinţele privind studiile fizice, chimice şi fizico-chimice sînt următoarele:
1) debitul sursei;
2) temperatura apei la sursă şi temperatura mediului ambiant;
3) relaţia dintre natura rocilor, pe de o parte, şi natura şi tipul mineralelor din apă, pe de altă parte;
4) reziduul sec la temperatura de 180◦C şi 260◦C;
5) conductivitatea electrică sau rezistivitatea, cu specificarea temperaturii în momentul măsurării;
6) concentraţia ionilor de hidrogen (pH);
7) conţinutul de cationi şi anioni;
8) conţinutul de substanţe nedisociate;
9) conţinutul de elemente-urmă;
10) radioactivitatea apei la sursă;
11) determinarea, după caz, a izotopilor din apă, oxigen (O16-O18) şi hidrogen (proton, deuteriu, tritiu);
12) toxicitatea unor elemente constituente ale apei, ţinînd cont de limitele stabilite pentru fiecare.
3. Cerinţele privind analizele microbiologice la sursă sînt următoarele:
1) demonstrarea absenţei paraziţilor şi a microorganismelor patogene;
2) determinarea numărului de germeni ce indică natura impurificării cu fecale:
a) absenţa Escherichia coli şi a altor coliformi, la o temperatură de 37◦ C şi 44◦ C, în 250 ml probă;
b) absenţa streptococilor fecali în 250 ml probă;
c) absenţa bacteriilor anaerobe sulfitoreductoare cu înmulţire prin spori în 50 ml probă;
d) Pseudomonas aeruginosa absent în 250 ml probă;
3) determinarea conţinutului total în microorganisme formatoare de colonii la 1 ml apă:
a) la o temperatură cuprinsă între 20◦ C şi 22◦ C, în 72 de ore, pe agar-agar sau pe un amestec agar-gelatină;
b) la o temperatură de 37◦C, în 24 de ore, pe agar-agar.
4. Cerinţe privind examenele clinice şi farmacologice
În cadrul examenelor efectuate în conformitate cu metodele recunoscute ştiinţific trebuie să fie luate în considerare caracteristicile proprii apei minerale medicinale şi la efectele produse asupra organismului uman, cum sînt: diureza, funcţionarea gastrică sau intestinală, compensarea cerinţelor faţă de substanţele minerale, funcţionarea metabolismului şi a glandelor cu secreţie internă, funcţionarea aparatului locomotor şi a sistemului nervos periferic.
5. Parametrii chimici
Apa minerală medicinală nu trebuie să conţină nici unul din elementele specificate mai jos în concentraţii ce depăşesc valorile admise, conform următorului tabel:
| Denumirea elementelor | Exprimarea rezultatelor | Valorile admise |
| 1 | 2 | 3 |
| Arsen | As, mg/l | 2 |
| Bariu | Ba, mg/l | 0,7 |
| Cadmiu | Cd, μg/l | 3 |
| Carbon organic total | C, mg/l | 15 |
| Cianuri | CN, μg/l | 70 |
| Crom | Cr, μg/l | 50 |
| Cupru | Cu, mg/l | 1 |
| Mangan | Mn, mg/l | 0,5 |
| Mercur | Hg, μg/l | 1 |
| Nichel | Ni, μg/l | 20 |
| Nitrat | NO3, mg/l | 50 |
| Nitrit | NO2, mg/l | 0,5 |
| Stibiu | Sb, μg/l | 5 |
| Stronţiu | Sr, mg/l | 25 |
| Seleniu | Se, μg/l | 50 |
| Plumb | Pb, μg/l | 10 |
| Fenoli | μg/l | 1 |
| Fluor | F, mg/l | 10 |
| Radiu | Ra, Bq/l | 18,5 |
| Pesticide, sumar | μg/l | 0,5 |
6. Stabilitate
Conţinutul, temperatura şi alte caracteristici esenţiale ale apei minerale medicinale trebuie să rămînă stabile în limitele fluctuaţiei naturale.
7 Centrul Naţional de Sănătate Publică şi Agenţia Medicamentului, după eliberarea avizului de recunoaştere a apei minerale medicinale, publică informaţia respectivă şi argumentele în baza cărora ea a fost aprobată în buletinele oficiale sau pe pagina web a instituţiilor, cu includerea denumirii apei respective în Nomenclatorul de stat al medicamentelor şi Registrul apelor minerale medicinale.
(se modifică prin HG384 din 12.05.10, MO78-80/21.05.10 art.455)
Anexa nr. 2 la Regulamentul cu privire la apele minerale medicinale
Caracteristica chimică a apelor minerale medicinale
1. Procesul-verbal de încercări trebuie să conţină referinţe privind conţinutul chimic la următoarele grupe de parametri:
a) anioni şi cationi
| Cationi | Modul de exprimare | Anioni | Modul de exprimare |
| Aluminiu | Al mg/l | Boraţi | BO3 mg/l |
| Amoniu | NH4 mg/l | Carbonaţi | CO3 mg/l |
| Calciu | Ca mg/l | Cloruri | Cl mg/l |
| Magneziu | Mg mg/l | Fluoruri | F mg/l |
| Potasiu | K mg/l | Ioni de hidrogencarbonat | HCO3 mg/l |
| Sodiu | Na mg/l | Nitraţi | NO3 mg/l |
| | Nitriţi | NO2 mg/l |
| | Fosfaţi | P2O5 mg/l |
| | Siliciu | SiO2 mg/l |
| | Sulfaţi | SO4 mg/l |
| | Sulfiţi | S-2 |
b) compuşi neionizanţi
| Compuşi neionizanţi | Modul de exprimare |
| Carbonul organic | C mg/l |
| Bioxidul de carbon liber | CO2 mg/l |
| Oxizi de siliciu | SiO2 mg/l |
c) alte elemente
| Elementul | Modul de exprimare | Elementul | Modul de exprimare |
| Bariu | Ba mg/l | Litiu | Li mg/l |
| Bromuri (suma) | Br mg/l | Mangan | Mn mg/l |
| Cobalt | Co mg/l | Molibden | Mo mg/l |
| Cupru | Cu mg/l | Stronţiu | Sr mg/l |
| Iod (sumar) | I mg/l | Zinc | Zn mg/l |
| Fier | Fe mg/l | | |
2. Dacă raportul geologic, conform pct.1 din anexa nr.1 la prezentul Regulament, determină în apă vreun cation, anion, compus neionizant sau urme de elemente altele decît cele indicate în prezenta anexă, concentraţia lor trebuie să fie detaliat determinată şi descrisă.
Anexa nr.5 la Hotărîrea Guvernului nr. 934 din 15 august 2007
Formular pentru prezentarea informaţiei privind circulaţia apelor minerale naturale, potabile şi băuturilor nealcoolice îmbuteliate produse sau importate
| 1. | DATE DESPRE CERTIFICATUL IGIENIC |
| 1.1. | Seria şi numărul | |
| 1.2. | Data eliberării | |
| 1.3. | Termenul de valabilitate | |
| 1.4. | Organul emitent | |
| 1.5. | Referinţa la copia electronică a documentului | |
| 2. | DATE DESPRE PROCESUL-VERBAL DE TESTĂRI |
| 2.1. | Numărul documentului | |
| 2.2. | Data întocmirii | |
| 2.3. | Laboratorul | |
| 2.4. | Referinţa la copia electronică a documentului | |
| 3. | DATE DESPRE LOTUL DE PRODUSE |
| 3.1. | Tipul produsului | |
| 3.2. | Grupa produsului | |
| 3.3. | Denumirea produsului | |
| 3.4. | Capacitatea ambalajului (L) | |
| 3.5. | Termenul de valabilitate | |
| 3.6. | Mărimea lotului | |
| 4. | DATE DESPRE PRODUCĂTOR |
| 4.1. | IDNO | |
| 4.2. | Denumirea | |
| 4.3. | Adresa întreprinderii producătorului / importatorului | |
| 4.4. | Telefon | |
| 4.5. | Fax | |
| 4.6. | E-mail | |
| 4.7. | Numele, prenumele conducătorului”. | |