pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea studiilor superioare de doctorat, ciclul III

HOTĂRÂRE nr. 1007 din 10.12.2014 · GUVERNUL · publicat 26.12.2014
pe legis.md
Trimiteri: 11 legateMonitorul Oficial: 1 trimitere

În temeiul art. 94 din Codul Educaţiei al Republicii Moldova nr. 152 din 17 iulie 2014 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.319-324, art.634) şi luînd în considerare necesitatea asigurării cadrului normativ pentru instituirea ciclului III, studii superioare de doctorat, Guvernul HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Regulamentul privind organizarea studiilor superioare de doctorat, ciclul III (se anexează).

2. Se abrogă Hotărîrea Guvernului nr. 173 din 18 februarie 2008 „Pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea doctoratului şi postdoctoratului” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr.42-44, art.252).

Prim-ministru IURIE LEANCĂ

Contrasemnează:

Ministrul educaţiei Maia Sandu

Ministrul finanţelor Anatol Arapu

Nr. 1007. Chişinău, 10 decembrie 2014.

Aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1007 din 10 decembrie 2014

REGULAMENTUL PRIVIND ORGANIZAREA STUDIILOR SUPERIOARE DE DOCTORAT, CICLUL III

Regulamentul privind organizarea studiilor superioare de doctorat, ciclul III (în continuare – Regulament) stabilește caracterul unitar al procesului de pregătire prin și pentru cercetare a cadrelor știinţifice de înaltă calificare și este elaborat în conformitate cu prevederile Codului educaţiei al Republicii Moldova nr. 152 din 17 iulie 2014.

I.

ORGANIZAREA STUDIILOR SUPERIOARE DE DOCTORAT Dispoziții generale

1. Prezentul Regulament constituie cadrul normativ care reglementează organizarea și desfășurarea programelor de studii de doctorat din Republica Moldova, ciclul III al studiilor superioare în structura Spațiului European al Învăţămîntului Superior (EHEA/Bologna), corespunzător nivelului 8 al Cadrului Național al Calificărilor (NQF) și Cadrului European al Calificărilor (EQF) şi Codului educaţiei al Republicii Moldova nr.152 din 17 iulie 2014. Programele de studii doctorale sînt dezvoltate ca parte componentă a învăţămîntului superior în continuarea ciclului II al studiilor superioare. Studiile doctorale reprezintă prima etapă a carierei știinţifice.

2. Regulamentul are ca obiective realizarea unui cadru minim de referinţă pentru practicile de organizare a studiilor superioare de doctorat, ciclul III și promovarea de proceduri și principii pentru garantarea calităţii în organizarea și desfășurarea acestora.

3. Prevederile prezentului Regulament se aplică în toate instituţiile care organizează studii superioare de doctorat, ciclul III în Republica Moldova, precum și tuturor programelor de studii de doctorat, inclusiv celor realizate în cadrul cooperării universitare internaţionale, în baza acordului între o instituţie din Republica Moldova și una sau mai multe instituţii din străinătate.

4. Studiile superioare de doctorat, ciclul III se organizează numai în cadrul programelor din școlile doctorale ale instituţiilor de învăţămînt superior și ale consorţiilor sau parteneriatelor naţionale și internaţionale autorizate provizoriu sau acreditate, conform legii.

Studiile superioare de doctorat, ciclul III se desfășoară în cadrul programelor de studii de doctorat (în continuare – programe de doctorat), care reprezintă totalitatea activităţilor în care este implicat studentul-doctorand, relevante din punctul de vedere al specificului programului de doctorat.

5. Dreptul de organizare a studiilor superioare de doctorat se acordă instituţiilor de învăţămînt superior, consorţiilor, parteneriatelor naţionale și internaţionale, inclusiv celor constituite cu participarea organizaţiilor din sfera știinţei și inovării, de către Guvern, la propunerea Ministerului Educaţiei, în baza rezultatelor evaluării externe a acestora.

6. Programelor de studii superioare de doctorat, ciclul III le corespund 180 de credite transferabile de studiu rezultate prin cuantificarea efortului depus de studentul-doctorand la parcurgerea programului de pregătire avansată și/sau parcurgerea programului de cercetare materializată prin articole publicate, rapoarte de cercetare susţinute și aprobate în cadrul școlii doctorale, participarea cu lucrări la conferinţe știinţifice, obţinerea de titluri de proprietate intelectuală și altele asemenea, precum și prin susţinerea publică cu succes a tezei de doctorat. Modul de alocare a creditelor de studiu este stabilit de Consiliul școlii doctorale în conformitate cu legislaţia în vigoare, și aprobat de Consiliul ştiinţific al instituţiei, care organizează studii superioare de doctorat.

7. Studiile superioare de doctorat pot fi organizate cu frecvenţă sau cu frecvenţă redusă.

8. Studiile superioare de doctorat cu frecvență redusă durează cu un an mai mult şi li se acordă tot 180 de credite transferabile de studiu.

9. Studiile superioare de doctorat, ciclul III se realizează prin programe de două tipuri:

a) doctorat științific, care are ca finalitate producerea de cunoaștere științifică originală, relevantă internațional, în baza unor metode științifice;

b) doctorat profesional, în domeniile artelor și sportului, care are ca finalitate producerea de cunoaștere originală și a reflecției sistematice asupra unor creații artistice sau a unor performanțe sportive de înalt nivel național și internațional și care poate constitui o bază pentru cariera profesională în învățămîntul superior și cercetare în domeniile artelor și sportului.

Secţiunea 1.

Consiliul științific

10. Instituțiile de învățămînt superior, consorțiile și parteneriatele naționale și internaționale care intenționează să organizeze programe de studii superioare de doctorat constituie un Consiliu științific alcătuit din minimum 7 și maximum 15 persoane, care funcționează în baza prevederilor prezentului Regulament, a Cartei universitare și a regulamentului instituțional de organizare și desfășurare a programelor de studii de doctorat.

11. Consiliul științific este condus de un președinte, asimilat/asociat cu funcția de Prorector, care este numit în urma unui concurs public organizat de către instituția care organizează studiile superioare de doctorat, sau care reprezintă legal consorțiul ori parteneriatul organizator al studiilor superioare de doctorat, conform acordului de parteneriat încheiat între instituții.

12. Cel puțin un membru al Consiliului științific este ales prin votul universal, direct, secret și egal al conducătorilor de doctorat din cadrul școlilor doctorale din instituție și cel puțin un membru al Consiliului ştiințific este ales prin votul universal, direct, secret și egal al studenților din cadrul școlilor doctorale din instituție. În instituțiile, consorțiile sau parteneriatele care organizează mai mult de 3 școli doctorale, fiecare școală doctorală își desemnează obligatoriu un reprezentant în Consiliul ştiințific, prin votul universal, direct, secret și egal al conducătorilor de doctorat.

13. Pot deține calitatea de membru al Consiliului științific persoane din cadrul instituției sau din afara acesteia, din țară sau de peste hotare, personalități științifice sau din sectoarele industriale și socio-economice relevante, precum și reprezentanți ai studenților-doctoranzi din cadrul școlilor doctorale din instituție.

14. Membrii Consiliului științific, care sînt cadre didactice universitare sau cercetători, trebuie să aibă dreptul de a conduce doctorate, în țară sau în străinătate, și să îndeplinească standardele minimale și obligatorii pentru acordarea dreptului de a conduce doctorat propuse de Consiliul National pentru Acreditare și Atestare și aprobate prin ordin al ministrului educației.

15. Metodologia de desemnare a membrilor Consiliului științific este aprobată de către Senatul instituției de învățămînt superior sau de organul echivalent al consorțiilor sau parteneriatelor stabilit prin acordul de colaborare, cu respectarea prevederilor prezentului Regulament.

16. Principalele atribuții ale Consiliului științific sînt:

a) elaborarea strategiei de cercetare a instituției de învățămînt superior, ori a consorțiului sau parteneriatului;

b) elaborarea regulamentului instituțional de organizare și desfășurare a programelor de studii de doctorat pe care îl supune aprobării Senatului instituției de învățămînt superior sau organului echivalent al consorțiilor sau parteneriatelor;

c) aprobarea deciziilor privind înființarea și desființarea școlilor doctorale din cadrul instituției ori parteneriatului;

d) selectarea conducătorilor de doctorat pentru activitate într-o nouă școală doctorală;

e) coordonarea parteneriatului potrivit contractului de parteneriat, dacă este cazul;

f) alte atribuții specifice, stabilite prin regulamentul instituțional de organizare și desfășurare a programelor de studii de doctorat.

17. Consiliul științific se întrunește ori de cîte ori este nevoie, la cererea președintelui sau a cel puțin unei treimi din numărul membrilor săi.

Secţiunea 2.

Președintele Consiliului științific

18. Anunțul privind organizarea concursului pentru ocuparea postului de președinte al Consiliului științific se face public cu cel puțin două luni înainte de data-limită de înscriere a candidaților pe pagina principală a site-ului web al instituțiilor și publicării anunţului în Monitorul Oficial al Republicii Moldova de către instituția organizatoare de studii superioare de doctorat, ciclul III.

19. Ministerul Educației poate anunța concursurile de președinte al Consiliului științific prin orice mijloace suplimentare, inclusiv prin publicarea în mass-media, în publicații științifice naționale și internaționale, pe site-uri web specializate în publicarea ofertelor de locuri de munca, și altele asemenea.

20. La concursul pentru ocuparea postului de președinte al Consiliului științific se pot prezenta numai persoane care îndeplinesc standardele minimale și obligatorii pentru acordarea dreptului de a conduce doctorate în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova a anunțului privind scoaterea la concurs a postului.

21. Comisia de concurs este formată din 5 membri, din țară și/sau din străinătate, dintre care cel puțin 3 trebuie să fie din afara instituției care dorește să organizeze studii superioare de doctorat, sau a instituțiilor participante la consorțiu ori parteneriat, dacă este cazul. Cel puțin un membru al comisiei de concurs activează într-o instituție de învățămînt superior sau cercetare de peste hotare la data finalizării concursului.

22. Membrii comisiei de concurs trebuie să aibă dreptul de a conduce doctorate, în țară sau în străinătate, și să îndeplinească standardele minimale și obligatorii pentru acordarea dreptului de a conduce doctorate în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova a anunțului privind scoaterea la concurs a postului.

23. În baza deciziei comisiei de concurs, conducătorul instituției care dorește să organizeze studii superioare de doctorat, sau al instituției care reprezintă legal consorțiul ori parteneriatul, încheie cu persoana desemnată în calitate de președinte al Consiliului ştiințific un contract de management pe o durată de 5 ani.

Secţiunea 3.

Școlile doctorale

24. Școlile doctorale sînt structuri organizatorice și administrative fără personalitate juridică, care dispun înmatricularea studenților la programele de studii de doctorat, administrează fondurile alocate programelor de doctorat și organizează desfășurarea studiilor de doctorat într-un anumit domeniu de doctorat, cu tematică disciplinară ori interdisciplinară.

25. Școala doctorală se organizează și funcționează în cadrul unei instituții, consorțiu sau parteneriat, inclusiv cu organizații din sfera științei și inovării, cu conducători de doctorat care au dobîndit dreptul de a conduce doctorat, potrivit cadrului normativ cu privire la educație, și își desfășoară activitatea de bază în cadrul uneia dintre instituțiile organizatoare a școlii doctorale.

26. Școala doctorală include totalitatea studenților-doctoranzi și a conducătorilor de doctorat care au dobîndit dreptul de a conduce doctorat. Pe lîngă conducătorii de doctorat, unei scoli doctorale i se pot afilia și alți cercetători și/sau cadre didactice, cu sau fără drept de a conduce doctorate, implicați în activități de cercetare și/sau predare în cadrul școlii doctorale, titulari ai instituțiilor organizatoare a școlii doctorale, din țară sau de peste hotare.

27. Statele de personal și structura fondului de retribuire a muncii pentru corpul profesoral se întocmesc la nivelul școlii doctorale și cuprind cadrele didactice, cercetătorii și studenții-doctoranzi care activează în cadrul școlii doctorale. Școala doctorală poate angaja și personal didactic auxiliar, personal de cercetare și personal nedidactic din resursele financiare alocate programelor de doctorat.

28. Statele de personal și structura fondului de retribuire a muncii pentru corpul profesoral se întocmesc și se aprobă de Consiliul științific al instituției și pot conține și posturi didactice vacante, astfel încît studenții-doctoranzi care predau mai multe ore decît cele înscrise în contractul de studii de doctorat să poată fi plătiți în regim de ore cu plată.

29. Principiile fundamentale de funcționare a școlilor doctorale sînt:

a) acces egal și echitabil la studiile de doctorat pentru orice persoană care întrunește condițiile necesare de înscriere;

b) asigurarea calității studiilor de doctorat prin promovarea procedurilor de evaluare și perfecționare periodică a programelor de studii;

c) asigurarea calității și transparenței procesului de îndrumare și evaluare a doctoranzilor.

30. Înființarea școlilor doctorale este propusă de conducătorii instituțiilor, este avizată de către organele colective de conducere ale fiecărei instituții componente a consorțiului sau parteneriatului și este aprobată de Consiliul științific. O școală doctorală se poate constitui cu cel puțin 10 conducători de doctorat și poate impune standarde minimale de performanță științifică superioare celor stabilite prin ordinul ministrului educației la propunerea Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare, pe care conducătorii de doctorat trebuie să le îndeplinească pentru a deveni membri ai școlii doctorale respective.

31. Cadrul general de organizare și de funcționare a școlilor doctorale este stabilit prin dispozițiile prezentului Regulament, prin regulamentul instituțional de organizare și desfășurare a programelor de studii superioare de doctorat și poate fi completat cu prevederi ale regulamentului școlii doctorale propriu fiecărei școli doctorale, cu respectarea prevederilor legii.

32. Relațiile de afiliere dintre școala doctorală și alte structuri ale instituțiilor componente ale consorțiului sau parteneriatului sînt stabilite prin regulamentul instituțional de organizare și desfășurare a programelor de studii superioare de doctorat.

33. Atribuțiile școlii doctorale sînt:

a) elaborarea regulamentului intern al școlii doctorale;

b) luarea deciziilor privind acordarea sau revocarea calității de membru al școlii doctorale, precum și stabilirea standardelor minimale de performanță științifică în vederea aplicării obiective a acestor proceduri;

c) elaborarea strategiei de dezvoltare și a planului anual de activitate a școlii doctorale;

d) elaborarea planului de învățămînt pentru programul de pregătire universitară avansată și avizarea curricula disciplinelor incluse în planul de învățămînt;

e) organizarea procesului de învățămînt în cadrul programului de pregătire universitară avansată;

f) dispunerea înmatriculării și exmatriculării studenților-doctoranzi, la propunerea conducătorilor de doctorat membri ai școlii doctorale;

g) luarea deciziilor privind avizarea statelor de personal didactic și de cercetare afiliat școlii doctorale, după caz;

h) asistarea evaluatorului extern în procesul de evaluare în vederea autorizării provizorii sau a acreditării/reacreditării școlii doctorale;

i) alte atribuții specifice prevăzute în regulamentul instituțional de organizare și funcționare a școlilor doctorale (în continuare – regulamentul școlii doctorale), în conformitate cu legea.

34. Regulamentul școlii doctorale stabilește modul în care sînt organizate și se desfășoară programele de studii superioare de doctorat în cadrul școlii doctorale și este elaborat de Consiliul școlii doctorale, prin consultarea tuturor conducătorilor de doctorat membri ai școlii respective, în baza regulamentului instituțional de organizare și desfășurare a programelor de studii de doctorat la nivelul instituției, consorțiului sau parteneriatului.

35. Regulamentul școlii doctorale se avizează prin votul universal, direct, secret și egal al majorității absolute a conducătorilor de doctorat membri ai școlii respective și se aprobă de Consiliul științific al instituției, consorțiului sau parteneriatului, după caz.

36. Regulamentul școlii doctorale stabilește criterii, proceduri și standarde obligatorii vizînd cel puțin următoarele aspecte:

a) acceptarea de noi membri conducători de doctorat, precum și reglementări referitoare la modalitatea prin care unui conducător de doctorat îi poate fi retrasă calitatea de membru al școlii doctorale;

b) mecanismele prin care se iau deciziile în ceea ce privește oportunitatea, structura și conținutul programului de pregătire bazat pe studii avansate;

c) procedurile de schimbare a conducătorului de doctorat al unui student-doctorand și procedurile de mediere a conflictelor;

d) condițiile în care programul de doctorat poate fi întrerupt;

e) modalitățile de informare asupra eticii și bunei conduite, precum și de prevenire a fraudei în cercetarea științifică, inclusiv a plagiatului;

f) modul de asigurare a accesului la resursele de cercetare;

g) obligațiile studenților-doctoranzi;

h) informațiile necesar a fi plasate pe site-ul școlii doctorale.

37. Regulamentul școlii doctorale se aplică și în cazul programelor de studii de doctorat desfășurate în cotutelă, dacă prin acordul de parteneriat nu s-a decis altfel.

38. Școlile doctorale au obligația să ofere informații corecte și complete privind programele de studii superioare de doctorat candidaților la aceste programe, comunității academice și oricăror altor persoane fizice sau juridice interesate.

39. Instituțiile, consorțiile sau parteneriatele care organizează studii superioare de doctorat garantează transparența organizării și desfășurării acestora la nivelul tuturor școlilor doctorale proprii.

40. Școlile doctorale, cu sprijinul logistic al instituției, consorțiului sau parteneriatului, asigură publicarea pe Internet a tuturor informațiilor necesare privind programele de studii de doctorat, vizîndu-se cu precădere următoarele informații:

a) regulamentul școlii doctorale;

b) posturile vacante pentru studenți-doctoranzi;

c) posturile vacante pentru conducători de doctorat;

d) modul de organizare și desfășurare a programelor doctorale;

e) conținutul programelor de studii de doctorat;

f) modul de finanțare a studiilor, precum și a costurilor suportate de studenți-doctoranzi;

g) modelul contractului-cadru de studii doctorale;

h) conducătorii de doctorat și studenții-doctoranzi pe care îi coordonează, inclusiv lista publicațiilor și brevetelor acestora;

i) rezultatele și performanțele profesionale ale conducătorilor de doctorat;

j) standardele de elaborare, procedurile și criteriile de evaluare a tezelor de doctorat;

k) rezumatele tezelor de doctorat ce urmează a fi susținute public, precum și data, ora și locația aferente susținerilor publice, cu cel puțin 14 zile înaintea desfășurării acestora;

l) adresele de Internet la care pot fi accesate tezele de doctorat finalizate, publicate pe un site administrat de Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare.

Secţiunea 4.

Organele de conducere ale școlilor doctorale

41. Școala doctorală este condusă de un director al școlii doctorale, asimilat directorului de departament, și de Consiliul școlii doctorale, ca organ de conducere colectivă.

42. Din Consiliul școlii doctorale fac parte conducători de doctorat din cadrul școlii doctorale în proporție de maximum 65%, studenți-doctoranzi ai școlii doctorale în proporție de 20%, numărul cărora poate fi majorat dacă este cazul, restul fiind completat cu membri din afara școlii doctorale aleși dintre personalități științifice a căror activitate științifică au o recunoaștere internațională semnificativă și/sau personalități din sectoarele industriale și socioeconomice relevante. Funcția de președinte al Consiliului este îndeplinită de directorul școlii doctorale, care este numit de către Consiliul științific dintre conducătorii de doctorat din cadrul școlii doctorale.

43. Membrii Consiliului școlii doctorale format în baza prezentului Regulament care sînt cadre didactice în învățămîntul superior sau cercetători trebuie să aibă dreptul de a conduce doctorate, în țară sau în străinătate, și să îndeplinească standardele minimale si obligatorii pentru acordarea dreptului de a conduce doctorat, aprobate prin ordin al ministrului educației, în vigoare la data desemnării lor ca membri ai Consiliului școlii doctorale.

44. Ponderea conducătorilor de doctorat din școala doctorală în cadrul Consiliului școlii doctorale este stabilită de către Consiliul științific.

45. Membrii Consiliului școlii doctorale au un mandat de 5 ani și se aleg prin votul universal, direct, secret și egal al conducătorilor de doctorat din școala doctorală respectivă.

46. Studenții-doctoranzi membri ai Consiliului școlii doctorale care își finalizează studiile doctorale în timpul mandatului Consiliului își pierd calitatea de membru al acestuia la data susținerii publice a tezei de doctorat.

47. Pentru ocuparea unor locuri vacante în cadrul Consiliului școlii doctorale se organizează alegeri parțiale, potrivit prevederilor prezentului Regulament, iar mandatul noului membru încetează la expirarea mandatului Consiliului școlii doctorale.

48. Consiliul școlii doctorale se întîlnește de cel puțin 3 ori pe an, la cererea directorului școlii doctorale sau a cel puțin unei treimi din numărul membrilor săi.

Secţiunea 5.

Metodologia de aprobare a conducătorilor de doctorat

49. Pot fi conducători de doctorat persoanele care au obținut dreptul de conducere de doctorat înaintea intrării în vigoare a prezentului Regulament, precum și persoanele care dobîndesc acest drept prin ordinul ministrului educației, potrivit metodologiei descrise în prezentul Regulament.

50. În calitate de conducător de doctorat poate fi desemnată persoana care deține titlul de doctor sau doctor habilitat și îndeplinește un set minimal de indicatori de performanță științifică propus de Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare și aprobat prin ordinul ministrului educației.

51. Pentru a dobîndi calitatea de conducător de doctorat într-un domeniu științific, orice persoană depune o cerere la Ministerul Educației însoțită de actele doveditoare ale deținerii titlului științific și satisfacerii setului minimal de indicatori de performanță științifică aprobat prin ordin al ministrului educației.

52. Pentru a conduce doctorate, cadrele didactice și de cercetare care au dobîndit acest drept trebuie să aibă un contract de muncă, cu durată normală sau cu timp parțial de muncă, cu o instituție autorizată provizoriu sau acreditată să organizeze studii superioare de doctorat, sau cu o instituție participantă într-un consorțiu ori parteneriat autorizat provizoriu sau acreditat să organizeze studii superioare de doctorat, și trebuie să fie membre ale unei scoli doctorale.

53. Un conducător de doctorat poate îndruma studenți-doctoranzi numai în domeniul pentru care a obținut acest drept.

54. Un cadru didactic și/sau de cercetare care are dreptul de a conduce doctorate și care este titular la o instituție de învățămînt superior care nu este autorizată provizoriu sau acreditată să organizeze studii superioare de doctorat poate să facă parte dintr-o școală doctorală a unei alte instituții.

55. Un conducător de doctorat poate îndruma simultan studenți-doctoranzi într-o singură școală doctorală, cu excepția doctoratelor în cotutelă.

56. Studiile superioare de doctorat se pot organiza și în cotutela, caz în care studentul-doctorand își desfășoară activitatea sub îndrumarea concomitentă a unui conducător de doctorat din Republica Moldova și a unui conducător de doctorat dintr-o altă țară, sau sub îndrumarea concomitentă a 2 conducători de doctorat din instituții diferite din țară, în baza unui acord scris între instituțiile organizatoare implicate.

57. Doctoratul în cotutela poate fi organizat și în cazul în care conducătorii de doctorat sînt din aceeași instituție, consorțiu sau parteneriat, dar au specializări/domenii diferite de studiu.

58. Un conducător de doctorat poate solicita înmatricularea de noi studenți-doctoranzi pînă la împlinirea vîrstei de 65 ani. După împlinirea acesteia, conducătorii de doctorat continuă să îndrume studenții-doctoranzi deja înmatriculați pînă la finalizarea studiilor de doctorat, însă pot solicită înmatricularea de noi studenți-doctoranzi numai în cotutelă cu un alt conducător de doctorat care nu a împlinit vîrsta de 65 ani.

59. Un conducător de doctorat poate îndruma simultan maximum 5 studenți-doctoranzi, aflați în diverse stadii ale studiilor de doctorat.

60. În cazul doctoratului în cotutelă se definește un conducător de doctorat principal. Studentul-doctorand este considerat integral la conducătorul de doctorat principal, inclusiv în normarea activității de predare și cercetare a acestuia.

61. Pentru activitatea pe care o desfășoară în aceasta calitate, conducătorii de doctorat sînt remunerați cu cel mult 0,1 din norma didactică a profesorului universitar pentru fiecare student doctorand îndrumat, membrul comisiei de îndrumare și a comisiilor de doctorat se remunerează cu 0,05 din norma didactică a profesorului univesitar pentru fiecare student-doctorand.

62. La cererea motivată a studentului-doctorand, precum și în cazul în care se constată indisponibilitatea conducătorului de doctorat, Consiliul școlii doctorale decide schimbarea conducătorului de doctorat dacă s-a constatat neîndeplinirea obligațiilor legale sau contractuale asumate de către acesta, ori pentru alte motive care vizează raportul de îndrumare dintre conducătorul de doctorat, și studentul-doctorand, caz în care Consiliul școlii doctorale desemnează un alt conducător de doctorat.

63. La desemnarea unui nou conducător de doctorat, Consiliul școlii doctorale va avea în vedere prioritar necesitatea ca studentul-doctorand să poată finaliza programul de doctorat.

64. Pentru desfășurarea doctoratului, pe lîngă conducătorul de doctorat, studentul-doctorand este sprijinit și de o comisie de îndrumare, formată din alți 3 membri ai echipei de cercetare a conducătorului de doctorat sau din alte persoane afiliate școlii doctorale, ori din cadre didactice și de cercetare neafiliate acesteia. Unul dintre membrii comisiei de îndrumare va funcționa în calitate de referent oficial al tezei de doctorat.

65. Componența comisiei de îndrumare este stabilită de conducătorul de doctorat în urma consultării cu studentul-doctorand.

66. Activitatea conducătorilor de doctorat, a membrilor comisiei de îndrumare și a membrilor comisiilor de doctorat se normează potrivit regulamentului instituțional de organizare și funcționare a studiilor superioare de doctorat, care va stabili și modalitățile de remunerare a acestora, în conformitate cu prevederile legii.

Secţiunea 6.

Contractul de studii superioare de doctorat

67. Drepturile și obligațiile ce revin studenților-doctoranzi, conducătorilor de doctorat, precum și instituțiilor organizatoare a școlilor doctorale se stabilesc prin contractul de studii superioare de doctorat.

68. Modelul contractului-cadru de studii superioare de doctorat se elaborează de școala doctorală, este avizat de Consiliul școlii doctorale și de Consiliul științific și este aprobat de Consiliul pentru dezvoltare strategică instituțională al instituției de învățămînt superior sau organul echivalent al consorțiului sau parteneriatului.

69. Contractul de studii de doctorat se încheie cu fiecare student-doctorand în parte, în urma negocierii, și este semnat de studentul-doctorand, conducătorul de doctorat și reprezentantul instituției care înmatriculează studentul-doctorand. Studenții-doctoranzi coordonați în cotutelă semnează contracte de studii cu ambele instituții semnatare ale acordului de cotutelă.

70. Desfășurarea activităților didactice de către studentul-doctorand înmatriculat la forma cu frecvență nu trebuie să afecteze în mod negativ timpul disponibil pentru derularea programului său doctoral avînd în vedere că doctoratul reprezintă, în primul rînd, o experiență profesională de cercetare. Norma didactică maximă a unui student-doctorand înmatriculat la forma cu frecvență și angajat ca asistent universitar nu poate depăși 25% din norma didactică a asistentului universitar. În cazul angajării, studentul beneficiază și de bursă individuală.

71. Contractul de studii superioare de doctorat cuprinde cel puțin următoarele informații:

a) datele de identificare ale studentului-doctorand și ale conducătorului de doctorat;

b) date despre instituția care înmatriculează studentul-doctorand și școala doctorală;

c) tema de cercetare aleasă;

d) cuantumul lunar al bursei individuale și/sau cuantumul taxei de studiu, pentru studenții-doctoranzi înmatriculați la forma cu frecvență;

e) cuantumul taxei de studii pentru studenții-doctoranzi înmatriculați la forma cu frecvență redusă;

f) limba în care se redactează și se susține teza de doctorat – limba romîna, o altă limbă de circulaţie internaţională sau limba unei minorități naționale în cazul tezelor care tratează subiecte legate de limba şi cultura unei minorităţi naţionale;

g) termenul de finalizare a tezei de doctorat;

h) condițiile de prelungire a termenului de finalizare a tezei de doctorat;

i) cuantumul activităților didactice pe care studentul-doctorand se angajează să le desfășoare și perioada în care se desfășoară acestea, pentru studenții-doctoranzi înmatriculați la forma cu frecvență.

72. Conflictele dintre studenții-doctoranzi și școala doctorală se mediază de către Consiliul științific.

73. Conflictele dintre studenții-doctoranzi și conducătorul de doctorat se mediază de Consiliul școlii doctorale, iar în cazul nesoluționării conflictului la acest nivel, acesta este mediat de către Consiliul științific.

II.

DESFĂȘURAREA STUDIILOR SUPERIOARE DE DOCTORAT

Secţiunea 1.

Admiterea la studii superioare de doctorat

74. Admiterea la studii superioare de doctorat este procesul prin care are loc selecția candidatului pentru fiecare poziție vacantă de student-doctorand, ciclul III, pentru care conducătorii de doctorat din cadrul școlii doctorale au obținut finanțare de la buget sau din alte surse legale.

75. Selecția candidatului la doctorat pentru o poziție vacantă este realizată de către conducătorul de doctorat care urmează să îndrume respectivul student-doctorand.

76. În urma propunerii conducătorului de doctorat, un student-doctorand poate fi înmatriculat numai în urma obținerii avizului favorabil al Consiliului școlii doctorale.

77. Conținutul și forma concursului de admitere sînt stabilite de către conducătorul de doctorat prin consultare cu Consiliul școlii doctorale, cu respectarea legislației în vigoare.

78. Au dreptul să participe la procedura de admitere la studii de doctorat numai absolvenții cu diploma de studii superioare de master sau echivalentă acesteia, din țară și din străinătate, conform legii.

79. Medicii rezidenți au dreptul de a se înscrie în perioada rezidențiatului într-un program de doctorat.

80. Școlile doctorale asigură transparența procedurilor de selecție și admitere la doctorat, a criteriilor de evaluare și a standardelor solicitate candidaților, acolo unde este cazul, precum și garantează accesul la toate informațiile legate de admitere, inclusiv prin publicarea pe Internet.

81. După finalizarea procedurii de admitere și semnarea contractului de studii de doctorat, persoana admisă are calitatea de student-doctorand al școlii doctorale pe perioada desfășurării programului de doctorat.

82. Studenții-doctoranzi la doctorat cu frecvență primesc bursă individuală sau sînt încadrați de către instituția organizatoare sau de oricare dintre instituțiile componente ale consorțiului sau parteneriatului, după caz, ca asistenți universitari sau cercetători științifici, pe perioadă determinată.

83. Instituțiile de învățămînt superior pot percepe de la candidați, în condițiile legii, taxe de înscriere la concursul de admitere, în cuantumul stabilit de instituția de învățămînt în baza metodologiei proprii, publicate pe pagina web oficială a instituției.

Secţiunea 2.

Structura și durata studiilor superioare de doctorat

84. Programul de doctorat se desfășoară în cadrul școlii doctorale sub coordonarea conducătorului de doctorat și include un program de pregătire bazat pe studii avansate și un program individual de cercetare științifică sau creație artistică.

85. În domeniile de studii reglementate la nivel european, structura și durata studiilor de doctorat respectă prevederile legale aplicabile la nivel european.

86. Durata programului de doctorat este, de regula, de 3 ani. Prin excepție, în cadrul învățămîntului superior medical uman, medical veterinar, agricol, al științelor biologice și farmaceutice durata programului de doctorat este, de regula, de 4 ani.

87. Din motive temeinice, în condițiile stabilite prin regulamentul școlii doctorale, durata programului de doctorat poate fi prelungită cu 1 - 2 ani fără finanțare de la bugetul de stat, cu aprobarea Consiliului științific, la propunerea conducătorului de doctorat avizată de Consiliul școlii doctorale și în limita resurselor financiare disponibile.

88. Studiile de doctorat se pot întrerupe din motive temeinice, în condițiile stabilite prin regulamentul școlii doctorale, pe durate de timp care cumulate nu depăşesc 2 ani. Durata studiilor se prelungește cu perioadele cumulate ale întreruperilor aprobate.

89. Prelungirea studiilor prevăzută la punctul 87, respectiv întreruperea și prelungirea prevăzute la punctul 88, se stabilesc prin acte adiționale la contractul de studii de doctorat.

90. Dacă studentul-doctorand nu reușește să finalizeze teza în termenul stabilit potrivit contractului de studii superioare de doctorat și eventualelor acte adiționale la acesta, mai are la dispoziție o perioadă de grație de maximum 2 ani pentru a finaliza și susține public teza, depășirea acestui termen conducînd în mod automat la exmatricularea sa.

91. În perioada de grație prevăzuta la punctul 90 finanțarea grantului doctoral încetează, iar studentul-doctorand nu poate beneficia de bursa individuală de doctorat și nici conducătorul științific nu poate beneficia de indemnizația aferentă îndrumării studentului, cheltuielile fiind suportate de către studentul-doctorand, cu excepția concediului pentru îngrijirea copilului.

92. În cazul finalizării studiilor de doctorat fără susținerea publică a tezei, instituția care a înmatriculat studentul-doctorand eliberează un certificat care atestă frecventarea studiilor superioare de doctorat în domeniul respectiv.

Secţiunea 3.

Filiere și forme de doctorat

93. Formele de desfășurare a studiilor de doctorat sînt cu frecvență și cu frecvență redusă.

94. Fiecare instituție, consorțiu sau parteneriat, prin intermediul școlilor sale doctorale și în funcție de domeniul de specializare, poate organiza atît doctorat științific, cît și profesional.

95. În domeniile artelor și sportului pot fi desfășurate studii superioare de doctorat științific dacă tematica de cercetare are ca finalitate producerea de cunoaștere științifică originală, relevantă internațional, în baza unor metode științifice, inclusiv în școli doctorale din instituții cu profil artistic și sportiv.

96. Studentul-doctorand trebuie sa aloce un timp semnificativ programului doctoral, care necesită prezența efectivă a acestuia în cadrul uneia sau mai multor instituții participante la școala doctorală, sau în cadrul unor unități de cercetare-inovare care au încheiat acorduri sau parteneriate instituționale cu aceasta.

97. Prezența efectivă necesară a studentului-doctorand poate să difere de la o școala doctorală la alta și de la un student-doctorand la altul, fiind decisă de către conducătorul de doctorat în funcție de specificul programului doctoral și cu respectarea prevederilor regulamentului școlii doctorale care prevede obligațiile referitoare la frecvență.

98. Obligațiile referitoare la frecvență constituie un criteriu de evaluare a calității școlii doctorale.

III.

ASIGURAREA CALITĂȚII ÎN ȘCOLILE DOCTORALE

Secţiunea 1.

Evaluarea și acreditarea școlilor doctorale

99. Înființarea unei noi școli doctorale se realizează prin parcurgerea procesului de autorizare provizorie conform unei metodologii elaborate de Agenția Națională de Asigurare a Calității în Învățămîntul Profesional și aprobate de Guvern.

100. Fiecare școala doctorală este supusă evaluării externe periodic, la intervale de cel mult 5 ani, conform legii.

101. Evaluarea externă a școlilor doctorale se realizează în baza performanței ei și a capacității de cercetare sau creaţie artistică a instituției, consorțiului sau parteneriatului căruia aparține școala doctorală.

102. Evaluarea externă a școlilor doctorale se face, conform legii, de către Agenția Națională de Asigurare a Calității în Învățămîntul Profesional sau de o altă agenție de asigurare a calității, din țară sau străinătate, în baza rapoartelor referitoare la calitatea cercetării, la calitatea și adecvarea infrastructurii de cercetare și la performanța științifică a resurselor umane.

103. Sistemul de criterii, standardele de calitate și metodologia de evaluare se aprobă de Guvern în baza propunerilor formulate de Ministerul Educației, în consultare cu Agenția Națională de Asigurare a Calității în Învățămîntul Profesional. Criteriile de evaluare a școlilor doctorale vor conține în principal elemente referitoare la calitatea rezultatelor științifice ale grupurilor de cercetare formate din conducătorii de doctorat și alți membri ai școlii doctorale, și vor da o pondere importantă impactului și relevanței activității științifice a acestor grupuri la nivel internațional.

104. Școala doctorală care după 5 ani de la ultima acreditare nu a trecut prin procesul de evaluare externă în vederea reacreditării își pierde acreditarea și nu mai poate înmatricula noi studenți-doctoranzi.

105. Studenții-doctoranzi aflați în derularea programului de doctorat în cadrul unei școli doctorale care și-a pierdut acreditarea își continuă studiile conform contractului și programului de studii pînă la finalizarea acestora.

106. Susținerea publică a tezelor de doctorat ale studenților-doctoranzi care provin de la o școală doctorală care și-a pierdut acreditarea se organizează de către o altă școală doctorală acreditată, din același domeniu sau dintr-un domeniu similar sau înrudit, conform prevederilor prezentului Regulament.

107. Comisia de doctorat pentru susținerea tezei este aprobată de Consiliul școlii doctorale acreditate, iar președintele comisiei de doctorat este reprezentantul instituției din care face parte școala doctorală acreditată.

108. Diploma și titlul de doctor se acordă de instituția din care face parte școala doctorală acreditată care a organizat susținerea publică a tezei.

109. Școala doctorală este lichidată prin decizia Consiliului științific, iar instituția organizatoare este obligată să informeze Ministerul Educației despre proces și rezultatul lichidării.

110. Lichidarea școlii doctorale este posibilă numai după ce toți studenții-doctoranzi din cadrul școlii respective și-au finalizat programul doctoral sau au fost exmatriculați din motive care nu au legătură cu lichidarea.

Secţiunea 2.

Evaluarea conducătorilor de doctorat

111. Conducătorii de doctorat sînt evaluați periodic, cel puțin odată la

5 ani.

112. Procedurile de evaluare sînt stabilite prin ordin al ministrului educației la propunerea Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare și Academiei de Știinţe a Moldovei, și vizează, în principal, aspecte legate de calitatea rezultatelor științifice ale grupului condus de conducătorul de doctorat, cu preponderență impactul și relevanța activității științifice a acestui grup la nivel internațional. Rezultatele evaluării sînt publice.

113. Școala doctorală poate efectua și propriile evaluări interne periodice. În urma evaluărilor sau în cazul nerespectării standardelor de calitate sau a bunei conduite și eticii profesionale în organizarea și desfășurarea studiilor de doctorat, școala doctorală poate exclude conducătorul de doctorat din școala doctorală, potrivit regulamentului școlii doctorale.

114. Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare poate fi sesizat cu privire la nerespectarea standardelor de calitate sau de etică profesională, inclusiv cu privire la existența plagiatului, în cadrul unei teze de doctorat, indiferent de data susținerii acesteia.

IV.

FINANȚAREA STUDIILOR SUPERIOARE DE DOCTORAT

Secţiunea 1.

Finanțarea studiilor superioare de doctorat la nivel național

115. Studiile superioare de doctorat se organizează cu finanțare de la bugetul de stat, în regim cu taxă sau din alte surse legal constituite.

116. Lista domeniilor de studii doctorale conform Nomenclatorului specialităților pentru care se asigură finanțarea din bugetul de stat se aprobă anual de către Guvern.

117. Ministerul Educației, prin consultare cu ministerele interesate propune Guvernului planul de admitere la doctorat cu finanțare bugetară. Guvernul aprobă un număr de granturi doctorale multianuale, pe o durată de minimum 3 ani, pentru studiile superioare de doctorat științific și pentru doctoratul profesional din domeniul artelor și al sportului. Finanțarea granturilor doctorale se alocă anual prin legea bugetului de stat.

118. Grantul doctoral include bursa individuală și costurile pentru programul de studii avansate și pentru programul de cercetare sau creaţie artistică. Cuantumul costurilor pentru programul de cercetare este ajustat cu coeficienți corespunzători pe domenii disciplinare și profesionale ale doctoratului conform unei metodologii elaborate de Ministerul Educației și aprobate de Guvern.

119. Granturile doctorale se acordă în bază de competiție de proiecte științifice între școlile doctorale organizată de autoritatea publică centrală care coordonează instituția organizatoare de programe de doctorat.

120. Metodologia de desfășurare a competiției se stabilește prin ordin al ministrului educației.

121. Granturile doctorale obținute prin competiție se repartizează instituțiilor care organizează școlile doctorale, acestea avînd obligația să le pună integral la dispoziția directorului școlii doctorale, după reținerea unei cote de regie de cel mult 20% din cuantumul total al sumei alocate.

122. În vederea participării la competiția de granturi doctorale școlile doctorale vor trimite propuneri de proiecte care vor conține cel puțin următoarele tipuri de informații:

a) curriculum vitae și lista lucrărilor științifice ale conducătorilor de doctorat solicitanți de granturi doctorale;

b) informații referitoare la numărul, stadiul și subiectele de cercetare ale studenților-doctoranzi aflați în coordonarea conducătorilor de doctorat solicitanți de granturi, la data depunerii proiectului;

c) numărul de granturi doctorale solicitate;

d) temele de doctorat pentru fiecare grant doctoral individual solicitat sau pentru un set de granturi doctorale solicitate, sub forma descrierii proiectului științific în care vor fi implicați studenții-doctoranzi; proiectul științific poate fi parte a unui proiect de cercetare pe care conducătorul de doctorat îl are în derulare.

123. În procesul de evaluare a aplicațiilor pentru granturi doctorale ministerele utilizează criterii conforme cu bunele practici internaționale și recurge la experți independenți, recunoscuți pe plan internațional. Pot fi utilizați și experți din străinătate, provenind din state membre ale Uniunii Europene sau din statele membre ale Organizației pentru Cooperare si Dezvoltare Economică.

Secţiunea 2.

Finanțarea studiilor superioare de doctorat la nivelul școlilor doctorale

124. În cadrul instituțiilor, consorțiilor ori parteneriatelor care organizează mai multe școli doctorale, granturile doctorale se repartizează pe școli doctorale de către Consiliul științific prin competiție între școlile doctorale sau conducătorii de doctorat și în acord cu strategia de cercetare a instituției, consorțiului sau parteneriatului, printr-o metodologie și după criterii conforme cu bunele practici internaționale, publicate pe pagina Internet a instituției.

125. În structura unei instituții de învățămînt superior, școala doctorală are rang egal cu cel al unei catedre sau departament și funcționează ca unitate distinctă de venituri și cheltuieli în cadrul instituției, serviciile administrative, juridice, financiar contabile, de achiziții, și altele asemenea fiind asigurate de universitate.

126. În cadrul școlilor doctorale, granturile se repartizează de către Consiliul școlii doctorale prin competiție de proiecte științifice între conducătorii de doctorat, membri ai unei școli doctorale organizate conform regulamentului școlii doctorale prin utilizarea de criterii conforme cu bunele practici internaționale.

127. Școlile doctorale pot finanța programe de studii superioare de doctorat și din proiecte de cercetare-dezvoltare finanțate din alte surse publice sau private.

128. În condițiile prelungirii programului de doctorat conducătorul de doctorat și școala doctorală pot propune finanțarea în continuare a grantului doctoral din mijloace proprii.

129. Plata sau drepturile la bursă individuală ale studentului-doctorand la forma cu frecvență se realizează din data înmatriculării.

130. Persoanele care dispun de resurse financiare corespunzătoare, fie din surse proprii, fie din burse acordate de persoane fizice sau juridice, pot fi admise, la solicitarea lor, ca studenți-doctoranzi în regim cu taxă la forma cu frecvență, în condițiile prezentului Regulament, cu achitarea taxei de studiu în cuantum egal cu cel al grantului de cercetare corespunzător domeniului acordat de Ministerul Educației. Pentru studenții-doctoranzi înmatriculați la forma cu frecvență redusă, cuantumul taxei de studii se propune de Consiliul științific și se aprobă de Senat.

131. În cazul în care școala doctorală este constituită dintr-un parteneriat, repartizarea între parteneri a granturilor doctorale alocate școlilor doctorale organizate prin contribuția mai multor parteneri sau a altor finanțări comune destinate programelor de studii superioare de doctorat se face potrivit contractului de parteneriat.

132. Instituția organizatoare, școala doctorală sau conducătorul de doctorat nu poate utiliza resursele financiare ale granturilor doctorale sau a taxelor de studii pentru programele de doctorat decît pentru activitățile aferente derulării programului de studii doctorale pentru pozițiile de studenți-doctoranzi pentru care au fost cîștigate resursele financiare prin competiție, sau colectate taxele de studii. Răspunzători pentru utilizarea granturilor doctorale sînt în egală măsură conducătorul de doctorat, directorul școlii doctorale și președintele Consiliului științific.

133. Conducătorul de doctorat are obligația de a prezenta studentului-doctorand, odată la 6 luni, modul în care au fost utilizate resursele financiare din grantul doctoral sau taxa de studii, după caz.

134. Este interzisă utilizarea resurselor financiare sau a unor părți ale acestora, alocate prin granturi doctorale sau taxe de studiu, unei poziții de student-doctorand, pentru susținerea activităților unui student-doctorand de pe o alta poziție.

135. Școlile doctorale, pot acorda sprijin financiar studenților-doctoranzi pentru efectuarea de stagii de cercetare sau creaţie artistică în țară sau în străinătate, la solicitarea studentului-doctorand sau recomandarea conducătorului de doctorat, prin decizia Consiliului școlii doctorale în limita resurselor financiare destinate școlii doctorale.

136. Mobilitatea studenților-doctoranzi ai școlii doctorale poate fi facilitată de către școlile doctorale și prin încheierea de acorduri sau parteneriate instituționale aprobate de către Consiliul școlii doctorale, cercetări doctorale în cotutelă, schimburi de studenți-doctoranzi realizate cu universități de prestigiu internațional sau participarea la consorții internaționale, avînd drept scop includerea temelor de cercetare doctorală în cadrul unor proiecte științifice internaționale.

V.

CONȚINUTUL ȘI FINALITATEA PROGRAMELOR DE STUDII SUPERIOARE DE DOCTORAT

Secţiunea 1.

Competențele formate de programele de studii superioare de doctorat

137. Programele de studii superioare de doctorat asigură formarea de competențe profesionale de conținut, cognitive și de cercetare în domenii de specialitate, precum și a unor competențe transversale.

138. Sînt considerate competențe profesionale specifice domeniului:

a) cunoașterea avansată a domeniului specific;

b) capacitatea de identificare, formulare și soluționare a problemelor de cercetare;

c) stăpînirea metodelor și tehnicilor de cercetare avansată în domeniul specific;

d) managementul proiectelor de cercetare;

e) stăpînirea procedeelor și soluțiilor noi în cercetare în domeniul specific;

f) abilități de documentare, elaborare și valorificare a lucrărilor științifice;

g) abilități lingvistice la nivel academic în limbi de circulație internațională necesare documentarii, comunicării și diseminării cunoașterii;

h) înțelegerea și capacitatea de aplicare a principiilor și valorilor eticii cercetării științifice în general și în domeniul specific.

139. Sînt considerate competențe transversale următoarele:

a) competențe de comunicare, scrisă și orală, în domeniul științei și culturii;

b) competențe lingvistice avansate în limbi de circulație internațională;

c) utilizarea eficientă a tehnologiei informației și comunicării;

d) abilități de relaționare socială și de lucru în echipă;

e) cunoștințe de management al resurselor umane, de infrastructură și financiare;

f) calități de conducere și mentorat;

g) cunoștințe privind managementul carierei, precum și însușirea de tehnici privind căutarea unui loc de muncă și de creare de locuri de muncă pentru alții;

h) cunoștințe privind managementul riscului, crizei și eșecului;

i) cunoștințe privind utilizarea legislației în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală;

j) capacități de antreprenoriat economic, tehnologic și social.

Secţiunea 2.

Programul de pregătire avansată și programul de cercetare științifică

140. Școlile doctorale pun la dispoziția studenților-doctoranzi un program de pregătire bazat pe studii superioare avansate alcătuit din activități desfășurate în formațiuni instituționalizate de studiu – prin cursuri, seminare, laboratoare și altele asemenea – și/sau din studiu individual.

141. Forma organizării programului de pregătire avansată, precum și structura și conținutul acestuia sînt la latitudinea școlii doctorale, potrivit regulamentului școlii doctorale.

142. Școala doctorală este obligată să asigure accesul liber și neîngrădit la programul de pregătire avansată tuturor studenților-doctoranzi din cadrul școlii doctorale respective sau din cadrul altor școli doctorale organizate în cadrul aceleași instituții, consorțiu sau parteneriat, după caz.

143. Parcurgerea programului de pregătire avansată conduce la acordarea unui număr de credite transferabile stabilit la nivelul școlii doctorale.

144. Programul de pregătire bazat pe studii superioare avansate nu trebuie să afecteze în mod negativ timpul disponibil al studentului-doctorand pentru programul individual de cercetare științifică sau creație artistică și trebuie să fie relevant pentru subiectul de cercetare al lucrării de doctorat.

145. Creditele obținute într-un program de master sau parcurgerea unor stagii anterioare de doctorat și/sau a unor stagii de cercetare științifică sau creaţie artistică, desfășurate în țară sau în străinătate, în universități ori în organizații din sfera cercetării și inovării pot fi transferate programului de pregătire avansată. Transferul de credite din programe de studii superioare de masterat și/sau recunoașterea experiențelor de cercetare sau creaţie artistică anterioare admiterii în programul de doctorat sînt propuse de către conducătorul de doctorat și se aprobă de către Consiliul școlii doctorale.

146. Participarea unui student-doctorand la programul de pregătire avansată și alegerea elementelor de studiu din cadrul acestui program care trebuie urmate de către studentul-doctorand sînt stabilite exclusiv și independent de către conducătorul de doctorat al acestuia. Îngrădirea acestei opțiuni a conducătorului de doctorat este interzisă.

147. Studentul-doctorand poate opta în mod independent pentru parcurgerea oricărui curs, de orice nivel, pus la dispoziție de instituția, consorțiul ori parteneriatul organizator al școlii doctorale, după caz. Îngrădirea acestei opțiuni proprii este interzisă.

148. Durata cumulată a programului de pregătire bazat pe studii avansate nu poate depăși un an de studii.

149. Studiile avansate se încheie cu elaborarea, sub îndrumarea conducătorului de doctorat, a unui proiect de cercetare al studentului-doctorand pe care acesta îl susține public în fața comisiei de îndrumare și a conducătorului de doctorat, care apreciază viabilitatea sa și decide dacă studentul-doctorand poate continua cu programul de cercetare științifică, în conformitate cu proiectul prezentat și dezbătut public.

150. Susținerea proiectului de cercetare este publică și conține în mod obligatoriu o sesiune de întrebări și răspunsuri pe marginea proiectului, în care orice participant la prezentare poate adresa întrebări studentului-doctorand.

151. Programul de cercetare științifică presupune implementarea proiectului științific stabilit împreună cu conducătorul de doctorat.

152. Responsabilitatea asupra structurii, conținutului, desfășurării si organizării programului de cercetare științifică al studentului-doctorand revine conducătorului de doctorat.

153. Conducătorul de doctorat este direct responsabil pentru parcursul științific al studentului-doctorand, fiind obligat să ia toate măsurile necesare pentru a-i asigura acestuia condițiile, cunoștințele și informațiile care să maximizeze șansele finalizării programului de doctorat.

154. Asigurarea resurselor necesare desfășurării proiectelor de cercetare ştiinţifică sau creaţie artistică în care este implicat studentul-doctorand reprezintă și o obligație specifică a instituției care a înmatriculat studentul-doctorand, a școlii doctorale și a conducătorului de doctorat.

155. Pentru asigurarea unui parcurs științific coerent, studentul-doctorand susține, la solicitarea sa și cel puțin o dată la 12 luni, o prezentare publică a progresului programului său de cercetare științifică în fața comisiei de îndrumare și a conducătorului de doctorat, care au rolul de a ghida, a corecta și a susține parcursul științific al studentului-doctorand.

Secţiunea 3.

Teza de doctorat și finalizarea studiilor superioare de doctorat

156. Teza de doctorat se elaborează conform cerințelor stabilite prin regulamentul școlii doctorale.

157. Școala doctorală poate stabili formatul-tip al tezei de doctorat, care poate include elemente de structură și de formatare grafică, studentul-doctorand avînd obligația respectării respectivului format-tip.

158. Conținutul tezei de doctorat este stabilit de studentul-doctorand prin consultare cu conducătorul de doctorat și va respecta structura-cadru și limitările impuse de regulamentul școlii doctorale.

159. Titlul tezei de doctorat poate fi modificat la libera alegere a studentului-doctorand, în consultare cu conducătorul de doctorat, pînă în momentul finalizării acesteia în vederea susținerii publice.

160. Teza de doctorat este o lucrare originală, fiind obligatorie menționarea sursei pentru orice material preluat.

161. Studentul-doctorand este autorul tezei de doctorat și își asumă corectitudinea datelor și informațiilor prezentate în teză, precum și a opiniilor și demonstrațiilor exprimate în teză.

162. Conducătorul de doctorat răspunde împreună cu autorul tezei de respectarea standardelor de calitate și de etică profesională, inclusiv de asigurarea originalității conținutului.

163. Tezele de doctorat împreună cu anexele acestora sînt documente publice și se redactează și în format digital. În domeniul artelor, tezele de doctorat vor fi însoțite de înregistrarea pe suport digital a creației artistice originale. Teza de doctorat și anexele sale se publică pe un site administrat de Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare, cu respectarea legislației în vigoare în domeniul drepturilor de autor.

164. Protecția drepturilor de proprietate intelectuală asupra tezei de doctorat se asigură în conformitate cu prevederile legii. Valorificarea dreptului de autor și/sau a drepturilor de proprietate industrială asupra produsului sau creației originale realizate în cadrul programului de studii de doctorat se realizează în conformitate cu prevederile legislației în domeniu.

165. Studiile superioare de doctorat se finalizează prin susținerea în ședință publică a tezei de doctorat în fața comisiei de susținere publică a tezei de doctorat (în continuare – comisie de doctorat).

166. Susținerea publică poate avea loc numai după ce conducătorul de doctorat și comisia de îndrumare și-au dat acordul.

167. În urma identificării unor încălcări ale bunei conduite în cercetare-dezvoltare – inclusiv plagierea rezultatelor sau publicațiilor altor autori, confecționarea de rezultate ori înlocuirea rezultatelor cu date fictive – în timpul evaluării tezei de către conducătorul de doctorat sau de comisia de îndrumare, acordul de susținere publică nu se obține, iar studentul este exmatriculat.

168. Comisia de doctorat este propusă de Consiliul școlii doctorale și aprobată de Consiliul științific.

169. Comisia de doctorat este alcătuită din cel puțin 5 membri: președintele, ca reprezentant al instituției care a înmatriculat studentul-doctorand, conducătorul de doctorat și cel puțin 3 referenți oficiali, din țară sau de peste hotare, specialiști în domeniul în care a fost elaborată teza de doctorat și din care cel puțin 2 își desfășoară activitatea în afara instituției care a înmatriculat studentul-doctorand.

170. Membrii comisiei de doctorat au gradul de doctor și au cel puțin funcția științifico-didactică de conferențiar universitar sau de cercetător științific coordonator, ori au calitatea de conducător de doctorat, în țară sau în străinătate.

171. Atît instituția organizatoare, cît și școala doctorală pot impune standarde minimale de performanță științifică pe care membrii comisiei de doctorat trebuie să le satisfacă pentru a putea face parte din comisia de doctorat.

172. Susținerea tezei de doctorat poate avea loc numai după evaluarea sa de către toți membrii comisiei de doctorat și în prezența a cel puțin 4 dintre aceștia, cu participarea obligatorie a președintelui comisiei și a conducătorului de doctorat.

173. Susținerea publică include obligatoriu o sesiune de întrebări din partea membrilor comisiei de doctorat și a publicului.

174. Este interzisă oferirea de către studentul-doctorand a unor cadouri sau altor foloase necuvenite membrilor comisiei de doctorat, ori solicitarea ca studentul-doctorand să contribuie la decontarea unor cheltuieli aferente deplasării unor membri ai comisiei de doctorat sau organizării susținerii publice a tezei de doctorat.

175. Pe baza susținerii publice a tezei de doctorat și a rapoartelor referenților oficiali, comisia de doctorat evaluează și deliberează asupra calificativului pe care urmează să îl atribuie tezei de doctorat. Calificativele care pot fi atribuite sînt: „Excelent”, „Foarte bine”, „Bine”, „Satisfăcător” și „Nesatisfăcător”.

176. În cazul în care un membru al comisiei de doctorat identifică în cadrul procesului de evaluare a tezei, atît anterior susținerii publice, cît și în timpul acesteia, abateri grave de la buna conduită în cercetarea științifică și activitatea universitară, inclusiv plagierea rezultatelor sau publicațiilor altor autori, confecționarea de rezultate ori înlocuirea rezultatelor cu date fictive, membrul comisiei de doctorat este obligat să ia următoarele masuri:

a) sa sesizeze comisia de etică a instituției de învățămînt superior în care este înmatriculat studentul-doctorand și comisia de etică a instituției în care este angajat conducătorul de doctorat pentru analiza și soluționarea cazului;

b) să notifice abaterea tuturor membrilor comisiei de doctorat și să propună acordarea calificativului „Nesatisfăcător” în cazul în care abaterea a fost constatată în timpul susținerii publice a tezei de doctorat.

177. Dacă studentul-doctorand a îndeplinit toate cerințele prevăzute în programul de cercetare științifică și aprecierile asupra tezei de doctorat permit atribuirea unuia dintre calificativele „Excelent”, „Foarte bine”, „Bine” sau „Satisfăcător”, comisia de doctorat propune acordarea titlului de doctor. Propunerea se înaintează Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare, spre validare.

178. În cazul atribuirii calificativului „Nesatisfăcător”, comisia de doctorat precizează elementele de conținut care urmează să fie refăcute sau completate în teza de doctorat și solicită o noua susținere publică a tezei. A doua susținere publică a tezei are loc în fața aceleiași comisii de doctorat ca și în cazul primei susțineri. În cazul în care și la a doua susținere publică se obține calificativul „Nesatisfăcător”, titlul de doctor nu se acord, iar studentul este exmatriculat.

179. În urma evaluării dosarului, Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare validează sau invalidează propunerea instituției care a înmatriculat studentul-doctorand și aprobă sau nu acordarea titlului de doctor, în conformitate cu propria evaluare a tezei de doctorat.

180. În baza validării propunerii și aprobării de acordare a titlului științific de doctor de către Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare, instituția care a înmatriculat studentul-doctorand conferă, prin decizia Rectorului, titlul științific de doctor și eliberează diploma corespunzătoare, conform legislației în vigoare.

181. În cazul în care Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare invalidează argumentat teza de doctorat, instituția care a înmatriculat studentul-doctorand primește o motivație scrisă de invalidare din partea Consiliului. Lucrarea de doctorat revizuită poate fi retransmisă Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare în termen de un an de la data primei invalidări. Dacă lucrarea de doctorat nu este transmisă în termen de un an sau se invalidează și a doua oara, titlul de doctor nu va fi acordat, iar studentul-doctorand va fi exmatriculat.

182. În cazul constatării nerespectării standardelor de calitate sau de etică profesională, inclusiv în cazul constatării plagiatului, în baza unui raport întocmit asupra cazului de către Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare și a hotărîrii Consiliului de anulare a deciziei de validare, precum și în urma evaluării de către propriile structuri instituționale, rectorul instituției care a înmatriculat studentul-doctorand poate lua decizia administrativă de revocare a acordării titlului științific de doctor și de anulare a diplomei de doctor, în cazul în care aceasta a fost eliberată, indiferent de data constatării încălcării săvîrșite.

183. Diploma conferită după promovarea unui program de studii superioare de doctorat se numește diplomă de doctor. În diploma care certifică obținerea și deținerea titlului de doctor se menționează, în mod expres, domeniul disciplinar sau interdisciplinar al doctoratului pentru doctoratul științific. În diploma care certifica obținerea și deținerea titlului de doctor într-un domeniu profesional se menționează, în mod expres, domeniul profesional al doctoratului.

184. În urma finalizării studiilor superioare de doctorat științific se conferă de către instituția care a înmatriculat studentul-doctorand diploma și titlul de doctor în științe, cu acronimul Dr.

185. În urma finalizării studiilor superioare de doctorat profesional se conferă de către instituția care a înmatriculat studentul-doctorand diploma și titlul de doctor într-un domeniu profesional, cu acronimul Dr. P.

186. Pe diploma de doctor se va înscrie calificativul obținut de studentul-doctorand, respectiv „Excelent”, „Foarte bine”, „Bine” sau „Satisfăcător”. De asemenea, pe diploma de doctor se va înscrie și o mențiune în limba latină, după cum urmează:

a) pentru calificativul „Excelent” se înscrie mențiunea „Summa cum laude”;

b) pentru calificativul „Foarte bine” se înscrie mențiunea „Magna cum laude”;

c) pentru calificativul „Bine” se înscrie mențiunea „Cum laude”.

Secţiunea 4.

Drepturi și obligații ale studentului și ale conducătorului de doctorat

187. Pe parcursul derulării programului de studii superioare de doctorat, studenții-doctoranzi au dreptul:

a) să beneficieze de sprijinul, îndrumarea și coordonarea conducătorului de doctorat, precum și a comisiei de îndrumare;

b) să participe la seminarele sau reuniunile de lucru ale personalului de cercetare-dezvoltare din cadrul instituției atunci cînd sînt în discuție teme relevante pentru studiile sale de doctorat;

c) să fie reprezentat în forurile decizionale ale școlii doctorale, potrivit prevederilor prezentului Regulament;

d) să beneficieze de logistica, centrele de documentare, bibliotecile și echipamentele școlii doctorale și ale instituțiilor organizatoare ale acesteia pentru elaborarea proiectelor de cercetare și a tezei de doctorat;

e) să se înscrie la cursurile, seminarele și laboratoarele de orice nivel organizate de instituție, consorțiu sau parteneriat, după caz;

f) să lucreze împreuna cu echipe de cercetători din cadrul instituțiilor organizatoare ale școlii doctorale, sau din cadrul unor organizații din sfera cercetării și inovării care au încheiat acorduri sau parteneriate instituționale cu instituțiile care i-au înmatriculat;

g) să beneficieze de mobilități naționale sau internaționale;

h) să beneficieze de sprijin instituțional pentru a participa la conferințe sau congrese științifice, ateliere de lucru, școli de vară ori iarnă, seminare naționale și internaționale în domeniul de specializare în care și-a ales teza de doctorat și altele asemenea;

i) să participe la sesiunile de comunicări științifice organizate de școala doctorală sau/și de instituțiile organizatoare ale acesteia;

j) să fie informat cu privire la curriculumul studiilor de doctorat din cadrul școlii doctorale.

188. Studenții-doctoranzi au următoarele obligații:

a) să respecte orarul stabilit împreună cu conducătorul de doctorat și să își îndeplinească obligațiile de susținere a lucrărilor și de prezentare a rezultatelor cercetării;

b) să prezinte rapoarte de activitate conducătorului de doctorat și comisiei de îndrumare ori de cîte ori i se solicită;

c) să fie în legătura permanentă cu conducătorul de doctorat;

d) să respecte etica și disciplina instituțională.

189. Drepturile și obligațiile conducătorului de doctorat decurg din regulamentul instituțional de organizare și desfășurare a studiilor superioare de doctorat propriu fiecărei instituții organizatoare a școlilor doctorale, din regulamentul școlii doctorale, precum și din contractul său de muncă.

190. Drepturile conducătorului de doctorat includ, printre altele:

a) dreptul de a participa la competiții pentru granturi doctorale;

b) dreptul de a îndruma și evalua activitatea studenților-doctoranzi pe care îi conduce în cadrul programului de studii superioare de doctorat, conform autonomiei profesionale și universitare, urmărind exigențele programului de studii superioare de doctorat și respectînd interesele profesionale ale studenților-doctoranzi;

c) dreptul de a propune comisia de doctorat;

d) dreptul la evaluare internă și externă imparțiale, conforme cu metodologia specifică a procesului de evaluare;

e) dreptul de a cunoaște metodologia în raport cu care este evaluat, atît în evaluarea internă, cît și în evaluarea externă;

f) dreptul de a cunoaște rezultatele evaluării interne și externe a propriei activități;

g) dreptul de a refuza îndrumarea unui student-doctorand în condițiile în care este pus fără voia sa într-un conflict de interese;

h) dreptul de a solicita Consiliului școlii doctorale întreruperea relației de îndrumare cu un student-doctorand;

i) dreptul de a selecta candidatul la doctorat pentru o poziție vacantă aflată sub îndrumarea sa și de a propune înmatricularea studentului-doctorand în urma procesului de admitere;

j) dreptul de a solicita școlii doctorale organizarea unui concurs de admitere pentru fiecare poziție de student-doctorand vacantă aflată sub îndrumarea sa;

k) dreptul de a decide elementele de studiu din cadrul programului de pregătire bazat pe studii avansate la care studentul trebuie să participe, cu respectarea prevederilor prezentului Regulament.

191. Conducătorul de doctorat are următoarele obligații:

a) să asigure îndrumarea științifică, profesională și deontologică a fiecărui student-doctorand;

b) să propună temele de cercetare;

c) să asigure condițiile și să stimuleze progresul studenților-doctoranzi în cercetarea pe care o realizează;

d) să efectueze monitorizarea și evaluarea obiectivă și riguroasă a fiecărui student-doctorand;

e) să sprijine mobilitatea studenților-doctoranzi;

f) sa evite apariția conflictelor de interese în îndrumarea studenților-doctoranzi.

VI.

DISPOZIȚII TRANZITORII ȘI FINALE

Secţiunea 1.

Înființarea școlilor doctorale

192. Instituțiile care au dreptul de a organiza studii superioare de doctorat la data intrării în vigoare a prezentului Regulament demarează procedurile de înființare și acreditare a școlilor doctorale proprii în termen de maximum 60 zile de la intrarea în vigoare a prezentului Regulament, și se reorganizează conform prevederilor prezentului Regulament și se acreditează conform legii, în termen de maximum 36 de luni de la intrarea în vigoare a prezentului Regulament.

193. Instituțiile care nu vor obţine acreditarea școlilor doctorale, respectiv școlile doctorale care nu au dobîndit acreditarea conform prevederilor legale în termen de 36 de luni de la intrarea în vigoare a prezentului Regulament își pierd dreptul de a organiza studii superioare de doctorat și nu pot înmatricula noi studenți.

194. Studenții-doctoranzi aflați în derularea programului de doctorat în cadrul unei instituții care și-a pierdut dreptul de a organiza studii superioare de doctorat își continuă studiile conform contractului și programului de studii pînă la finalizarea acestora și li se aplică prevederile prezentului Regulament referitoare la organizarea și desfășurarea susținerii publice a tezei de doctorat. Instituția este obligată să asigure condițiile pentru finalizarea studiilor.

195. După pierderea acreditării, școlile doctorale nu mai pot înmatricula noi studenți-doctoranzi, dar cadrele didactice cu drept de a conduce doctorate pot să participe la consorții sau la parteneriate, ori individual în cadrul altor instituții organizatoare de școli doctorale.

Secţiunea 2.

Continuitatea studiilor doctorale

196. În cazurile în care un conducător de doctorat îndrumă simultan mai mult de 5 studenți-doctoranzi care au început programul de studii superioare de doctorat înaintea intrării în vigoare a prezentului Regulament, acești studenți-doctoranzi își pot continua studiile cu același conducător de doctorat pînă la finalizarea acestora.

197. Atingerea numărului maxim de 5 studenți-doctoranzi pentru un conducător de doctorat care la data intrării în vigoare a prezentului Regulament are în coordonare mai mult de 5 studenți-doctoranzi se realizează gradual, prin finalizarea programului de studii de doctorat a studenților-doctoranzi aflați sub coordonare acestora. Instituția organizatoare a școlii doctorale are obligația de a raporta, ministerelor, cu precizie planificarea derulării și susținerii doctoratelor.

198. Studenții-doctoranzi aflați în perioade de întrerupere sau suspendare a studiilor nu se contabilizează pentru perioadele de întrerupere respective.

199. Conducerile universităților și ale școlilor doctorale sînt obligate să ia masurile necesare pentru respectarea limitelor maxime de coordonare ale conducătorilor de doctorat, iar numărul de studenți-doctoranzi raportat la numărul de conducători de doctorat reprezintă criteriu de evaluare a calității instituției organizatoare și a școlii doctorale.

200. Studenții-doctoranzi care au început programul de studii superioare de doctorat înaintea intrării în vigoare a prezentului Regulament își continuă studiile cu respectarea prevederilor legale în vigoare la data înmatriculării lor.