Regulamentul privind organizarea studiilor superioare de doctorat, ciclul III (în continuare – Regulament) stabilește caracterul unitar al procesului de pregătire prin și pentru cercetare a cadrelor știinţifice de înaltă calificare și este elaborat în conformitate cu prevederile Codului Educaţiei al Republicii Moldova nr. 152 din 17 iulie 2014.
I.
ORGANIZAREA STUDIILOR SUPERIOARE DE DOCTORAT Dispoziții generale
1. Prezentul Regulament constituie cadrul normativ care reglementează organizarea și desfășurarea programelor de studii superioare de doctorat (în continuare – programe de doctorat) din Republica Moldova, ciclul III al studiilor superioare în structura Spațiului European al Învățământului Superior (EHEA/Bologna), corespunzător nivelului 8 al Cadrului Național al Calificărilor (NQF) și Cadrului European al Calificărilor (EQF) şi Codului Educaţiei al Republicii Moldova nr.152 din 17 iulie 2014. Programele de doctorat sunt dezvoltate ca parte componentă a învățământului superior în continuarea ciclului II al studiilor superioare. Studiile doctorale reprezintă prima etapă a carierei științifice.
[Pct.1 modificat prin HG219 din 29.04.26, MO186-189/30.04.26 art.220; în vigoare 30.04.26]
2. Regulamentul are ca obiective realizarea unui cadru minim de referință pentru practicile de organizare a studiilor superioare de doctorat, ciclul III și promovarea de proceduri și principii pentru garantarea calității în organizarea și desfășurarea acestora.
3. Prevederile prezentului Regulament se aplică în toate instituțiile care organizează studii superioare de doctorat, ciclul III în Republica Moldova, precum și tuturor programelor de doctorat, inclusiv celor realizate în cadrul cooperării universitare internaționale, în baza acordului între o instituție din Republica Moldova și una sau mai multe instituții din străinătate.
31. În sensul prezentului Regulament, următoarele noțiuni principale semnifică:
conducător de doctorat – cadru științifico-didactic sau cercetător științific, deținător al titlului de doctor sau doctor habilitat, care a dobândit dreptul de a conduce doctorate;
consiliu științific – organ colectiv de conducere, constituit la nivelul instituției organizatoare de studii superioare de doctorat, care asigură gestiunea instituțională, administrativă și logistică a studiilor de doctorat în conformitate cu prevederile prezentului Regulament;
consiliul școlii doctorale – organ colegial de conducere al școlii doctorale, care asigură monitorizarea activităților didactice și științifice desfășurate în cadrul școlii doctorale și aplicarea actelor normative cu referință la organizarea și funcționarea școlii doctorale;
comisie de îndrumare – grup consultativ constituit la nivelul școlii doctorale pentru fiecare student-doctorand, care sprijină conducătorul de doctorat în activitatea de formare, monitorizează parcursul studiilor, evaluează rezultatele cercetării și oferă expertiză profesională;
comisie de susținere publică – comisie pentru susținerea publică a tezei de doctorat, constituită ad-hoc la propunerea conducătorului de doctorat și validată de consiliul științific al instituției organizatoare de studii superioare doctorat sau al instituției coordonatoare;
instituție organizatoare de studii superioare de doctorat – instituție de învățământ superior, consorțiu sau parteneriat național ori internațional, autorizată să organizeze studii superioare de doctorat, în condițiile legii, și care desfășoară programe de doctorat supuse evaluării externe a calității, realizate conform cadrului normativ aplicabil;
instituție coordonatoare – instituție de învățământ superior, desemnată prin acordul de consorțiu, care asigură managementul administrativ, financiar și academic al programelor de doctorat și este responsabilă de emiterea actelor de studii.
[Pct.31 introdus prin HG219 din 29.04.26, MO186-189/30.04.26 art.220; în vigoare 30.04.26]
4. Studiile superioare de doctorat, ciclul III se organizează numai în cadrul programelor din școlile doctorale ale instituţiilor de învățământ superior și ale consorţiilor sau parteneriatelor naţionale și internaţionale autorizate provizoriu sau acreditate, conform legii.
Studiile superioare de doctorat, ciclul III se desfășoară în cadrul programelor de doctorat care reprezintă totalitatea activităţilor în care este implicat studentul-doctorand, relevante din punctul de vedere al specificului programului de doctorat.
[Pct.4 modificat prin HG219 din 29.04.26, MO186-189/30.04.26 art.220; în vigoare 30.04.26]
5. Dreptul de organizare a studiilor superioare de doctorat se acordă instituţiilor de învățământ superior, consorţiilor, parteneriatelor naţionale și internaţionale, inclusiv celor constituite cu participarea organizaţiilor din sfera știinţei și inovării, de către Guvern, la propunerea Ministerului Educaţiei și Cercetării, în baza rezultatelor evaluării externe a acestora.
6. Programelor de doctorat, ciclul III le corespund 180 de credite transferabile de studiu rezultate prin cuantificarea efortului depus de studentul-doctorand la parcurgerea programului de pregătire avansată și/sau parcurgerea programului de cercetare materializată prin articole publicate, rapoarte de cercetare susţinute și aprobate în cadrul școlii doctorale, participarea cu lucrări la conferinţe știinţifice, obţinerea de titluri de proprietate intelectuală și altele asemenea, precum și prin susţinerea publică cu succes a tezei de doctorat. Modul de alocare a creditelor de studiu este stabilit de Consiliul școlii doctorale în conformitate cu legislaţia, și aprobat de Consiliul ştiinţific al instituţiei, care organizează studii superioare de doctorat.
[Pct.6 modificat prin HG219 din 29.04.26, MO186-189/30.04.26 art.220; în vigoare 30.04.26]
7. Studiile superioare de doctorat pot fi organizate cu frecvență, cu frecvență redusă sau la distanță.
[Pct.7 modificat prin HG219 din 29.04.26, MO186-189/30.04.26 art.220; în vigoare 30.04.26]
71. Doctoratul la distanță reprezintă o formă de organizare flexibilă a studiilor superioare de doctorat, în cadrul căreia activitățile din programul de pregătire avansată și activitatea de îndrumare științifică se desfășoară preponderent în mediul virtual de învățare cu ajutorul tehnologiilor de instruire la distanță.
[Pct.71 introdus prin HG219 din 29.04.26, MO186-189/30.04.26 art.220; în vigoare 30.04.26]
72. Evaluările prevăzute în planul individual de studii și susținerea proiectului de cercetare se pot realiza în format fizic sau online. Susținerea publică a tezei de doctorat se realizează cu prezența fizică a studentului-doctorand în cadrul instituției organizatoare de studii superioare de doctorat în care acesta a fost înmatriculat.
[Pct.72 introdus prin HG219 din 29.04.26, MO186-189/30.04.26 art.220; în vigoare 30.04.26]
8. Durata studiilor de doctorat organizate cu frecvență redusă este cu un an mai mare decât durata studiilor cu frecvență sau la distanță. Pentru toate formele de organizare se acordă 180 de credite de studii transferabile.
[Pct.8 în redacția HG219 din 29.04.26, MO186-189/30.04.26 art.220; în vigoare 30.04.26]
9. Studiile superioare de doctorat, ciclul III se realizează prin programe de trei tipuri:
[Pct.9 modificat prin HG219 din 29.04.26, MO186-189/30.04.26 art.220; în vigoare 30.04.26]
a) doctorat științific, care are ca finalitate producerea de cunoaștere științifică originală, relevantă internațional, în baza unor metode științifice;
b) doctorat profesional, în domeniile artelor și sportului, care are ca finalitate producerea de cunoaștere originală și a reflecției sistematice asupra unor creații artistice sau a unor performanțe sportive de înalt nivel național și internațional și care poate constitui o bază pentru cariera profesională în învățământul superior și cercetare în domeniile artelor și sportului;
c) doctorat industrial, care pune accent pe conexiunea dintre studentul-doctorand, instituția de învățământ superior și mediul industrial. Programul de doctorat industrial are drept scop promovarea cercetării cu perspective comerciale și asigură beneficii, competențe și facilități de cercetare în mediul industrial, determinând transferul de cunoștințe între instituțiile de învățământ superior și companiile din sectorul/mediul industrial.
[Pct.9 lit.c) introdusă prin HG219 din 29.04.26, MO186-189/30.04.26 art.220; în vigoare 30.04.26]
91. Doctoratul industrial poate fi organizat în cadrul domeniilor de doctorat autorizate provizoriu sau acreditate în conformitate cu legislația.
[Pct.91 introdus prin HG219 din 29.04.26, MO186-189/30.04.26 art.220; în vigoare 30.04.26]
92. Parteneri ai doctoratului industrial pot fi întreprinderi sau alte organizații din sectorul economic, din țară sau din străinătate, care desfășoară activități economice și/sau de cercetare-dezvoltare, dispun de infrastructura necesară pentru realizarea activităților de cercetare aferente tematicii doctorale și, potrivit legislației, nu au statut de întreprindere în dificultate. De asemenea, pot participa organizații care fac parte din consorții de proiecte de cercetare-dezvoltare finanțate prin programe internaționale.
[Pct.92 introdus prin HG219 din 29.04.26, MO186-189/30.04.26 art.220; în vigoare 30.04.26]
93. Organizarea doctoratului industrial se realizează în baza unui acord de parteneriat încheiat între instituția organizatoare de studii superioare de doctorat, organizația parteneră și studentul-doctorand. Acordul stabilește responsabilitățile părților, condițiile de desfășurare a cercetării, utilizarea infrastructurii de cercetare, precum și regimul drepturilor de proprietate intelectuală asupra rezultatelor obținute. Acordul poate prevedea desfășurarea activității studentului-doctorand în cadrul organizației partenere sau al instituției, inclusiv în baza unui raport juridic de muncă sau a altor forme de colaborare.
[Pct.93 introdus prin HG219 din 29.04.26, MO186-189/30.04.26 art.220; în vigoare 30.04.26]
94. În cazul în care activitățile de cercetare realizate implică informații confidențiale sau rezultate susceptibile de protecție prin drepturi de proprietate intelectuală, protecția, publicarea și valorificarea acestora se stabilesc prin acordul de parteneriat, cu respectarea cerințelor academice privind elaborarea și susținerea publică a tezei de doctorat. Acordul de parteneriat stabilește modul de atribuire și de exercitare a drepturilor de proprietate intelectuală asupra rezultatelor cercetării, precum și măsurile privind protecția acestora.
[Pct.94 introdus prin HG219 din 29.04.26, MO186-189/30.04.26 art.220; în vigoare 30.04.26]
95. Activitatea de cercetare a studentului-doctorand se desfășoară în cadrul instituției organizatoare de studii superioare de doctorat și al organizației partenere, sub îndrumarea conducătorului de doctorat și, după caz, cu participarea unui mentor sau a unui co-supervizor din partea organizației partenere. Activitatea studentului-doctorand poate fi monitorizată în comun de către instituția organizatoare de studii superioare de doctorat și organizația parteneră, potrivit acordului de parteneriat. Condițiile de confidențialitate stabilite prin acordul de parteneriat nu pot restricționa dreptul studentului-doctorand de a elabora și susține public teza de doctorat.
[Pct.95 introdus prin HG219 din 29.04.26, MO186-189/30.04.26 art.220; în vigoare 30.04.26]
96. Evaluarea activității studentului-doctorand și susținerea tezei de doctorat realizate în cadrul doctoratului industrial se efectuează în conformitate cu aceleași standarde academice și proceduri aplicabile doctoratului științific. La susținerea tezei pot fi invitați experți din mediul economic sau industrial, relevanți pentru tematica cercetării. În situația în care teza conține informații prevăzute la punctul 94, acestea pot fi incluse în anexe distincte, care nu se publică până la expirarea unui termen de embargo stabilit prin acordul de parteneriat. Anexele confidențiale sunt puse la dispoziția comisiei de susținere publică și a autorităților competente pentru evaluarea tezei de doctorat.
[Pct.96 introdus prin HG219 din 29.04.26, MO186-189/30.04.26 art.220; în vigoare 30.04.26]
97. Finanțarea doctoratului industrial poate fi realizată din surse publice, din contribuția organizației partenere sau din alte surse legal constituite, în conformitate cu prevederile acordului de parteneriat.
[Pct.97 introdus prin HG219 din 29.04.26, MO186-189/30.04.26 art.220; în vigoare 30.04.26]
Secţiunea 1.
Consiliul științific
10. Instituțiile de învățământ superior, consorțiile și parteneriatele naționale și internaționale care intenționează să organizeze programe de doctorat constituie un Consiliu științific alcătuit din minimum 7 și maximum 15 persoane, care funcționează în baza prevederilor prezentului Regulament, a Cartei universitare și a regulamentului instituțional de organizare și desfășurare a programelor de doctorat.
11. Consiliul științific este condus de un președinte, asimilat/asociat cu funcția de Prorector, care este desemnat conform regulamentului instituțional al instituției organizatoare de studii superioare de doctorat sau al instituției coordonatoare, în cazul consorțiilor sau al parteneriatelor.
[Pct.11 modificat prin HG219 din 29.04.26, MO186-189/30.04.26 art.220; în vigoare 30.04.26]
12. Cel puțin un membru al Consiliului științific este ales prin votul universal, direct, secret și egal al conducătorilor de doctorat din cadrul școlilor doctorale din instituție și cel puțin un membru al Consiliului ştiințific este ales prin votul universal, direct, secret și egal al studenților din cadrul școlilor doctorale din instituție. În instituțiile, consorțiile sau parteneriatele care organizează mai mult de 3 școli doctorale, fiecare școală doctorală își desemnează obligatoriu un reprezentant în Consiliul ştiințific, prin votul universal, direct, secret și egal al conducătorilor de doctorat.
13. Pot deține calitatea de membru al Consiliului științific persoane din cadrul instituției sau din afara acesteia, din țară sau de peste hotare, personalități științifice sau din sectoarele industriale și socio-economice relevante, precum și reprezentanți ai studenților-doctoranzi din cadrul școlilor doctorale din instituție.
14. Membrii Consiliului științific, care sunt cadre didactice universitare sau cercetători, trebuie să aibă dreptul de a conduce doctorate, în țară sau în străinătate, și să îndeplinească indicatorii de performanță științifică pentru dobândirea dreptului de a conduce doctorate, stabiliți prin metodologia de aprobare a conducătorilor de doctorat.
[Pct.14 modificat prin HG219 din 29.04.26, MO186-189/30.04.26 art.220; în vigoare 30.04.26]
15. Metodologia de desemnare a membrilor Consiliului științific este aprobată de către Senatul instituției de învățământ superior sau de organul echivalent al consorțiilor sau parteneriatelor stabilit prin acordul de colaborare, cu respectarea prevederilor prezentului Regulament.
16. Principalele atribuții ale Consiliului științific sînt:
[Pct.16 lit.a) abrogată prin HG219 din 29.04.26, MO186-189/30.04.26 art.220; în vigoare 30.04.26]
b) elaborarea regulamentului instituțional de organizare și desfășurare a programelor de doctorat pe care îl supune aprobării Senatului instituției de învățământ superior sau organului echivalent al consorțiilor sau parteneriatelor;
c) aprobarea deciziilor privind înființarea și desființarea școlilor doctorale din cadrul instituției ori parteneriatului;
d) selectarea conducătorilor de doctorat pentru activitate într-o nouă școală doctorală;
e) coordonarea parteneriatului potrivit contractului de parteneriat, dacă este cazul;
f) alte atribuții specifice, stabilite prin regulamentul instituțional de organizare și desfășurare a programelor de doctorat.
17. Consiliul științific se întrunește ori de câte ori este nevoie, la cererea președintelui sau a cel puțin unei treimi din numărul membrilor săi.
[Secțiunea a 2-a abrogată prin HG219 din 29.04.26, MO186-189/30.04.26 art.220; în vigoare 30.04.26]
Secţiunea 3.
Școlile doctorale
24. Școlile doctorale sunt structuri organizatorice și administrative fără personalitate juridică, care dispun înmatricularea studenților la programele de doctorat, administrează fondurile alocate programelor de doctorat și organizează desfășurarea studiilor de doctorat în unul sau mai multe domenii de doctorat, cu tematică disciplinară ori interdisciplinară.
[Pct.24 modificat prin HG219 din 29.04.26, MO186-189/30.04.26 art.220; în vigoare 30.04.26]
25. Școala doctorală se organizează și funcționează în cadrul unei instituții, consorțiu sau parteneriat, inclusiv cu organizații din sfera științei și inovării, cu conducători de doctorat care au dobândit dreptul de a conduce doctorat, potrivit cadrului normativ cu privire la educație.
26. Școala doctorală include totalitatea studenților-doctoranzi și a conducătorilor de doctorat care au dobândit dreptul de a conduce doctorat. Pe lângă conducătorii de doctorat, unei scoli doctorale i se pot afilia și alți cercetători și/sau cadre didactice, cu sau fără drept de a conduce doctorate, implicați în activități de cercetare și/sau predare în cadrul școlii doctorale, titulari ai instituțiilor organizatoare a școlii doctorale, din țară sau de peste hotare.
27. Statele de personal și structura fondului de retribuire a muncii se întocmesc de către instituția organizatoare de studii superioare de doctorat și se aprobă de către Consiliul științific. Statele de personal includ cadre didactice conducătoare de doctorat, cercetători, precum și personal didactic auxiliar și personal nedidactic, în condițiile legii. Studenții-doctoranzi își desfășoară activitatea în baza raporturilor juridice de studii și nu sunt incluși în statele de personal ale școlii doctorale.
[Pct.27 în redacția HG219 din 29.04.26, MO186-189/30.04.26 art.220; în vigoare 30.04.26]
[Pct.28 abrogat prin HG219 din 29.04.26, MO186-189/30.04.26 art.220; în vigoare 30.04.26]
29. Principiile fundamentale de funcționare a școlilor doctorale sunt:
a) acces egal și echitabil la studiile de doctorat pentru orice persoană care întrunește condițiile necesare de înscriere;
b) asigurarea calității studiilor de doctorat prin promovarea procedurilor de evaluare și perfecționare periodică a programelor de studii;
c) asigurarea calității și transparenței procesului de îndrumare și evaluare a doctoranzilor.
30. Înființarea școlilor doctorale este propusă de conducătorii instituțiilor, este avizată de către organele colective de conducere ale fiecărei instituții componente a consorțiului sau parteneriatului și este aprobată de Consiliul științific. O școală doctorală se poate constitui cu cel puțin 10 conducători de doctorat și poate impune standarde minimale de performanță științifică superioare celor stabilite prin ordinul ministrului educației la propunerea autorității naționale abilitată pentru confirmarea titlurilor științifice, pe care conducătorii de doctorat trebuie să le îndeplinească pentru a deveni membri ai școlii doctorale respective.
31. Cadrul general de organizare și de funcționare a școlilor doctorale este stabilit prin dispozițiile prezentului Regulament, prin regulamentul instituțional de organizare și desfășurare a programelor de doctorat și poate fi completat cu prevederi ale regulamentului școlii doctorale propriu fiecărei școli doctorale, cu respectarea prevederilor legii.
32. Relațiile de afiliere dintre școala doctorală și alte structuri ale instituțiilor componente ale consorțiului sau parteneriatului sunt stabilite prin regulamentul instituțional de organizare și desfășurare a programelor de doctorat.
33. Atribuțiile școlii doctorale sunt:
a) elaborarea regulamentului intern al școlii doctorale;
b) luarea deciziilor privind acordarea sau revocarea calității de membru al școlii doctorale, precum și stabilirea standardelor minimale de performanță științifică în vederea aplicării obiective a acestor proceduri;
c) elaborarea strategiei de dezvoltare și a planului anual de activitate a școlii doctorale;
d) elaborarea planului de învățământ pentru programul de pregătire avansată și avizarea curricula disciplinelor incluse în planul de învățământ;
e) organizarea procesului de învățământ în cadrul programului de pregătire avansată;
f) dispunerea înmatriculării și exmatriculării studenților-doctoranzi, la propunerea conducătorilor de doctorat membri ai școlii doctorale;
g) luarea deciziilor privind avizarea statelor de personal didactic și de cercetare afiliat școlii doctorale, după caz;
h) asistarea evaluatorului extern în procesul de evaluare în vederea autorizării provizorii sau a acreditării/reacreditării școlii doctorale;
i) alte atribuții specifice prevăzute în regulamentul instituțional de organizare și funcționare a școlilor doctorale (în continuare – regulamentul școlii doctorale), în conformitate cu legea.
34. Regulamentul școlii doctorale stabilește modul în care sunt organizate și se desfășoară programele de doctorat în cadrul școlii doctorale și este elaborat de Consiliul școlii doctorale, prin consultarea tuturor conducătorilor de doctorat membri ai școlii respective, în baza regulamentului instituțional de organizare și desfășurare a programelor de doctorat la nivelul instituției, consorțiului sau parteneriatului.
35. Regulamentul școlii doctorale se avizează de către Consiliul științific și se aprobă de către Senatul universității. În cazul parteneriatelor sau al consorțiilor, regulamentul se avizează de către Consiliul științific și se aprobă de către Senatul instituției coordonatoare.
[Pct.35 în redacția HG219 din 29.04.26, MO186-189/30.04.26 art.220; în vigoare 30.04.26]
36. Regulamentul școlii doctorale stabilește criterii, proceduri și standarde obligatorii vizând cel puțin următoarele aspecte:
a) acceptarea de noi membri conducători de doctorat, precum și reglementări referitoare la modalitatea prin care unui conducător de doctorat îi poate fi retrasă calitatea de membru al școlii doctorale;
b) mecanismele prin care se iau deciziile în ceea ce privește oportunitatea, structura și conținutul programului de avansate;
c) procedurile de schimbare a conducătorului de doctorat al unui student-doctorand și procedurile de mediere a conflictelor;
d) condițiile în care programul de doctorat poate fi întrerupt;
e) modalitățile de informare asupra eticii și bunei conduite, precum și de prevenire a fraudei în cercetarea științifică, inclusiv a plagiatului;
f) modul de asigurare a accesului la resursele de cercetare;
g) obligațiile studenților-doctoranzi;
h) informațiile necesar a fi plasate pe site-ul școlii doctorale.
37. Regulamentul școlii doctorale se aplică și în cazul programelor de doctorat desfășurate în cotutelă, dacă prin acordul de parteneriat nu s-a decis altfel.
38. Școlile doctorale au obligația să ofere informații corecte și complete privind programele de doctorat candidaților la aceste programe, comunității academice și oricăror altor persoane fizice sau juridice interesate.
39. Instituțiile, consorțiile sau parteneriatele care organizează studii superioare de doctorat garantează transparența organizării și desfășurării acestora la nivelul tuturor școlilor doctorale proprii.
40. Școlile doctorale, cu sprijinul logistic al instituției, consorțiului sau parteneriatului, asigură publicarea pe site-ul web oficial al instituției a tuturor informațiilor necesare privind programele de doctorat, vizându-se cu precădere următoarele informații:
[Pct.40 modificat prin HG219 din 29.04.26, MO186-189/30.04.26 art.220; în vigoare 30.04.26]
a) regulamentul școlii doctorale;
b) oferta de studii doctorale, ciclul III;
[Pct.40 lit.b) în redacția HG219 din 29.04.26, MO186-189/30.04.26 art.220; în vigoare 30.04.26]
c) posturile vacante pentru conducători de doctorat;
d) modul de organizare și desfășurare a programelor de doctorat;
e) conținutul programelor de doctorat;
f) modul de finanțare a studiilor, precum și a costurilor suportate de studenți-doctoranzi;
g) modelul contractului-cadru de studii doctorale;
h) conducătorii de doctorat și studenții-doctoranzi pe care îi coordonează;
[Pct.40 lit.h) modificată prin HG219 din 29.04.26, MO186-189/30.04.26 art.220; în vigoare 30.04.26]
i) informațiile privind procedurile de selecție și de admitere la doctorat, criteriile de evaluare, precum și alte informații relevante privind admiterea;
[Pct.40 lit.i) în redacția HG219 din 29.04.26, MO186-189/30.04.26 art.220; în vigoare 30.04.26]
j) standardele de elaborare, procedurile și criteriile de evaluare a tezelor de doctorat;
k) rezumatele tezelor de doctorat ce urmează a fi susținute public, data, ora și locația aferente susținerilor publice, precum și adresele web la care pot fi accesate tezele de doctorat finalizate, cu cel puțin 14 zile înaintea desfășurării acestora;
[Pct.40 lit.k) în redacția HG219 din 29.04.26, MO186-189/30.04.26 art.220; în vigoare 30.04.26]
[Pct.40 lit.l) abrogată prin HG219 din 29.04.26, MO186-189/30.04.26 art.220; în vigoare 30.04.26]
Secţiunea 4.
Organele de conducere ale școlilor doctorale
41. Școala doctorală este condusă de un director al școlii doctorale, asimilat directorului de departament, și de Consiliul școlii doctorale, ca organ de conducere colectivă.
42. Din Consiliul școlii doctorale fac parte conducători de doctorat din cadrul școlii doctorale în proporție de maximum 65%, studenți-doctoranzi ai școlii doctorale în proporție de 20%, numărul cărora poate fi majorat dacă este cazul, restul fiind completat cu membri din afara școlii doctorale aleși dintre personalități științifice a căror activitate științifică au o recunoaștere internațională semnificativă și/sau personalități din sectoarele industriale și socioeconomice relevante. Funcția de președinte al Consiliului este îndeplinită de directorul școlii doctorale.
[Pct.42 modificat prin HG219 din 29.04.26, MO186-189/30.04.26 art.220; în vigoare 30.04.26]
43. Membrii Consiliului școlii doctorale format în baza prezentului Regulament care sunt cadre didactice în învățământul superior sau cercetători trebuie să aibă dreptul de a conduce doctorate, în țară sau în străinătate, și să fi avut, în ultimii 5 ani, cel puțin un student-doctorand care a susținut teza de doctorat.
[Pct.43 modificat prin HG219 din 29.04.26, MO186-189/30.04.26 art.220; în vigoare 30.04.26]
[Pct.44 abrogat prin HG219 din 29.04.26, MO186-189/30.04.26 art.220; în vigoare 30.04.26]
45. Membrii Consiliului școlii doctorale au un mandat de 5 ani și se aleg prin votul universal, direct, secret și egal al conducătorilor de doctorat din școala doctorală respectivă.
46. Studenții-doctoranzi membri ai Consiliului școlii doctorale care își finalizează studiile doctorale în timpul mandatului Consiliului își pierd calitatea de membru al acestuia la data finalizării studiilor superioare de doctorat.
[Pct.46 modificat prin HG219 din 29.04.26, MO186-189/30.04.26 art.220; în vigoare 30.04.26]
47. Pentru ocuparea unor locuri vacante în cadrul Consiliului școlii doctorale se organizează alegeri parțiale, potrivit prevederilor prezentului Regulament, iar mandatul noului membru încetează la expirarea mandatului Consiliului școlii doctorale.
48. Consiliul școlii doctorale se întâlnește de cel puțin 3 ori pe an, la cererea directorului școlii doctorale sau a cel puțin unei treimi din numărul membrilor săi.
Secţiunea 6.
Contractul de studii superioare de doctorat
67. Drepturile și obligațiile ce revin studenților-doctoranzi, conducătorilor de doctorat, precum și instituțiilor organizatoare a școlilor doctorale se stabilesc prin contractul de studii superioare de doctorat.
68. Modelul contractului-cadru de studii superioare de doctorat se elaborează de școala doctorală, este avizat de Consiliul școlii doctorale și de Consiliul științific și este aprobat de Consiliul pentru dezvoltare strategică instituțională al instituției de învățământ superior sau organul echivalent al consorțiului sau parteneriatului.
69. Contractul de studii de doctorat se încheie cu fiecare student-doctorand în parte și este semnat de studentul-doctorand, conducătorul de doctorat și reprezentantul instituției care înmatriculează studentul-doctorand. Studenții-doctoranzi coordonați în cotutelă semnează cu ambele instituții semnatare ale acordului de cotutelă, acte suplimentare, în conformitate cu prevederile acordului de cotutelă.
[Pct.69 modificat prin HG219 din 29.04.26, MO186-189/30.04.26 art.220; în vigoare 30.04.26]
70. Desfășurarea activităților didactice de către studentul-doctorand înmatriculat la forma cu frecvență nu trebuie să afecteze în mod negativ timpul disponibil pentru derularea programului său doctoral având în vedere că doctoratul reprezintă, în primul rând, o experiență profesională de cercetare. Studenții-doctoranzi înmatriculați la forma de învățământ cu frecvență beneficiază de bursă individuală și pot fi angajați prin cumul pe cel mult 0,5 normă didactică sau până la 0,75 normă de cercetare în cadrul instituției organizatoare de studii superioare de doctorat ori al instituțiilor componente ale consorțiului.
[Pct.70 modificat prin HG219 din 29.04.26, MO186-189/30.04.26 art.220; în vigoare 30.04.26]
71. Contractul de studii superioare de doctorat cuprinde cel puțin următoarele informații:
a) datele de identificare ale studentului-doctorand și ale conducătorului de doctorat;
b) date despre instituția care înmatriculează studentul-doctorand și școala doctorală;
[Pct.71 lit.c) abrogată prin HG219 din 29.04.26, MO186-189/30.04.26 art.220; în vigoare 30.04.26]
d) cuantumul lunar al bursei individuale și/sau cuantumul taxei de studiu, pentru studenții-doctoranzi înmatriculați la forma cu frecvență;
e) cuantumul taxei de studii pentru studenții-doctoranzi înmatriculați la forma cu frecvență redusă;
f) limba în care se redactează și se susține teza de doctorat este limba română, o altă limbă de circulație internațională sau limba unei minorități naționale în cazul tezelor care tratează subiecte legate de limba și cultura unei minorități naționale. Teza de doctorat și rezumatul, redactate în altă limbă decât limba română, se traduc integral în limba română;
[Pct.71 lit.f) în redacția HG219 din 29.04.26, MO186-189/30.04.26 art.220; în vigoare 30.04.26]
g) termenul de finalizare a studiilor de doctorat;
[Pct.71 lit.g) modificată prin HG219 din 29.04.26, MO186-189/30.04.26 art.220; în vigoare 30.04.26]
h) condițiile de prelungire a termenului de finalizare a tezei de doctorat;
[Pct.71 lit.i) abrogată prin HG219 din 29.04.26, MO186-189/30.04.26 art.220; în vigoare 30.04.26]
j) domeniul de studii superioare de doctorat și programul de doctorat;
[Pct.71 lit.j) introdusă prin HG219 din 29.04.26, MO186-189/30.04.26 art.220; în vigoare 30.04.26]
k) tipul programului de doctorat – științific, profesional sau industrial;
[Pct.71 lit.k) introdusă prin HG219 din 29.04.26, MO186-189/30.04.26 art.220; în vigoare 30.04.26]
l) forma de învățământ – cu frecvență, cu frecvență redusă sau la distanță;
[Pct.71 lit.l) introdusă prin HG219 din 29.04.26, MO186-189/30.04.26 art.220; în vigoare 30.04.26]
m) forma de finanțare – buget sau taxă.
[Pct.71 lit.m) introdusă prin HG219 din 29.04.26, MO186-189/30.04.26 art.220; în vigoare 30.04.26]
72. Conflictele dintre studenții-doctoranzi și școala doctorală se mediază de către Consiliul științific.
73. Conflictele dintre studenții-doctoranzi și conducătorul de doctorat se mediază de Consiliul școlii doctorale, iar în cazul nesoluționării conflictului la acest nivel, acesta este mediat de către Consiliul științific.
731. Ministerul Educației și Cercetării, în consultare cu instituțiile de învățământ superior și ministerele în subordinea cărora se află instituții organizatoare de studii superioare de doctorat, propune anual spre aprobare Guvernului planul de admitere la studii superioare de doctorat cu finanțare bugetară (comanda de stat) pe domenii fundamentale ale științei, culturii și tehnicii.
[Pct.731 introdus prin HG219 din 29.04.26, MO186-189/30.04.26 art.220; în vigoare 30.04.26]
732. Oferta educațională a instituțiilor organizatoare de studii superioare de doctorat pentru admiterea la studii superioare de doctorat, ciclul III, cu finanțare de la bugetul de stat, se aduce la cunoștința candidaților prin publicare pe site-ul web oficial și include:
a) programele de doctorat pentru care se organizează admiterea;
b) numărul de locuri finanțate de la bugetul de stat oferite pentru fiecare program de doctorat;
c) calendarul admiterii;
d) metodologia de admitere;
e) condițiile și actele necesare pentru înscriere la concurs;
f) modalitatea de desfășurare a probelor de concurs (dacă este cazul);
g) alte informații relevante.
[Pct.732 introdus prin HG219 din 29.04.26, MO186-189/30.04.26 art.220; în vigoare 30.04.26]
V.
CONȚINUTUL ȘI FINALITATEA PROGRAMELOR DE DOCTORAT
Secţiunea 1.
Competențele formate de programele de doctorat
137. Programele de doctorat asigură formarea de competențe profesionale de conținut, cognitive și de cercetare în domenii de specialitate, precum și a unor competențe transversale.
138. Sunt considerate competențe profesionale specifice domeniului:
a) cunoașterea avansată a domeniului specific;
b) capacitatea de identificare, formulare și soluționare a problemelor de cercetare;
c) stăpânirea metodelor și tehnicilor de cercetare avansată în domeniul specific;
d) managementul proiectelor de cercetare;
e) stăpânirea procedeelor și soluțiilor noi în cercetare în domeniul specific;
f) abilități de documentare, elaborare și valorificare a lucrărilor științifice;
g) abilități lingvistice la nivel academic în limbi de circulație internațională necesare documentarii, comunicării și diseminării cunoașterii;
h) înțelegerea și capacitatea de aplicare a principiilor și valorilor eticii cercetării științifice în general și în domeniul specific.
139. Sunt considerate competențe transversale următoarele:
a) competențe de comunicare, scrisă și orală, în domeniul științei și culturii;
b) competențe lingvistice avansate în limbi de circulație internațională;
c) utilizarea eficientă a tehnologiei informației și comunicării;
d) abilități de relaționare socială și de lucru în echipă;
e) cunoștințe de management al resurselor umane, de infrastructură și financiare;
f) calități de conducere și mentorat;
g) cunoștințe privind managementul carierei, precum și însușirea de tehnici privind căutarea unui loc de muncă și de creare de locuri de muncă pentru alții;
h) cunoștințe privind managementul riscului, crizei și eșecului;
i) cunoștințe privind utilizarea legislației în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală;
j) capacități de antreprenoriat economic, tehnologic și social.
Secţiunea 2.
Programul de pregătire avansată și programul de cercetare științifică
140. Școlile doctorale pun la dispoziția studenților-doctoranzi un program de pregătire avansată alcătuit din activități desfășurate în formațiuni instituționalizate de studiu – prin cursuri, seminare, laboratoare și altele asemenea – și/sau din studiu individual.
141. Forma organizării programului de pregătire avansată, precum și structura și conținutul acestuia sunt la latitudinea școlii doctorale, potrivit regulamentului școlii doctorale.
142. Școala doctorală este obligată să asigure accesul liber și neîngrădit la programul de pregătire avansată tuturor studenților-doctoranzi din cadrul școlii doctorale respective sau din cadrul altor școli doctorale organizate în cadrul aceleași instituții, consorțiu sau parteneriat, după caz.
143. Parcurgerea programului de pregătire avansată conduce la acordarea unui număr de credite transferabile stabilit la nivelul școlii doctorale.
144. Programul de pregătire avansată nu trebuie să afecteze în mod negativ timpul disponibil al studentului-doctorand pentru programul individual de cercetare științifică sau creație artistică și trebuie să fie relevant pentru subiectul de cercetare al lucrării de doctorat.
145. Creditele obținute într-un program de master sau parcurgerea unor stagii anterioare de doctorat și/sau a unor stagii de cercetare științifică sau creaţie artistică, desfășurate în țară sau în străinătate, în universități ori în organizații din sfera cercetării și inovării pot fi transferate programului de pregătire avansată. Transferul de credite din programe de studii superioare de masterat și/sau recunoașterea experiențelor de cercetare sau creaţie artistică anterioare admiterii în programul de doctorat sunt propuse de către conducătorul de doctorat și se aprobă de către Consiliul școlii doctorale.
146. Participarea unui student-doctorand la programul de pregătire avansată și alegerea elementelor de studiu din cadrul acestui program care trebuie urmate de către studentul-doctorand sunt stabilite exclusiv și independent de către conducătorul de doctorat al acestuia. Îngrădirea acestei opțiuni a conducătorului de doctorat este interzisă.
147. Studentul-doctorand poate opta în mod independent pentru parcurgerea oricărui curs, de orice nivel, pus la dispoziție de instituția, consorțiul ori parteneriatul organizator al școlii doctorale, după caz. Îngrădirea acestei opțiuni proprii este interzisă.
148. Durata cumulată a programului de pregătire avansată nu poate depăși un an de studii.
149. Studiile avansate se încheie cu elaborarea, sub îndrumarea conducătorului de doctorat, a unui proiect de cercetare al studentului-doctorand pe care acesta îl susține public în fața comisiei de îndrumare și a conducătorului de doctorat, care apreciază viabilitatea sa și decide dacă studentul-doctorand poate continua cu programul de cercetare științifică, în conformitate cu proiectul prezentat și dezbătut public.
150. Susținerea proiectului de cercetare este publică și conține în mod obligatoriu o sesiune de întrebări și răspunsuri pe marginea proiectului, în care orice participant la prezentare poate adresa întrebări studentului-doctorand.
151. Programul de cercetare științifică presupune implementarea proiectului științific stabilit împreună cu conducătorul de doctorat.
152. Responsabilitatea asupra structurii, conținutului, desfășurării si organizării programului de cercetare științifică al studentului-doctorand revine conducătorului de doctorat.
153. Conducătorul de doctorat este direct responsabil pentru parcursul științific al studentului-doctorand, fiind obligat să ia toate măsurile necesare pentru a-i asigura acestuia condițiile, cunoștințele și informațiile care să maximizeze șansele finalizării programului de doctorat.
154. Asigurarea resurselor necesare desfășurării proiectelor de cercetare ştiinţifică sau creaţie artistică în care este implicat studentul-doctorand reprezintă și o obligație specifică a instituției care a înmatriculat studentul-doctorand, a școlii doctorale și a conducătorului de doctorat.
155. Pentru asigurarea unui parcurs științific coerent, studentul-doctorand susține, în conformitate cu planul individual de activitate și cel puțin o dată la 12 luni, o prezentare publică a progresului programului său de cercetare științifică în fața conducătorului de doctorat și a comisiei de îndrumare, care au rolul de a ghida, a corecta și a susține parcursul științific al studentului-doctorand.
[Pct.155 modificat prin HG219 din 29.04.26, MO186-189/30.04.26 art.220; în vigoare 30.04.26]
Secţiunea 3.
Teza de doctorat și finalizarea studiilor superioare de doctorat
156. Teza de doctorat se elaborează conform cerințelor stabilite prin regulamentul școlii doctorale.
157. Școala doctorală poate stabili formatul-tip al tezei de doctorat, care poate include elemente de structură și de formatare grafică, studentul-doctorand având obligația respectării respectivului format-tip.
158. Conținutul tezei de doctorat este stabilit de studentul-doctorand prin consultare cu conducătorul de doctorat.
[Pct.158 modificat prin HG219 din 29.04.26, MO186-189/30.04.26 art.220; în vigoare 30.04.26]
159. Titlul tezei de doctorat poate fi modificat la libera alegere a studentului-doctorand, în consultare cu conducătorul de doctorat, până în momentul finalizării acesteia în vederea susținerii publice.
160. Teza de doctorat este o lucrare originală, fiind obligatorie menționarea sursei pentru orice material preluat.
161. Studentul-doctorand este autorul tezei de doctorat și își asumă corectitudinea datelor și informațiilor prezentate în teză, precum și a opiniilor și demonstrațiilor exprimate în teză.
162. Conducătorul de doctorat răspunde împreună cu autorul tezei de respectarea standardelor de calitate și de etică profesională, inclusiv de asigurarea originalității conținutului.
163. Tezele de doctorat împreună cu anexele acestora sunt documente publice și se redactează și în format digital. În domeniul artelor, tezele de doctorat vor fi însoțite de înregistrarea pe suport digital a creației artistice originale. Teza de doctorat și anexele sale se publică pe un site administrat de autoritatea națională abilitată pentru confirmarea titlurilor științifice, cu respectarea legislației privind drepturile de autor.
[Pct.163 modificat prin HG219 din 29.04.26, MO186-189/30.04.26 art.220; în vigoare 30.04.26]
164. Protecția drepturilor de proprietate intelectuală asupra tezei de doctorat se asigură în conformitate cu prevederile legii. Valorificarea dreptului de autor și/sau a drepturilor de proprietate industrială asupra produsului sau creației originale realizate în cadrul programului de doctorat se realizează în conformitate cu prevederile legislației în domeniu.
165. Studiile superioare de doctorat se finalizează cu susținerea publică a tezei de doctorat, conferirea titlului de doctor și eliberarea diplomei de doctor de către instituția organizatoare de studii superioare de doctorat.
[Pct.165 în redacția HG219 din 29.04.26, MO186-189/30.04.26 art.220; în vigoare 30.04.26]
166. Susținerea publică poate avea loc numai după ce conducătorul de doctorat și comisia de îndrumare și-au dat acordul.
167. În urma identificării unor încălcări ale bunei conduite în cercetare-dezvoltare – inclusiv plagierea rezultatelor sau publicațiilor altor autori, confecționarea de rezultate ori înlocuirea rezultatelor cu date fictive, utilizarea nedeclarată și/sau necontrolată a inteligenței artificiale – în timpul evaluării tezei de către conducătorul de doctorat sau de comisia de îndrumare, acordul de susținere publică nu se obține, iar studentul-doctorand este exmatriculat.
[Pct.167 modificat prin HG219 din 29.04.26, MO186-189/30.04.26 art.220; în vigoare 30.04.26]
168. Comisia de susținere publică este propusă de Consiliul școlii doctorale și aprobată de Consiliul științific.
169. Comisia de susținere publică este alcătuită din cel puțin 5 membri: președintele, ca reprezentant al instituției care a înmatriculat studentul-doctorand, conducătorul de doctorat și cel puțin 3 referenți oficiali, din țară sau de peste hotare, specialiști în domeniul în care a fost elaborată teza de doctorat și din care cel puțin 2 își desfășoară activitatea în afara instituției care a înmatriculat studentul-doctorand.
170. Membrii comisiei de susținere publică dețin cel puțin titlul științific de doctor și sunt autori de lucrări științifice relevante pentru domeniul de studii al programului de doctorat sau pentru tematica tezei.
[Pct.170 în redacția HG219 din 29.04.26, MO186-189/30.04.26 art.220; în vigoare 30.04.26]
171. Atât instituția organizatoare, cât și școala doctorală pot impune standarde minimale de performanță științifică pe care membrii comisiei de susținere publică trebuie să le satisfacă pentru a putea face parte din comisia de susținere publică.
172. Susținerea tezei de doctorat poate avea loc numai după evaluarea sa de către toți membrii comisiei de susținere publică și în prezența a cel puțin 4 dintre aceștia, cu participarea obligatorie a președintelui comisiei și a conducătorului de doctorat.
173. Susținerea publică include obligatoriu o sesiune de întrebări din partea membrilor comisiei de susținere publică și a publicului.
174. Este interzisă oferirea de către studentul-doctorand a unor cadouri sau altor foloase necuvenite membrilor comisiei de susținere publică, ori solicitarea ca studentul-doctorand să contribuie la decontarea unor cheltuieli aferente deplasării unor membri ai comisiei de susținere publică sau organizării susținerii publice a tezei de doctorat.
175. Pe baza susținerii publice a tezei de doctorat și a rapoartelor referenților oficiali, comisia de susținere publică evaluează și deliberează asupra calificativului pe care urmează să îl atribuie tezei de doctorat. Calificativele care pot fi atribuite sunt: „Excelent”, „Foarte bine”, „Bine”, „Satisfăcător” și „Nesatisfăcător”. Calificativele se acordă conform unui regulament aprobat de Ministerul Educației și Cercetării la propunerea autorității naționale abilitate pentru confirmarea titlurilor științifice.
176. În cazul în care un membru al comisiei de susținere publică identifică în cadrul procesului de evaluare a tezei, atât anterior susținerii publice, cât și în timpul acesteia, abateri grave de la buna conduită în cercetarea științifică și activitatea universitară, inclusiv plagierea rezultatelor sau publicațiilor altor autori, confecționarea de rezultate ori înlocuirea rezultatelor cu date fictive, utilizarea nedeclarată și/sau necontrolată a inteligenței artificiale, membrul comisiei de susținere publică este obligat să ia următoarele masuri:
[Pct.176 modificat prin HG219 din 29.04.26, MO186-189/30.04.26 art.220; în vigoare 30.04.26]
a) sa sesizeze comisia de etică a instituției de învățământ superior în care este înmatriculat studentul-doctorand și comisia de etică a instituției în care este angajat conducătorul de doctorat pentru analiza și soluționarea cazului;
b) să notifice abaterea tuturor membrilor comisiei de susținere publică și să propună acordarea calificativului „Nesatisfăcător” în cazul în care abaterea a fost constatată în timpul susținerii publice a tezei de doctorat.
177. Dacă studentul-doctorand a îndeplinit toate cerințele prevăzute în programul de cercetare științifică și aprecierile asupra tezei de doctorat permit atribuirea unuia dintre calificativele „Excelent”, „Foarte bine”, „Bine” sau „Satisfăcător”, comisia de susținere publică propune acordarea titlului de doctor. Propunerea se înaintează Senatului sau Consiliului științific al organizației care aprobă decizia de conferire a titlului științific.
[Pct.177 modificat prin HG219 din 29.04.26, MO186-189/30.04.26 art.220; în vigoare 30.04.26]
178. În cazul atribuirii calificativului „Nesatisfăcător”, comisia de susținere publică precizează elementele de conținut care urmează să fie refăcute sau completate în teza de doctorat și solicită o noua susținere publică a tezei. A doua susținere publică a tezei are loc în fața aceleiași comisii de susținere publică ca și în cazul primei susțineri. În cazul în care și la a doua susținere publică se obține calificativul „Nesatisfăcător”, titlul de doctor nu se acordă, iar studentul este exmatriculat.
179. Autoritatea națională abilitată pentru confirmarea titlurilor științifice evaluează dosarul de confirmare a titlului științific și teza de doctorat din perspectiva respectării eticii profesionale, a standardelor de calitate, a criteriilor de atribuire a calificativelor tezelor de doctorat, precum și a cerințelor de elaborare stabilite prin regulamentul școlii doctorale.
[Pct.179 în redacția HG219 din 29.04.26, MO186-189/30.04.26 art.220; în vigoare 30.04.26]
180. Instituția organizatoare de studii superioare de doctorat care a înmatriculat studentul-doctorand și a aprobat conferirea titlului de doctor în urma susținerii publice depune la autoritatea națională abilitată pentru confirmarea titlurilor științifice dosarul pentru confirmarea titlului de doctor. În baza confirmării, instituția organizatoare de studii superioare de doctorat eliberează diploma de doctor în științe.
[Pct.180 în redacția HG219 din 29.04.26, MO186-189/30.04.26 art.220; în vigoare 30.04.26]
181. În cazul în care autoritatea națională abilitată pentru confirmarea titlurilor științifice respinge solicitarea de confirmare a titlului științific, instituția organizatoare de studii superioare de doctorat primește o motivație scrisă de respingere. Se disting următoarele motive de respingere și consecințele aferente:
a) din motive ce țin de conținutul tezei. În acest caz, teza revizuită se susține public repetat, iar decizia repetată de conferire a titlului științific se transmite autorității naționale abilitate pentru confirmarea titlurilor științifice în termen de un an de la data primei respingeri;
b) din motive ce nu țin de conținutul tezei, cum ar fi neîndeplinirea cerințelor minime privind publicațiile științifice înregistrate în depozite electronice internaționale, naționale și instituționale, care stau la baza tezei. În acest caz, candidatul la titlul științific poate prezenta Comisiei de susținere publică lista completată a publicațiilor științifice, fără susținerea publică repetată. După aprobarea acesteia, instituția organizatoare de studii superioare de doctorat adoptă decizia repetată de conferire a titlului și retransmite dosarul către autoritatea națională abilitată pentru confirmarea titlurilor științifice în termen de un an de la data primei respingeri;
c) din cauza identificării unor fraude științifice în conținutul tezei. În acest caz, teza nu poate fi revizuită și nici susținută public repetat.
În cazurile prevăzute la lit. a) și b), dacă lucrarea de doctorat revizuită, împreună cu decizia de conferire a titlului științific, nu este transmisă autorității naționale abilitate pentru confirmarea titlurilor științifice în termen de un an de la data primei respingeri sau dacă solicitarea este respinsă pentru a doua oară, titlul de doctor nu se acordă.
[Pct.181 în redacția HG219 din 29.04.26, MO186-189/30.04.26 art.220; în vigoare 30.04.26]
182. În cazul constatării nerespectării standardelor de calitate sau de etică profesională, inclusiv în cazul constatării plagiatului sau a utilizării nedeclarate și/sau necontrolate a inteligenței artificiale, în baza unui raport întocmit asupra cazului de către autoritatea națională abilitată pentru confirmarea titlurilor științifice și a hotărârii Consiliului de anulare a deciziei de validare, precum și în urma evaluării de către propriile structuri instituționale, rectorul instituției care a înmatriculat studentul-doctorand poate lua decizia administrativă de revocare a acordării titlului științific de doctor și de anulare a diplomei de doctor, în cazul în care aceasta a fost eliberată, indiferent de data constatării încălcării săvârșite.
[Pct.182 modificat prin HG219 din 29.04.26, MO186-189/30.04.26 art.220; în vigoare 30.04.26]
183. Diploma eliberată după promovarea unui program de doctorat se numește diplomă de doctor. În diploma care certifică obținerea și deținerea titlului de doctor se menționează, în mod expres, codul și denumirea domeniului de studii la doctorat, stabilite în conformitate cu Nomenclatorul domeniilor de studii și al specialităților în învățământul superior.
[Pct.183 în redacția HG219 din 29.04.26, MO186-189/30.04.26 art.220; în vigoare 30.04.26]
184. În urma finalizării studiilor superioare de doctorat, instituția care a înmatriculat studentul-doctorand eliberează diploma și conferă titlul de doctor, după cum urmează:
a) în cazul doctoratului științific și industrial – titlul de doctor în științe, cu acronimul «Dr.»;
b) în cazul doctoratului profesional – titlul de doctor în științe, cu acronimul «Dr. P.».
[Pct.184 în redacția HG219 din 29.04.26, MO186-189/30.04.26 art.220; în vigoare 30.04.26]
[Pct.185 abrogat prin HG219 din 29.04.26, MO186-189/30.04.26 art.220; în vigoare 30.04.26]
186. Pe diploma de doctor se va înscrie calificativul obținut de studentul-doctorand, respectiv „Excelent”, „Foarte bine”, „Bine” sau „Satisfăcător”. De asemenea, pe diploma de doctor se va înscrie și o mențiune în limba latină, după cum urmează:
a) pentru calificativul „Excelent” se înscrie mențiunea „Summa cum laude”;
b) pentru calificativul „Foarte bine” se înscrie mențiunea „Magna cum laude”;
c) pentru calificativul „Bine” se înscrie mențiunea „Cum laude”.
Secţiunea 4.
Drepturi și obligații ale studentului și ale conducătorului de doctorat
187. Pe parcursul derulării programului de doctorat, studenții-doctoranzi au dreptul:
a) să beneficieze de sprijinul, îndrumarea și coordonarea conducătorului de doctorat, precum și a comisiei de îndrumare;
b) să participe la seminarele sau reuniunile de lucru ale personalului de cercetare-dezvoltare din cadrul instituției atunci când sunt în discuție teme relevante pentru studiile sale de doctorat;
c) să fie reprezentat în forurile decizionale ale școlii doctorale, potrivit prevederilor prezentului Regulament;
d) să beneficieze de logistica, centrele de documentare, bibliotecile și echipamentele școlii doctorale și ale instituțiilor organizatoare ale acesteia pentru elaborarea proiectelor de cercetare și a tezei de doctorat;
e) să se înscrie la cursurile, seminarele și laboratoarele de orice nivel organizate de instituție, consorțiu sau parteneriat, după caz;
f) să lucreze împreuna cu echipe de cercetători din cadrul instituțiilor organizatoare ale școlii doctorale, sau din cadrul unor organizații din sfera cercetării și inovării care au încheiat acorduri sau parteneriate instituționale cu instituțiile care i-au înmatriculat;
g) să beneficieze de mobilități naționale sau internaționale;
h) să beneficieze de sprijin instituțional pentru a participa la conferințe sau congrese științifice, ateliere de lucru, școli de vară ori iarnă, seminare naționale și internaționale în domeniul de specializare în care și-a ales teza de doctorat și altele asemenea;
i) să participe la sesiunile de comunicări științifice organizate de școala doctorală sau/și de instituțiile organizatoare ale acesteia;
j) să fie informat cu privire la curriculumul studiilor de doctorat din cadrul școlii doctorale.
188. Studenții-doctoranzi au următoarele obligații:
a) să respecte orarul stabilit împreună cu conducătorul de doctorat și să își îndeplinească obligațiile de susținere a lucrărilor și de prezentare a rezultatelor cercetării;
b) să prezinte rapoarte de activitate conducătorului de doctorat și comisiei de îndrumare ori de câte ori i se solicită;
c) să fie în legătura permanentă cu conducătorul de doctorat;
d) să respecte etica și disciplina instituțională.
189. Drepturile și obligațiile conducătorului de doctorat decurg din regulamentul instituțional de organizare și desfășurare a studiilor superioare de doctorat propriu fiecărei instituții organizatoare a școlilor doctorale, din regulamentul școlii doctorale, precum și din contractul său de muncă.
190. Drepturile conducătorului de doctorat includ, printre altele:
[Pct.190 lit.a) abrogată prin HG219 din 29.04.26, MO186-189/30.04.26 art.220; în vigoare 30.04.26]
b) dreptul de a îndruma și evalua activitatea studenților-doctoranzi pe care îi conduce în cadrul programului de doctorat, conform autonomiei profesionale și universitare, urmărind exigențele programului de doctorat și respectând interesele profesionale ale studenților-doctoranzi;
c) dreptul de a propune comisia de susținere publică;
d) dreptul la evaluare internă;
[Pct.190 lit.d) modificată prin HG219 din 29.04.26, MO186-189/30.04.26 art.220; în vigoare 30.04.26]
e) dreptul de a cunoaște metodologia în raport cu care este evaluat;
[Pct.190 lit.e) modificată prin HG219 din 29.04.26, MO186-189/30.04.26 art.220; în vigoare 30.04.26]
f) dreptul de a cunoaște rezultatele evaluării propriei activități;
[Pct.190 lit.f) modificată prin HG219 din 29.04.26, MO186-189/30.04.26 art.220; în vigoare 30.04.26]
g) dreptul de a refuza îndrumarea unui student-doctorand în condițiile în care este pus fără voia sa într-un conflict de interese;
h) dreptul de a solicita Consiliului școlii doctorale întreruperea relației de îndrumare cu un student-doctorand;
[Pct.190 lit.i) abrogată prin HG219 din 29.04.26, MO186-189/30.04.26 art.220; în vigoare 30.04.26]
[Pct.190 lit.j) abrogată prin HG219 din 29.04.26, MO186-189/30.04.26 art.220; în vigoare 30.04.26]
k) dreptul de a decide elementele de studiu din cadrul programului de pregătire avansată la care studentul trebuie să participe, cu respectarea prevederilor prezentului Regulament.
191. Conducătorul de doctorat are următoarele obligații:
a) să asigure îndrumarea științifică, profesională și deontologică a fiecărui student-doctorand;
b) să propună temele de cercetare;
c) să asigure condițiile și să stimuleze progresul studenților-doctoranzi în cercetarea pe care o realizează;
d) să efectueze monitorizarea și evaluarea obiectivă și riguroasă a fiecărui student-doctorand;
e) să sprijine mobilitatea studenților-doctoranzi;
f) sa evite apariția conflictelor de interese în îndrumarea studenților-doctoranzi.
[Capitolul VI abrogat prin HG219 din 29.04.26, MO186-189/30.04.26 art.220; în vigoare 30.04.26]