cu privire la zonele şi fîşiile de protecţie a apelor rîurilor şi bazinelor de apă

LEGE nr. 440 din 27.04.1995 · PARLAMENTUL · publicat 03.08.1995 · abrogat 29.01.2024
pe legis.md
Trimiteri: 5 legate

Parlamentul adoptă prezenta lege.

Capitolul 1

DISPOZIŢII GENERALE

Articolul 1. Cadrul juridic

(1) Protecţia rîurilor şi bazinelor de apă împotriva poluării, impurificării, epuizării şi înnămolirii, precum şi folosirea terenurilor aferente lor, se efectuează în temeiul Constituţiei, Legii privind protecţia mediului înconjurător, prezentei legi şi altor acte normative.

(2) Prezenta lege reglementează modul de creare a zonelor de protecţie a apelor şi a fîşiilor riverane de protecţie a apelor rîurilor şi bazinelor de apă, regimul de folosire şi activitatea de ocrotire a lor. Sub incidenţa ei nimeresc toate persoanele juridice şi fizice, inclusiv cele străine.

Articolul 2. Noţiuni principale

În prezenta lege sînt utilizate următoarele noţiuni:

zonă de protecţie a apelor rîurilor şi bazinelor de apă- teritoriul aferent obiectivului acvatic cu dimensiuni stabilite, destinat pentru protecţia apelor de suprafaţă împotriva puoluării, epuizării şi innămolirii;

fîşie riverană de protecţie a apelor - teritoriul cu dimensiuni stabilite din componenţa zonei de protecţie a apelor menit pentru crearea perdelelor forestiere sau înierbare;

perdea forestieră de protecţie a malului – perdeaua forestieră de-a lungul malului obiectivului acvatic menită pentru protecţia lui împotriva eroziunii şi alunecărilor de teren;

muchia taluzului riveran al albiei - linia de cotitură bruscă a malului, care separă partea superioară cu pantă lină de sectorul abrupt subiacent;

cumpăna apelor- linia de separare a scurgerilor precipitaţiilor atmosferice pe două pante orientate în direcţii opuse; catena muntoasă sau sectorul de teren înalt care desparte două bazine de scurgere;

brîul meandrelor- teritoriul dintre liniile ce unesc extremele exterioare ale cotiturilor rîului în locurile de meandrare intensă;

braţ părăsit- albia veche a rîului cu apă stătătoare sau care curge lent, deseori unită cu albia principală;

poluarea apei - achimbarea compoziţiei sau a stării apei drept urmare a introducerii impurităţilor ce duce la înrăutăţirea calităţii şi a proprietăţilor ei fizice, chimice şi biologice;

epuizarea apelor - micşorarea volumului de apă sub nivelu l minim admisibil care asigură starea ecologică bună a obiectivului acvatic;

înnămolire - acumularea în albia rîului sau în matca bazinului de apă a particulelor organice şi neorganice ce duce la formarea stratului de nămol şi micşorarea volumului de apă;

ape reziduale - ape poluate cu substanţe organice si neorgarnie .Se subîmpart în industriale, agricole, menajere şi atmosferice (de ploaie);

activitate economică - orice activitate umană legată de folosirea obiectivului dat pentru obţinerea bunurilor materiale.

Articolul 3. Zona de protecţie a apelor rîurilor şi bazinelor de apă

(1) Zona de protecţie a apelor rîurilor şi bazinelor de apă include lunca rîului, primele terase supraluncă, muchiile şi povîrnişurile abrupte ale malurilor principale, rîpile şi văgăunile care intră nemijlocit în valea rîului.

(2) În zona de protecţie a apelor rîurilor şi bazinelor de apă se Instalează un regim special de activitate economică.

(3) În cazul folosirii surselor de apă de suprafaţă pentru alimentarea centralizată cu apă în scopul satisfacerii necesităţilor de apă potabilă în locurile de captare a apei se stabilesc zone de protecţie sanitară, ce prevăd un regim special de exploatare.

Articolul 4. Fîşia riverană de protecţie a apelor

În zona de protecţie a apelor se separă fîşia riverană de protecţie a apelor în hotarele căreia activitatea economică este strict limitată.

Articolul 5. Rîurile şi bazinele de apă

(1) În prezenta lege se consideă rîuri şi pîraie toţi curenţii de apă, care curg mai mult de 6 luni pe an în albia pe care şi-au format-o de la izvor pînă în delta, cu excepţia izvoarelor de pe pante. În funcţie de lugimea albiei curenţii de apă se împart în:

pîraie - pînă la 10 kilometri;

rîuleţe şi rîuri mici - de la 10 la 100 kilometri;

rîuri mijlocii - de la 100 la 200 kilometri;

rîuri mari - peste 200 kilometri.

(2) Din categoria bazinelor de apă fac parte lacurile, lacurile de acumulare şi iazurile.

Capitolul II

STABILIREA DIMENSIUNILOR ZONELOR ŞI FÎŞIILOR DE PROTECŢIE A APELOR RÎURILOR ŞI BAZINELOR DE APĂ

Articolul 6. Dimensiunile zonelor şi fîşiilor de protecţie a apelor rîurilor şi bazinelor de apă

(1) De-a lungul malurilor rîurilor şi bazinelor de apă se stabilesc zone de protecţie a apelor cu o lăţime de cel puţin 500 metri de la muchia taluzului riveran al albiei pe maluri, dar nu mai departe de cumpăna apelor.

(2) Pentru pîraie (cu curent de apă permanent sau temporar) de-a lungul malurilor se stabileşte zona de protecţie a apelor cu o lăţime de cel puţin 15 metri ambele maluri.

(3) Lăţimea zonelor de protecţie a apelor rîurilor Nistru,Prut şi Dunăre constituie cel puţin 1000 metri.

Articolul 7. Dimensiunile fîşiilor riverane de protecţie a apelor

(1)Lăţimea fîşiilor riverane de protecţie a apelor se stabileşte, în dependenţă de lungimea rîurilor, în următoarele mărimi:

pentru rîuleţe şi rîuri mici - cel puţin 20 metri;

pentru rîuri mijlocii - cel puţin 50 metri;

pentru rîuri mari - cel puţin 100 metri.

(2)Pentru bazinele de apă situate în albiile rîurilor, precum şi pentru izvoarele acestor rîuri lăţimea fîşiilor riverane se stabileşte în dependenţă de lungimea rîului caracterul pantelor aferente.

(3) Lăţimea fîşiei riverane de protecţie a apelor se stabileşte în dependenţă de activitatea proceselor de eroziune caracterul reliefului, particularităţile de folosire a rîului sau a bazinului de apă, precum şi de existenţă luncii înmlăştinite.

(4) Pe sectoarele rîurilor cu procese intense de formare a albiei fîşia riverană de protecţie a apelor se stabileşte de la brîul meandrelor.

(5) De-a lungul sectoarelor indiguite ale albiilor rîurilor hotarul fîşiei riverane se uneşte cu fundaţia pantei uacate a digului de apărare contra inundaţiilor.

(6) Pe sectoarele rîurilor ce intră în componenţa sistemelor de ameliorare lăţimea fîşiilor riverane de protective a apelor se stabileşte, luîndu-se în considerare particularităţile de construcţie şi de exploatare a elementelor acestor siateme şi cerinţele prezentei legi.

Articolul 8. Fîşiile riverane de protecţie a apelor în teritoriul localităţilor

(1)Dimensiunile fîşiilor riverane de protecţie a apelor în teritoriului localităţilor se stabilesc pornind de la condiţiile concrete ale sistematizării şi construcţiei după planul general, aprobat în conformitate cu legislaţia. În lipsa planului general de sistematizare şi construcţie a localităţilor dimensiunile fîşiilor riverane de protecţie a apelor se atabilesc de către organele executive ale administraţiei publice locale în baza documentaţiei de proiect, coordonate cu Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, Ministerul Sănătăţii şi Departamenul Protecţia Mediului Înconjurător.

(2) Malurile rîurilor şi ale bazinelor de apă din perimetrul fîşiilor riverane de protecţie a apelor se consolidează în mod obligatoriu prin plantarea de arbori şi arbuşti hidrofili.

(3) Amplasarea şi construcţia obiectivelor de orice menire în perimetrul fîşiilor riverane de protecţie a apelor se va permite numai după stabilirea dimensiunilor fîşiilor şi determinarea modului de amenajare a acestora.

Articolul 9. Perdelele forestiere de protecţie a malurilor.

(1) Perdelele forestiere de protecţie a malurilor se formează în limitele fîşiei de protecţie a apelor şi sînt obligatorii pe sectoarele malurilor rîurilor şi bazinelor de apă supuse eroziunii.

(2) Perdelele forestiere de protecţie a malului se amplasează de la muchia taluzului riveran al albiei. Lăţimea lor se stabileşte în următoarele proporţii:

Lungimea
rîului
(kilometri)
Lăţimea perdelei forestiere de protective a malului (metri)în funcţie de tipul malului
convexconcavrectiliniu

Pină la 50 15 20 15

de la 50 la 100 20 30 20

de la 100 la 200 30 50 30

peste 200 40 70 40

(3) În luncile rîurilor pe terenurile agricole de calitate superioară lăţimea perdelelor forestiere de protecţie a malurilor se stabileşte în mărime de la 5 la 15 metri, cu consolidarea în mod obligatoriu a taluzului riveran al albiei prin plantare de arbuşti hidrofili.

(4) Dacă pe malurile rîurilor şi bazinelor de apă sînt plaje de nisip, perdelele forestiere de protecţie a malurilor se amplasează incepînd cu hotarul superior al plajei.

Articolul 10. Plantaţiile forestiere de la izvoarele şi de pe cursul superior al rîurilor

(1) Plantaţiile forestiere la izvoarele rîurilor se creează în scopul protecţiei lor impotriva poluării, ruinării şi secătuirii:

(2) Dimensiunile plantaţiilor forestiere se stabilesc în funcţie de condiţiile locale, însă nu trebuie să fie mai înguste decît lăţimea fîşiilor riverane de protecţie a apelor rîurilor respective.

(3) Pe cursul superior al rîurilor pînă la locul de intrare a albiei în lunci, malurile şi terenurile aferente urmează să fie tmpădurite cu arbori şi arbuşti aborigeni. Lăţimea perdelei forestiere se stabileşte în dependenţă de gradul de eroziune a pantei, constituind cel puţin 15 metri.

Articolul 11. Hotarele zonelor şi fîşiilor de protecţie a apelor rîurilor şi bazinelor de apă

(1) Hotarele zonelor şi fîşiilor de protecţie a apelor ae marchează pe teren prin perdele forestiere, drumuri, construcţii hidrotehnice antierozionale şi se unesc, de regulă cu lizierele plantaţiilor forestiere, cu hotarele contururilor landşafturilor şi terenurilor agricole.

(2) Hotarele fîşiilor riverane de protecţie a apelor se marchează pe teren de asemenea şi prin indicatoare de model standard. Indicatoarele se instalează de către organelle împuternicite în acest scop ale Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei şi organele administraţiei publice locale.

(3) Modul de înstrăinare a terenurilor pentru crearea fîşiilor riverane de protecţie a apelor, de executare a lucrărilor de proiectare, de creare şi îngrijire a plantaţiilor forestiere, precum şi de exercitare a controlului în acest domeniu se stabileşte în regulamentul aprobat de Guvern.

Capitolul III

RESPECTAREA REGIMULUI DE PROTECŢIE A APELOR RÎURILOR ŞI BAZINELOR DE APĂ, RĂSPUNDEREA PENTRU ÎNCALCAREA LUI

Articolul 12. Folosirea terenurilor din zonele de protecţie a apelor

Terenurile situate în zonele de protecţie a apelor, cu excepţia fîşiilor riverane de protecţie a apelor şi a sectoarelor luncilor înmlăştinite, pot fi plantate cu orice fel de culture agricole, inclusiv cu plantaţii multianuale.

Articolul 13.Limitarea activităţii economice în zonele de protecţie a apelor

(1) În zonele de protecţie a apelor se interzice:

a) aplicarea pesticidelor pe fîşii cu o lăţime de 300 metri de la muchia taluzului riveran al albiei;

b) amplasarea fermelor şi complexelor zootehnice;

c) construcţia şi amplasarea depozitelor pentru păstrarea îngrăşămintelor minerale şi pesticidelor, obiectelor pentru prepararea soluţiilor de pesticide şi alimentarea cu aceste soluţii, depozitelor de produse petroliere, colectoarelor de ape reziduale de la fermele şi complexele zootehnice, punctelor de deservire tehnică şi spălare a tehnicii şi mijloacelor de transport, repartizarea terenurilor pentru îngrămădirea gunoiului şi a deşeurilor industrial, irigarea cu ape reziduale;

d) construcţia colectoarelor de canalizare şi a instalaţiilor de epurare a apelor reziduale. În cazurile cînd instalarea lor în afara zonelor de protecţie a apelor este imposibilă (din cauza condiţiilor de construcţie, a configuraţiei terenului localităţii sau din alte motive), construcţia lor se admite ca excepţie, cu condiţia efectuării măsurilor de prevenire a poluării rîurilor şi bazinelor de apă, coordonate cu Departamentul Protecţia Mediului Înconjurător şi Ministerul Sănătăţii;

e) tăierea arborilor şi arbuştilor (cu excepţia tăierii de îngrijireşi a tăierii sanitare);

f) desfăşurarea lucrărilor de astupare a lacurilor din lunci şi a braţelor părăsite, efectuarea lucrărilor de regularizare a cursului rîului, extragerea substanţelor utile, a materialelor de construcţie, montarea comunicaţiilor, executarea altor lucrări, care influenţează negativ calitatea apei şi starea obiectivelor acvatice, fără a fi coordonate cu Departamentul Protecţia Mediului Înconjurător şi Ministerul Sănătăţii.

(2) Dacă în zona de protecţie a apelor sînt obiective care poluează sursele de apă sau implică pericolul poluării lor (ferme şi complexe zootehnice, depozite de pesticide, de îngrăşăminte minerale şi de produse petroliere, ateliere mecanice, gunoişti, piste de decolare şi aterizare , reţele şi instalaţii de canalizare ş.a.), se prevede transferarea 0acestora dincolo de hotarele zonei sau exploatarea lor ulterioară în conformitate cu condiţiile stabilite de Departamentul Protecţia Mediului Înconjurător şi Ministerul Sănătăţii.

Articolul 14. Folosirea terenurilor din fîşiile riverine de protecţie a apelor

(1) Teritoriul fîşiilor riverane de protecţie a apelor se foloseşte pentru crearea perdelelor forestiere şi pentru fînaţuri. Înăuntrul acestor fîşii pot fi construite numai construcţii hidrotehnice de protecţie şi de consolidare a malurilor (diguri, pereuri, pereţi de sprijin ş.a.), construcţii şi instalaţii provizorii pentru creşterea şi prinsul peştelui şi animalelor de apă.

(2) În limitele fîşiilor riverane de protecţie a apelor se interzice aratul terenurilor, organizarea taberelor de vară pentru vite, amenajarea campingurilor şi a taberelor de corturi.

Articolul 15. Aplicarea pesticidelor şi îngrăşămintelor în zonele de potecţie a apelor

(1) În zonele de protecţie a apelor, în afara fîşiei de 300 metri de la muchia taluzului riveran al albiei, aplicarea pesticidelor se admite numai pe timp uscat fără vînt cu mijloace terestre.

(2) Aplicarea pesticidelor în limitele fîşiei de 300 metri de la muchia taluzului riveran al albiei se admite local în cazuri excepţionale de răspîndire epifitotică a dăunătorilor şi bolilor, sub supravegherea strictă a specialiştilor de profilul respectiv şi cu acordul organelor care exercită controlul asupra stării mediului înconjurător.

(3) Aplicarea îngrăşămintelor minerale şi organice înăuntrul fîşiei de 300 metri de la muchia taluzului riveran al albiei se admite numai sub brazdă.

Articoiul 16. Răspunderea pentru încălcarea modului de stabilire şi creare a zonelor şi fîşiilor de protecţie a apelor rîurilor şi bazinelor de apă

Persoanele cu funcţii de răspundere culpabile de încălcarea modului de stabilire şi creare a zonelor şi fîşiilor de protecţie a apelor rîurilor şi bazinelor de apă, prevăzut la articolele 6-11, poartă răspundere în conformitate cu Codul cu privire la contravenţiile administrative .

Articolul 17. Răspunderea pentru încălcarea regimului de folosire a teritoriului zonelor şi fîşiilor de protecţie a apelor rîurilor şi bazinelor de apă

Persoanele culpabile de încălcarea regimului de folosire a teritoriului zonelor şi fîşiilor de protecţie a apelor rîurilor şi bazinelor de apă, prevăzut la articolele 13- 15, poartă răspundere în conformitate cu Codul cu privire lacontravenţiile administrative.

Articolul18. Controlul asupra stabilirii şi creării zonelor şi fîşiilor de protecţie a apelor, asupra respectării regimului de folosire a teritoriului lor

(1) Controlul operativ asupra stabilirii şi creării zonelor şi fîşiilor de protecţie a apelor, formării perdelelor forestiere în zonele de protecţie a apelor rîurilor şi bazinelor de apă, precum şi asupra respectării regimului de activitate economică în ele, se exercită de către organele administraţiei publice locale şi Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei.

(2) Controlul de stat asupra respectării regimului de activitate economică în zonele şi fîşiile de protecţie a apelor rîurilor şi bazinelor de apă ţine de competenţa Departamentului Protecţia Mediului Înconjurător şi Ministerului Sănătăţii.

(3) Drepturile şi obligaţiile persoanelor care controlează repsectarea regimului de activitate economică în zonele şi fîşiile de protecţie a apelor rîurilor şi bazinelor de apă, precum şi ale persoanelor care desfăşoară această activitate se reglementează de, legislaţie .

Articolul 19. Soluţionarea litigiilor

Litigiile dintre beneficiarii folosinţei pămîntului şi organele care exercită controlul asupra respectării –regimului de activiţate economică în zonele şi fîşiile de protecţie a apelor rîurilor şi bazinelor de apă se soluţionează de instânţa judecătorească, arbitraj şi de organele Administraţiei publice locale în limitele competenţei lor în conformitate cu legislaţia.

Capitolul IV

DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

Articolul 20. Prezenta lege întră în vigoare la data publicării.

Articolul 21

Guvernul:

pînă la 1 septembrie 1995 va aduce actele sale normative în conformitate cu prezenta lege;

pînă la 1 octombrie 1995 va adopta actele normative prevăzute în prezenta lege;

va asigura reexaminarea şi anularea de către ministere şi departamente a actelor normative ce contravin prezentei legi.

PREŞEDINTELE

PARLAMENTULUI Petru LUCINSCHI

Chişinău, 27 aprilie 1995.

Nr. 440-XIII.