din Hotărârea nr. 364/23 din 4 august 2026 cu privire la aprobarea Regulamentului privind stabilirea gradelor de complexitate unice naționale a cauzelor judiciare civile, penale și contravenționale

EXTRAS nr. 364/23 din 04.08.2026 · CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII · publicat 05.11.2026
Anexe publicate doar ca fișiere pe legis.md: anexa
pe legis.md
Trimiteri: 12 legate · 2 nerezolvate

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md.

Nerezolvate (2)

Examinând chestiunea cu privire la aprobarea Regulamentului privind stabilirea gradelor de complexitate unice naționale a cauzelor judiciare civile, penale și contravenționale,

În conformitate cu prevederile art.4, 81, 24 și 25 din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, art.191 alin.(5) și 209 alin.(1) din Codul administrativ, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii

HOTĂRĂȘTE:

1. Se aprobă Regulamentul privind stabilirea gradelor de complexitate unice naționale a cauzelor judiciare civile, penale și contravenționale, conform anexei, care constituie parte integrantă a prezentei Hotărâri.

2. Regulamentul privind stabilirea gradelor de complexitate unice naționale a cauzelor judiciare civile, penale și contravenționale se pune în aplicare, începând cu data de 1 ianuarie 2027.

3. Se abrogă Regulamentul privind stabilirea gradelor de complexitate unice naționale a cauzelor judiciare civile, penale și contravenționale, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.165/6 din 18 februarie 2014, cu modificările ulterioare.

4. Prezenta hotărâre poate fi contestată în condițiile și termenele prevăzute de Codul administrativ și de Legea nr. 947/1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii.

5. Copia de pe prezenta Hotărâre se remite spre informare instanțelor judecătorești și pentru executare Agenției Digitalizare în Justiție și Administrare Judecătorească, și se publică pe pagina web a Consiliului Superior al Magistraturii (www.csm.md), iar extrasul din Hotărâre și Regulamentul se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

PREȘEDINTELE ȘEDINȚEI PLENULUI

CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII Sergiu CARAMAN

Anexă la Hotărârea CSM nr.364/23 din 04 august 2026

REGULAMENT privind stabilirea gradelor de complexitate a cauzelor judiciare

I.

DISPOZIȚII GENERALE

1. Prezentul Regulament stabilește cadrul unitar de determinare și utilizare a gradelor de complexitate a cauzelor judiciare, în scopul repartizării echilibrate a sarcinii de muncă între judecători. Gradele de complexitate exprimă, în puncte, ponderea relativă a sarcinii judiciare necesare examinării și soluționării cauzelor și pot fi utilizate, în mod agregat, pentru monitorizarea funcționării sistemului judecătoresc, analiza sarcinii instanțelor, revizuirea Nomenclatorului și fundamentarea măsurilor de administrare judecătorească.

2. Evaluarea ponderată a sarcinii judiciare se realizează atât în funcție de numărul cauzelor, cât și de gradul de complexitate al acestora, având în vedere că volumul activităților judiciare și timpul necesar examinării și soluționării diferă în funcție de categoria și particularitățile fiecărei cauze.

3. Gradele de complexitate ale cauzelor judiciare sunt stabilite în Nomenclatorul gradelor de complexitate, prevăzut în anexă, care constituie parte integrantă a prezentului Regulament. Cauzele aparținând unor categorii noi, apărute ca urmare a modificării legislației și care nu sunt încă prevăzute în Nomenclator, se înregistrează în Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor (PIGD) în modul obișnuit, cu selectarea poziției „Alte categorii noi apărute” din compartimentul corespunzător. Până la actualizarea Nomenclatorului, acestora li se aplică punctajul stabilit pentru poziția respectivă. După actualizarea Nomenclatorului și configurarea corespunzătoare a PIGD, categoria sau categoriile cauzei se ajustează de echipa judecătorului-raportor, în conformitate cu obiectul cauzei și cu noile poziții aprobate, cu păstrarea istoricului modificărilor efectuate. Ajustarea categoriei determină recalcularea automată a complexității, fără modificarea retroactivă a repartizării deja efectuate.

II.

DETERMINAREA GRADELOR DE COMPLEXITATE

4. Gradele de complexitate ale cauzelor reflectă nivelul efortului judecătorului, timpul necesar pentru lucrul cu materialele cauzei, precum și particularitățile și circumstanțele acesteia, inclusiv numărul categoriilor cauzei, al participanților, al volumelor și al altor elemente ce influențează complexitatea examinării.

5. Gradele de complexitate ale cauzelor incluse în Nomenclator sunt stabilite pe o scară de la 1 la 10 puncte, în care 1 reprezintă complexitatea minimă, iar 10 complexitatea maximă. Consiliul Superior al Magistraturii poate modifica lista, structura, denumirea și punctajele categoriilor prevăzute în Nomenclator, în baza unor propuneri motivate, în cazurile când modificările legislative, practica judiciară, datele PIGD ori evaluările efectuate justifică menținerea, majorarea sau diminuarea punctajului, precum și introducerea, redenumirea, comasarea, divizarea ori eliminarea unei categorii.

III.

COMPLEXITATEA INIȚIALĂ, INTERMEDIARĂ ȘI FINALĂ A CAUZELOR

6. Complexitatea cauzei în PIGD se determină prin însumarea punctajului de bază aferent categoriei sau categoriilor cauzei cu punctajele corespunzătoare elementelor variabile prevăzute de prezentul Regulament. Complexitatea inițială reprezintă punctajul calculat automat de PIGD, după introducerea datelor existente la momentul înregistrării cauzei și înainte de repartizarea acesteia. Valoarea complexității inițiale și datele în baza cărora aceasta a fost calculată se păstrează în istoricul cauzei și nu se suprascriu prin modificările intervenite ulterior.

7. La înregistrarea cauzei în PIGD se introduc toate datele existente și relevante pentru determinarea complexității inițiale, inclusiv toate categoriile cauzei, participanții, volumele și celelalte elemente prevăzute de prezentul Regulament. După completarea și validarea acestor date, PIGD calculează automat complexitatea inițială a cauzei.

8. Orice apariție, modificare sau încetare a datelor și elementelor relevante pentru determinarea complexității cauzei, inclusiv a categoriilor, participanților, volumelor și a altor date, se reflectă corespunzător în PIGD de echipa judecătorului-raportor, pe perioada în care cauza se află în gestiunea acestuia, iar în celelalte cazuri – de persoanele responsabile. În baza datelor actualizate, PIGD recalculează automat complexitatea intermediară a cauzei, potrivit formulei prevăzute de prezentul Regulament.

9. La repartizarea cauzelor PIGD ia în considerare complexitatea cauzelor aflate în gestiunea judecătorului, complexitatea cauzelor repartizate acestuia și complexitatea cauzelor soluționate de acesta în ultimele 12 luni, astfel încât repartizarea să reflecte atât sarcina activă, cât și sarcina de muncă repartizată și realizată în perioada de referință. Soluționarea mai rapidă a cauzelor nu poate determina, prin ea însăși, repartizarea unei sarcini mai mari.

10. Complexitatea finală a cauzei reprezintă punctajul stabilit automat de PIGD la momentul finalizării examinării acesteia, în baza tuturor datelor, elementelor și activităților procesuale reflectate în sistem. După finalizarea cauzei, complexitatea acesteia nu se mai include în sarcina activă a judecătorului, dar se ia în considerare, timp de 12 luni, la determinarea sarcinii de muncă realizate.

11. PIGD va determina complexitatea cauzelor în mod automat prin îmbinarea componenței fixe cu cea variabilă în baza următoarei formule:

Complexitatea dosarului =

complexitatea totală a categoriilor cauzei +

[număr participanți x 5% din complexitatea categoriilor cauzei] +

[număr volume x 20% din complexitatea categoriilor cauzei] +

[număr martori/experți/specialiști admiși pentru audiere x 3% din complexitatea categoriilor cauzei] +

[număr minori care efectiv participă în ședință x 5% din complexitatea categoriilor cauzei] +

[număr ședințe amânate x 0,1% din complexitatea categoriilor cauzei] +

[număr ședințe întrerupte x 0,3% din complexitatea categoriilor cauzei] +

[acțiune reconvențională/cerere de intervenție principală/acțiune civilă în procesul penal x 100% din complexitatea categoriilor acțiunii reconvenționale/cererii de intervenție principală/acțiune civilă în procesul penal] +

[număr încheieri redactate separat prin care nu se soluționează fondul cauzei x 5% din complexitatea categoriilor cauzei] +

[număr încheieri prin care se soluționează cauza x 10% din complexitatea categoriilor cauzei] +

[dispozitiv hotărâre x 20% din complexitatea categoriilor cauzei] +

[hotărâre integrală x 50% din complexitatea categoriilor cauzei] +

[opinie separată (pentru judecătorul semnatar) x 30% din complexitatea categoriilor cauzei] +

[acte de dispoziție emise după finalizarea examinării cauzei x 10% din complexitatea categoriilor cauzei] +

[dosar conexat la cauza aflată în procedura judecătorului-raportor x 100% din complexitatea cauzei conexate] –

[încheiere refuz/restituire/strămutare x 50% din complexitatea categoriilor cauzei] –

[încheiere scoatere de pe rol/încetarea procesului x 25% din complexitatea categoriilor cauzei] –

[dosar conexat de alt judecător x 75% din complexitatea cauzei]

În prima instanță (inclusiv pentru curțile de apel și CSJ unde cauzele se examinează în prima instanță), la repartizarea cauzei, judecătorul-raportor va primi 100% din gradul de complexitate al cauzei, iar ceilalți membri ai completului de judecată vor primi 25% din complexitatea cauzei.

Pentru primele instanțe, dacă cauza a fost examinată în curs de 1 lună pentru cauze contravenționale; 3 luni pentru cauze civile cu valoare redusă sau conform art.3641 Cod de procedură penală pentru cauze penale; 6 luni pentru cauze civile în procedură generală; 12 luni pentru cauze penale, judecătorului i se adaugă 10% la complexitatea finală a cauzei.

În cazul disjungerii cauzelor, gradele de complexitate se determină în mod automat de PIGD în baza formulei indicate în punctul 11, cu condiția că în PIGD au fost reflectate toate acțiunile ce țin de disjungerea cauzelor (gradele de complexitate a cauzei inițiale se vor repartiza între cauzele disjunse).

Repartizarea cauzelor se efectuează în cadrul unor circuite distincte, constituite în funcție de procedura aplicabilă, după cum urmează: procedura contencioasă; procedura contenciosului administrativ; procedura de confiscare a averii nejustificate în folosul statului; procedura de aplicare a măsurilor de protecție în cazurile de violență în familie; procedura de suspendare și retragere a actelor permisive ce vizează activitatea de întreprinzător; procedura în acțiunile posesorii; procedura specială; procedura în ordonanță (procedura simplificată); procedura de declarare a insolvabilității; procedura contravențională; procedura penală; proceduri penale speciale; apelul; recursul; revizuirea hotărârilor judecătorești, altele.

Pentru fiecare circuit, PIGD ține separat evidența complexității cauzelor aflate în gestiunea judecătorului/completului, a cauzelor repartizate și a cauzelor soluționate în ultimele 12 luni. Repartizarea se realizează exclusiv prin raportare la sarcina judiciară aferentă circuitului respectiv, astfel încât fiecărui judecător să îi fie atribuită o sarcină de muncă echitabilă și comparabilă cu cea a celorlalți judecători incluși în același circuit.

În cazul casării încheierii de refuz, restituirii, scoaterii de pe rol sau încetării procesului, complexitatea cauzei se restabilește la valoarea avută anterior înregistrării în PIGD a încheierii casate. În mod similar se procedează și în cazul în care, în urma soluționării conflictului negativ de competență, se stabilește că examinarea cauzei este de competența instanței care a dispus strămutarea.

12. La judecarea cauzelor în ordine de apel sau recurs, gradul inițial de complexitate atribuit în mod automat de PIGD va reprezenta 75% pentru cauzele ce urmează a fi examinate în ordine de apel și, respectiv, 50% pentru cauze în ordine de recurs, acestea fiind calculate reieșind din gradul de complexitate pentru cauza respectivă stabilit de Nomenclatorul gradelor de complexitate conform regulilor stabilite pentru prima instanță.

13. În cazul rejudecării în fond a cauzei, persoana responsabilă de înregistrarea dosarului în PIGD va selecta Casarea hotărârii pentru rubrica Dosarul primit din Date generale. Astfel, PIGD va atribui gradul inițial de complexitate prevăzut pentru cauza respectivă în Nomenclatorul gradelor de complexitate, conform regulilor stabilite pentru prima instanță.

IV.

DISPOZIȚII FINALE

14. Determinarea gradelor de complexitate inițiale, intermediare și finale ale cauzelor va avea loc în mod automat, prin intermediul PIGD. În caz de nefuncționare temporară a PIGD, înregistrarea cauzelor și determinarea gradului de complexitate conform formulei se va efectua în prima zi de lucru sau la înlăturarea defecțiunilor care au produs nefuncționarea echipamentului sau a PIGD.

15. Gradele de complexitate ale cauzelor stabilite în Nomenclatorul gradelor de complexitate vor fi încorporate în modulul repartizării aleatorii a cauzelor din PIGD, pentru a asigura o repartizare echilibrată a volumului de muncă între judecători și a optimiza activitatea instanțelor. Indicii categoriilor din PIGD vor fi în conformitate cu indicii categoriilor indicate în Nomenclator.

16. Gradele de complexitate ale cauzelor stabilite în Nomenclatorul gradelor de complexitate vor fi utilizate și în scopul calculării și recomandării volumului optim de muncă al judecătorilor, precum și a formulării și implementării politicilor publice în justiție.

anexa