III.
COMPLEXITATEA INIȚIALĂ, INTERMEDIARĂ ȘI FINALĂ A CAUZELOR
6. Complexitatea cauzei în PIGD se determină prin însumarea punctajului de bază aferent categoriei sau categoriilor cauzei cu punctajele corespunzătoare elementelor variabile prevăzute de prezentul Regulament. Complexitatea inițială reprezintă punctajul calculat automat de PIGD, după introducerea datelor existente la momentul înregistrării cauzei și înainte de repartizarea acesteia. Valoarea complexității inițiale și datele în baza cărora aceasta a fost calculată se păstrează în istoricul cauzei și nu se suprascriu prin modificările intervenite ulterior.
7. La înregistrarea cauzei în PIGD se introduc toate datele existente și relevante pentru determinarea complexității inițiale, inclusiv toate categoriile cauzei, participanții, volumele și celelalte elemente prevăzute de prezentul Regulament. După completarea și validarea acestor date, PIGD calculează automat complexitatea inițială a cauzei.
8. Orice apariție, modificare sau încetare a datelor și elementelor relevante pentru determinarea complexității cauzei, inclusiv a categoriilor, participanților, volumelor și a altor date, se reflectă corespunzător în PIGD de echipa judecătorului-raportor, pe perioada în care cauza se află în gestiunea acestuia, iar în celelalte cazuri – de persoanele responsabile. În baza datelor actualizate, PIGD recalculează automat complexitatea intermediară a cauzei, potrivit formulei prevăzute de prezentul Regulament.
9. La repartizarea cauzelor PIGD ia în considerare complexitatea cauzelor aflate în gestiunea judecătorului, complexitatea cauzelor repartizate acestuia și complexitatea cauzelor soluționate de acesta în ultimele 12 luni, astfel încât repartizarea să reflecte atât sarcina activă, cât și sarcina de muncă repartizată și realizată în perioada de referință. Soluționarea mai rapidă a cauzelor nu poate determina, prin ea însăși, repartizarea unei sarcini mai mari.
10. Complexitatea finală a cauzei reprezintă punctajul stabilit automat de PIGD la momentul finalizării examinării acesteia, în baza tuturor datelor, elementelor și activităților procesuale reflectate în sistem. După finalizarea cauzei, complexitatea acesteia nu se mai include în sarcina activă a judecătorului, dar se ia în considerare, timp de 12 luni, la determinarea sarcinii de muncă realizate.
11. PIGD va determina complexitatea cauzelor în mod automat prin îmbinarea componenței fixe cu cea variabilă în baza următoarei formule:
Complexitatea dosarului =
complexitatea totală a categoriilor cauzei +
[număr participanți x 5% din complexitatea categoriilor cauzei] +
[număr volume x 20% din complexitatea categoriilor cauzei] +
[număr martori/experți/specialiști admiși pentru audiere x 3% din complexitatea categoriilor cauzei] +
[număr minori care efectiv participă în ședință x 5% din complexitatea categoriilor cauzei] +
[număr ședințe amânate x 0,1% din complexitatea categoriilor cauzei] +
[număr ședințe întrerupte x 0,3% din complexitatea categoriilor cauzei] +
[acțiune reconvențională/cerere de intervenție principală/acțiune civilă în procesul penal x 100% din complexitatea categoriilor acțiunii reconvenționale/cererii de intervenție principală/acțiune civilă în procesul penal] +
[număr încheieri redactate separat prin care nu se soluționează fondul cauzei x 5% din complexitatea categoriilor cauzei] +
[număr încheieri prin care se soluționează cauza x 10% din complexitatea categoriilor cauzei] +
[dispozitiv hotărâre x 20% din complexitatea categoriilor cauzei] +
[hotărâre integrală x 50% din complexitatea categoriilor cauzei] +
[opinie separată (pentru judecătorul semnatar) x 30% din complexitatea categoriilor cauzei] +
[acte de dispoziție emise după finalizarea examinării cauzei x 10% din complexitatea categoriilor cauzei] +
[dosar conexat la cauza aflată în procedura judecătorului-raportor x 100% din complexitatea cauzei conexate] –
[încheiere refuz/restituire/strămutare x 50% din complexitatea categoriilor cauzei] –
[încheiere scoatere de pe rol/încetarea procesului x 25% din complexitatea categoriilor cauzei] –
[dosar conexat de alt judecător x 75% din complexitatea cauzei]
În prima instanță (inclusiv pentru curțile de apel și CSJ unde cauzele se examinează în prima instanță), la repartizarea cauzei, judecătorul-raportor va primi 100% din gradul de complexitate al cauzei, iar ceilalți membri ai completului de judecată vor primi 25% din complexitatea cauzei.
Pentru primele instanțe, dacă cauza a fost examinată în curs de 1 lună pentru cauze contravenționale; 3 luni pentru cauze civile cu valoare redusă sau conform art.3641 Cod de procedură penală pentru cauze penale; 6 luni pentru cauze civile în procedură generală; 12 luni pentru cauze penale, judecătorului i se adaugă 10% la complexitatea finală a cauzei.
În cazul disjungerii cauzelor, gradele de complexitate se determină în mod automat de PIGD în baza formulei indicate în punctul 11, cu condiția că în PIGD au fost reflectate toate acțiunile ce țin de disjungerea cauzelor (gradele de complexitate a cauzei inițiale se vor repartiza între cauzele disjunse).
Repartizarea cauzelor se efectuează în cadrul unor circuite distincte, constituite în funcție de procedura aplicabilă, după cum urmează: procedura contencioasă; procedura contenciosului administrativ; procedura de confiscare a averii nejustificate în folosul statului; procedura de aplicare a măsurilor de protecție în cazurile de violență în familie; procedura de suspendare și retragere a actelor permisive ce vizează activitatea de întreprinzător; procedura în acțiunile posesorii; procedura specială; procedura în ordonanță (procedura simplificată); procedura de declarare a insolvabilității; procedura contravențională; procedura penală; proceduri penale speciale; apelul; recursul; revizuirea hotărârilor judecătorești, altele.
Pentru fiecare circuit, PIGD ține separat evidența complexității cauzelor aflate în gestiunea judecătorului/completului, a cauzelor repartizate și a cauzelor soluționate în ultimele 12 luni. Repartizarea se realizează exclusiv prin raportare la sarcina judiciară aferentă circuitului respectiv, astfel încât fiecărui judecător să îi fie atribuită o sarcină de muncă echitabilă și comparabilă cu cea a celorlalți judecători incluși în același circuit.
În cazul casării încheierii de refuz, restituirii, scoaterii de pe rol sau încetării procesului, complexitatea cauzei se restabilește la valoarea avută anterior înregistrării în PIGD a încheierii casate. În mod similar se procedează și în cazul în care, în urma soluționării conflictului negativ de competență, se stabilește că examinarea cauzei este de competența instanței care a dispus strămutarea.
12. La judecarea cauzelor în ordine de apel sau recurs, gradul inițial de complexitate atribuit în mod automat de PIGD va reprezenta 75% pentru cauzele ce urmează a fi examinate în ordine de apel și, respectiv, 50% pentru cauze în ordine de recurs, acestea fiind calculate reieșind din gradul de complexitate pentru cauza respectivă stabilit de Nomenclatorul gradelor de complexitate conform regulilor stabilite pentru prima instanță.
13. În cazul rejudecării în fond a cauzei, persoana responsabilă de înregistrarea dosarului în PIGD va selecta Casarea hotărârii pentru rubrica Dosarul primit din Date generale. Astfel, PIGD va atribui gradul inițial de complexitate prevăzut pentru cauza respectivă în Nomenclatorul gradelor de complexitate, conform regulilor stabilite pentru prima instanță.