Articolul 1. Scopul, obiectul și domeniul de aplicare
(1) Prezenta lege are ca scop prevenirea producerii evenimentelor în transporturi prin asigurarea investigării independente a accidentelor și a incidentelor, în vederea îmbunătățirii siguranței în domeniul transportului aerian, feroviar și maritim, garantând un nivel înalt de eficiență, promptitudine și calitate a investigațiilor.
(2) Obiectul prezentei legi este investigarea evenimentelor din transportul aerian, feroviar și maritim, având ca scop exclusiv siguranța, fără a stabili vinovăția sau răspunderea civilă, administrativă, contravențională ori penală a persoanelor implicate și fără a aduce atingere cooperării instituționale cu organele de urmărire penală și cu alte autorități competente, în condițiile prevăzute de prezenta lege.
(3) Prevederile prezentei legi se aplică:
1) în domeniul aviației civile:
a) accidentelor aeronautice și incidentelor aeronautice grave produse în spațiul aerian sau pe teritoriul Republicii Moldova;
b) accidentelor aeronautice și incidentelor aeronautice grave în care sunt implicate aeronave înregistrate în Republica Moldova sau operate de un operator aerian național;
c) altor cazuri în care Republica Moldova are obligația sau dreptul de a participa la investigarea unui accident ori incident aeronautic, în conformitate cu tratatele internaționale la care aceasta este parte;
d) altor incidente aeronautice produse în condițiile prevăzute la lit. a)–c);
2) în domeniul transportului feroviar:
a) accidentelor feroviare și incidentelor feroviare produse în cadrul sistemului feroviar al Republicii Moldova;
b) accidentelor feroviare grave produse pe teritoriul Republicii Moldova, indiferent de apartenența materialului rulant implicat;
c) accidentelor feroviare grave cu implicarea materialului rulant înregistrat sau operat de o întreprindere feroviară autorizată în Republica Moldova;
3) în domeniul transportului maritim:
a) accidentelor maritime grave și accidentelor maritime foarte grave produse în apele teritoriale ale Republicii Moldova;
b) accidentelor maritime grave și accidentelor maritime foarte grave în care sunt implicate nave aflate sub pavilionul Republicii Moldova;
c) accidentelor maritime grave și accidentelor maritime foarte grave care afectează interesele majore ale Republicii Moldova, inclusiv siguranța navigației, protecția vieții umane la bord, protecția mediului marin sau interesele economice naționale;
d) altor accidente maritime și incidentelor maritime produse în condițiile prevăzute la lit. a)–c).
(4) Prezenta lege nu se aplică evenimentelor în transport produse ca urmare a unor acțiuni militare, de război, acte de terorism și nici evenimentelor în care sunt implicate:
a) aeronavele utilizate de Ministerul Apărării, de autoritatea vamală sau de autoritățile din subordinea Ministerului Afacerilor Interne;
b) nave care nu sunt propulsate prin mijloace mecanice, nave din lemn construite prin metode rudimentare, iahturi sau ambarcațiuni de agrement neimplicate în activități comerciale, cu excepția cazurilor în care acestea au un echipaj și transportă mai mult de 12 pasageri în scopuri comerciale, precum și platforme fixe de foraj marin.
Prevederile prezentei legi nu se aplică nici accidentelor maritime sau incidentelor maritime, altele decât accidentele maritime foarte grave, în care sunt implicate nave de pescuit cu o lungime mai mică de 15 metri.
Articolul 2. Noțiuni
În sensul prezentei legi, următoarele noțiuni semnifică:
1. accident aeronautic – eveniment asociat cu operarea unei aeronave, care, în cazul unei aeronave cu echipaj la bord, are loc între momentul în care o persoană se îmbarcă la bordul aeronavei cu intenția de a efectua un zbor și momentul în care toate persoanele au fost debarcate sau care, în cazul unei aeronave fără echipaj la bord, are loc între momentul în care aeronava este gata să se pună în mișcare în scopul efectuării unui zbor și momentul în care aceasta se oprește la finalul zborului, sistemul principal de propulsie fiind oprit, și în cursul căruia se produce cel puțin una dintre următoarele consecințe negative:
a) rănirea gravă sau decesul unei persoane ca urmare a:
– aflării sale la bordul aeronavei;
– contactului său nemijlocit cu o parte a aeronavei, inclusiv cu părți care s-au desprins din aceasta;
– expunerii sale directe la jetul de gaze al motoarelor cu reacție, cu excepția cazurilor în care leziunile corporale se datorează unor cauze naturale, sunt provocate de persoana însăși ori de alte persoane sau a cazului în care persoanele rănite sunt pasageri clandestini, ascunși în zonele inaccesibile pasagerilor și membrilor echipajului;
b) avarierea aeronavei sau defecțiunea structurală a acesteia, care afectează caracteristicile de rezistență structurală, de performanță sau de zbor ale acesteia și care, în mod normal, ar necesita reparații majore sau înlocuirea componentei afectate, cu excepția unei defecțiuni sau avarii a motorului, atunci când avaria se limitează la un singur motor, inclusiv capota metalică sau accesoriile sale, la elice, extremitățile aripii, antene, sonde, senzori, pneuri, frâne, roți, carenaje, panouri, la trapele trenului de aterizare, la parbrize, la învelișul aeronavei (precum urme mici de lovituri sau perforații) sau la avarii minore la palele rotorului principal, la palele rotorului de coadă, la trenul de aterizare și la cele cauzate de grindină sau de impactul cu păsări/animale (inclusiv perforațiile radomului);
c) dispariția aeronavei sau inaccesibilitatea acesteia;
2. accident feroviar – eveniment neprevăzut sau neintenționat ori un lanț de astfel de evenimente care au consecințe dăunătoare. Accidentele feroviare se împart în următoarele categorii: coliziuni, deraieri, accidente la treceri de nivel cu calea ferată, accidentări ale persoanelor provocate de materialul rulant în mișcare, incendii și altele;
3. accident feroviar grav – orice coliziune sau deraiere de trenuri ce are ca rezultat decesul a cel puțin unei persoane sau vătămarea gravă a cel puțin 5 persoane, sau pagube importante ale materialului rulant, ale infrastructurii feroviare sau ale mediului, a căror valoare poate fi evaluată imediat de către Biroul de Investigare a Accidentelor și Incidentelor în Transporturi la cel puțin 2 milioane de euro în echivalent în lei moldovenești la cursul oficial al Băncii Naționale a Moldovei din data producerii accidentului, precum și orice alt accident similar ce are un impact evident asupra reglementării siguranței feroviare sau asupra gestionării siguranței feroviare;
4. accident maritim – un eveniment sau o succesiune de evenimente legate direct de operarea unei nave, care a avut ca rezultat ori a fost susceptibil să aibă ca rezultat moartea sau vătămarea gravă a unei persoane, pierderea unei persoane de pe navă, pierderea, prezumata pierdere sau abandonarea navei, avarierea gravă a navei, eșuarea sau imobilizarea navei, implicarea acesteia într-o coliziune, avarierea infrastructurii maritime externe navei de natură să pericliteze grav siguranța navei, a unei alte nave sau a unei persoane, ori producerea sau riscul producerii unor daune grave mediului marin. Nu constituie accident maritim actul sau omisiunea deliberată săvârșită cu intenția de a aduce atingere siguranței unei nave, a unei persoane sau a mediului;
5. accident maritim grav – accident ce a avut loc în legătură directă cu operarea unei nave, care implică incendiu, explozie, coliziune, eșuare, producând una dintre următoarele consecințe grave:
a) fisuri sau defecțiuni ale corpului navei, care au cauzat oprirea motorului principal;
b) avarii extinse ale suprastructurii navei, avarii grave ale structurii navei, cum ar fi penetrarea corpului navei sub linia de plutire, care au condus la imposibilitatea de a continua voiajul;
c) avarii care necesită remorcarea navei sau o intervenție de pe uscat;
6. accident maritim foarte grav – accident maritim care implică pierderea totală a navei, pierderea de vieți omenești sau poluarea gravă a mediului marin;
7. autoritate de siguranță – persoană juridică de drept public, abilitată cu funcții de control, de supraveghere și de certificare în domeniul transporturilor, respectiv: Autoritatea Aeronautică Civilă, Agenția Feroviară și Agenția Navală a Republicii Moldova;
8. Comisie de investigație privind siguranța (denumită în continuare Comisie) – structură de lucru temporară, constituită în cadrul Biroului de Investigare a Accidentelor și Incidentelor în Transporturi, fără personalitate juridică distinctă, având ca scop efectuarea investigației privind siguranța, colectarea și analiza probelor, stabilirea cauzelor și a circumstanțelor evenimentului și formularea unor recomandări privind siguranța;
9. eveniment în transport – incident sau accident care intră sub incidența art. 1 alin. (3) și care face obiectul unei investigații privind siguranța;
10. incident aeronautic – eveniment, altul decât un accident aeronautic, asociat cu operarea unei aeronave, care afectează sau care ar putea afecta siguranța operării acesteia;
11. incident aeronautic grav – incident asociat cu operarea unei aeronave, produs în circumstanțe ce indică faptul că a existat o probabilitate mare de producere a unui accident aeronautic, care, în cazul unei aeronave cu echipaj la bord, are loc între momentul în care o persoană se îmbarcă la bordul aeronavei cu intenția de a efectua un zbor și momentul în care toate persoanele au fost debarcate sau, în cazul unei aeronave fără echipaj la bord, are loc între momentul în care aeronava este gata de a se pune în mișcare în scopul efectuării unui zbor și momentul în care aceasta se oprește la finalul zborului, sistemul principal de propulsie fiind oprit;
12. incident feroviar – orice eveniment, altul decât un accident feroviar sau un accident feroviar grav, care afectează sau ar putea afecta siguranța operațiunilor feroviare;
13. incident maritim – eveniment sau o succesiune de evenimente, altele decât un accident maritim, care au legătură directă cu operarea unei nave și care au pus sau ar fi putut pune în pericol siguranța navei, a persoanelor aflate la bord, a oricărei alte persoane sau a mediului marin. Nu constituie incident maritim actul sau omisiunea deliberată săvârșită cu intenția de a aduce atingere siguranței unei nave, a unei persoane sau a mediului;
14. investigator – persoană desemnată de directorul general al Biroului de Investigare a Accidentelor și Incidentelor în Transporturi, care participă la efectuarea investigațiilor privind siguranța, exercitând atribuții de colectare și analiză a informațiilor, de constatare a circumstanțelor evenimentului în transport și de formulare a concluziilor și recomandărilor privind siguranța, în conformitate cu prezenta lege și cu actele normative subordonate legii;
15. investigație privind siguranța – procedură efectuată în scopul prevenirii unor evenimente în transport, care include colectarea și analiza informațiilor, elaborarea unor concluzii, inclusiv determinarea cauzelor și, după caz, formularea unor recomandări privind siguranța.