cu privire la aprobarea Regulamentului privind cadrul național de coordonare și participare a Republicii Moldova la infrastructurile de cercetare și la instrumentele europene din domeniul cercetării și inovării

ORDIN nr. 1528 din 31.07.2026 · MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII · publicat 28.08.2026
Anexe publicate doar ca fișiere pe legis.md: anexa nr. 1, anexa nr. 2, anexa nr. 3
pe legis.md
Trimiteri: 36 legate · 2 nerezolvateMonitorul Oficial: 1 trimitere

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md. Subliniat punctat albastru-gri: o citare a Monitorului Oficial, un număr fără acces liber, deci fără legătură deocamdată.

Nerezolvate (2)
  • alin. (1) Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • Capitolului VII Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat

Publicat : 28-08-2026 în Monitorul Oficial Nr. 398-400 art. 709b

În temeiul art. 60 din Codul cu privire la știință și inovare nr. 259/2004, (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr. 58-66, art. 131), cu modificările ulterioare, Programului național în domeniile cercetării și inovării pentru anii 2024–2027, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1049/2023, Programului național de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană pentru anii 2025-2029, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 818/2025,

ORDON:

1. Se aprobă Regulamentul privind cadrul național de coordonare și participare a Republicii Moldova la infrastructurile de cercetare și la instrumentele europene din domeniul cercetării și inovării, conform anexei.

2. Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Ministru Dan PERCIUN

Nr. 1528. Chişinău, 31 iulie 2026.

Anexa la Ordinul nr.1528 din 31.07.2026

REGULAMENT privind cadrul național de coordonare și participare a Republicii Moldova la infrastructurile europene de cercetare și la instrumentele europene din domeniul cercetării și inovării

CAPITOLUL I.

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1. Obiectul Regulamentului

1. Prezentul Regulament stabilește cadrul instituțional și procedural privind participarea Republicii Moldova și a entităților din Republica Moldova la infrastructurile europene de cercetare și la organismele, programele, inițiativele și instrumentele europene din domeniul cercetării și inovării.

2. Regulamentul stabilește, în special:

a) principiile și obiectivele participării;

b) competențele autorităților și structurilor naționale implicate;

c) mecanismele de coordonare și de consultare;

d) procedura de analiză, negociere, aprobare și operaționalizare a participării Republicii Moldova la nivel de stat;

e) cadrul de sprijin pentru participarea entităților din Republica Moldova;

f) regulile privind reprezentarea oficială a Republicii Moldova;

g) mecanismele de finanțare, cofinanțare și sprijin;

h) drepturile și obligațiile participanților;

i) mecanismele de monitorizare, evaluare și raportare;

j) procedurile privind modificarea, suspendarea și încetarea participării Republicii Moldova.

3. Prezentul Regulament nu substituie și nu limitează condițiile de eligibilitate, participare, finanțare și raportare stabilite prin dreptul Uniunii Europene, acordurile internaționale și actele constitutive ale fiecărui instrument european.

Articolul 2. Domeniul de aplicare

4. Prezentul Regulament se aplică:

a) Ministerului Educației și Cercetării;

b) Agenției Naționale pentru Cercetare și Dezvoltare;

c) altor autorități ale administrației publice centrale implicate în domeniul cercetării și inovării;

d) instituțiilor publice cu atribuții relevante;

e) organizațiilor de drept public și de drept privat care desfășoară activități de cercetare, dezvoltare și inovare;

f) instituțiilor de învățământ superior;

g) întreprinderilor, inclusiv întreprinderilor mici și mijlocii și întreprinderilor nou-înființate inovatoare;

h) organizațiilor de transfer tehnologic, clusterelor de inovare, parcurilor științifice și incubatoarelor de inovare;

i) organizațiilor societății civile;

j) cercetătorilor, inovatorilor și altor persoane fizice eligibile potrivit regulilor instrumentului european;

k) structurilor naționale și instituționale care acordă asistență tehnică și metodologică participanților;

l) altor persoane juridice sau fizice eligibile potrivit legislației Republicii Moldova și regulilor instrumentelor europene.

5. Regulamentul reglementează distinct:

a) participarea Republicii Moldova la nivel de stat, atunci când sunt asumate obligații juridice, financiare, instituționale sau de reprezentare oficială;

b) participarea entităților din Republica Moldova la apeluri, proiecte, consorții, rețele, servicii, infrastructuri și alte activități europene care nu implică, prin ele însele, asumarea unor obligații de către stat.

6. Dispozițiile privind procedura prevăzută în Capitolul IV se aplică exclusiv participării la nivel de stat, cu excepția cazului în care prezentul Regulament prevede expres altfel.

Articolul 3. Noțiuni principale

7. În sensul prezentului Regulament, următoarele noțiuni semnifică:

act constitutiv al instrumentului european - regulamentul, decizia, statutul, acordul, convenția, memorandumul, normele de participare sau orice alt act care stabilește organizarea, funcționarea și condițiile de participare la instrumentul european;

infrastructură europeană de cercetare - instalația, resursa, serviciul, platforma, rețeaua sau ansamblul de capacități de interes european utilizate de comunitatea de cercetare și inovare;

instrument european - orice infrastructură, organism, program, parteneriat, misiune, inițiativă, rețea sau mecanism european din domeniul cercetării și inovării la care Republica Moldova ori entitățile din Republica Moldova sunt eligibile să participe;

participare la nivel de stat - participarea Republicii Moldova în calitate de stat membru, stat asociat, observator, stat invitat sau în altă calitate care implică obligații juridice, financiare, instituționale ori de reprezentare oficială;

participare la nivelul entității - participarea unei persoane juridice sau fizice din Republica Moldova la activitățile unui instrument european, fără asumarea automată a unor obligații în numele statului;

reprezentant al Republicii Moldova - persoana desemnată potrivit Capitolului VI pentru a exercita un mandat oficial într-un organ de conducere, organ consultativ, grup de lucru sau altă structură a unui instrument european;

beneficiar al sprijinului public - participantul căruia i se acordă finanțare, cofinanțare, grant, serviciu sau altă formă de sprijin din fonduri publice pentru participarea la un instrument european;

dosar de participare - ansamblul documentelor necesare evaluării, negocierii și aprobării participării Republicii Moldova la nivel de stat.

Articolul 4. Categoriile de instrumente europene vizate

8. Prezentul Regulament se aplică, cu titlu exemplificativ:

a) Consorțiilor pentru Infrastructuri Europene de Cercetare (ERIC) și altor infrastructuri europene, inclusiv celor incluse în Foaia de parcurs a Forumului Strategic European pentru Infrastructuri de Cercetare (ESFRI);

b) întreprinderilor comune și altor parteneriate europene instituționalizate, inclusiv EuroHPC Joint Undertaking;

c) parteneriatelor europene cofinanțate și co-programate;

d) Institutului European de Inovare și Tehnologie și Comunităților de Cunoaștere și Inovare;

e) programelor-cadru ale Uniunii Europene pentru cercetare și inovare, misiunilor Uniunii Europene și instrumentelor succesoare;

f) inițiativelor și infrastructurilor europene privind știința deschisă, inclusiv Cloudul European pentru Știința Deschisă (EOSC), datele de cercetare, inteligența artificială, calculul de înaltă performanță și alte tehnologii emergente;

g) altor organisme, programe și inițiative europene din domeniul cercetării și inovării.

9. Categoriile prevăzute la alin. (1) nu sunt exclusive, iar același instrument poate aparține mai multor categorii.

10. Regimul aplicabil se determină în funcție de forma juridică a instrumentului, calitatea în care urmează să participe Republica Moldova sau entitatea națională și natura obligațiilor asumate.

Articolul 5. Principii generale

11. Participarea se realizează cu respectarea următoarelor principii:

a) interesul strategic național;

b) valoarea adăugată europeană;

c) subsidiaritatea, complementaritatea și evitarea suprapunerilor;

d) excelența științifică și relevanța pentru societate și economie;

e) utilizarea legală, economică, eficientă și eficace a fondurilor publice;

f) sustenabilitatea financiară și instituțională;

g) transparența, responsabilitatea și trasabilitatea deciziilor;

h) concurența loială și tratamentul nediscriminatoriu;

i) autonomia instituțională;

j) știința deschisă și accesul deschis la rezultatele cercetării, în limitele legislației și ale obligațiilor contractuale;

k) etica și integritatea în cercetare;

l) securitatea cercetării și protecția intereselor strategice ale statului;

m) protecția proprietății intelectuale, a datelor și a informațiilor confidențiale;

n) egalitatea de șanse, diversitatea și incluziunea;

o) dezvoltarea durabilă.

Articolul 6. Raportul cu dreptul Uniunii Europene, acordurile internaționale și legislația națională

12. Prezentul Regulament se aplică în concordanță cu dreptul Uniunii Europene, cu acordurile internaționale la care Republica Moldova este parte și cu actele constitutive ale instrumentelor europene.

13. În cazul unor dispoziții speciale prevăzute de actul constitutiv al unui instrument european, acestea se aplică cu prioritate în limitele compatibilității cu Constituția, legislația Republicii Moldova și obligațiile internaționale ale statului.

14. Participarea se realizează cu respectarea legislației naționale privind finanțele publice, cercetarea și inovarea, încheierea și executarea tratatelor internaționale, proprietatea intelectuală, protecția datelor, informațiile clasificate, securitatea cercetării, concurența, ajutorul de stat și controlul exporturilor, după caz.

CAPITOLUL II.

OBIECTIVELE ȘI PRIORITĂȚILE PARTICIPĂRII

Articolul 7. Obiective generale

15. Participarea Republicii Moldova la instrumentele europene este o componentă a politicii naționale în domeniul cercetării și inovării și contribuie la îndeplinirea angajamentelor asumate în procesul de integrare europeană.

16. Participarea urmărește dezvoltarea unui sistem național de cercetare și inovare competitiv, deschis și integrat în Spațiul European de Cercetare, prin colaborare internațională, acces la infrastructuri, dezvoltarea capacităților și stimularea inovării.

Articolul 8. Obiective strategice și specifice

17. Participarea urmărește realizarea următoarelor obiective strategice și specifice:

a) integrarea sistemului național de cercetare și inovare în Spațiul European de Cercetare;

b) creșterea participării organizațiilor și cercetătorilor din Republica Moldova la programele și inițiativele Uniunii Europene;

c) facilitarea accesului la infrastructuri europene de cercetare de interes strategic;

d) dezvoltarea infrastructurilor naționale în conformitate cu standardele și practicile europene;

e) consolidarea cooperării dintre actorii helixului cvadruplu;

f) dezvoltarea ecosistemului național de inovare și a antreprenoriatului bazat pe cunoaștere;

g) promovarea cercetării colaborative, interdisciplinare și orientate spre soluționarea provocărilor societale;

h) dezvoltarea capacităților instituționale de participare la inițiative europene complexe;

i) atragerea investițiilor și resurselor europene și internaționale;

j) stimularea transferului tehnologic și valorificării rezultatelor cercetării.

Articolul 9. Corelarea cu documentele de politici publice

18. Participarea se fundamentează pe documentele de politici publice în vigoare și pe angajamentele Republicii Moldova privind integrarea în Spațiul European de Cercetare.

19. Analiza participării ia în considerare, după caz, politicile naționale privind cercetarea și inovarea, specializarea inteligentă, transformarea digitală, tranziția verde, dezvoltarea economică, educația și formarea, sănătatea, energia, mediul și alte domenii relevante.

20. Simplul fapt al menționării unui instrument european într-un document de politici publice nu substituie procedura de evaluare și aprobare prevăzută de prezentul Regulament.

Articolul 10. Criterii de prioritizare

21. Oportunitatea participării Republicii Moldova la nivel de stat se evaluează pe baza următoarelor dimensiuni:

a) relevanța strategică și contribuția la politicile publice naționale;

b) valoarea științifică și tehnică și accesul la infrastructuri, date, servicii sau competențe indisponibile ori insuficient dezvoltate la nivel național;

c) existența cererii și capacității naționale de utilizare a beneficiilor participării;

d) impactul asupra resurselor umane, inovării, economiei, societății și mediului;

e) potențialul de atragere a fondurilor și investițiilor externe;

f) sustenabilitatea financiară și raportul dintre costuri, riscuri și beneficii;

g) capacitatea instituțională și juridică de îndeplinire a obligațiilor;

h) complementaritatea cu participările și investițiile existente;

i) riscurile privind securitatea cercetării, datele, proprietatea intelectuală și interesele strategice ale statului.

22. Criteriile, ponderile, modul de acordare a punctajului și pragurile de recomandare sunt stabilite în Anexa nr. 2.

23. În cazul existenței unor instrumente cu obiective similare, evaluarea include compararea alternativelor și justificarea opțiunii recomandate.

Articolul 11. Complementaritatea finanțării și dezvoltarea capacităților

24. Participarea la instrumentele europene completează mecanismele naționale de finanțare și nu substituie responsabilitatea entităților participante de a-și dezvolta capacitatea instituțională.

25. Ministerul Educației și Cercetării și Agenția Națională pentru Cercetare și Dezvoltare promovează, în limitele competențelor, sinergii între programele naționale și instrumentele europene, cu evitarea dublei finanțări.

26. Dezvoltarea capacităților naționale poate include:

a) consolidarea Oficiului Național Orizont Europa și a Rețelei Punctelor Naționale de Contact;

b) formarea reprezentanților Republicii Moldova;

c) dezvoltarea competențelor managerilor de cercetare și inovare;

d) dezvoltarea oficiilor instituționale pentru managementul proiectelor;

e) servicii de informare, consultanță, mentorat și identificare a partenerilor;

f) sprijin pentru elaborarea propunerilor, constituirea consorțiilor și accesul la infrastructuri.

Articolul 12. Evaluarea periodică a obiectivelor și priorităților

27. Obiectivele, prioritățile și mecanismele naționale de participare sunt evaluate cel puțin o dată la trei ani.

28. Evaluarea se bazează pe rezultatele monitorizării, pe evoluția politicilor europene, pe necesitățile sistemului național și pe sustenabilitatea angajamentelor existente.

29. În baza evaluării, Ministerul Educației și Cercetării actualizează prioritățile sau propune modificarea mecanismelor de participare.

CAPITOLUL III.

SISTEMUL NAȚIONAL DE COORDONARE

Articolul 13. Componența și scopul sistemului național de coordonare

30. Participarea Republicii Moldova este coordonată la nivel național de Ministerul Educației și Cercetării.

31. Sistemul național de coordonare cuprinde, potrivit competențelor:

a) Ministerul Educației și Cercetării;

b) Agenția Națională pentru Cercetare și Dezvoltare;

c) Oficiul Național Orizont Europa;

d) Rețeaua Punctelor Naționale de Contact;

e) alte autorități și instituții publice competente;

f) grupurile de experți și mecanismele interinstituționale constituite în condițiile prezentului Regulament.

32. Sistemul național de coordonare urmărește:

a) coerența și sustenabilitatea participării;

b) utilizarea eficientă a resurselor publice;

c) evitarea suprapunerii nejustificate a participărilor;

d) dezvoltarea capacităților naționale;

e) creșterea impactului participării asupra sistemului de cercetare și inovare;

f) asigurarea unui circuit unic și trasabil al informațiilor și deciziilor.

Articolul 14. Atribuțiile Ministerului Educației și Cercetării

33. Ministerul Educației și Cercetării:

a) elaborează politicile și stabilește prioritățile naționale privind participarea;

b) coordonează sistemul național prevăzut la articolul 15;

c) examinează inițiativele de participare la nivel de stat;

d) organizează evaluarea strategică, instituțională, juridică, financiară și de risc;

e) coordonează consultarea părților interesate și obținerea avizelor;

f) propune sau aprobă, în limitele competenței, inițierea negocierilor;

g) coordonează negocierea condițiilor de participare;

h) elaborează sau promovează proiectele actelor necesare aprobării participării;

i) desemnează și coordonează reprezentanții Republicii Moldova;

j) urmărește executarea obligațiilor asumate de stat;

k) administrează Registrul național prevăzut la articolul 24;

l) coordonează monitorizarea, evaluarea și raportarea națională;

m) reprezintă Republica Moldova în relația cu instituțiile și organismele europene, în limitele competențelor stabilite de legislație;

n) aprobă sau propune măsuri de dezvoltare a capacităților și de sprijin, potrivit competenței.

Articolul 15. Rolul Agenției Naționale pentru Cercetare și Dezvoltare

34. Agenția Națională pentru Cercetare și Dezvoltare contribuie la implementarea prezentului Regulament în limitele atribuțiilor sale legale.

35. Agenția:

a) colectează, validează și analizează date privind participarea entităților din Republica Moldova;

b) contribuie la evaluarea tehnică și la evaluarea impactului participării;

c) administrează mecanismele de finanțare și cofinanțare care îi sunt atribuite prin actele de aprobare;

d) acordă suport metodologic beneficiarilor;

e) monitorizează rezultatele proiectelor și măsurilor de sprijin pe care le administrează;

f) asigură componenta operațională a sistemului unic de raportare prevăzut la articolul 81, dacă este desemnată în acest scop;

g) furnizează Ministerului datele și analizele necesare raportării naționale.

36. Agenția nu substituie atribuțiile Ministerului privind stabilirea politicilor, aprobarea priorităților și coordonarea strategică.

Articolul 16. Oficiul Național Orizont Europa

37. Oficiul Național Orizont Europa este structura specializată pentru promovarea Programului-cadru Orizont Europa, a programelor succesoare și a instrumentelor conexe, în limitele actului său de organizare.

38. Oficiul:

a) coordonează metodologic și administrativ Rețeaua Punctelor Naționale de Contact;

b) informează comunitatea națională privind oportunitățile de participare;

c) organizează activități de informare și instruire;

d) acordă sau facilitează consultanță privind participarea;

e) sprijină identificarea partenerilor și integrarea în rețele europene;

f) colectează date privind serviciile de sprijin prestate și contribuie la analiza nevoilor comunității;

g) elaborează planul anual de activitate al rețelei și raportează asupra realizării acestuia.

39. Oficiul și Agenția Națională pentru Cercetare și Dezvoltare își coordonează serviciile astfel încât beneficiarii să nu primească solicitări și servicii administrative paralele pentru aceeași necesitate.

Articolul 17. Rețeaua Punctelor Naționale de Contact

40. Rețeaua Punctelor Naționale de Contact oferă sprijin tematic de specialitate pentru participarea la Programul Orizont Europa, la programele succesoare și, după caz, la alte instrumente europene.

41. Punctele Naționale de Contact:

a) oferă informații și consultanță în domeniile pentru care sunt desemnate;

b) promovează apelurile și regulile de participare;

c) organizează sesiuni de instruire și activități de dezvoltare a competențelor;

d) facilitează identificarea partenerilor;

e) semnalează Oficiului și Ministerului barierele recurente întâmpinate de participanți;

f) respectă cerințele de imparțialitate, confidențialitate și protecție a datelor.

42. Modul de desemnare, coordonare, evaluare și încetare a mandatului Punctelor Naționale de Contact se stabilește prin act administrativ al Ministerului.

Articolul 18. Cooperarea interinstituțională

43. Autoritățile administrației publice cooperează pentru evaluarea, negocierea, finanțarea, implementarea și monitorizarea participării.

44. În funcție de obiectul instrumentului european, Ministerul poate constitui grupuri sau mecanisme de coordonare cu autoritățile competente în domeniul finanțelor, economiei, digitalizării, mediului, sănătății, energiei, afacerilor externe, securității și în alte domenii relevante.

45. Cooperarea interinstituțională urmărește:

a) formularea unei poziții naționale coerente;

b) evaluarea completă a implicațiilor participării;

c) identificarea surselor de finanțare;

d) evitarea asumării unor obligații incompatibile sau suprapuse;

e) coordonarea reprezentării și a implementării obligațiilor.

Articolul 19. Grupurile de experți

46. Pentru evaluarea inițiativelor, Ministerul poate constitui grupuri temporare sau permanente de experți.

47. Grupurile pot include cercetători, experți economici, juridici, financiari, tehnici, experți în infrastructuri, reprezentanți ai mediului de afaceri și experți internaționali.

48. Experții sunt selectați în funcție de competență și independență și semnează declarații privind confidențialitatea, imparțialitatea și conflictele de interese.

49. Expertul care are un interes personal, patrimonial ori instituțional direct în soluția evaluată se abține de la examinarea și punctarea acesteia.

50. Grupurile elaborează rapoarte tehnice motivate și recomandări, fără a substitui competența autorității care adoptă decizia.

Articolul 20. Consultarea părților interesate

51. Ministerul asigură consultarea părților interesate în procesul de stabilire a priorităților, evaluare a participărilor și formulare a pozițiilor naționale.

52. Pot fi consultate, după caz, organizațiile de cercetare și inovare, instituțiile de învățământ superior, întreprinderile, organizațiile de transfer tehnologic, clusterele, camerele de comerț, organizațiile societății civile și alte entități relevante.

53. Consultarea poate avea loc prin reuniuni, solicitări de opinii scrise, chestionare, audieri, consultări publice sau alte mecanisme legale.

54. Consultarea preliminară realizată înainte de depunerea dosarului nu substituie consultarea formală prevăzută la articolul 32.

Articolul 21. Coordonarea poziției naționale

55. Pentru reuniunile în care sunt discutate decizii strategice, obligații financiare sau modificări ale drepturilor Republicii Moldova, Ministerul coordonează elaborarea poziției naționale.

56. Poziția națională se bazează pe:

a) interesul strategic al Republicii Moldova;

b) documentele de politici publice și obligațiile internaționale;

c) mandatul și condițiile aprobate ale participării;

d) datele de monitorizare și evaluare;

e) consultările cu autoritățile și actorii relevanți;

f) analiza implicațiilor științifice, juridice, financiare, economice și sociale.

57. Poziția națională precizează limitele în care reprezentantul poate negocia și situațiile în care este necesară o nouă consultare ori aprobare.

Articolul 22. Registrul național al participărilor

58. Ministerul instituie și administrează Registrul național al participărilor Republicii Moldova la instrumentele europene.

59. Registrul include cel puțin:

a) denumirea și categoria instrumentului;

b) forma și temeiul juridic al participării;

c) actul de aprobare și data producerii efectelor;

d) durata participării;

e) obligațiile financiare și sursa de finanțare;

f) autoritățile și structurile responsabile;

g) reprezentanții desemnați și durata mandatelor;

h) termenele de raportare și evaluare;

i) deciziile de modificare, suspendare sau încetare.

60. Informațiile din Registru sunt publice, cu excepția datelor cu caracter personal și a informațiilor confidențiale, clasificate sau protejate prin lege ori prin actul constitutiv al instrumentului.

CAPITOLUL IV.

PROCEDURA NAȚIONALĂ PRIVIND PARTICIPAREA REPUBLICII MOLDOVA LA NIVEL DE STAT

Articolul 23. Domeniul și etapele procedurii

61. Procedura prevăzută de prezentul capitol se aplică atunci când participarea implică asumarea, în numele Republicii Moldova, a unor obligații juridice, financiare, instituționale sau de reprezentare oficială.

62. Participarea individuală a entităților din Republica Moldova la apeluri, proiecte, consorții ori alte activități care nu generează obligații pentru stat nu este supusă prezentei proceduri.

63. Procedura cuprinde, după caz, următoarele etape:

a) inițierea și depunerea dosarului;

b) verificarea administrativă;

c) evaluarea strategică, științifică, tehnică, instituțională, juridică și financiară;

d) analiza cost-beneficiu și analiza de risc;

e) consultarea părților interesate și obținerea avizelor;

f) elaborarea raportului preliminar de fundamentare;

g) aprobarea inițierii negocierilor și a mandatului de negociere;

h) negocierea condițiilor;

i) elaborarea raportului final de fundamentare;

j) aprobarea finală a participării;

k) îndeplinirea formalităților de aderare și operaționalizarea participării.

64. Etapele se aplică proporțional cu natura, valoarea, durata și complexitatea obligațiilor propuse, fără omiterea verificărilor esențiale privind legalitatea, finanțarea și riscurile.

Articolul 24. Inițierea procedurii

65. Procedura poate fi inițiată de:

a) Ministerul Educației și Cercetării;

b) Agenția Națională pentru Cercetare și Dezvoltare;

c) o altă autoritate publică centrală;

d) o organizație de cercetare și inovare sau o instituție de învățământ superior;

e) un consorțiu național de entități;

f) o întreprindere, un cluster ori o altă entitate interesată, dacă justifică interesul național al participării.

66. Inițiativa se depune la Ministerul Educației și Cercetării, însoțită de dosarul prevăzut la articolul 27.

67. Ministerul poate iniția procedura din oficiu, inclusiv ca urmare a unei invitații sau propuneri formulate de o instituție europeană ori de un instrument european.

Articolul 25. Dosarul de inițiere

68. Dosarul de inițiere include cel puțin:

a) denumirea, forma juridică și obiectivele instrumentului european;

b) actele constitutive și regulile relevante de participare, în forma disponibilă;

c) forma de participare propusă pentru Republica Moldova;

d) justificarea interesului strategic național;

e) descrierea beneficiilor științifice, tehnice, economice, sociale și instituționale estimate;

f) analiza cererii naționale și identificarea potențialilor utilizatori ori beneficiari;

g) estimarea costurilor inițiale, anuale și indirecte;

h) propunerea privind sursele de finanțare și sustenabilitatea financiară;

i) obligațiile juridice, instituționale și operaționale previzibile;

j) analiza preliminară a riscurilor;

k) compatibilitatea cu politicile naționale și cu participările existente;

l) opțiunile privind reprezentarea și coordonarea națională;

m) calendarul estimativ al procesului de aderare.

69. Structura detaliată și lista documentelor sunt prevăzute în Anexa nr. 1.

70. În cazul în care anumite informații nu sunt disponibile la etapa inițierii, dosarul indică motivele și momentul estimat al obținerii acestora.

Articolul 26. Verificarea administrativă

71. Ministerul verifică, în termen de 30 de zile lucrătoare de la înregistrare, competența de soluționare, completitudinea dosarului și îndeplinirea condițiilor de formă.

72. Dacă dosarul este incomplet, Ministerul solicită completarea acestuia și indică informațiile sau documentele lipsă.

73. Inițiatorul completează dosarul în termen de 20 de zile lucrătoare de la primirea solicitării. La cererea motivată a inițiatorului, Ministerul poate prelungi termenul o singură dată, dacă natura informațiilor solicitate justifică prelungirea.

74. Necompletarea dosarului în termen conduce la clasarea acestuia. Clasarea nu împiedică depunerea unei noi inițiative.

75. Ministerul comunică inițiatorului admiterea dosarului pentru evaluare sau clasarea acestuia.

Articolul 27. Evaluarea strategică, științifică, tehnică, instituțională și juridică

76. După admiterea dosarului, Ministerul organizează evaluarea acestuia, cu implicarea Agenției Naționale pentru Cercetare și Dezvoltare, a autorităților competente și, după caz, a grupurilor de experți.

77. Evaluarea strategică examinează:

a) contribuția la obiectivele și prioritățile prevăzute în Capitolul II;

b) valoarea adăugată față de mecanismele și participările existente;

c) relevanța pentru integrarea europeană și pentru Spațiul European de Cercetare;

d) beneficiile pentru sistemul național de cercetare și inovare.

78. Evaluarea științifică și tehnică examinează:

a) calitatea și relevanța serviciilor, infrastructurilor, datelor și competențelor disponibile;

b) gradul de complementaritate cu infrastructurile naționale;

c) cererea estimată și capacitatea de utilizare;

d) necesitățile de interoperabilitate, standardizare și dezvoltare tehnică.

79. Evaluarea instituțională examinează:

a) capacitatea autorităților și entităților naționale de a îndeplini obligațiile;

b) modelul de coordonare și guvernanță națională;

c) necesarul de resurse umane și administrative;

d) mecanismele de acces, selecție și sprijin pentru utilizatori.

80. Evaluarea juridică examinează:

a) compatibilitatea actului constitutiv cu legislația Republicii Moldova;

b) natura juridică a obligațiilor;

c) procedura și autoritatea competentă pentru aprobarea finală;

d) regimul răspunderii, proprietății intelectuale, datelor, confidențialității și soluționării litigiilor;

e) condițiile de modificare, suspendare și retragere.

Articolul 28. Analiza financiară, cost-beneficiu și sustenabilitatea

81. Pentru orice participare care poate implica cheltuieli publice se efectuează o analiză financiară proporțională cu natura și durata angajamentului.

82. Pentru participările care presupun contribuții obligatorii sau obligații multianuale se elaborează o analiză cost-beneficiu care include cel puțin:

a) taxele de aderare, contribuțiile anuale și alte plăți obligatorii;

b) costurile administrative, de reprezentare și de coordonare;

c) investițiile naționale necesare pentru operaționalizare și utilizare;

d) costurile indirecte și obligațiile contingente identificabile;

e) beneficiile științifice, tehnologice, economice și sociale;

f) valoarea accesului la infrastructuri, date, servicii și rețele;

g) fondurile și investițiile externe care pot fi atrase;

h) efectele asupra resurselor umane și capacităților instituționale;

i) scenariul în care participarea nu este aprobată și alternativele disponibile.

83. Analiza sustenabilității financiare examinează impactul asupra cadrului bugetar pe termen mediu, stabilitatea surselor de finanțare și capacitatea de onorare a obligațiilor pe întreaga durată a participării.

84. Beneficiile nefinanciare se descriu și se justifică prin indicatori verificabili, fără a fi transformate artificial în valori monetare.

Articolul 29. Analiza de risc

85. Ministerul organizează analiza de risc pentru fiecare propunere de participare.

86. Analiza examinează cel puțin:

a) riscurile financiare și bugetare;

b) riscurile juridice și contractuale;

c) riscurile instituționale și de guvernanță;

d) riscurile privind proprietatea intelectuală și valorificarea rezultatelor;

e) riscurile privind securitatea cercetării și interesele strategice ale statului;

f) riscurile privind protecția datelor, informațiile confidențiale și securitatea cibernetică;

g) riscurile privind controlul exporturilor și utilizarea cu dublă destinație, după caz;

h) riscurile privind sustenabilitatea, gradul redus de utilizare și dependența de un număr restrâns de beneficiari;

i) riscurile reputaționale și de integritate.

87. Pentru fiecare risc semnificativ se stabilesc măsuri de prevenire, diminuare, transfer sau acceptare, responsabilități și termene de monitorizare.

88. Riscurile care nu pot fi reduse la un nivel acceptabil se indică expres în raportul de fundamentare.

Articolul 30. Consultarea formală și avizarea

89. După realizarea analizelor prevăzute la articolele 29-31, Ministerul organizează consultarea formală a autorităților și entităților relevante.

90. Consultarea urmărește:

a) validarea interesului și a cererii naționale;

b) verificarea capacității de utilizare și a angajamentelor instituționale;

c) identificarea beneficiarilor, contribuțiilor și responsabilităților;

d) evaluarea opțiunilor alternative;

e) colectarea observațiilor asupra costurilor, riscurilor și condițiilor de participare.

91. Dacă participarea implică cheltuieli din bugetul de stat sau obligații multianuale, se solicită avizul autorității competente în domeniul finanțelor publice.

92. Se solicită, după caz, avizele altor autorități competente în raport cu obiectul și forma juridică a instrumentului.

93. Rezultatele consultării și avizării se consemnează într-un raport anexat dosarului.

Articolul 31. Raportul preliminar de fundamentare

94. În baza evaluărilor, consultărilor și avizelor, Ministerul întocmește raportul preliminar de fundamentare.

95. Raportul preliminar cuprinde cel puțin:

a) descrierea instrumentului și a formei de participare propuse;

b) rezultatele evaluării potrivit criteriilor din Anexa nr. 2;

c) costurile, beneficiile, sursele de finanțare și impactul bugetar;

d) obligațiile juridice și instituționale previzibile;

e) riscurile și măsurile de diminuare;

f) capacitatea națională de utilizare și modelul de coordonare;

g) principalele condiții care trebuie negociate;

h) recomandarea de respingere, completare sau inițiere a negocierilor.

96. Raportul preliminar nu produce efectul aprobării participării și nu autorizează asumarea unor obligații definitive.

Articolul 32. Decizia privind inițierea negocierilor și mandatul de negociere

97. În baza raportului preliminar, Ministerul:

a) clasează ori respinge motivat propunerea;

b) solicită completarea analizelor sau renegocierea conceptului inițial;

c) aprobă, în limitele competenței sale, inițierea negocierilor;

d) înaintează autorității competente propunerea de aprobare a inițierii negocierilor, dacă legislația impune o asemenea aprobare.

98. Inițierea negocierilor se realizează în baza unui mandat scris.

99. Mandatul de negociere stabilește cel puțin:

a) obiectivele și rezultatul urmărit;

b) forma de participare acceptabilă;

c) plafonul orientativ al contribuției financiare și condițiile de sustenabilitate;

d) drepturile de acces, vot și reprezentare urmărite;

e) obligațiile care pot fi acceptate și limitele negocierii;

f) condițiile privind datele, proprietatea intelectuală, confidențialitatea, securitatea cercetării și retragerea;

g) componența echipei de negociere;

h) aspectele care necesită consultarea ori aprobarea prealabilă a autorității competente.

100. Mandatul nu autorizează asumarea definitivă a unor obligații în numele Republicii Moldova.

Articolul 33. Negocierea condițiilor de participare

101. Negocierile sunt coordonate de Minister și se desfășoară de o echipă desemnată în funcție de natura instrumentului.

102. Negocierile pot viza, după caz:

a) statutul și durata participării;

b) contribuțiile financiare și în natură, dacă sunt permise;

c) drepturile de vot și participare la guvernanță;

d) accesul entităților naționale la infrastructuri, date, servicii și apeluri;

e) condițiile de reprezentare și desemnare a nodurilor ori coordonatorilor naționali;

f) proprietatea intelectuală, datele, confidențialitatea și securitatea;

g) răspunderea și soluționarea litigiilor;

h) monitorizarea, raportarea și auditul;

i) modificarea, suspendarea și retragerea;

j) dispozițiile tranzitorii și calendarul de operaționalizare.

103. Echipa de negociere informează Ministerul asupra evoluției negocierilor și nu depășește limitele mandatului.

104. Orice abatere substanțială de la mandat este supusă aprobării autorității care l-a emis.

Articolul 34. Raportul final de fundamentare

105. După încheierea negocierilor, Ministerul actualizează dosarul și întocmește raportul final de fundamentare.

106. Raportul final cuprinde cel puțin:

a) condițiile negociate și diferențele față de propunerea inițială;

b) forma juridică și durata participării;

c) drepturile și obligațiile Republicii Moldova;

d) contribuțiile financiare, sursele de finanțare și impactul bugetar actualizat;

e) modelul de coordonare, acces și reprezentare;

f) riscurile reziduale și măsurile de control;

g) rezultatele consultărilor și avizelor actualizate, dacă este cazul;

h) proiectul actului de aprobare și, după caz, proiectul instrumentului de aderare;

i) recomandarea motivată privind aprobarea sau respingerea participării.

107. Dacă termenii negociați modifică substanțial costurile, obligațiile sau riscurile, se repetă evaluările și consultările relevante înainte de aprobarea finală.

Articolul 35. Aprobarea finală a participării

108. Participarea Republicii Moldova se aprobă de autoritatea competentă potrivit legislației, în baza raportului final de fundamentare.

109. În funcție de natura și temeiul juridic al obligațiilor, aprobarea se realizează prin ordin al ministrului, hotărâre a Guvernului, lege sau alt act prevăzut de legislație.

110. Actul de aprobare stabilește sau confirmă cel puțin:

a) instrumentul și forma de participare;

b) durata participării;

c) obligațiile financiare și sursele de finanțare;

d) autoritățile și structurile responsabile;

e) mecanismul de coordonare și acces;

f) competența de semnare, notificare sau îndeplinire a formalității de aderare;

g) termenele de monitorizare și evaluare.

111. Aprobarea finală nu poate fi înlocuită prin simpla participare la negocieri sau printr-o comunicare administrativă fără efect juridic corespunzător.

Articolul 36. Formalizarea și producerea efectelor participării

112. După aprobarea finală, autoritatea competentă îndeplinește formalitățile de semnare, aderare, notificare, depunere a instrumentelor sau alte formalități prevăzute de legislație și de actul constitutiv.

113. Participarea produce efecte la data stabilită în actul de aprobare sau în actul constitutiv, după îndeplinirea tuturor condițiilor aplicabile.

114. Ministerul confirmă data producerii efectelor, actualizează Registrul național și informează autoritățile și entitățile relevante.

Articolul 37. Operaționalizarea participării

115. În termenul stabilit prin actul de aprobare, Ministerul coordonează:

a) desemnarea reprezentanților și, după caz, a nodului sau coordonatorului național;

b) includerea obligațiilor financiare în planificarea bugetară;

c) instituirea mecanismului de acces pentru entitățile naționale;

d) informarea comunității privind oportunitățile, condițiile și limitele participării;

e) stabilirea fluxului de date, raportare și monitorizare;

f) implementarea măsurilor de diminuare a riscurilor.

116. Nicio entitate nu dobândește automat dreptul la finanțare publică prin simpla aprobare a participării Republicii Moldova.

CAPITOLUL V.

FORMELE PARTICIPĂRII ȘI PARTICIPAREA ENTITĂȚILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

Articolul 38. Formele participării Republicii Moldova la nivel de stat

117. Republica Moldova poate participa, în condițiile actului constitutiv și ale legislației:

a) în calitate de stat membru;

b) în calitate de stat asociat;

c) în calitate de observator;

d) în calitate de stat invitat;

e) printr-o autoritate, instituție sau entitate desemnată să exercite drepturi ori obligații în numele statului;

f) prin alte forme care implică angajamente oficiale ale Republicii Moldova.

Articolul 39. Participarea entităților din Republica Moldova

118. Entitățile din Republica Moldova pot participa la apeluri, proiecte, consorții, rețele, servicii, infrastructuri și alte activități în condițiile stabilite de instrumentul european.

119. Participarea la nivelul entității este independentă de participarea Republicii Moldova la nivel de stat, cu excepția cazului în care actul constitutiv impune aderarea, desemnarea sau garantarea de către stat.

120. Entitatea participantă răspunde pentru eligibilitatea sa, obligațiile contractuale și resursele pe care și le asumă.

121. Participarea unei entități nu poate fi prezentată drept angajament al Republicii Moldova și nu poate genera obligații pentru bugetul de stat fără aprobarea expresă potrivit legislației.

Articolul 40. Sprijinul acordat entităților participante

122. Entitățile pot beneficia de informare, consultanță, instruire, servicii de identificare a partenerilor, cofinanțare și alte măsuri de sprijin prevăzute de prezentul Regulament și de programele aprobate.

123. Acordarea sprijinului se realizează transparent, proporțional și nediscriminatoriu, în limita resurselor disponibile.

124. Serviciile generale de informare și consultanță nu conferă un avantaj în procedurile competitive de finanțare.

125. Beneficiarul este responsabil de exactitatea informațiilor transmise și de respectarea regulilor instrumentului european.

Articolul 41. Infrastructurile europene de cercetare ERIC și infrastructurile ESFRI

126. La evaluarea participării la o infrastructură europeană de cercetare se examinează în mod special:

a) necesitatea și volumul estimat al utilizării de către comunitatea națională;

b) serviciile, capacitățile și datele care nu pot fi asigurate eficient la nivel național;

c) condițiile de acces și criteriile de selecție a utilizatorilor;

d) relația cu infrastructurile naționale și necesitatea unui nod național;

e) costurile de aderare, operare, mentenanță și dezvoltare pe termen lung;

f) standardele de interoperabilitate, calitate și securitate;

g) posibilitatea participării industriei și a altor utilizatori.

127. Participarea la un ERIC sau la o infrastructură inclusă în Foaia de parcurs ESFRI urmărește facilitarea accesului la infrastructuri de excelență, dezvoltarea capacităților naționale și integrarea în rețele europene.

128. Includerea unei infrastructuri în Foaia de parcurs ESFRI nu constituie, prin ea însăși, temei suficient pentru participarea Republicii Moldova.

Articolul 42. Întreprinderile comune și parteneriatele europene

129. La evaluarea participării la întreprinderi comune și parteneriate europene se examinează în mod special:

a) alinierea la agenda strategică de cercetare și inovare;

b) obligațiile de cofinanțare și contribuțiile în natură;

c) capacitatea autorităților, organizațiilor și întreprinderilor naționale de a participa efectiv;

d) accesul la apeluri, lanțuri valorice, platforme tehnologice și infrastructuri;

e) potențialul de transfer tehnologic și dezvoltare industrială;

f) riscul concentrării beneficiilor într-un număr restrâns de entități.

130. Participarea la EuroHPC Joint Undertaking se evaluează ținând cont suplimentar de accesul la capacități de calcul, dezvoltarea competențelor în calcul de înaltă performanță și inteligență artificială, securitatea datelor și necesitățile infrastructurii digitale naționale.

Articolul 43. Institutul European de Inovare și Tehnologie și Comunitățile de Cunoaștere și Inovare

131. Participarea la activitățile Institutului European de Inovare și Tehnologie și ale Comunităților de Cunoaștere și Inovare urmărește consolidarea cooperării dintre educație, cercetare și mediul de afaceri.

132. Măsurile naționale pot sprijini, în condițiile legii:

a) integrarea organizațiilor naționale în ecosistemele și rețelele comunităților;

b) dezvoltarea competențelor antreprenoriale;

c) sprijinirea întreprinderilor nou-înființate și a inovării;

d) valorificarea rezultatelor cercetării și accesul la piețe;

e) dezvoltarea unor puncte sau structuri naționale de legătură, dacă sunt justificate.

Articolul 44. Misiunile Uniunii Europene

133. Ministerul promovează participarea entităților naționale la Misiunile Uniunii Europene și coordonează, după caz, integrarea rezultatelor relevante în politicile publice.

134. Implicarea unei autorități publice într-o misiune nu autorizează asumarea de obligații financiare sau instituționale în numele statului în afara procedurii prevăzute de Capitolul IV.

135. Pentru misiunile cu caracter intersectorial, Ministerul poate constitui mecanisme tematice de coordonare cu autoritățile și actorii relevanți.

Articolul 45. Inițiativele privind știința deschisă, datele, inteligența artificială și infrastructurile digitale

136. Participarea la inițiativele europene privind știința deschisă, inclusiv EOSC, datele de cercetare, inteligența artificială, calculul de înaltă performanță și infrastructurile digitale urmărește interoperabilitatea, accesul responsabil la resurse și dezvoltarea competențelor naționale.

137. Evaluarea și implementarea acordă o atenție specială:

a) guvernanței datelor și standardelor de interoperabilitate;

b) protecției datelor, securității cibernetice și securității cercetării;

c) condițiilor de acces și reutilizare;

d) costurilor de conectare și mentenanță;

e) dezvoltării capacităților tehnice și instituționale;

f) respectării principiilor etice și a drepturilor de proprietate intelectuală.

138. Dispozițiile prezentului capitol se aplică în mod corespunzător altor instrumente europene, iar Ministerul poate aproba ghiduri metodologice specifice care nu modifică drepturile și obligațiile stabilite prin prezentul Regulament.

CAPITOLUL VI.

REPREZENTAREA REPUBLICII MOLDOVA

Articolul 46. Principiile reprezentării

139. Reprezentarea Republicii Moldova se realizează în interesul statului, cu respectarea legalității, profesionalismului, imparțialității, transparenței, responsabilității și continuității.

140. Reprezentantul exercită mandatul în limitele stabilite și nu poate asuma obligații juridice sau financiare în numele Republicii Moldova în lipsa unei autorizări exprese.

141. Exercitarea mandatului nu poate fi utilizată pentru obținerea unor avantaje personale, patrimoniale ori instituționale contrare interesului public.

Articolul 47. Reprezentarea oficială și tipurile de mandate

142. Republica Moldova este reprezentată în organele de conducere, organele consultative, comitetele și grupurile de lucru prin persoane desemnate prin ordin al ministrului educației și cercetării, dacă legislația sau actul constitutiv nu prevede altfel.

143. Pot fi desemnați:

a) reprezentant titular;

b) reprezentant supleant;

c) expert național;

d) observator;

e) coordonator național;

f) reprezentant tehnic, financiar ori juridic;

g) membru al unei echipe multidisciplinare de reprezentare.

144. Tipul mandatului și drepturile aferente se stabilesc în funcție de actul constitutiv și actul de aprobare a participării.

Articolul 48. Condițiile de eligibilitate

145. Poate fi desemnată persoana care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:

a) are studii și competențe relevante pentru mandat;

b) are experiență în cercetare, inovare, management, politici publice sau în domeniul tehnic vizat;

c) cunoaște politicile și regulile europene aplicabile;

d) cunoaște limba de lucru utilizată;

e) poate formula și susține poziția oficială a Republicii Moldova;

f) dispune de timp și capacitate pentru exercitarea mandatului;

g) nu se află într-o situație de incompatibilitate ori conflict de interese care nu poate fi gestionată.

Articolul 49. Procedura de selecție și desemnare

146. Selecția pe baza unor criterii publice și verificabile constituie regula pentru mandatele care nu decurg direct din atribuțiile unei funcții publice ori din cerințele actului constitutiv.

147. Ministerul poate:

a) organiza o procedură competitivă;

b) solicita candidaturi motivate din partea autorităților și entităților relevante;

c) desemna direct o persoană, dacă mandatul decurge din funcția deținută, actul constitutiv impune o anumită autoritate sau există o urgență obiectivă.

148. Desemnarea directă se motivează în ordinul de desemnare.

149. Evaluarea candidaților ia în considerare competența profesională, experiența internațională, cunoașterea instrumentului, capacitatea de comunicare și negociere, independența și disponibilitatea pe termen lung.

150. Persoanele implicate în selecție declară conflictele de interese și se abțin atunci când imparțialitatea lor poate fi afectată.

Articolul 50. Ordinul de desemnare și mandatul

151. Ordinul de desemnare stabilește cel puțin:

a) instrumentul și structura în care persoana reprezintă Republica Moldova;

b) calitatea și durata mandatului;

c) responsabilitățile și limitele de reprezentare;

d) obligațiile de consultare și raportare;

e) condițiile de confidențialitate și gestionare a conflictelor de interese;

f) reprezentantul supleant sau mecanismul de înlocuire, după caz.

152. Pentru reuniunile care implică decizii strategice ori angajamente, Ministerul aprobă un mandat de reuniune care precizează poziția națională, limitele negocierii și aspectele care necesită consultare prealabilă.

153. Mandatul poate fi general, pentru o perioadă determinată, și completat prin instrucțiuni pentru reuniuni sau subiecte specifice.

Articolul 51. Durata, evaluarea și reînnoirea mandatului

154. Durata mandatului se stabilește prin ordin și nu poate depăși durata permisă de actul constitutiv.

155. Activitatea reprezentantului se evaluează cel puțin anual și la expirarea mandatului, pe baza:

a) participării la reuniuni;

b) respectării mandatului și termenelor de raportare;

c) calității informațiilor și recomandărilor transmise;

d) contribuției la promovarea intereselor Republicii Moldova;

e) respectării obligațiilor de integritate și confidențialitate;

f) asigurării transferului de cunoștințe.

156. Mandatul poate fi reînnoit numai în baza unei evaluări favorabile și a necesității de reprezentare.

157. Ministerul asigură, pe cât posibil, continuitatea reprezentării fără a transforma reînnoirea într-un drept automat.

Articolul 52. Drepturile reprezentanților

158. Reprezentanții au dreptul:

a) să participe la reuniunile și activitățile pentru care sunt desemnați;

b) să primească informațiile necesare exercitării mandatului;

c) să solicite puncte de vedere de la autoritățile și entitățile competente;

d) să beneficieze de instruire și suport metodologic;

e) să beneficieze de acoperirea cheltuielilor aferente exercitării mandatului, în condițiile legii;

f) să solicite clarificarea sau actualizarea mandatului atunci când apar situații neprevăzute.

Articolul 53. Obligațiile reprezentanților

159. Reprezentanții au obligația:

a) să promoveze poziția oficială a Republicii Moldova;

b) să participe activ și pregătit la reuniuni;

c) să respecte limitele mandatului și să solicite instrucțiuni când acestea pot fi depășite;

d) să informeze Ministerul asupra evoluțiilor și deciziilor relevante;

e) să identifice oportunități și riscuri pentru Republica Moldova;

f) să respecte legislația, actul constitutiv și regulile organismului european;

g) să protejeze informațiile confidențiale, datele și interesele de securitate;

h) să declare conflictele de interese;

i) să asigure predarea documentelor și transferul de cunoștințe la încetarea mandatului.

Articolul 54. Raportarea și transferul de cunoștințe

160. Reprezentantul transmite Ministerului un raport în termen de 15 zile lucrătoare de la fiecare reuniune oficială, dacă Ministerul nu stabilește un termen mai scurt pentru subiecte urgente.

161. Raportul include:

a) ordinea de zi și participanții relevanți;

b) deciziile adoptate și stadiul propunerilor examinate;

c) poziția exprimată de Republica Moldova;

d) obligațiile, termenele și riscurile rezultate;

e) implicațiile pentru sistemul național;

f) oportunitățile pentru entitățile din Republica Moldova;

g) acțiunile ulterioare recomandate, responsabilii și termenele.

162. Ministerul poate solicita informări tematice, note de poziție și prezentări pentru comunitatea națională, cu respectarea confidențialității.

163. Rapoartele sunt păstrate într-un sistem instituțional accesibil persoanelor autorizate și sunt utilizate pentru monitorizare și pregătirea noilor reprezentanți.

Articolul 55. Consultarea comunității naționale

164. Pentru subiectele cu impact major, Ministerul organizează consultări înaintea reuniunilor și, după caz, informări după reuniuni.

165. Reprezentantul contribuie la consultare, prezintă opțiunile relevante și ține seama de concluziile comunicate prin mandat.

166. Consultarea nu autorizează reprezentantul să se abată de la poziția oficială aprobată.

Articolul 56. Confidențialitatea și securitatea informațiilor

167. Reprezentantul respectă obligațiile de confidențialitate stabilite de legislație, actul constitutiv și regulile organismului european.

168. Informațiile clasificate, sensibile sau confidențiale se prelucrează, se transmit și se păstrează numai prin mijloace autorizate.

169. Reprezentantul informează imediat Ministerul despre orice incident de divulgare, pierdere, acces neautorizat sau alt risc privind informațiile protejate.

Articolul 57. Conflictul de interese și incompatibilitățile

170. Reprezentantul depune o declarație înainte de preluarea mandatului și ori de câte ori intervine o modificare relevantă.

171. Afilierea profesională sau instituțională, declarată și cunoscută, nu constituie prin ea însăși conflict de interese.

172. Conflictul de interese poate fi:

a) real, atunci când interesul privat ori instituțional direct influențează exercitarea mandatului;

b) potențial, atunci când este previzibilă apariția unei asemenea influențe;

c) aparent, atunci când circumstanțele pot crea în mod rezonabil percepția că imparțialitatea este afectată.

173. În funcție de gravitate, Ministerul dispune:

a) declararea și consemnarea interesului;

b) abținerea de la examinarea sau votarea unui subiect;

c) participarea reprezentantului supleant;

d) limitarea temporară a mandatului;

e) suspendarea sau încetarea mandatului.

174. Conflictul care nu poate fi gestionat prin măsuri proporționale conduce la înlocuirea reprezentantului.

Articolul 58. Suspendarea și încetarea mandatului

175. Mandatul poate fi suspendat atunci când există o imposibilitate temporară de exercitare, un conflict de interese în curs de clarificare, o procedură de verificare sau o încălcare care poate afecta interesele statului.

176. Mandatul încetează:

a) la expirarea duratei;

b) prin demisie;

c) prin revocare motivată;

d) în cazul imposibilității permanente de exercitare;

e) la încetarea participării Republicii Moldova;

f) în cazul încălcării obligațiilor ori al unei evaluări nefavorabile;

g) în alte cazuri prevăzute de legislație sau de actul constitutiv.

177. La încetarea mandatului, reprezentantul predă documentele, informațiile și sarcinile în termenul stabilit de Minister.

CAPITOLUL VII.

FINANȚAREA PARTICIPĂRII

Articolul 59. Principii generale ale finanțării

178. Finanțarea participării se realizează potrivit legislației privind finanțele publice, cercetarea și inovarea, regulilor instrumentului european și actelor de aprobare aplicabile.

179. Finanțarea urmărește:

a) îndeplinirea sustenabilă a obligațiilor asumate;

b) utilizarea legală, economică, eficientă și eficace a fondurilor;

c) maximizarea beneficiilor științifice, economice și sociale;

d) atragerea resurselor externe;

e) accesul echitabil al entităților eligibile la mecanismele de sprijin;

f) prevenirea dublei finanțări, conflictelor de interese și neregulilor.

180. Aprobarea unei participări sau instituirea unui program de sprijin nu poate genera cheltuieli peste limitele alocațiilor și angajamentelor aprobate potrivit legislației.

Articolul 60. Sursele de finanțare și administratorii fondurilor

181. Participarea poate fi finanțată din:

a) alocații aprobate prin legea bugetului de stat;

b) fonduri externe nerambursabile;

c) programe și instrumente financiare ale Uniunii Europene;

d) contribuții proprii ale entităților participante;

e) donații, sponsorizări și alte surse legale;

f) alte surse prevăzute de legislație.

182. Fondurile pot fi administrate, potrivit actului de aprobare și competențelor legale, de Ministerul Educației și Cercetării, Agenția Națională pentru Cercetare și Dezvoltare sau de o altă autoritate ori instituție desemnată.

183. Sursa fondurilor, administratorul, beneficiarul și destinația acestora se identifică distinct în actele de aprobare și în evidența financiară.

184. Combinarea mai multor surse este permisă numai dacă sunt asigurate trasabilitatea cheltuielilor și evitarea dublei finanțări.

Articolul 61. Cheltuielile aferente participării la nivel de stat

185. Din fonduri publice pot fi finanțate, în condițiile legii:

a) taxele de aderare, cotizațiile și contribuțiile obligatorii;

b) contribuțiile anuale și, dacă sunt permise, contribuțiile în natură evaluate potrivit regulilor instrumentului;

c) cheltuielile de reprezentare oficială;

d) activitățile de coordonare, monitorizare și evaluare;

e) dezvoltarea și funcționarea nodurilor ori structurilor naționale aprobate;

f) activitățile de informare, instruire și dezvoltare a capacităților;

g) studiile, expertizele și evaluările necesare inițierii, negocierii și revizuirii participării;

h) costurile de acces la infrastructuri, date și servicii, dacă sunt aprobate;

i) alte cheltuieli expres prevăzute de actul de aprobare sau de legislație.

Articolul 62. Contribuțiile financiare și obligațiile multianuale

186. Contribuțiile Republicii Moldova se stabilesc în conformitate cu actul constitutiv, condițiile negociate și actul de aprobare finală.

187. Înainte de asumarea unei contribuții se confirmă:

a) cuantumul sau metoda de calcul;

b) moneda, termenele și mecanismul de plată;

c) sursa de finanțare;

d) impactul asupra cadrului bugetar pe termen mediu;

e) consecințele neplății, reducerii ori întârzierii contribuției;

f) condițiile de modificare și retragere.

188. Nu pot fi asumate obligații multianuale fără identificarea surselor și respectarea procedurilor bugetare aplicabile.

189. Orice creștere substanțială a contribuției se examinează potrivit Capitolului XI.

Articolul 63. Cofinanțarea națională

190. În cazul proiectelor sau instrumentelor care prevăd cofinanțare națională obligatorie, autoritatea competentă poate institui un mecanism de cofinanțare, în condițiile legii.

191. Cofinanțarea poate acoperi:

a) contribuția națională obligatorie aferentă unui proiect aprobat;

b) costurile eligibile neacoperite de instrumentul european, în limitele programului național;

c) accesul la infrastructuri și servicii europene;

d) alte obligații de cofinanțare prevăzute expres de regulile instrumentului.

192. Cofinanțarea nu acoperă automat costurile oricărei participări și se acordă numai în baza unui act sau program aprobat, a criteriilor publice și a disponibilității bugetare.

193. Beneficiarul demonstrează necesitatea cofinanțării, contribuția proprie și absența dublei finanțări.

Articolul 64. Programele naționale de sprijin

194. Pentru dezvoltarea capacității și creșterea participării pot fi instituite programe naționale de sprijin distincte de cofinanțarea prevăzută la articolul 65.

195. Programele pot include:

a) granturi pentru pregătirea propunerilor;

b) sprijin pentru constituirea consorțiilor internaționale;

c) studii de fezabilitate și planuri de utilizare a infrastructurilor;

d) mobilități și schimburi de experiență;

e) granturi pentru acces la infrastructuri;

f) măsuri pentru întreprinderile mici și mijlocii și întreprinderile nou-înființate;

g) măsuri pentru diaspora științifică;

h) dezvoltarea managementului de proiect, a transferului tehnologic și a serviciilor instituționale de suport.

196. Programul este aprobat de autoritatea competentă și poate fi administrat de Minister, Agenție sau de o altă instituție desemnată.

Articolul 65. Regulile de acordare a sprijinului public

197. Mecanismele de cofinanțare și programele de sprijin stabilesc cel puțin:

a) obiectivele și rezultatele urmărite;

b) categoriile de beneficiari și condițiile de eligibilitate;

c) activitățile și cheltuielile eligibile;

d) criteriile de selecție și modul de punctare;

e) valoarea și intensitatea sprijinului;

f) contribuția proprie, dacă este necesară;

g) condițiile de contractare, plată, monitorizare și recuperare;

h) regulile privind ajutorul de stat, conflictele de interese și dubla finanțare;

i) indicatorii și obligațiile de raportare;

j) mecanismele de contestare, control și audit.

198. Sprijinul competitiv se acordă prin proceduri transparente și nediscriminatorii.

199. Orice excepție de la procedura competitivă se întemeiază pe lege și se motivează.

Articolul 66. Raportarea financiară, controlul și auditul

200. Beneficiarii fondurilor publice raportează administratorului desemnat asupra utilizării fondurilor și rezultatelor obținute.

201. Raportarea se realizează proporțional cu valoarea și riscul finanțării și utilizează, în măsura posibilului, datele deja prezentate instrumentului european.

202. Beneficiarul asigură evidența separată ori identificarea distinctă a operațiunilor finanțate și păstrează documentele justificative pe termenul aplicabil.

203. Fondurile sunt supuse verificării, controlului și auditului de către autoritățile competente.

204. Sumele utilizate contrar destinației, obținute prin informații false ori afectate de dublă finanțare se recuperează potrivit legislației și contractului de finanțare.

CAPITOLUL VIII.

DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE PARTICIPANȚILOR

Articolul 67. Participanții și aplicarea prezentului capitol

205. În sensul prezentului capitol, participanți sunt entitățile și persoanele prevăzute la articolul 2 alin. (1) lit. e)-l) care participă la activitățile unui instrument european.

206. Drepturile și obligațiile participanților rezultă din prezentul Regulament, legislația Republicii Moldova, actul constitutiv al instrumentului, acordurile de consorțiu, contractele de finanțare și alte acte aplicabile.

207. Dispozițiile prezentului capitol se aplică proporțional cu rolul participantului și cu natura activităților desfășurate.

Articolul 68. Drepturile participanților

208. Participanții au dreptul, în condițiile aplicabile:

a) să participe la activitățile și structurile instrumentului european;

b) să utilizeze infrastructurile, datele, serviciile și resursele disponibile;

c) să depună propuneri la apeluri și să participe la consorții;

d) să beneficieze de servicii naționale de informare, instruire și consultanță;

e) să solicite sprijin pentru identificarea partenerilor;

f) să beneficieze de cofinanțare și programe de sprijin, dacă îndeplinesc condițiile;

g) să protejeze și să valorifice rezultatele în conformitate cu regimul proprietății intelectuale;

h) să participe la formare, mobilitate și schimb de experiență;

i) să primească informații clare privind obligațiile de raportare și condițiile de acces la sprijinul public;

j) să conteste deciziile privind sprijinul public în condițiile procedurii aplicabile.

Articolul 69. Obligațiile generale ale participanților

209. Participanții au obligația:

a) să respecte legislația, regulile instrumentului și angajamentele contractuale;

b) să utilizeze responsabil și eficient fondurile, infrastructurile și resursele;

c) să furnizeze informații complete, exacte și verificabile;

d) să contribuie la realizarea obiectivelor proiectelor și activităților;

e) să coopereze cu autoritățile în monitorizare, evaluare, control și audit;

f) să prevină conflictele de interese, frauda, corupția și alte nereguli;

g) să asigure managementul adecvat al riscurilor;

h) să informeze fără întârziere autoritatea ori administratorul fondurilor despre incidentele care pot afecta participarea, finanțarea sau reputația Republicii Moldova.

Articolul 70. Etica, integritatea, știința deschisă și securitatea cercetării

210. Participanții respectă normele de etică și integritate în cercetare și adoptă măsuri interne proporționale pentru prevenirea și gestionarea abaterilor.

211. Rezultatele se diseminează potrivit principiilor științei deschise și regulilor instrumentului, cu respectarea proprietății intelectuale, protecției datelor, confidențialității și securității cercetării.

212. Participanții evaluează și gestionează, după caz:

a) riscurile privind partenerii, transferul de cunoștințe și influența necorespunzătoare;

b) accesul la informații, date, echipamente și tehnologii sensibile;

c) utilizarea cu dublă destinație și obligațiile privind controlul exporturilor;

d) securitatea cibernetică și continuitatea activității;

e) utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale;

f) protecția persoanelor și a mediului.

213. Incidentele semnificative se raportează autorităților competente și finanțatorilor, potrivit legislației și contractelor.

Articolul 71. Raportarea rezultatelor și principiul raportării o singură dată

214. Beneficiarii sprijinului public și entitățile cărora le revin obligații de raportare națională furnizează datele necesare prin mecanismul unic prevăzut la articolul 81.

215. Datele pot include, după caz:

a) propunerile, proiectele și activitățile implementate;

b) fondurile atrase și contribuțiile utilizate;

c) accesul la infrastructuri, date și servicii;

d) publicațiile, seturile de date, programele informatice și alte rezultate științifice;

e) brevetele și alte obiecte de proprietate intelectuală;

f) produsele, serviciile și tehnologiile dezvoltate;

g) activitățile de transfer tehnologic și valorificare;

h) formarea, mobilitatea și dezvoltarea resurselor umane;

i) colaborarea cu întreprinderile și impactul economic ori social;

j) incidentele, riscurile și măsurile corective relevante.

216. Aceeași informație nu se solicită repetat de Minister și Agenție dacă este disponibilă într-un sistem public ori a fost transmisă unei autorități participante la mecanismul unic.

217. Participantul rămâne responsabil pentru corectitudinea datelor și pentru actualizarea informațiilor esențiale.

Articolul 72. Valorificarea rezultatelor cercetării și inovării

218. Participanții promovează utilizarea științifică, economică și socială a rezultatelor, în măsura compatibilă cu obiectivele proiectului și obligațiile asumate.

219. Valorificarea poate include:

a) transfer tehnologic și licențiere;

b) dezvoltarea și comercializarea de produse, procese și servicii;

c) crearea ori dezvoltarea de întreprinderi nou-înființate și întreprinderi desprinse din organizații de cercetare;

d) standardizare, certificare și introducere în practică;

e) elaborarea politicilor publice bazate pe dovezi;

f) alte forme de utilizare a rezultatelor.

220. Organizațiile participante adoptă mecanisme interne pentru identificarea, protejarea, administrarea și valorificarea rezultatelor.

Articolul 73. Proprietatea intelectuală

221. Drepturile asupra rezultatelor se stabilesc potrivit legislației, regulilor instrumentului și acordurilor dintre participanți.

222. Înainte de începerea activităților, participanții clarifică, după caz:

a) drepturile asupra cunoștințelor și rezultatelor preexistente;

b) titularii și cotele asupra rezultatelor generate în comun;

c) drepturile de acces și utilizare;

d) regulile de publicare și protecție;

e) distribuirea veniturilor și beneficiilor;

f) gestionarea informațiilor confidențiale.

223. Publicarea sau diseminarea nu poate prejudicia în mod nejustificat protecția proprietății intelectuale, securitatea cercetării ori interesele legitime ale participanților.

Articolul 74. Egalitatea de șanse, diversitatea și incluziunea

224. Participanții promovează egalitatea de șanse, diversitatea și incluziunea și previn discriminarea, hărțuirea și tratamentul inechitabil.

225. Se adoptă măsuri proporționale pentru accesul echitabil la oportunități, participarea persoanelor subreprezentate și asigurarea unui mediu de lucru sigur.

226. Colectarea datelor privind egalitatea și incluziunea se realizează numai în condițiile legislației privind protecția datelor.

Articolul 75. Vizibilitatea, comunicarea și diseminarea

227. Participanții asigură vizibilitatea sprijinului și a participării Republicii Moldova potrivit regulilor de comunicare și identitate vizuală aplicabile.

228. Comunicarea și diseminarea se realizează cu respectarea proprietății intelectuale, protecției datelor, confidențialității, securității cercetării și informațiilor clasificate.

229. Informațiile publice trebuie să fie exacte și să distingă între participarea unei entități și angajamentul oficial al Republicii Moldova.

Articolul 76. Păstrarea documentelor

230. Participanții păstrează documentele aferente participării și utilizării fondurilor pe durata prevăzută de legislație, actul constitutiv și contractele aplicabile.

231. Documentele se păstrează într-o formă care asigură integritatea, autenticitatea, accesibilitatea și trasabilitatea acestora.

232. Documentele sunt puse la dispoziția autorităților competente în cadrul activităților de monitorizare, control și audit.

Articolul 77. Răspunderea participanților

233. Participanții răspund pentru îndeplinirea obligațiilor asumate, corectitudinea informațiilor și utilizarea fondurilor și resurselor.

234. Încălcarea obligațiilor atrage, după caz, măsuri contractuale, recuperarea sprijinului, excluderea din mecanismele de finanțare și răspunderea disciplinară, contravențională, civilă sau penală, în condițiile legii.

235. Aplicarea unei măsuri naționale nu exclude măsurile prevăzute de instrumentul european sau de contractul de finanțare.

CAPITOLUL IX.

MONITORIZAREA, EVALUAREA ȘI RAPORTAREA

Articolul 78. Scopul și nivelurile monitorizării și evaluării

236. Monitorizarea și evaluarea urmăresc eficiența, eficacitatea, relevanța, sustenabilitatea și impactul participării.

237. Sistemul cuprinde:

a) monitorizarea anuală a fiecărei participări la nivel de stat;

b) monitorizarea programelor naționale de cofinanțare și sprijin;

c) evaluarea periodică a fiecărei participări;

d) evaluarea strategică a portofoliului național;

e) evaluări tematice, externe sau ad-hoc;

f) evaluarea finală la încetarea participării.

238. Monitorizarea urmărește în special utilizarea fondurilor, îndeplinirea obligațiilor, accesul entităților, beneficiile obținute, riscurile și necesitatea măsurilor corective.

Articolul 79. Mecanismul unic de raportare

239. Ministerul instituie un mecanism unic, inclusiv în format electronic, pentru colectarea și reutilizarea datelor privind participarea.

240. Mecanismul este administrat operațional de Minister, Agenția Națională pentru Cercetare și Dezvoltare sau de o altă structură desemnată.

241. Autoritățile și structurile implicate utilizează aceleași definiții, identificatori și perioade de raportare.

242. Datele deja disponibile din surse europene ori naționale se preiau și se reutilizează în măsura permisă de lege.

243. Accesul la date se acordă în funcție de competență, cu respectarea protecției datelor și confidențialității.

Articolul 80. Raportul anual național

244. Ministerul elaborează anual un raport privind participarea Republicii Moldova la instrumentele europene.

245. Raportul include cel puțin:

a) principalele evoluții și decizii din perioada de raportare;

b) lista participărilor active și modificările intervenite;

c) gradul de îndeplinire a obiectivelor și obligațiilor;

d) contribuțiile financiare achitate și alte costuri publice;

e) fondurile europene și externe atrase;

f) utilizarea infrastructurilor, serviciilor și drepturilor de acces;

g) rezultatele științifice, tehnologice, economice și sociale;

h) activitatea reprezentanților și a structurilor naționale de sprijin;

i) riscurile, neregulile și obligațiile restante;

j) măsurile corective și recomandările pentru perioada următoare;

k) propunerile privind continuarea, renegocierea, suspendarea sau încetarea unor participări.

246. Raportul se întemeiază pe datele validate prin mecanismul unic și pe rapoartele reprezentanților și administratorilor de programe.

247. Ministerul publică o versiune a raportului care nu conține informații confidențiale, clasificate sau date cu caracter personal protejate.

Articolul 81. Indicatorii strategici de performanță

248. Indicatorii utilizați pentru monitorizare și evaluare sunt prevăzuți în Anexa nr. 3.

249. Pentru fiecare indicator se stabilesc definiția, unitatea de măsură, valoarea de referință, ținta, sursa datelor, frecvența și responsabilul.

250. Ministerul poate actualiza valorile de referință și țintele prin documentele de politici sau actele de implementare, fără a modifica definițiile indicatorilor stabilite prin prezentul Regulament.

251. Indicatorii cantitativi sunt interpretați împreună cu informații calitative privind relevanța, calitatea și distribuția beneficiilor.

Articolul 82. Monitorizarea anuală a participărilor

252. Pentru fiecare participare la nivel de stat, structura responsabilă întocmește anual o fișă de monitorizare.

253. Fișa examinează:

a) îndeplinirea obligațiilor juridice și financiare;

b) utilizarea drepturilor de acces și reprezentare;

c) beneficiarii și rezultatele obținute;

d) raportul dintre costuri și beneficii;

e) riscurile și măsurile de diminuare;

f) activitatea reprezentanților;

g) problemele care necesită decizie sau intervenție.

254. Dacă sunt identificate abateri semnificative, Ministerul stabilește un plan de măsuri și termenul de remediere.

Articolul 83. Evaluarea periodică a fiecărei participări

255. Fiecare participare la nivel de stat este evaluată cel puțin o dată la trei ani și înainte de reînnoirea unui angajament multianual, dacă aceasta survine mai devreme.

256. Evaluarea examinează:

a) realizarea obiectivelor inițiale;

b) relevanța continuă a participării;

c) gradul de utilizare și distribuția beneficiilor;

d) eficiența utilizării fondurilor publice;

e) sustenabilitatea financiară și instituțională;

f) riscurile și conformitatea;

g) oportunitatea continuării, extinderii, renegocierii, suspendării sau încetării.

257. Pentru participările cu valoare, complexitate sau risc ridicat, Ministerul poate solicita o evaluare externă independentă.

Articolul 84. Evaluarea strategică, tematică și ad-hoc

258. Cel puțin o dată la trei ani, Ministerul efectuează evaluarea strategică a portofoliului național de participări.

259. Evaluarea portofoliului urmărește:

a) coerența cu prioritățile naționale;

b) complementaritatea și suprapunerile;

c) distribuția resurselor și beneficiilor;

d) capacitatea administrativă;

e) eficiența mecanismelor de sprijin;

f) oportunitățile emergente și participările care nu mai sunt justificate.

260. Evaluările tematice sau ad-hoc se inițiază atunci când apar modificări majore de cost, statut, risc, politică europeană sau performanță.

261. Evaluările pot fi realizate de Minister, Agenție, grupuri de experți ori evaluatori externi, cu respectarea independenței și conflictelor de interese.

Articolul 85. Utilizarea și publicarea rezultatelor evaluării

262. Rezultatele monitorizării și evaluării fundamentează:

a) actualizarea priorităților;

b) negocierea ori renegocierea condițiilor;

c) planificarea bugetară;

d) modificarea mecanismelor de acces și sprijin;

e) deciziile prevăzute de Capitolul XI;

f) măsurile de dezvoltare a capacității instituționale.

263. Recomandările aprobate se însoțesc de un plan de acțiuni, responsabili și termene.

264. Ministerul publică sinteze ale evaluărilor, cu protejarea informațiilor confidențiale, clasificate și a datelor cu caracter personal.

CAPITOLUL X.

PARTICIPAREA LA PROGRAMELE-CADRU ALE UNIUNII EUROPENE PENTRU CERCETARE ȘI INOVARE

Articolul 86. Continuitatea participării la programele-cadru

265. Republica Moldova urmărește participarea activă și continuă la programele-cadru ale Uniunii Europene pentru cercetare și inovare, inclusiv la Programul Orizont Europa și la instrumentele succesoare, în conformitate cu acordurile internaționale aplicabile.

266. Participarea urmărește integrarea în Spațiul European de Cercetare, dezvoltarea capacităților naționale, creșterea calității cercetării și consolidarea competitivității economiei bazate pe cunoaștere.

267. Drepturile și obligațiile care decurg din asocierea la programul-cadru sunt monitorizate distinct de participarea la organismele ori infrastructurile instituite în cadrul sau în legătură cu acesta.

Articolul 87. Mecanismul național de sprijin pentru programele-cadru

268. Ministerul coordonează mecanismul național de informare, consultanță, reprezentare și monitorizare pentru programele-cadru.

269. Oficiul Național Orizont Europa și Rețeaua Punctelor Naționale de Contact asigură componenta de sprijin pentru participanți potrivit articolelor 18 și 19.

270. Agenția Națională pentru Cercetare și Dezvoltare administrează mecanismele de finanțare sau cofinanțare care îi sunt atribuite și colectează datele aferente.

271. Măsurile naționale se stabilesc pe baza analizei participării, a ratelor de succes, a domeniilor deficitare și a nevoilor entităților, evitând substituirea responsabilității acestora de a elabora propuneri competitive.

Articolul 88. Adaptarea la programele succesoare

273. Ministerul monitorizează evoluția politicilor și regulilor europene și pregătește din timp adaptarea mecanismelor naționale la programele succesoare.

274. Adaptarea poate include:

a) evaluarea opțiunilor de asociere și a impactului bugetar;

b) actualizarea rețelei de sprijin și reprezentare;

c) revizuirea programelor de cofinanțare și dezvoltare a capacităților;

d) informarea și pregătirea comunității naționale;

e) actualizarea sistemelor de date și indicatorilor.

275. Ministerul poate aproba ghiduri și instrucțiuni metodologice pentru aplicarea noilor reguli, în măsura în care acestea nu modifică drepturile, obligațiile sau competențele stabilite prin prezentul Regulament.

CAPITOLUL XI.

MODIFICAREA, REVIZUIREA, SUSPENDAREA ȘI ÎNCETAREA PARTICIPĂRII

Articolul 89. Reguli comune și modificări substanțiale

276. Modificarea, suspendarea și încetarea participării se fundamentează pe o analiză juridică, financiară, instituțională, strategică și de risc.

277. Decizia se aprobă de autoritatea care a aprobat participarea, cu excepția cazului în care legislația sau natura noilor obligații impune competența unei autorități superioare.

278. Constituie modificare substanțială, în special:

a) schimbarea formei sau statutului participării;

b) creșterea semnificativă a contribuției ori asumarea unei obligații multianuale noi;

c) extinderea duratei participării;

d) modificarea drepturilor de vot, acces sau reprezentare;

e) asumarea unor obligații noi privind răspunderea, datele, proprietatea intelectuală ori securitatea;

f) schimbarea autorității responsabile sau a modelului de coordonare cu impact semnificativ;

g) orice altă schimbare care afectează substanțial raportul dintre costuri, beneficii și riscuri.

279. Modificările care nu sunt substanțiale pot fi aprobate în limitele competenței Ministerului și se înscriu în Registrul național.

Articolul 90. Procedura de modificare a condițiilor de participare

280. Când actul constitutiv sau condițiile de participare se modifică, Ministerul analizează:

a) drepturile și obligațiile noi;

b) impactul financiar și bugetar;

c) impactul asupra reprezentării și accesului entităților naționale;

d) compatibilitatea juridică;

e) riscurile și măsurile de control;

f) efectele asupra politicilor și participărilor naționale.

281. Pentru modificările substanțiale se aplică, în mod corespunzător, etapele de evaluare, consultare, negociere și aprobare prevăzute de Capitolul IV.

282. În baza analizei, Ministerul propune acceptarea, renegocierea, suspendarea ori încetarea participării.

Articolul 91. Revizuirea participării

283. Participarea se revizuiește ori de câte ori:

a) se modifică obiectivele, forma juridică sau guvernanța instrumentului;

b) contribuția financiară crește semnificativ;

c) se modifică statutul Republicii Moldova;

d) evaluarea indică impact insuficient, utilizare redusă sau costuri disproporționate;

e) apar riscuri juridice, financiare, de integritate ori de securitate semnificative;

f) intervin schimbări majore ale priorităților naționale sau europene;

g) expiră perioada pentru care participarea a fost aprobată;

h) instrumentul este reorganizat, succedat sau integrat într-o altă structură.

Articolul 92. Suspendarea participării

284. Participarea poate fi suspendată temporar atunci când:

a) există o imposibilitate temporară de îndeplinire a obligațiilor;

b) actul constitutiv prevede sau impune suspendarea;

c) sunt identificate riscuri semnificative privind securitatea cercetării, interesele strategice, integritatea ori utilizarea fondurilor;

d) continuarea participării poate produce prejudicii semnificative;

e) este necesară clarificarea unor încălcări sau nereguli grave.

285. Înainte de suspendare, Ministerul evaluează consecințele asupra drepturilor, obligațiilor, proiectelor în curs, utilizatorilor și partenerilor.

286. Decizia de suspendare stabilește durata, condițiile de remediere, obligațiile care continuă să se aplice și modalitatea de informare a instrumentului european și a entităților naționale.

287. La expirarea termenului, autoritatea competentă decide reluarea, prelungirea suspendării sau inițierea încetării participării.

Articolul 93. Încetarea participării

288. Participarea poate înceta:

a) la expirarea perioadei aprobate;

b) prin retragere voluntară;

c) ca urmare a încetării instrumentului european;

d) prin excludere potrivit actului constitutiv;

e) în cazul imposibilității obiective de continuare;

f) dacă rezultatele evaluării demonstrează lipsa relevanței, sustenabilității sau eficienței;

g) în alte cazuri prevăzute de legislație ori de actul constitutiv.

289. Încetarea se aprobă cu respectarea termenelor de notificare, obligațiilor financiare și condițiilor stabilite prin actele aplicabile.

290. Dacă este posibil și oportun, înainte de încetare se examinează renegocierea ori schimbarea formei de participare.

Articolul 94. Planul de ieșire și protejarea intereselor

291. Decizia de încetare este însoțită de un plan de ieșire care stabilește:

a) obligațiile financiare și juridice rămase;

b) termenele și responsabilitățile de notificare;

c) situația proiectelor, contractelor și accesului în curs;

d) protejarea datelor, rezultatelor, proprietății intelectuale și informațiilor confidențiale;

e) arhivarea și transferul documentelor;

f) informarea reprezentanților, beneficiarilor și partenerilor;

g) măsurile pentru limitarea impactului asupra comunității naționale;

h) evaluarea finală a participării.

292. Încetarea participării la nivel de stat nu afectează automat proiectele ori drepturile entităților naționale care au un temei juridic independent, dacă regulile instrumentului nu prevăd altfel.

Articolul 95. Continuitatea în cazul unui instrument succesor

293. Dacă un instrument este reorganizat, succedat sau integrat într-o altă structură, Ministerul evaluează dacă noua formă reprezintă o continuare administrativă sau o participare nouă.

294. Dacă sunt introduse obligații substanțial diferite, se aplică procedura din Capitolul IV.

295. Dacă drepturile și obligațiile sunt transferate fără modificări substanțiale, autoritatea competentă poate aproba continuitatea printr-o procedură simplificată, în baza unei note juridice, financiare și de risc.

CAPITOLUL XII.

DISPOZIȚII FINALE ȘI TRANZITORII

Articolul 96. Implementarea Regulamentului

296. Ministerul coordonează implementarea și aplicarea unitară a prezentului Regulament.

297. Ministerul poate aproba formulare, instrucțiuni, ghiduri, proceduri operaționale și standarde de date necesare implementării, fără a modifica drepturile, obligațiile și competențele stabilite prin Regulament.

298. Autoritățile și entitățile participante adoptă măsurile administrative și organizatorice necesare aplicării dispozițiilor care le revin.

299. În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare, Ministerul:

a) instituie Registrul național prevăzut la articolul 24;

b) aprobă mecanismul unic de raportare prevăzut la articolul 81;

c) stabilește procedura de coordonare și evaluare a Oficiului Național Orizont Europa și a Rețelei Punctelor Naționale de Contact;

d) aprobă modelele de mandat, raport de reuniune, declarație de conflict de interese și fișă anuală de monitorizare.

Articolul 97. Evaluarea participărilor existente

300. În termen de 12 luni de la intrarea în vigoare, Ministerul inventariază și evaluează participările existente ale Republicii Moldova.

301. Evaluarea urmărește:

a) temeiul juridic și forma participării;

b) obligațiile financiare și sursele de finanțare;

c) reprezentarea și mecanismele de coordonare;

d) rezultatele și gradul de utilizare;

e) riscurile și conformitatea cu prezentul Regulament.

302. În baza evaluării, Ministerul actualizează Registrul național și propune măsuri de aliniere, renegociere, suspendare ori încetare, după caz.

Articolul 98. Mandatele și procedurile în curs

303. Mandatele reprezentanților desemnați anterior rămân valabile până la expirare, cu excepția cazului în care Ministerul decide revizuirea lor în baza unei evaluări ori a existenței unui conflict de interese.

304. Reprezentanții în funcție depun declarația prevăzută la articolul 59 în termen de 30 de zile de la aprobarea modelului acesteia.

305. Procedurile de participare inițiate înainte de intrarea în vigoare continuă potrivit regulilor existente, însă aprobarea finală se fundamentează pe informațiile esențiale prevăzute la articolele 29-36.

306. Programele de sprijin existente se aliniază dispozițiilor Capitolului VII la prima modificare sau prelungire, dar nu mai târziu de 12 luni de la intrarea în vigoare.

Articolul 99. Anexele și intrarea în vigoare

307. Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezentul Regulament.

308. Prezentul Regulament intră în vigoare la data intrării în vigoare a actului normativ prin care este aprobat.

anexa nr.1

anexa nr.2

anexa nr.3