pentru aprobarea Programului național în domeniile cercetării și inovării pentru anii 2024-2027

HOTĂRÂRE nr. 1049 din 21.12.2023 · GUVERNUL · publicat 18.01.2024
pe legis.md
Trimiteri: 9 legate · 3 nerezolvateActe din afara site-ului: 2 fără adresăMonitorul Oficial: 1 trimitere

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md. Albastru: un document din afara legis.md. O parte a unui act al Uniunii Europene e legată de actul întreg pe EUR-Lex; fără adresă, rămâne doar marcată. Subliniat punctat albastru-gri: o citare a Monitorului Oficial, un număr fără acces liber, deci fără legătură deocamdată.

Nerezolvate (3)
  • capitolul 25 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • art. 13 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • conform anexei Trimitere recunoscută, fără legătură
Din afara site-ului: fără adresă (2)

În temeiul art. 27, art. 59 alin. (1) lit. a) și art. 60 lit. a) din Codul cu privire la știință și inovare al Republicii Moldova nr.259/2004 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr. 58-66, art. 131), cu modificările ulterioare, Guvernul HOTĂRĂȘTE:

1. Se aprobă Programul național în domeniile cercetării și inovării pentru anii 2024-2027 (se anexează).

2. Finanțarea Programului național în domeniile cercetării și inovării pentru anii 2024-2027 se efectuează din contul bugetului de stat, în limitele alocațiilor aprobate în legea bugetului de stat anuală, precum și din alte surse prevăzute de cadrul normativ.

3. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Ministerului Educației și Cercetării.

4. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

PRIM-MINISTRU Dorin RECEAN

Contrasemnează:

Ministrul educației

și cercetării Dan Perciun

Nr. 1049. Chișinău, 21 decembrie 2023.

Aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1049/2023

PROGRAMUL național în domeniile cercetării și inovării pentru anii 2024-2027

I.

INTRODUCERE

1. Prin aprobarea Strategiei naționale de dezvoltare „Moldova Europeană 2030” (în continuare – SND), aprobată prin Legea nr. 315/2022, au fost stabilite obiective de dezvoltare, direcții de politici și intervenții prioritare care au drept scop modernizarea tuturor sferelor vieții politice și social-economice pentru a aduce Republica Moldova mai aproape de standardele și valorile europene, care să asigure procesul de aderare a țării noastre la Uniunea Europeană (UE). Programul național în domeniile cercetării și inovării pentru anii 2024-2027 (în continuare – PNCI) este principalul document de politici care stabilește prioritățile strategice și obiectivele de dezvoltare în domeniile cercetării și inovării, care fiind luate în considerare în mod prioritar în procesul de integrare europeană, vor contribui la pregătirea altor domenii și sectoare către procesul de aderare a țării noastre la UE.

2. Pentru realizarea obiectivelor de dezvoltare, în SND sunt stabilite mai multe direcții de politici și intervenții prioritare care vizează domeniile cercetării și inovării, dintre care evidențiem următoarele: majorarea treptată a fondurilor alocate pentru cercetare și dezvoltare cu 0,1 la sută din PIB în fiecare an; revizuirea modalităților de finanțare a științei în baza performanțelor organizațiilor în domeniile cercetării și inovării, inclusiv a proiectelor de cercetare conform utilității rezultatelor acestora; echilibrarea resurselor alocate pentru cercetarea fundamentală și cea aplicativă; orientarea cercetărilor aplicate spre teme relevante pentru dezvoltarea socioeconomică; crearea condițiilor pentru dezvoltarea și consolidarea legăturilor dintre mediul de cercetare și cel de afaceri; facilitarea transferului de tehnologii și inovații pentru susținerea antreprenorialului, eficientizarea utilizării resurselor și creșterea competitivității economiei naționale (SND, O1.1; O1.2; O5.1; O7.3; O10.1-O10.4).

3. Astfel, pentru perioada 2024-2027, prin PNCI se va urmări realizarea obiectivelor de dezvoltare stabilite în SND printr-un efort conjugat al autorităților centrale, al organizațiilor din domeniile cercetării și inovării, cu implicarea mediului de afaceri. Prioritățile și direcțiile strategice ale PNCI au fost determinate în urma unui exercițiu de consultare largă a comunității științifice și a autorităților publice, de asemenea în urma analizei documentelor de politici publice în vigoare, tangente domeniului abordat: Programul de implementare a Strategiei de dezvoltare „Educația 2030” pentru anii 2023-2025 și Programul național pentru promovarea antreprenorialului și creșterea competitivității în anii 2023-2027. Un accent deosebit va fi pus pe integrarea în Spațiul European al Cercetării (SEC) prin transformarea progresivă a funcționării interne a organizațiilor de cercetare și inovare și prin dezvoltarea legăturilor cu organizațiile omoloage din UE, inclusiv prin valorificarea plenară a oportunităților ce rezidă din statutul de țară asociată la Programul-cadru „Orizont Europa” (Acordul dintre Republica Moldova, pe de o parte, și Uniunea Europeană, pe de altă parte, privind participarea Republicii Moldova la Programul Uniunii Europene „Orizont Europa” – Programul-cadru pentru cercetare și inovare, aprobat prin Legea nr. 193/2021).

II.

ANALIZA SITUAȚIEI

4. În general, sistemul de cercetare și inovare al Republicii Moldova se află într-o situație precară și în cursul unui proces de contracție, cu scăderea numărului de persoane din sistem, a numărului de absolvenți de doctorat care s-ar putea angaja în sistem, numărul total de studenți la studii superioare de doctorat fiind de 1601 de persoane în anul 2022, în scădere cu 4,7% în comparație cu anul 2021 (https://statistica.gov.md/ro/activitatea-de-doctorat-si-postdoctorat-in-anul-2022-9454_60406.html). În privința numărul de angajați, la 31 decembrie 2022, își desfășurau activitatea în domeniile cercetării și inovării 3889 salariați dintre care 2809 cercetători (https://statistica.gov.md/ro/activitatea-de-cercetare-dezvoltare-in-anul-2022-9454_60396.html). În comparație cu anii precedenți, numărul angajaților din domeniile cercetării și inovării este în continuă scădere, cu 6,4 % în comparație cu anul 2021. Cu toate acestea, sub aspectul rezultatelor științifice obținute raportate la investiții în cercetare, sistemul înregistrează performanțe.

Tabelul 1

Salariații din domeniile cercetării și inovării după ocupații, în anii 2021-2022

PersoaneStructură, %
2021202220212022
Totalinclusiv femeiTotalinclusiv femeiTotalinclusiv femeiTotalinclusiv femei
Total4 1572 1503 8892 023100100100100
cercetători2 9201 4592 8091 42970,267,972,270,6
tehnicieni2451721731255,98,04,46,2
personal auxiliar56129143024813,513,511,112,3
alte categorii
de salariați
43122847722110,410,612,310

Sursa: Biroul Național de Statistică

5. După nivelul de pregătire profesională, 41,7% dintre salariații antrenați în activitățile de cercetare-inovare aveau studii de doctorat și postdoctorat, 43,5% studii superioare de master și licență, 4,9% studii profesional tehnice postsecundare și 9,9% alt nivel de pregătire. Totodată, ponderea cercetătorilor cu vârsta până la 35 de ani este mai mică decât 20 de puncte procentuale, iar ponderea cercetătorilor care au atins vârsta de 65 de ani este mai mare decât 21 de puncte procentuale.

Sursa: Biroul Național de Statistică

6. În prezent, nivelul de finanțare a cercetării în Republica Moldova este scăzut, fiind de 10 ori mai mic decât media UE. Nivelul actual de finanțare a cercetării este insuficient pentru a menține un nivel de activitate de cercetare care să susțină învățământul superior și să răspundă nevoilor economiei. Bugetul pentru activitățile de cercetare-inovare în anul 2022 a fost de 630,2 milioane lei ceea ce a reprezentat 0,23 % din PIB-ul țării, cu o creștere de 69,7 milioane lei sau cu 12,4% în comparație cu anul 2021, cheltuielile curente constituind 95%, restul cheltuielilor revenind celor capitale.

Sursa: Biroul Național de Statistică

Tabelul 2

Cheltuieli curente pentru activitatea cercetare-inovare pe domenii științifice, milioane lei, în anul 2022

Totalinclusiv pe domenii științifice:
științe naturaleștiințe inginerești și
tehno
logice
științe medicaleștiințe agricoleștiințe socialeștiințe umaniste
Cheltuieli curente – total598,9210,987,6105,4103,754,536,8
cercetare fundamentală56,14,60,12,90,718,429,4
cercetare aplicativă467,9206,320,995,1102,535,77,4
dezvoltare experimentală74,9‒66,67,40,50,4

Sursa: Biroul Național de Statistică

7. Mecanismele de alocare a fondurilor pentru cercetare sunt în prezent ineficiente. În ultimii ani, finanțarea instituțională a fost redusă până la un nivel la care fluxul de resurse nu este suficient pentru a acoperi nevoile de bază ale organizațiilor, în plus, finanțarea instituțională a depins de finanțarea prin proiecte, întrucât beneficiarii proiectelor naționale de cercetare sunt singurii care pot beneficia de aceasta. Totodată, salariile medii din cercetare sunt semnificativ mai mici decât salariul mediu la nivel național, deși nivelul de pregătire al personalului este semnificativ mai mare decât media națională. Acest fapt implică un nivel extrem de ridicat de incertitudine pentru personalul din domeniile cercetării și inovării și afectează continuitatea cercetării.

8. Sistemul de cercetare din Republica Moldova este extrem de fragmentat. Conform datelor statistice, în anul 2022 activitatea de cercetare-inovare s-a desfășurat în 67 de unități, inclusiv 39 institute și centre de cercetare, 18 instituții de învățământ superior și 10 alte tipuri de unități, ponderea instituțiilor publice constituind circa 75% (https://statistica.gov.md/ro/activitatea-de-cercetare-dezvoltare-in-anul-2022 9454_60396.html). Aceasta afectează în mod particular organizațiile de cercetare, separă cercetarea fundamentală de cea aplicativă și de dezvoltare, separă cercetarea de educație, dispersează echipamentele de cercetare și afectează legăturile dintre cercetarea publică și mediul de afaceri. Mai mult decât atât, Republica Moldova are un număr relativ mare de organizații de cercetare subcritice, care influențează fragmentarea infrastructurii și capacitatea generală de cercetare. Combinația dintre finanțarea scăzută și fragmentarea contribuie la subminarea încrederii, stabilității și predictibilității la nivelul întregului sistem.

9. În prezent, nu există o viziune strategică privind infrastructurile de cercetare din Republica Moldova și alinierea acestora la prioritățile de cercetare și economice ale țării. Finanțarea pentru dezvoltarea și întreținerea infrastructurii de cercetare este suboptimală, iar mecanismele de finanțare disponibile în programul național anterior nu au cuprins finanțări semnificative pentru infrastructura de cercetare. Finanțarea publică din bugetul Republicii Moldova abia acoperă cheltuielile de personal și cheltuielile indirecte aferente activității de cercetare. Situația nu a fost îmbunătățită semnificativ prin accesul la alte surse de finanțare, incidentale și de utilizarea ocazională a infrastructurii din alte țări, în special din țările UE, utilizare care încă nu este susținută sistematic de către stat. Infrastructurile de cercetare sunt dispersate între instituții, ceea ce împiedică atingerea masei critice necesare. Cu toate că nu există constrângeri legale în ceea ce privește deschiderea instalațiilor și a echipamentelor pentru cercetătorii din diferite instituții, încă nu există o cultură a deschiderii adecvată. Acest lucru contravine ambiției de internaționalizare, de a face cercetarea autohtonă mai vizibilă, de asemenea, creează obstacole în calea exploatării eficiente și a introducerii și integrării cel puțin a unora dintre infrastructurile de cercetare din Republica Moldova în ansamblul european al infrastructurilor de cercetare.

10. Sectorul privat al sistemului de cercetare, format din societăți comerciale și organizații neguvernamentale, nu este încă inclus în rapoartele din anuarul statistic, nici în statisticile privind personalul, nici în cele privind cheltuielile. Este însă prezent în statistica privind protecția drepturilor intelectuale. Astfel, din cele 178 de solicitări de brevete de invenție depuse în 2020 de către persoane juridice, trei, adică 1,7%, au provenit de la organizații private („întreprinderi și organizații” – tabelul 7.2.12, Anuarul Statistic al Republicii Moldova, 2021). În chestionarul solicitat de UE, din mai 2022, capitolul 25, pagina 35, este menționată suma de 67,5 milioane lei ca reprezentând cheltuieli de „cercetare și dezvoltare tehnologică” în sectorul privat. Astfel, putem concluziona faptul că există și un sector privat de cercetare, dar este probabil mult mai restrâns decât cel public. Indicele Global al Inovației, ediția 2022, situează Republica Moldova pe locul 56 din 132 de state (The Gobal Innovation Index, GII, 2022). Prin urmare, se evidențiază nevoia de a stimula inovarea în sectorul antreprenorial prin investiții în cercetare și dezvoltare, tehnologie (Programul național pentru promovarea antreprenoriatului și creșterea competitivității în anii 2023-2027). Deoarece nu există date directe, oficiale, despre dimensiunile sectorului privat, Republica Moldova nu este menționată în „European Innovation Scoreboard” (ediţia 2022), țara noastră urmează a fi încadrată în această bază de date în procesul de integrare europeană. Ponderea întreprinderilor inovatoare din numărul total de întreprinderi incluse în cercetare fiind de 12,6% (https://statistica.gov.md/ro/statistic_indicator_details/44).

11. Legăturile dintre mediul de cercetare-inovare și cel de afaceri, în pofida faptului că s-au regăsit în toate documentele de politici recente, reprezintă un punct slab al sistemului național de cercetare-inovare, fapt menționat și în raportul final „Cu ambiție pentru transformare: Evaluarea finanțării cercetării, infrastructurilor de cercetare și legăturilor dintre știință și industrie în Republica Moldova” realizat prin intermediul mecanismului Facilității de Suport a Politicilor (Horizon Europe Policy Support Facility) al Comisiei Europene și publicat la începutul anului 2023 (https://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/ff106746-922a-11ed-b508-01aa75ed71a1/language-en/format-PDF/source-278626144). Conform raportului menționat, acest aspect nu este o prioritate articulată pe agenda Guvernului, a universităților, a institutelor de cercetare, sau a întreprinderilor. Deși promițător, procesul de specializare inteligentă întreprins în prezent de Republica Moldova nu are un buget asociat pentru faza de implementare.

12. Pe de o parte, activitatea de cercetare și rezultatele universităților și ale institutelor de cercetare sunt inconsistente sistemic, capacitatea de comercializare este slabă și există o lipsă de aliniere între prioritățile de cercetare și inovare, cele de specializare inteligentă și cele economice ale Republicii Moldova. În consecință, foarte puține cercetări sunt în prezent aliniate la nevoile pieței și, prin urmare, au un potențial comercial limitat în mod aprioric. Pe de altă parte, cea mai mare parte a mediului de afaceri din Republica Moldova este formată din IMM-uri din sectoare tradiționale, cu un interes redus pentru cooperarea științifică și cu o capacitate minimă de absorbție a rezultatelor cercetării, i.e. abilitatea de a identifica, a asimila, a transforma și a utiliza cunoștințe, cercetări și practici externe. Majoritatea universităților, institutelor de cercetare, întreprinderilor și agențiilor guvernamentale nu sunt conștiente de ceilalți actori din ecosistem, de ceea ce oferă aceștia și de modul în care îi pot contacta și pot colabora. Doar unii dintre ei au experiență de cooperare; și există foarte puține locuri/oportunități în care cercetătorii și oamenii de afaceri se pot întâlni și relaționa. Cele mai multe întreprinderi nu văd universitățile și institutele de cercetare ca potențiali parteneri de colaborare. Prin urmare, această lipsă de conștientizare și de relaționare menține la nivel scăzut încrederea în sistemul de cercetare și inovare.

13. Nivelul foarte redus al infrastructurii de cercetare provoacă lipsa de atractivitate şi creează un obstacol pentru dezvoltarea dimensiunii experimentale a sistemului de cercetare, a cooperării cu sectorul de afaceri şi valorizarea capitalului intelectual creat, prin activităţi de cercetare, în economie şi societate. Numărul de talente din cercetare implicate în mediul de afaceri reprezentând doar 6,2 %, conform raportului din anul 2022 al Indicelui Global de Inovare (Global Innovation Index Report 2022 https://www.wipo.int/global_innovation_index/en/2022/index.html#:~:text=Switzerland%20is%20the%20most%20innovative,according%20to%20the%20GII%202022).

14. Sistemul de cercetare și inovare al Republicii Moldova înregistrează puncte tari, puncte slabe, oportunități, dar și amenințări.

1) Puncte tari:

a) există un sistem public de cercetare, cu structuri funcţionale ale statului şi cu organizaţii de cercetare operaţionale şi care obţin rezultate ştiinţifice semnificative;

b) rezultatele ştiinţifice, atât sub forma articolelor în reviste ştiinţifice internaţionale, cât şi sub forma brevetelor, corespund sub aspect cantitativ, în raport cu finanţarea disponibilă;

c) legislaţia şi procedurile au fost îmbunătăţite în direcţia adoptării acquis-ului european, proces care continuă;

d) există o comunicare amplă între organismele de profil din Republica Moldova şi cele din UE;

e) sistemul de cercetare și inovare are într-o anumită măsură o evidență internă a instituțiilor și activităților, Biroul Național de Statistică realizează progrese rapide în direcţia aderării la standardele UE/OECD;

f) unele domenii, în special medicina clinică şi sectorul ingineriei software, au cunoscut o creștere accelerată a vizibilităţii internaţionale a rezultatelor ştiinţifice în ultimii ani, creştere care nu este explicată de finanţarea publică care a rămas aproximativ constantă, ceea ce dovedeşte prezenţa unor efecte secundare benefice ale investiţiilor publice;

g) o largă diasporă europeană, precum şi limba română, facilitează foarte mult interacţiunea cu ţările UE, în primul rând cu România şi cu celelalte ţări cu limbi romanice;

h) nivelul general de educaţie al populaţiei este relativ ridicat.

2) Puncte slabe:

a) salariile mici, sub salariul mediu pe economie şi mai mici decât cele aferente activităţilor de predare din învăţământul superior nu sunt atractive pentru cercetători, în special pentru cei cu experienţă;

b) infrastructura învechită. Lipsa echipamentelor necesare pentru efectuarea cercetărilor de performanță;

c) persistă o percepţie a cercetării ca o activitate de execuţie, de exemplu, ca răspuns la o „comandă de stat”, nu ca o activitate de creaţie; cercetătorul este văzut ca un executant, nu ca un creator; în contrast, la nivel OECD, creaţia este un atribut definitoriu, obligatoriu, al activităţilor de cercetare, iar libertatea cercetării ştiinţifice, parte a libertăţii academice, este unul din drepturile fundamentale în Carta Europeană a Drepturilor Fundamentale (art. 13);

d) cercetarea nu este instituţionalizată pe deplin în universități la ciclul I şi II, intervenind doar în perioada de elaborare a tezelor;

e) finanţarea publică a domeniilor cercetării și inovării este foarte redusă, de 0,23% din PIB;

f) accesul limitat la finanţare pentru proiecte la iniţiativa liberă a cercetătorilor limitează libertatea academică şi scade atractivitatea sistemului pentru cei mai creativi cercetători;

g) imposibilitatea practică a finanţării investiţiilor din infrastructură şi nivelul foarte scăzut al acesteia în unele domenii face imposibil de abordat numeroase direcţii de cercetare experimentală şi duce la o atractivitate foarte redusă pentru segmente importante ale comunităţii ştiinţifice;

h) are loc o contracţie demografică, combinată cu un nivel foarte ridicat al emigrării, în special a emigrării tinerilor, ducând la scăderea numărului de studenţi;

i) nu este disponibilă o statistică oficială sau date de încredere privind situaţia sectorului privat din cercetare, care, foarte restrâns la acest moment, trebuie să devină principalul actor al inovării;

j) Republica Moldova este absentă din multe statistici internaţionale cum ar fi: situaţia familiilor triadice de brevete (OECD), cele mai multe ierarhizări ale universităţilor şi institutelor, European Innovation Scoreboard din diverse motive cum ar fi nivelul necuantificabil (de exemplu, în cazul brevetelor), în lipsa furnizării de date către organizaţiile care publică aceste statistici;

k) capacitatea administrativă la nivelul instituțiilor care dezvoltă şi implementează politici este insuficietă, datorită numărului redus de posturi în aceste organisme şi a lipsei resurselor financiare pentru creşterea capacităţii administrative şi pentru externalizarea unor activităţi;

l) rigiditatea dialogului instituţional între structurile de evaluare a proiectelor, inclusiv a grupurilor de experţi, şi autorii propunerilor de proiecte care generează considerabile nemulţumiri, uneori justificate;

m) lipsa cerinţelor privind cunoaşterea limbii engleze, ca limbă a comunicării ştiinţifice în cele mai multe domenii, sau a limbii specifice de comunicare ştiinţifică în anumite domenii de specialitate, de către doctoranzi şi cercetători limitează utilizarea literaturii ştiinţifice primare.

3) Oportunități:

a) în eventualitatea progresului Republicii Moldova în sensul aderării la UE este de aşteptat creşterea volumului investiţiilor străine în diverse ramuri economice. Aceste investiţii pot fi atrase şi în sectorul tehnico-ştiinţific, în particular al cercetării-dezvoltării, aşa cum arată experienţa noilor state membre ale Uniunii Europene, cu condiţia să existe personal suficient de calificat sau capabil de calificare, condiţie a cărei realizare depinde de performanţa universităţilor;

b) politica UE de deschidere a accesului la infrastructurile de cercetare, inclusiv prin programe de finanţare dedicate cercetătorilor din ţările dezavantajate (de exemplu: MSCA Cofund, programul de acces la infrastructura Centrului Comun de Cercetare (JRC)), precum şi politicile ştiinţei deschise, creează oportunităţi de acces la infrastructură şi date pentru cercetătorii din Republica Moldova;

c) oportunitățile oferite de Programul WIDENING din Horizon Europe, care este dedicat susţinerii ţărilor cu sisteme ştiinţifice mai puţin dezvoltate, inclusiv al Republicii Moldova;

d) sistemul public de cercetare și inovare a fost consolidat prin fuziunea universităţilor şi institutelor de cercetare, ceea ce crează oportunităţi pentru dezvoltarea accelerată a sistemului în corelaţie cu predarea-învăţarea din învăţământul superior;

e) Republica Moldova ar putea deveni atractivă pentru anumite segmente ale „nomazilor digitali”, care ar putea fi antrenaţi şi în proiecte de cercetare;

f) lipsa sau nivelul scăzut al multor domenii ştiinţifice poate crea în principiu oportunităţi pentru creatori de şcoală în aceste domenii, dacă sunt întrunite condiţiile pentru a fi atraşi în Republica Moldova de exemplu prin ERA Chairs sau ERC;

g) consolidarea universităţilor le-ar putea creşte poziţia în ierarhizările internaţionale, care ar duce la creşterea prestigiului şi a atractivităţii acestora;

h) mobilitatea studenţilor (ciclul I şi II) şi a personalului academic, inclusiv a doctoranzilor (ciclul III), precum şi a personalului administrativ sau tehnic poate îmbunătăţi funcţionarea universităţilor şi a altor organizaţii de cercetare;

i) crearea unei platforme centralizate de colectare şi procesare a datelor sistemului național de învățământ superior şi cercetare-inovare va permite o mai bună informare pentru fundamentarea deciziilor şi a politicilor.

4) Amenințări:

a) există riscul unor evoluţii politice, economice, naţionale şi/sau internaţionale care să întârzie sau să împiedice progresul Republicii Moldova de aderare la UE;

b) evoluţiile economice rapide, cum este creşterea salariului mediu, fac subsistemul economic al cercetării, cu reguli prea rigide, să treacă prin perioade de insuficientă adaptare (de exemplu, veniturile nu reuşesc să ţină pasul cu preţurile şi cu salariul mediu), ducând la părăsirea sistemului. Aceste procese, dificil de prognozat, creează riscuri de nerealizare a obiectivelor politicilor sectoriale;

c) un nivel ridicat de exod al talentelor, combinat cu dificultăţi în asigurarea unei circulaţii rezonabile, poate să limiteze extrem dezvoltarea cercetării. Nu dispunem de o monitorizare detaliată şi o înţelegere a resorturilor şi specificului acestui fenomen în Republica Moldova, dar acesta este cel mai previzibil scenariu dacă, în conformitate cu grilele actuale de salarizare, salariul mediu al cercetatorului, după minimum 8 ani de facultate, timp în care a trăit din resursele familiei, apoi după ani de experienţă rămâne sub salariul mediu pe economie;

d) ignorarea sau distorsionarea bunelor practici şi principii (de exemplu, principiul Haldane) în evaluarea colegială a proiectelor de cercetare poate duce la finanţarea unor proiecte pseudoştiinţifice, cu riscul irosirii fondurilor şi al demoralizării şi emigrării cercetătorilor;

e) deturnarea fondurilor de cercetare către activităţi care pot fi legitime, utile, dar care nu sunt activități de cercetare ar duce, de fapt, la agravarea subfinanţării cercetării reale;

f) există o anumită vulnerabilitate la agresivitatea în creştere a revistelor care se abat de la deontologia publicării ştiinţifice, vulnerabilitate care rezultă de obicei dintr-o presiune administrativă de a creşte numărul de publicaţii, combinată cu o lipsă de resurse pentru realizarea adecvată a cercetărilor respective;

g) tolerarea unui nivel critic de abateri deontologice, în special a celor grave – plagiat, falsificare sau fabricare a rezultatelor – poate, pe lângă daune directe, să creeze o masă critică de pseudocercetători care să dobândească o influenţă sistemică şi chiar controlul politic al sistemului;

h) riscul unor fenomene generale de corupţie; deturnarea activităţii şi a fondurilor în folos propriu, în special în cazurile în care cheltuirea fondurilor alocate pentru cercetare nu este legată de obţinerea unor rezultate ştiinţifice reale sau este permisă o inegalitate exagerată a salariilor.

III.

OBIECTIVE GENERALE ȘI SPECIFICE.

PRIORITĂȚI ȘI DIRECȚII STRATEGICE

15. PNCI are drept scop stabilizarea sistemului național de cercetare-inovare și transformarea progresivă a acestuia pentru creșterea eficienței și a impactului investițiilor în cercetare, dezvoltarea și modernizarea infrastructurilor de cercetare și susținerea colaborării dintre mediul științific și mediul de afaceri pentru a crește competitivitatea economiei naționale, precum și integrarea în Spațiul European de Cercetare.

16. PNCI își propune să contribuie la realizarea obiectivelor de dezvoltare stabilite în SND și obiectivelor de dezvoltare durabilă, să răspundă tendințelor și provocărilor globale, care se răsfrâng și asupra Republicii Moldova, prin intermediul activităților de cercetare și inovare.

17. Pentru atingerea scopului enunțat, PNCI stabilește următoarele obiective generale și obiective specifice:

1) Obiectivul general I: Consolidarea sistemului de cercetare și inovare

a) obiectiv specific 1.1. Consolidarea instituțiilor din domeniile cercetării și inovării

b) obiectiv specific 1.2. Consolidarea capitalului uman în domeniile cercetării și inovării

c) obiectiv specific 1.3. Îmbunătăţirea accesului la infrastructura de cercetare de calitate

2) Obiectivul general II: Creșterea contribuției sistemului de cercetare și inovare la dezvoltarea societății și economiei naționale

a) obiectiv specific 2.1. Dezvoltarea și consolidarea legăturilor dintre mediul de cercetare și cel de afaceri

b) obiectiv specific 2.2. Stimularea inovării și transferului tehnologic

3) Obiectivul general III: Integrarea în Spațiul European al Cercetării

a) obiectiv specific 3.1. Sporirea internaționalizării cercetării

b) obiectiv specific 3.2. Valorificarea plenară a oportunităților ce rezidă din statutul de țară asociată la Programul-cadru „Orizont Europa”.

18. Prin realizarea obiectivelor generale și a obiectivelor specifice se urmărește atingerea următorilor indicatori de rezultat:

Tabelul 3

Indicatori de rezultat și valori-țintă

Obiectivul generalObiectivul specificIndicatori de rezultatSursa de dateValoarea de referințăȚinta care urmează a fi atinsă în 2027
Obiectivul general I:
Consolidarea sistemului de cercetare și inovare
Obiectiv specific 1.1.
Consolidarea instituțiilor din domeniile cercetării și inovării
Organizații din domeniile cercetării și inovării evaluate (în %)MEC
ANACEC
0100
Numărul de proiecte de cercetare finanțateANCD200
(2022)
400
(2027)
Numărul de proiecte de cercetare finanțate pentru tineri cercetătoriANCD0
(2022)
50
(2027)
Obiectiv specific 1.2.
Consolidarea capitalului uman în domeniile cercetării și inovării
Numărul total de cercetătoriBNS2809
(2022)
3500
(2027)
Indicele Hirsch (valoarea)Global Innovation Index5,6
(2023)
7,0
(2027)
Obiectiv specific 1.3.
Îmbunătăţirea accesului la infrastructura de cercetare de calitate
Plan de dezvoltare pe termen mediu a infrastructurilor de cercetare elaboratMEC01
Numărul de infrastructuri de cercetare din Republica Moldova conectate la infrastructurile paneuropene încadrate în Forumul strategic european privind infrastructurile de cercetare (ESFRI)MEC
ANCD
05
Ponderea infrastructurilor de cercetare vizibile online (în %)MEC100
Obiectivul general II:
Creșterea contribuției sistemului de cercetare și inovare la dezvoltarea societății și economiei naționale
Obiectiv specific 2.1.
Dezvoltarea și consolidarea legăturilor dintre mediul de cercetare și cel de afaceri
Colaborarea dintre universitate-industrie în domeniile cercetării și dezvoltării (valoarea)Global Innovation Index25,9
(2023)
35
(2027)
Talente din cercetare (cercetători) în business, %Global Innovation Index6,2
(2022)
9,5
(2027)
Obiectiv specific 2.2.
Stimularea inovării și transferului tehnologic
Numărul de proiecte de inovare și transfer tehnologicANCD14
(2022)
35
(2027)
Volumul producției inovaționale comercializate, mil. leiANCD74,00
(2022)
400
(2027)
Raportul dintre volumul producției inovaționale comercializate și bugetul alocat pentru susținerea proiectelor inovaționale în ultimii 5 ani, mil. leiANCD2,46
(2022)
7,5
(2027)
Numărul de aplicații la patenteWorld Intellectual Property Organization54
(2022)
130
(2027)
Obiectivul general III:
Integrarea în Spațiul European al Cercetării
Obiectiv specific 3.1.
Sporirea internaționalizării cercetării
Numărul de proiecte bilaterale și multilateraleMEC
ANCD
16
(2022)
35
(2027)
Numărul de apeluri de proiecte comune organizateMEC
ANCD
0
(2022)
3
(2027)
Obiectiv specific 3.2.
Valorificarea plenară a oportunităților ce rezidă din statutul de țară asociată la Programul-cadru „Orizont Europa”
Numărul total al aplicațiilor în programele europene de cercetare și inovare (Orizont 2020, „Orizont Europa”)Comisia Europeană550
(2014-2020)
700
(2021-2027)
Numărul de propuneri eligibile în programele europene de cercetare și inovare (Orizont 2020, „Orizont Europa”)Comisia Europeană457
(2014-2020)
650
(2021-2027)
Numărul de granturi semnate în programele europene de cercetare și inovare (Orizont 2020, „Orizont Europa”)Comisia Europeană73
(2014-2020)
100
(2021-2027)
Contribuția netă a Uniunii Europene totală per programe de cercetare și inovare, mil. euro (Orizont 2020, „Orizont Europa”)Comisia Europeană7,42
(2014-2020)
10,00
(2021-2027)
Numărul de organizații implicate în proiectele europene de cercetare și inovare (Orizont 2020, „Orizont Europa”)Comisia Europeană91
(2014-2020)
150
(2021-2027)
Rata de succes în participarea Republicii Moldova în programele europene de cercetare și inovare, % (Orizont 2020, „Orizont Europa”)Comisia Europeană14,55
(2014-2020)
25,00
(2021-2027)
Volumul surselor financiare externe atrase prin Programul „Orizont Europa”, mil. euroComisia Europeană3,73
(2023)
10,0
(2027)

19. În urma unui exercițiu de consultare largă a comunității științifice, a autorităților publice centrale, cu implicarea Academiei de Științe a Moldovei, au fost determinate prioritățile și direcțiile strategice pentru perioada 2024-2027 în domeniile cercetării și inovării, incluse în tabelul de mai jos.

Tabelul 4

Priorități și direcții strategice

Priorități strategiceDirecții strategice
I. SănătateMaladiile netransmisibile – prevenție, diagnostic și tratament personalizat
Malformațiile congenitale chirurgicale la copii – optimizarea tehnicilor de diagnostic antenatal, postnatal prin tehnici imagistice, bioumorale, histopatologice și de tratament personalizat
Maladiile transmisibile – supravegherea epidemiologică, măsuri de control și răspuns
Prognozare, diagnostic, tratament personalizat al sechelelor COVID-19
Preparate farmaceutice noi din materie primă locală (autohtone)
Crearea, menținerea și fortificarea dirijată a sănătății somatice și psihice, algoritme și metode
Supravegherea și controlul rezistenței la preparatele antimicrobiene
Medicina personalizată
Cercetarea problemelor cu impact asupra tendințelor demografice în Republica Moldova (medicină reproductivă, sănătatea mamei și copilului, geriatria)
Studiul complex al impactului factorilor de mediu și sociali asupra stării de sănătate a populației și dezvoltarea metodelor de atenuare
II. Agricultură durabilă, securitate alimentarăSecuritatea alimentară și siguranța alimentelor
Managementul durabil al ecosistemelor agricole
Tehnologii noi de procesare a materiilor prime agricole
Soiuri, rase, linii și hibrizi de plante și animale performante pentru agricultură și alimentație
Securitatea sanitar-veterinară și bunăstarea animalelor
Tehnologii de valorificare a deșeurilor agroalimentare
Agricultura 4.0
Tehnologii inovative de creștere, alimentație și exploatare a animalelor și păsărilor
III. Biotehnologii și Protecția MediuluiSecuritatea ecologică: impactul factorilor biotici și abiotici asupra mediului și societății
Deșeuri, materiale plastice și poluanți
Conservarea biodiversității
Transport ecologic și mobilitate urbană inteligentă
Infrastructură și clădiri eficiente energetic
Tehnologii agricole și industriale fără emisii
Monitoring-ul ecosistemelor acvatice și terestre
Protecția și conservarea biodiversității
Rezistență sectorială la schimbările climatice
Biotehnologii pentru diverse arii de aplicare
IV. Provocări societaleCompetitivitate economică
Migrația, diaspora și schimbările sociodemografice
Procesele social-politice actuale: tendințe, paradigme, perspective
Securitatea națională: aspecte geopolitice și informaționale
Inovații sociale
Valorificarea capitalului uman și social
Valorificarea patrimoniului național
Combaterea sărăciei și vulnerabilitatea energetică
Tehnologii și produse educaționale inovative
Educația pentru dezvoltarea durabilă
Dezvoltarea sustenabilă a spațiului rural
Competitivitate ecologică și de produs pe ramuri
Competitivitate tehnologică și de produs pe ramuri
V. Tehnologii inovative, energie sustenabilă, digitalizareTehnologii și produse inovative
Nanotehnologii și materiale inteligente
Energie sigură și tehnologii eficiente energetic
Tehnologia informației, comunicațiilor și dezvoltarea digitală
Cercetări fundamentale în fizică, chimie, matematică
Securitate energetică și cibernetică
Stocarea energiei și tranziția către o energie curată

IV.

IMPACT

20. În perspectivă Republica Moldova va fi recognoscibilă ca o ţară europeană sub aspectul funcţionării sistemului de cercetare și inovare, o ţară care contribuie substanţial, în raport cu dimensiunile şi capacitatea sa economică, la cunoaşterea universală şi la dezvoltarea umană, nefiind doar un consumator al cunoaşterii produse de alţii.

21. Funcționarea conform standardelor europene a sistemelor de cercetare-inovare şi de învățământ va deschide oricărui tânăr, care trece prin acest sistem, oportunități de carieră asemănătoare celor de care se bucură orice tânăr din UE, inclusiv în privința accesului în cadrul elitelor ştiinţifice, tehnice şi manageriale globale.

22. Prin realizarea PNCI se urmărește atingerea indicatorilor de impact, conform tabelului de mai jos.

Tabelul 5

Indicatori de impact și valori-țintă

Indicatori de impactSursa de dateValoarea de referințăȚinta care urmează a fi atinsă în 2027
Ponderea cheltuielilor pentru cercetare şi dezvoltare în PIB (ODD: Ținta 9.5, indicatorul 9.5.1)BNS0,23
(2022)
0,63
(2027)
Cercetători (echivalent normă întreagă) la 100000 populaţie
(ODD: Ținta 9.5, indicatorul 9.5.2)
BNS79
(2021)
100
(2027)
Indicele Global al Inovațiilor (Global Innovation Index), pe o scară de la 0 (cel mai rău) la 100 puncte (cel mai bine)Global Innovation Index30,3
(2022)
43
(2027)

23. Prin procesul de aderare la UE va creşte atractivitatea Republicii Moldova, accesul companiilor pe pieţele globale, accesul la capital şi dacă va exista o capacitate suficientă a sistemului de cercetare, la creşterea segmentului inovativ al economiei.

V.

COSTURI

24. PNCI se va realiza printr-un efort conjugat al autorităților publice centrale, al organizațiilor din domeniile cercetării și inovării, inclusiv prin programe instituționale de cercetare, desfășurate de organizațiile de drept public din domeniile cercetării și inovării în baza finanțării instituționale și prin proiecte de cercetare finanțate în rezultatul desfășurării concursurilor de proiecte de către Agenția Națională pentru Cercetare și Dezvoltare.

25. Finanțarea acțiunilor prevăzute în cadrul PNCI se va efectua din contul şi în limitele mijloacelor aprobate anual în bugetul public național, din veniturile colectate de către instituții, precum şi din resursele proiectelor finanțate din surse externe. Estimarea generală a costurilor pentru implementarea PNCI este efectuată în baza priorităților strategice ale domeniilor cercetării și inovării şi a obiectivelor și acțiunilor identificate şi formulate în Planul de acțiuni pentru implementarea PNCI.

26. Costurile acțiunilor competitive și a celor de consolidare instituțională în domeniile cercetării și inovării cu acoperire din bugetul public național se vor ajusta anual în funcție de mijloacele financiare disponibile prevăzute în cadrul bugetar pe termen mediu pentru perioadele respective.

27. Pentru realizarea pe deplin a scopului PNCI, autoritățile centrale și organizațiile de drept public din domeniile cercetării și inovării, cu implicarea mediului de afaceri și atragerea partenerilor externi, vor depune eforturi comune pentru a crește investițiile în cercetare și inovare, având în calitate de limite minime de finanțare de atins datele din tabelul 6.

Tabelul 6

Volumul alocațiilor estimate pentru realizarea obiectivelor și a priorităților strategice ale PNCI (mii lei)

Activități2024
-
Total
fina
nțare
2024
-
Fina
nțare
din bug
etul de
stat
2024
-
Fina
nțare
din
surse ext
erne
sau private
2025
-
Total
fina
nțare
2025
-
Fina
nțare
din bug
etul de stat
2025
-
Fina
nțare
din surse exte
rne sau pri
vate
2026
-
Total fina
nțare
2026
-
Fina
nțare
din bugetul de stat
2026
-
Fina
nțare
din
surse externe sau pri
vate
2027
-
Total
fina
nțare
2027
-
Fina
nțare
din bugetul de stat
2027
-
Fina
nțare
din
surse exte
rne sau pri
vate
Fina
nțarea institu
țională
a organi
zațiilor de
drept
public
din domeniile cercetării
și inovării
care
realizează
programe
institu
ționale
de
cercetare
496,
706.5
496,
706.5
496,
706.5
496,
706.5
496,
706.5
496,
706.5
521,
706.5
521,
706.5
Finan
țarea
institu
țională
a ANCD
și AȘM
și
activități
centralizate
72,
236.4
72,
236.4
72,
236.4
72,
236.4
72,
236.4
72,
236.4
79,
736.4
79,
736.4
Proiecte
pentru
stimularea
excelenței
în cercetare,
proiecte
pentru
tinerii
cercetători,
proiecte
pentru
probleme
stringente,
proiecte
programe
de stat
12,
500.0
2,
500.0
10,
000.0
12,
500.0
2,
500.0
10,
000.0
17,
500.0
2,
500.0
15,
000.0
25,
000.0
5,
000.0
20,
000.0
Proiecte
în
domeniile
de
specializare
inteligentă,
proiecte
pentru
dezvoltarea
infras
tructurii
în dom
eniile
de
specializare
inteligentă,
proiecte
de
inovare,
proiecte
de
transfer
tehnologic,
proiecte
de
vouchere
inovaționale
26,
774.3
16,
774.3
10,
000.0
31,
774.3
16,
774.3
15,
000.0
41,
774.3
16,
774.3
25,
000.0
81,
774.3
31,
774.3
50,
000.0
Proiecte bilaterale/
multilaterale
105,
500.0
45,
500.0
60,
000.0
135,
500.0
45,
500.0
90,
000.0
155,
500.0
45,
500.0
110,
000.0
175,
500.0
45,
500.0
130,
000.0
Proiecte finanțate
din
surse
externe
27,
989.0
7,
989.0
20,
000.0
37,
989.0
7,
989.0
30,
000.0
57,
989.0
7,
989.0
50,
000.0
77,
989.0
7,
989.0
70,
000.0
Veniturile organi
zațiilor
obținute
din
prestarea
serviciilor
80,
000.0
80,
000.0
100,
000.0
100,
000.0
120,
000.0
120,
000.0
140,
000.0
140,
000.0
Bugete
locale
8,
945.0
8,
945.0
8,
945.0
8,
945.0
8,
945.0
8,
945.0
8,
945.0
8,
945.0
TOTAL830,
651.2
650,
651.2
180,
000.0
895,
651.2
650,
651.2
245,
000.0
970,
651.2
650,
651.2
320,
000.0
1,110,
651.2
700,
651.2
410,
000.0

VI.

RISCURI DE IMPLEMENTARE Tabelul 7

Riscuri în implementarea PNCI

Risc identificatProbabilitatea materializării riscului (joasă/ medie/ înaltă)Impact (mic/ mediu/ mare)Măsuri de diminuare
a riscului
Menținerea unui nivel insuficient al investițiilor în cercetare și inovare și finanțarea insuficientă a PNCIMedieMediuCorelarea priorităților PNCI cu cadrul de planificare bugetară.
Asigurarea unei comunicări intense și a unei coordonări eficiente permanente cu comunitatea donatorilor și mediul de afaceri pe marginea priorităților de finanțare ale PNCI
Apariția unor situații negative care diminuează capacitatea instituțiilor responsabile de implementarea PNCI (de exemplu: criză de securitate, pandemie, recesiune economică, inflație înaltă etc.)MedieMediuAsigurarea că PNCI va fi un document aflat în continuă monitorizare și, la necesitate, revizuit
Deturnarea intenționată a fondurilor de cercetare către alte scopuri, deprioritizarea cercetării în cadrul organizațiilor, marginalizarea sau excluderea personalului de cercetareMedieMediuImplementarea unor proceduri clare de contabilitate şi statistică a activităţilor de cercetare-inovare.
Actualizarea procedurilor şi introducerea contabilităţii separate şi a statisticii activităţilor, a cheltuielilor şi a rezultatelor de cercetare-inovare în conformitate cu Manualul Frascati şi a cheltuielilor şi rezultatelor de inovare în conformitate cu Manualul Oslo.
Corecta identificare a indicatorilor cheie de performanţă în contractele de finanţare a cercetării şi a ţintelor, urmărirea atingerii acestor ţinte ex post.
Implementarea codurilor de integritate în managementul activităţilor de cercetare-inovare, în primul rând codul ALLEA, crearea unui mecanism de înregistrare a sesizărilor şi de investigare a acestora, inclusiv la nivel naţional, în afara instituţiilor.
Crearea de stimulente pentru performanţa în cercetare a organizaţiilor, în principal prin condiţionarea nivelului finanţării instituţionale de această performanţă
Irosirea unei fracțiuni semnificative a resurselor financiare pe proiecte pseudoștiințifice sau cu metodologie inadecvată sau care sunt executate insuficient de riguros sau chiar fraudulos, ducând la acumularea de date şi rezultate false sau publicații plagiateJoasăMediuOperaţionalizarea reţelei de consilii şi comitete de integritate în cercetare.
Adoptarea, detalierea şi promovarea Codului European de Conduită pentru Integritate în Cercetare (ALLEA), adoptarea în organizaţiile de cercetare şi operaţionalizarea codului prin procedurile interne; accelerarea procesului de adoptare a acestor proceduri prin elaborarea unui set de proceduri cadru, la nivel naţional.
Introducerea obligativităţii respectării codului ALLEA pentru toate organizaţiile beneficiare de finanţare din fonduri publice.
Înfiinţarea de comitete consultative de specialitate, internaţionale, la nivelul organizaţiilor de cercetare, agenţiilor şi organelor guvernamentale, comitete care sunt consultate frecvent asupra noutăţii şi fezabilităţii proiectelor şi propunerilor şi asupra calităţii rezultatelor.
Măsuri de deschidere a ştiinţei, dezvoltare a platformelor informatice cu rezultate şi date ale proiectelor, organisme şi cadrul naţional pentru asigurarea eticii
Insuficiența resurselor umane calificate implicate în realizarea PNCIMedieMediuAtragerea noilor angajați în domeniile cercetării și inovării

VII.

AUTORITĂȚI ȘI INSTITUȚII RESPONSABILE

28. Autoritățile și instituțiile responsabile de implementarea PNCI sunt Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Sănătății, Ministerul Culturii, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, Agenția Națională pentru Cercetare și Dezvoltare, Agenția Națională de Asigurare a Calității în Educație și Cercetare, organizațiile de drept public din domeniile cercetării și inovării. Instituțiile responsabile pentru fiecare acțiune în parte, inclusiv partenerii implicați, sunt menționate în Planul de acțiuni pentru implementarea PNCI, conform anexei la prezentul Program.

VIII.

PROCEDURI DE RAPORTARE

29. Monitorizarea implementării PNCI este asigurată de Ministerul Educației și Cercetării și Agenția Națională pentru Cercetare și Dezvoltare în conformitate cu prevederile legale.

30. Activitatea de evaluare a prezentului Program național va avea un caracter sistematic, fiind desfășurată pe toată perioada de implementare și include elaborarea, în baza indicatorilor de progres, a rapoartelor privind implementarea acestuia. În scopul asigurării transparenței proceselor de implementare a PNCI, rapoartele anuale de monitorizare, precum şi rapoartele de evaluare intermediară și finală vor fi publicate pe site-ul web oficial al Ministerului Educației și Cercetării.

31. Agenția Națională pentru Cercetare și Dezvoltare va prezenta anual Ministerului Educației și Cercetării un raport de progres privind implementarea PNCI și realizarea indicatorilor planificați. Agenția Națională de Asigurare a Calității în Educație și Cercetare va prezenta anual Ministerului Educației și Cercetării un raport de progres privind implementarea acțiunilor în realizarea indicatorilor planificați.

32. Evaluarea activităților de cercetare efectuate în cadrul programelor instituționale și a proiectelor de cercetare se desfășoară conform prevederilor metodologiilor de finanțare instituțională și de finanțare a proiectelor în domeniile cercetării și inovării.