Pe tot parcursul textului anexelor, cuvintele „prin intermediul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență” se substituie cu cuvintele „prin intermediul Centrului Național de Management al Crizelor”;
1. Se aprobă:
1.1. Regulamentul privind situațiile excepționale în sectorul electroenergetic, conform anexei nr. 1;
1.2. Planul de acțiuni pentru situații excepționale în sectorul electroenergetic, conform anexei nr. 2.
3. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Ministerului Energiei.
4. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
Nr. 820. Chişinău, 11 decembrie 2024.
Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr.820/2024
REGULAMENT privind situațiile excepționale în sectorul electroenergetic
Secțiunea 1
Prevederi generale
1. Regulamentul privind situațiile excepționale în sectorul electroenergetic (în continuare – Regulament) creează cadrul juridic necesar pentru asigurarea securității aprovizionării cu energie electrică prin organizarea funcționării normale și continue a pieței energiei electrice și prin realizarea unor măsuri menite să contribuie la realizarea obiectivelor Comunității Energetice cu privire la securitatea energetică, solidaritatea, încrederea și asigurarea gestionării situațiilor de criză de energie electrică.
2. Scopul Regulamentului constă în stabilirea normelor pentru cooperarea între Părțile contractante ale Comunității Energiei (în continuare – Părți contractante) în vederea prevenirii crizelor de energie electrică, a pregătirii pentru astfel de crize și a gestionării acestora, în spiritul solidarității și al transparenței și luând în considerare pe deplin cerințele unei piețe interne competitive a energiei electrice.
3. Prevederile prezentului Regulament stabilesc atribuțiile și responsabilitățile întreprinderilor electroenergetice, ale participanților la piața energiei electrice, ale utilizatorilor de sistem și ale consumatorilor finali, în ceea ce privește reducerea riscurilor pentru securitatea aprovizionării cu energie electrică și pregătirea pentru prevenirea și gestionarea crizelor de energie electrică, asigurând transparența și ținând seama de cerințele pieței competitive a energiei electrice.
4. În sensul prezentului Regulament se aplică noțiunile definite în Legea nr.107/2016 cu privire la energia electrică și în codurile rețelelor electrice, precum și următoarele noțiuni:
siguranța alimentării cu energie electrică – capacitatea unui sistem electric de a garanta alimentarea cu energie electrică a consumătorilor, la un nivel de performanță clar stabilit;
capacitate intrazonală – capacitatea sistemului interconectat de a găzdui transferul de energie electrică între zonele de licitație;
criză simultană de energie electrică – criză a energiei electrice care afectează mai mult de un stat în același timp;
autoritate competentă – autoritate publică responsabilă de asigurarea punerii în aplicare a măsurilor prevăzute de Regulamentul privind situațiile excepționale în sectorul electroenergetic și a Planului de acțiuni pentru situații excepționale în sectorul electroenergetic;
autoritate de reglementare – autoritatea de reglementare menționată în art.8
alin. (1) din Legea nr. 174/2017 cu privire la energetică;
coordonator în caz de criză – o persoană, un grup de persoane, o echipă alcătuită din managerii crizelor de energie electrică relevanți la nivel național sau o instituție care are sarcina de a acționa ca punct de contact și de a coordona fluxurile de informații în timpul unei crize de energie electrică;
măsură care nu se bazează pe piață – orice măsură legată de ofertă sau de cerere prin care se urmărește atenuarea unei crize de energie electrică și care se abate de la normele pieței sau de la acordurile comerciale;
regiune – grup de părți contractante ale Tratatului de instituire a Comunității Energetice și state membre ale Uniunii Europene ai căror operatori de sisteme de transport au același centru regional de coordonare;
subgrup – grup de părți contractante și state membre care fac parte dintr-o regiune și care dispun de capacitatea tehnică de a-și furniza reciproc asistență în conformitate cu secțiunea a 7-a;
avertizare timpurie – furnizare a unor informații concrete, importante și credibile conform cărora ar putea avea loc un eveniment care este susceptibil să deterioreze în mod semnificativ situația aprovizionării cu energie electrică și să ducă la o criză de energie electrică;
alocare de capacități – atribuirea de capacitate interzonală;
adecvanța sistemului electroenergetic – capacitatea sistemului electroenergetic de a satisface în permanență cererile de putere și energie electrică ale consumatorilor finali, luând în considerare ieșirile din funcțiune ale elementelor sistemului electroenergetic, atât cele programate, cât și cele rezonabil de așteptat a se produce neprogramat.
grup de coordonare pentru securitatea aprovizionării – grup instituit prin Actul de procedură 2008/02/MC-EnC din 11 decembrie 2008, astfel cum a fost modificată prin Actul de procedură 2021/03/MC-EnC din 30 noiembrie 2021.
Secțiunea a 2-a
Autoritățile competente responsabile de gestionarea riscurilor în sectorul electroenergetic
5. Gestionarea riscurilor în sectorul electroenergetic este o competență partajată a întreprinderilor electroenergetice și a autorităților responsabile de buna funcționare a acestui sector, conform competențelor instituționale/funcționale și implică stabilirea și monitorizarea implementării măsurilor preventive și de urgență ce trebuie să fie puse în aplicare pentru depășirea riscurilor în sectorul electroenergetic. În acest scop, Guvernul, prin intermediul autorității competente, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică și operatorul sistemului de transport, exercită atribuțiile stabilite în Legea nr. 107/2016 cu privire la energia electrică și promovează colaborarea bilaterală și cea regională cu privire la asigurarea securității aprovizionării cu energie electrică.
6. În conformitate cu prevederile prezentului Regulament, autoritatea competentă responsabilă de evaluarea riscurilor de securitate a aprovizionării cu energie electrică, de elaborarea planului de acțiuni și de gestionarea crizelor de energie electrică este Ministerul Energiei.
7. Autoritatea competentă notifică, fără întârziere, Secretariatul Comunității Energetice și Grupul de coordonare pentru securitatea aprovizionării și face publică denumirea și datele de contact ale autorității competente responsabile de gestionarea crizelor de energie electrică în temeiul pct. 6, precum și orice modificare a denumirii sau a datelor de contact ale acesteia.
8. Autoritatea competentă are următoarele atribuții:
8.1. identifică și evaluează riscurile de securitate în furnizarea de energie electrică, în conformitate cu metodologia și reglementările naționale și internaționale;
8.2. elaborează și propune spre aprobare Guvernului Planul de acțiuni pentru situații excepționale în sectorul electroenergetic, apoi actualizează periodic, dar nu mai târziu de o dată la patru ani, cu excepția cazului în care împrejurările justifică actualizări mai frecvente, Planul de acțiuni pentru situații excepționale în sectorul electroenergetic în baza scenariilor regionale și naționale de criză a energiei electrice, în colaborare cu entitățile relevante din sectorul energiei electrice;
8.3. asigură participarea în cadrul Comisiei Naționale de Management al Crizelor (în continuare – Comisie), create în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr.1340/2001;
8.4. asigură îndeplinirea măsurilor stabilite în Planul de acțiuni pentru situații excepționale în sectorul electroenergetic, în vederea prevenirii apariției situațiilor de criză de energie electrică;
8.5. elaborează, promovează și monitorizează implementarea Planului de acțiuni pentru situații excepționale în sectorul electroenergetic, inclusiv prin organizarea de teste/simulări ale crizelor de energie electrică în cooperare cu operatorul sistemului de transport și cu alte părți interesate relevante;
8.6. asigură realizarea măsurilor prevăzute în Planul de acțiuni pentru situații excepționale în sectorul electroenergetic în vederea îndeplinirii atribuțiilor în conformitate cu deciziile Comisiei;
8.7. elaborează și stabilește proceduri de implementare și monitorizare a procedurilor operaționale în domeniul prevenirii și managementului riscurilor în sectorul electroenergetic.
[Pct.8 modificat prin HG346 din 24.06.26, MO301-304/10.07.26 art.369; în vigoare 10.08.26]
9. Pentru îndeplinirea atribuțiilor stabilite prin prezentul Regulament, autoritatea competentă colaborează cu operatorul sistemului de transport, cu operatorii sistemelor de distribuție, cu producătorii și furnizorii de energie electrică, cu Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică, cu Grupul de coordonare a securității aprovizionării al Comunității Energetice, cu Rețeaua europeană a operatorilor sistemelor de transport de energie electrică (ENTSO-E), cu centrele regionale de coordonare și cu alte părți interesate relevante, în funcție de cerințe.
10. Autoritatea competentă colaborează cu alte organe sau autorități ale administrației publice centrale, cu alte autorități publice, cu autoritățile administrației publice locale și cu întreprinderile electroenergetice în scopul prevenirii posibilelor întreruperi în aprovizionarea cu energie electrică și al limitării daunelor ce pot fi cauzate în cazul apariției unei situații excepționale.
11. În scopul asigurării securității aprovizionării cu energie electrică, autoritatea competentă colaborează cu autoritatea de reglementare, cu operatorul sistemului de transport și cu autoritățile publice de resort din țările vecine, în special în legătură cu:
11.1. coordonarea măsurilor privind planificarea pregătirii pentru riscuri și gestionarea riscurilor în sectorul electroenergetic, stabilite în conformitate cu prezentul Regulament;
11.2. dezvoltarea și modernizarea interconexiunilor pe termen lung pentru asigurarea capacităților necesare în vederea asigurării gestionării riscurilor în sectorul electroenergetic prin asigurarea schimburilor transfrontaliere de energie electrică;
11.3. identificarea condițiilor și a modalităților practice de acordare a asistenței reciproce;
11.4. schimbul de informații referitor la prevenirea și/sau depășirea riscurilor în sectorul electroenergetic.
12. Gestionarea generală a crizelor de energie electrică, inclusiv prin coordonarea măsurilor întreprinse de către autoritatea competentă, de alte organe și autorități ale administrației publice centrale, de autorități publice, de întreprinderile electroenergetice, în special de către operatorul sistemului de transport, și de alți participanți la piața energiei electrice în cazul apariției unor riscuri în sectorul electroenergetic, precum și monitorizarea realizării măsurilor respective se efectuează de către Comisie.
13. În procesul de gestionare a crizelor de energie electrică Comisia reprezintă organul de coordonare a acțiunilor părților implicate și responsabile de asigurarea securității aprovizionării cu energie electrică și se convoacă la necesitate. Comisia își desfășoară activitatea în conformitate cu legislația, cu prevederile Legii nr. 107/2016 cu privire la energia electrică, cu prezentul Regulament, precum și cu Regulamentul privind organizarea și funcționarea Comisiei Naționale de Management al Crizelor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 346/2026.
[Pct.13 modificat prin HG346 din 24.06.26, MO301-304/10.07.26 art.369; în vigoare 10.08.26]
Secțiunea a 3-a
Evaluarea riscurilor privind securitatea aprovizionării cu energie electrică
14. Autoritatea competentă asigură că toate riscurile relevante referitoare la securitatea aprovizionării cu energie electrică sunt evaluate în conformitate cu normele stabilite în prezentul Regulament și în Legea nr. 107/2016 cu privire la energia electrică. În acest scop, autoritatea competentă cooperează cu operatorul sistemului de transport, cu operatorul pieței energiei electrice, cu operatorii sistemelor de distribuție, cu autoritatea de reglementare, cu Rețeaua europeană a operatorilor sistemelor de transport, cu centrele de coordonare regionale și cu alte părți interesate relevante, în funcție de necesități.
15. În cadrul evaluării riscurilor pentru securitatea aprovizionării cu energie electrică, participanții la piața energiei electrice, utilizatorii de sistem și părțile interesate relevante cooperează cu autoritatea competentă și cu autoritatea de reglementare și le furnizează toate informațiile și datele necesare pentru a evalua riscurile care țin de competența lor într-un termen rezonabil și pentru a se pregăti pentru gestionarea crizelor de energie electrică.
16. Autoritatea competentă este autorizată să creeze și să gestioneze un sistem electronic de schimb de informații, care are ca scop colectarea în mod regulat a informațiilor și a datelor menționate la pct. 15 de la participanții pieței energiei electrice sau să delege această atribuție operatorului sistemului de transport. În acest scop, autoritatea competentă stabilește obligațiile de raportare ale participanților la piața energiei electrice, inclusiv perioada de raportare, precum și normele privind calitatea și volumul informațiilor și datelor.
17. Operatorul sistemului de transport întocmește și transmite autorității competente o listă de informații și date referitoare la securitatea aprovizionării cu energie electrică. Autoritatea competentă ia în considerare această listă la stabilirea obligațiilor de raportare menționate la pct. 16.
18. În termen de patru luni de la data identificării scenariilor regionale de criză de energie electrică, autoritatea competentă identifică, potrivit Planului de acțiuni pentru situații excepționale în sectorul electroenergetic, cele mai relevante scenarii naționale de criză de energie electrică.
19. Pentru identificarea scenariilor naționale de criză de energie electrică, autoritatea competentă consultă operatorul sistemului de transport al energiei electrice, operatorii sistemelor de distribuție, autoritatea de reglementare, precum și alte întreprinderi electroenergetice și părți interesate pe care autoritatea competentă le consideră relevante.
20. Scenariile naționale de criză de energie electrică sunt identificate cel puțin pe baza riscurilor menționate în Planul de acțiuni pentru situații excepționale în sectorul electroenergetic și sunt conforme cu scenariile regionale de criză de energie electrică. Scenariile naționale de criză de energie electrică se actualizează la fiecare patru ani, cu excepția cazului în care circumstanțele justifică actualizări mai frecvente, inclusiv în cazul modificărilor scenariilor regionale de criză care au impact. Operatorul sistemului de transport informează imediat autoritatea competentă cu privire la fluxul informațional în condițiile de prevenire, lansare și gestionare a crizei de energie electrică expus în conformitate cu Planul de acțiuni pentru situații excepționale în sectorul electroenergetic, care, la rândul său, transmite aceste informații Secretariatului Comunității Energetice într-o perioadă scurtă de timp posibilă.
21. În termen de până la patru luni de la data identificării scenariilor regionale de criză de energie electrică, autoritatea competentă informează Secretariatul Comunității Energetice și Grupul de coordonare pentru securitatea aprovizionării cu privire la evaluările lor referitoare la riscurile în legătură cu dreptul de proprietate asupra infrastructurii relevante pentru securitatea aprovizionării cu energie electrică și la orice măsuri întreprinse pentru a preveni sau a atenua astfel de riscuri, indicând motivul pentru care astfel de măsuri sunt considerate necesare și proporționale.
Secțiunea a 4-a
Planul de acțiuni pentru situații excepționale în sectorul electroenergetic
22. Pe baza scenariilor regionale și naționale de criză în sectorul electroenergetic, autoritatea competentă, în cooperare cu autoritatea de reglementare, cu operatorul sistemului de transport, cu operatorii sistemelor de distribuție, cu producătorii de energie electrică și cu alte întreprinderi energetice și organizații relevante care reprezintă interesele consumatorilor finali elaborează Planul de acțiuni pentru situații excepționale în sectorul electroenergetic.
23. Planul de acțiuni pentru situații excepționale în sectorul electroenergetic include evenimente naționale, potențiale măsuri regionale elaborate în cadrul cooperării regionale, precum și, în cazul în care sunt posibile, – măsuri bilaterale. Evenimentele naționale, bilaterale și regionale trebuie să fie clar separate în Planul de acțiuni pentru situații excepționale în sectorul electroenergetic. Toate măsurile planificate sau luate pentru prevenirea, pregătirea și atenuarea crizei de energie electrică sunt clar definite, transparente, proporționale, nediscriminatorii și respectă legislația care reglementează funcționarea piețelor de energie și a sistemului energetic.
24. Pentru a asigura coerența planurilor de pregătire pentru riscuri, înainte de prezentarea spre aprobare a Planului de acțiuni pentru situații excepționale în sectorul electroenergetic, autoritatea competentă prezintă proiectul de plan autorităților competente ale statelor relevante din regiune și în cazul în care acestea nu fac parte din aceeași regiune, autorităților competente ale părților contractante interconectate direct, precum și Grupului de coordonare pentru securitatea aprovizionării.
25. În termen de până la șase luni de la data primirii proiectelor de planuri de acțiuni pentru riscuri, autoritățile competente ale statelor menționate la pct. 24 și Grupul de coordonare pentru securitatea aprovizionării poate emite recomandări referitoare la proiectul de plan prezentat în temeiul pct. 24.
26. În termen de până la nouă luni de la data prezentării proiectului de plan, autoritatea competentă propune Guvernului spre aprobare proiectul Planului de acțiuni pentru situații excepționale în sectorul electroenergetic, luând în considerare rezultatele consultărilor cu autoritățile competente ale statelor relevante din regiune, precum și considerând recomandările Grupului de coordonare pentru securitatea aprovizionării. Autoritatea competentă notifică Secretariatul Comunității Energiei, fără întârziere, aprobarea Planului de acțiuni pentru situații excepționale în sectorul electroenergetic.
27. Autoritatea competentă și Secretariatul Comunității Energiei publică Planul de acțiuni pentru situații excepționale în sectorul electroenergetic pe site-urile lor web oficiale, asigurând în același timp confidențialitatea informațiilor sensibile, în special a informațiilor cu privire la măsurile referitoare la prevenirea sau atenuarea consecințelor atacurilor rău-intenționate. Protecția confidențialității informațiilor sensibile se bazează pe principiile stabilite în temeiul pct. 85-88.
28. Autoritatea competentă informează imediat Secretariatul Comunității Energetice cu privire la aprobarea Planului de acțiuni pentru situații excepționale în sectorul electroenergetic.
29. Planul de acțiuni pentru situații excepționale în sectorul electroenergetic trebuie să reflecte soluții pentru reducerea riscurilor, precum și pentru restabilirea situației normale de funcționare a sistemului electroenergetic în cazul apariției unor riscuri de criză de energie electrică, iar la elaborarea acestuia se vor respecta următoarele obiective:
29.1. promovarea și atragerea investițiilor în dezvoltarea capacităților noi de producere a energiei electrice, astfel încât să fie asigurată diversificarea surselor energetice;
29.2. promovarea și atragerea investițiilor în dezvoltarea rețelelor electrice de transport, inclusiv a interconexiunilor și crearea unui mediu favorabil pentru dezvoltarea și funcționarea sigură, fiabilă și durabilă a sistemului electroenergetic;
29.3. creșterea eficienței energetice a sistemului electroenergetic, inclusiv prin facilitarea implementării unor procese și echipamente de economisire a energiei electrice, consolidarea structurii de producție publică și reducerea ponderii de tehnologii mari consumatoare de energie electrică;
29.4. reducerea efectelor pe termen scurt a creșterii cererii de energie electrică;
29.5. creșterea ponderii energiei electrice din surse regenerabile în cadrul aprovizionării cu energie electrică;
29.6. menținerea unui echilibru rezonabil între costurile investițiilor în infrastructura sistemului electroenergetic și avantajele pentru consumatorii finali;
29.7. crearea de condiții favorabile pentru a se asigura că cererea internă de energie electrică este satisfăcută, iar aprovizionarea cu energie electrică se efectuează în condiții de accesibilitate, disponibilitate, fiabilitate, continuitate, calitate și transparență;
29.8. crearea condițiilor necesare pentru ca piața energiei electrice să fie funcțională și competitivă;
29.9. crearea premiselor necesare pentru integrarea pieței energiei electrice în piața regională.
30. Planul de acțiuni pentru situații excepționale în sectorul electroenergetic include riscuri pe termen scurt și sezoniere pentru securitatea aprovizionării cu energie electrică.
31. Toate evaluările de adecvanță pe termen scurt și sezoniere, indiferent dacă sunt la nivel național sau regional, se efectuează în conformitate cu metodologia ENTSO-E și cu Planul de acțiuni pentru situații excepționale în sectorul electroenergetic.
32. Planul de acțiuni pentru situații excepționale în sectorul electroenergetic respectă cerințele de siguranță, cerințele tehnice și operaționale, planurile de gestionare a stării de urgență elaborate de operatorul sistemului de transport în scopul asigurării funcționării corespunzătoare a rețelei electrice de transport, precum și acordurile încheiate cu privire la asistența reciprocă între operatorul sistemului de transport și operatorii sistemelor de transport din țările învecinate.
33. Planul de acțiuni pentru situații excepționale în sectorul electroenergetic include toate măsurile planificate sau puse în aplicare pentru prevenirea și reducerea impactului crizei de energie electrică în temeiul pct. 17, 18 și 19. Planul de acțiuni pentru situații excepționale în sectorul electroenergetic trebuie, cel puțin:
33.1. să conțină un rezumat al scenariilor de criză de energie electrică și riscurile de siguranță a energiei electrice și scenariile de criză, în conformitate cu procedurile stabilite la punctele 17-20;
33.2. să stabilească rolul și responsabilitățile autorității competente, autorității de reglementare, ale altor organe de stat, precum și ale întreprinderilor din domeniul electroenergetic, participanților la piața energiei electrice, utilizatorilor de sistem și consumatorilor finali;
33.3. să descrie măsurile naționale concepute în vederea prevenirii sau a pregătirii pentru riscurile identificate în temeiul punctelor 17-20, inclusiv aspectele legate de stabilirea și distribuirea responsabilităților, ținând seama de măsurile preventive și de pregătire puse în aplicare de operatorul sistemului de transport și de alte organizații relevante, inclusiv testele de lucru, sistemele de avertizare timpurie, automatizarea prin software-uri de rețea și formarea sistematică;
33.4. să desemneze în calitate de coordonator de criză Comisia în caz de criză națională și să stabilească funcțiile acesteia;
33.5. să stabilească proceduri detaliate care trebuie efectuate în situațiile care pun în pericol siguranța alimentării cu energie electrică, precum și procedurile detaliate care trebuie efectuate în timpul crizei de energie electrică, inclusiv schemele relevante de flux de informații, dacă este posibil și adecvat, ținând seama de procedurile existente desfășurate de operatorul sistemului de transport;
33.6. să identifice contribuția măsurilor bazate pe piață pentru a face față crizelor de energie electrică, în special cea a măsurilor legate de cerere și a măsurilor legate de ofertă;
33.7. să identifice eventualele măsuri necomerciale care urmează să fie puse în aplicare în timpul crizei de energie electrică și să precizeze condițiile și procedurile de implementare a acestora;
33.8. să furnizeze un cadru pentru întreruperea manuală a consumului, care să prevadă circumstanțele în care consumul urmează să fie întrerupt și, în ceea ce privește siguranța publică și securitatea personală, să specifice categoriile de consumatori finali de energie electrică de importanță vitală care au dreptul să primească protecție specială împotriva deconectării, în conformitate cu legislația Republicii Moldova, justificând necesitatea unei astfel de protecții și precizând modul în care și operatorii sistemelor de distribuție în cauză trebuie să reducă consumul;
33.9. să descrie mecanismele utilizate pentru a informa publicul cu privire la crizele de energie electrică;
33.10. să descrie măsurile naționale necesare pentru punerea în aplicare și asigurarea respectării măsurilor regionale și, după caz, bilaterale convenite în temeiul
33.11. să includă informații privind planurile conexe necesare pentru dezvoltarea viitoarei rețele care să fie utile în abordarea consecințelor scenariilor de criză de energie electrică identificate.
34. Măsurile naționale iau în considerare pe deplin măsurile regionale și, după caz, bilaterale convenite în temeiul pct. 35 și nu pun în pericol securitatea operațională sau siguranța funcționării sistemului de transport și nici securitatea aprovizionării cu energie electrică a altor state.
35. Cu referire la conținutul Planului de acțiuni pentru situații excepționale în sectorul electroenergetic în ceea ce privește măsurile regionale și bilaterale, pe lângă măsurile naționale menționate la pct. 22, acesta trebuie să includă măsuri regionale și, după caz, măsuri bilaterale pentru a asigura prevenirea sau gestionarea în mod corespunzător a crizelor de energie electrică cu impact transfrontalier și intrazonal. Modelul Planului de acțiuni pentru situații excepționale în sectorul electroenergetic este prezentat în anexa la Regulament.
36. În acest scop, statele din regiune pot, de asemenea, constitui subgrupuri în cadrul unei regiuni:
36.1. măsurile regionale sunt convenite la nivelul regiunii în cauză între statele din regiune care dispun de capacitatea tehnică de a-și acorda reciproc asistență. În acest scop, statele pot, de asemenea, construi subgrupuri în cadrul unei regiuni;
36.2. măsurile bilaterale sunt convenite între state care sunt conectate direct, dar nu fac parte din aceeași regiune. Statele asigură coerența măsurilor regionale și bilaterale;
36.3. măsurile bilaterale sunt convenite între state care sunt conectate direct, dar nu fac parte din aceeași regiune. asigură coerența măsurilor regionale și bilaterale. Măsurile regionale și bilaterale includ cel puțin:
36.3.1. desemnarea unui coordonator în caz de criză;
36.3.2. mecanisme de schimb de informații și de cooperare;
36.3.3. măsuri coordonate pentru a atenua impactul unei crize de energie electrică, inclusiv al unei crize simultane de energie electrică;
36.3.4. proceduri pentru efectuarea de teste ale planurilor de acțiuni pentru situații excepționale în sectorul electroenergetic o dată pe an sau o dată la doi ani;
36.3.5. mecanismele de declanșare a măsurilor necomerciale care urmează să fie activate în conformitate cu pct. 73.
37. Cu implicarea părților interesate relevante, autoritățile competente ale statelor din fiecare regiune testează periodic eficacitatea procedurilor elaborate în planurile de pregătire pentru riscuri în scopul prevenirii crizelor de energie electrică, inclusiv a mecanismelor menționate la sbpct. 36.3 și efectuează simulări de crize de energie electrică o dată la doi ani, testând în special mecanismele respective.
38. La identificarea și elaborarea măsurilor ce urmează a fi incluse în Planul de acțiuni pentru situații excepționale în sectorul electroenergetic, trebuie să se ia în considerare impactul economic, eficacitatea și eficiența acestora, impactul asupra funcționării pieței energiei electrice, precum și impactul asupra mediului și consumatorilor finali de energie electrică. Astfel, se acordă prioritate măsurilor preventive ce se bazează pe mecanisme de piață, care nu creează sarcini inutile, nerealizabile pentru întreprinderile electroenergetice și care nu afectează în mod negativ modul de funcționare a pieței energiei electrice.
39. La elaborarea Planului de acțiuni pentru situații excepționale în sectorul electroenergetic, în special în legătură cu măsurile care vizează infrastructura sistemului electroenergetic, vor fi luate în considerare planurile de dezvoltare a rețelelor electrice de transport pentru 10 ani și planurile de dezvoltare a rețelelor electrice de distribuție.
40. Planul de acțiuni pentru situații excepționale în sectorul electroenergetic trebuie să îndeplinească obiectivele stabilite în Legea nr. 107/2016 cu privire la energia electrică, precum și să asigure faptul că întreprinderile electroenergetice și consumatorii finali de energie electrică vor avea, în limitele posibilităților tehnice, suficient timp pentru a reacționa la situația excepțională ce a survenit în sectorul electroenergetic.
41. La elaborarea Planului de acțiuni pentru situații excepționale în sectorul electroenergetic în conformitate cu anexa la prezentul Regulament, trebuie să se țină cont de nivelurile de funcționare, regional și național, ale sistemului electroenergetic, precum și de următoarele condiții:
41.1. să nu fie introduse măsuri de restricționare a fluxurilor de energie electrică în sectorul electroenergetic;
41.2. să nu fie pusă în pericol sau să nu fie afectată în mod grav aprovizionarea cu energie electrică în țările din regiune;
41.3. să fie menținute condițiile de acordare a accesului la rețelele electrice pentru realizarea schimburilor transfrontaliere și intrazonale de energie electrică, stabilite prin Legea nr. 107/2016 cu privire la energia electrică, în măsura posibilităților tehnice și în limitele cerințelor de siguranță a sistemului electroenergetic.
Secțiunea a 5-a
Gestionarea crizelor de energie electrică
42. Apariția unor riscuri de criză de energie electrică se constată de Comisie la sesizarea operatorului sistemului de transport, în modul stabilit în prezentul Regulament. Comisia poate fi sesizată pentru constatarea apariției unor riscuri de criză de energie electrică și de autoritatea competentă sau de autoritatea de reglementare. Sesizarea pe adresa Comisiei se depune prin intermediul Centrului Național de Management al Crizelor.
43. În cazul în care operatorul sistemului de transport constată că există premise sau date concrete cu privire la apariția unor evenimente, din cele enumerate în Planul de acțiuni pentru situații excepționale în sectorul electroenergetic, acesta este obligat să sesizeze, în regim de urgență, Comisia și să informeze autoritatea competentă și autoritatea de reglementare, cu prezentarea întregului set de informații pe care le deține cu privire la situația creată și la măsurile întreprinse pentru prevenirea sau reducerea riscurilor apărute.
44. În cazul în care la apariția riscurilor de criză de energie electrică este necesară intervenția imediată a operatorului sistemului de transport și a operatorului sistemului de distribuție, operatorul de sistem respectiv urmează să întreprindă toate măsurile necesare pentru limitarea sau eliminarea eventualei stări excepționale, fără a aștepta confirmarea din partea Comisiei.
45. Comisia, sesizată în conformitate cu pct. 43, este obligată să verifice, în termen de cel mult 12 ore de la sesizare, dacă sunt îndeplinite condițiile privind existența riscurilor de criză de energie electrică și, dacă acestea se confirmă, constată existența situației excepționale.
46. Dacă după verificare Comisia decide că pe piața energiei electrice sau în sectorul electroenergetic nu există riscuri de criză de energie electrică, aceasta informează operatorul sistemului de transport respectiv și autoritatea competentă despre acest fapt, iar operatorii de sistem sunt obligați să revină imediat la activitatea în regim normal de funcționare.
47. În cazul constatării de către Comisie a existenței unor riscuri de criză de energie electrică, toate acțiunile ce urmează a fi întreprinse de către întreprinderile electroenergetice, în special de către operatorul sistemului de transport, de către alți participanți la piața energiei electrice, precum și acțiunile autorității competente, ale altor autorități sau organe ale administrației publice centrale, ale altor autorități publice în legătură cu apariția unor riscuri de criză de energie electrică, se coordonează de către Comisie în conformitate cu prezentul Regulament și cu Planul de acțiuni pentru situații excepționale în sectorul electroenergetic.
48. În cazul în care riscurile de criză de energie electrică au fost soluționate prin intervenția promptă a operatorului sistemului de transport și a altor întreprinderi electroenergetice sau a participanților la piața de energie electrică, Comisia constată evenimentul și confirmă măsurile întreprinse.
49. Operatorul sistemului de transport, după constatarea de către Comisie a apariției unor riscuri de criză de energie electrică, astfel cum este prevăzut la pct. 43, anunță imediat producătorii, operatorii sistemelor de distribuție și furnizorii în legătură cu apariția riscurilor de criză de energie electrică și dispune, în funcție de situație, întreprinderea măsurilor stabilite în Planul de acțiuni pentru situații excepționale în sectorul electroenergetic, precum și a măsurilor stabilite prin dispozițiile Comisiei.
50. Organele și autoritățile administrației publice centrale, alte autorități publice sunt obligate să întreprindă măsurile stabilite în Planul de acțiuni pentru situații excepționale în sectorul electroenergetic, precum și să îndeplinească dispozițiile Comisiei. La necesitate, Comisia solicită concursul autorităților administrației publice locale, al căror teritoriu este afectat de riscurile de criză de energie electrică, pentru lichidarea consecințelor unei situații excepționale și revenirea la situația normală de funcționare a sistemului electroenergetic și a pieței energiei electrice.
51. Pe perioada existenței riscurilor de criză de energie electrică, Planul de acțiuni pentru situații excepționale în sectorul electroenergetic este documentul operativ de lucru al Comisiei, inclusiv al întreprinderilor electroenergetice, al altor participanți la piața energiei electrice, al autorității competente, al altor organe ale administrației publice centrale, precum și al altor autorități publice.
52. Pe perioada existenței riscurilor de criză de energie electrică, Comisia emite, la necesitate, inclusiv în legătură cu lichidarea avariilor în sistemul electroenergetic și în legătură cu asigurarea protecției populației și a patrimoniului, dispoziții cu privire la aplicarea unor măsuri de urgență ce nu sunt stabilite în Planul de acțiuni pentru situații excepționale în sectorul electroenergetic.
53. În conformitate cu prevederile Legii nr. 107/2016 cu privire la energia electrică, măsurile întreprinse de părțile implicate în conformitate cu Planul de acțiuni pentru situații excepționale în sectorul electroenergetic și în conformitate cu dispozițiile Comisiei sunt obligatorii și prevalează în raport cu planurile proprii ale întreprinderilor electroenergetice, cu prevederile contractuale și cu actele normative în domeniu.
54. Pe perioada existenței crizelor de energie electrică, operatorul sistemului de transport prezintă zilnic, până la orele 6.30 și 17.30, Comisiei și Ministerului Energiei informații cu privire la măsurile întreprinse de acesta, de alți operatori de sistem, de alte întreprinderi electroenergetice, precum și de alți participanți la piața energiei electrice în conformitate cu Planul de acțiuni pentru situații excepționale în sectorul electroenergetic și dispozițiile Comisiei. Producătorii de energie electrică, operatorii de sistem, furnizorii, precum și alți participanți la piața energiei electrice sunt obligați să colaboreze cu operatorul sistemului de transport și să îi prezinte informațiile solicitate.
55. Schimbul de informații dintre Comisie și organele autorităților administrației publice centrale, autoritățile publice, administrației publice locale și, respectiv, dintre Comisie și operatorul sistemului de transport responsabil se efectuează în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr.1076/2010 cu privire la clasificarea situațiilor excepționale și la modul de acumulare și prezentare a informațiilor în domeniul protecției populației și teritoriului în caz de situații excepționale.
56. Pe perioada existenței riscurilor de criză de energie electrică, consumatorii finali în raport cu care, potrivit Planului de acțiuni pentru situații excepționale în sectorul electroenergetic, pot fi aplicate măsurile de deconectare sau de limitare a livrării energiei electrice, au obligația să întreprindă măsurile necesare pentru a asigura siguranța echipamentelor, a utilajelor și a instalațiilor lor și, după caz, să treacă la utilizarea surselor de rezervă și de combustibil alternativ.
57. Pe perioada existenței riscurilor de criză de energie electrică, ca ultimă instanță, se suspendă parțial sau total piața energiei electrice conform mecanismelor de suspendare a pieței stabilite în baza actelor normative de reglementare, aprobate de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică.
58. La dispariția cauzelor care au determinat apariția crizelor de energie electrică, operatorul sistemului de transport este obligat să notifice imediat Comisia și autoritatea competentă în legătură cu aceasta. Comisia, în termen de cel mult 12 ore, verifică și, eventual, constată încetarea riscurilor de criză de energie electrică și notifică operatorului sistemului de transport și autorității competente acest fapt.
59. După încetarea crizei de energie electrică, operatorii de sistem, precum și alți participanți la piața energiei electrice sunt obligați să revină imediat la activitatea în condiții normale de funcționare.
60. În cazul în care criza de energie electrică nu poate fi gestionată în modul corespunzător prin aplicarea măsurilor stabilite la nivel național, după informarea prealabilă a Comisiei, autoritatea competentă comunică acest fapt Grupului de coordonare privind securitatea aprovizionării, pentru a fi convocată o ședință a Grupului de coordonare pentru securitatea aprovizionării în vederea examinării situației și, după caz, acordării asistenței Republicii Moldova în legătură cu coordonarea măsurilor implementate pentru a face față riscurilor de criză de energie electrică.
61. În cazul în care evaluarea privind adecvanța sau altă sursă calificată furnizează informații specifice și fiabile cu privire la faptul că poate apărea criza de energie electrică, operatorul sistemului de transport sesizează autoritatea competentă într-o perioadă rezonabilă de timp, dar nu mai târziu de 2 ore după stabilirea existenței condițiilor de avertizare timpurie. Operatorul sistemului de transport prezintă informații cu privire la posibilele cauze ale crizei, măsurile luate sau planificate pentru a o preveni și posibila nevoie de asistență din partea altor țări, precum și fezabilitatea declarării unei crize. Aceste informații includ date privind posibilul impact al acestor măsuri asupra pieței energiei electrice și asupra sectorului electroenergetic din Republica Moldova și din țările învecinate. În cazul în care informațiile transmise sunt considerate insuficiente, autoritatea competentă poate solicita informații suplimentare.
62. La primirea unei avertizări timpurii, autoritatea competentă în cooperare cu Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică furnizează informații Guvernului și notifică autoritățile competente din țările cu care este interconectat sistemul electroenergetic și Secretariatul Comunității Energetice fără întârzieri nejustificate. Autoritatea competentă le transmite informații cu privire la posibilele cauze ale crizei, motivele apariției acesteia, măsurile luate sau planificate pentru prevenirea crizei și posibila nevoie de asistență din partea altor țări. Aceste informații includ date privind impactul posibil al acestor măsuri asupra piețelor de energie electrică din vecinătate și din regiune.
63. În cazul în care se emite o avertizare timpurie sau se declară o criză de energie electrică, măsurile prevăzute în Planul de acțiuni pentru situații excepționale în sectorul electroenergetic sunt respectate.
Secțiunea a 6-a
Cooperarea și asistența
64. Părțile contractante ale Comunității Energetice acționează și cooperează în spiritul solidarității pentru a preveni sau a gestiona situațiile de criză de energie electrică.
65. Măsurile întreprinse pentru a preveni sau a atenua crizele de energie electrică trebuie să respecte normele care reglementează piața internă a energiei electrice și operarea sistemului electroenergetic.
66. În cazul în care dispun de capacitatea tehnică necesară, Părțile contractante ale Comunității Energetice își oferă asistență reciprocă prin intermediul unor măsuri regionale sau bilaterale convenite în temeiul prezentei secțiuni și secțiunii a 4-a, înainte de acordarea asistenței respective. În acest scop și pentru a proteja siguranța publică și securitatea personală, Părțile contractante convin asupra unor măsuri regionale sau bilaterale în scopul de a livra energie electrică într-o manieră coordonată.
67. Părțile contractante convin prin acorduri asupra dispozițiilor tehnice, juridice și financiare necesare pentru punerea în aplicare a măsurilor regionale sau bilaterale, înainte de acordarea asistenței. Astfel de acorduri prevăd, printre altele, cantitatea maximă de energie electrică ce urmează să fie livrată la nivel regional sau bilateral, factorul declanșator pentru asistență și pentru suspendarea asistenței, modul în care va fi livrată energia electrică și dispozițiile privind compensația echitabilă între părțile contractante în conformitate cu pct. 68, 69 și 70.
68. Asistența se acordă sub rezerva unui acord prealabil în cauză între Părțile contractante ale Comunității Energetice privind compensația echitabilă, ce acoperă cel puțin:
68.1. prețul energiei electrice livrate pe teritoriul Părții contractante care solicită asistență, precum și costurile pentru serviciul de transport aferente; și
68.2. orice alte costuri rezonabile suportate de Partea contractantă care acordă asistență, inclusiv în ceea ce privește rambursarea asistenței pregătite, dar care nu a fost acordată efectiv, precum și, după caz, orice costuri rezultate din procedurile judiciare, din procedurile de arbitraj sau din proceduri și din soluționări similare.
69. Compensația echitabilă în temeiul pct. 68 include, printre altele, toate costurile rezonabile pe care Partea contractantă care acordă asistență le suportă ca urmare a unei obligații de a plăti o compensație în virtutea drepturilor fundamentale garantate de legislația Comunității Energetice și în temeiul obligațiilor internaționale aplicabile la implementarea prezentului Regulament, precum și, după caz, orice costuri rezultate ca urmare a plății unei compensații în temeiul cadrului juridic național privind compensarea.
70. În cazul în care se solicită asistența pentru Republica Moldova, autoritatea competentă asigură că întreprinderile electroenergetice plătesc fără întârziere sau asigură plata promptă a compensației echitabile Părții contractante care acordă asistență.
71. În cazul unei crize de energie electrică, în situația în care Părțile contractante nu au convenit încă asupra unor măsuri regionale sau bilaterale și asupra unor dispoziții tehnice, juridice și financiare în temeiul prezentei secțiuni, Părțile contractante convin asupra unor măsuri și dispoziții ad-hoc, pentru aplicarea prezentei secțiuni, inclusiv în ceea ce privește compensația echitabilă în temeiul pct. 68, 69 și 70. În cazul în care o Parte contractantă solicită asistență înainte de a fi convenite astfel de măsuri și dispoziții ad-hoc, aceasta se angajează, înainte de a primi asistență, să plătească o compensație echitabilă în conformitate cu pct. 68, 69 și 70.
72. Autoritatea competentă întreprinde măsurile necesare pentru a asigura că prevederile prezentului Regulament privind asistența sunt puse în aplicare în conformitate cu Tratatul de instituire a Comunității Energetice și cu alte obligații internaționale aplicabile.
73. Măsurile care nu se bazează pe piață (necomerciale) sunt activate într-o situație de criză de energie electrică doar în ultimă instanță, în cazul în care toate opțiunile furnizate de piață au fost epuizate sau dacă este evident că, singure, măsurile bazate pe piață nu sunt suficiente pentru a preveni o deteriorare semnificativă suplimentară a situației alimentării cu energie electrică. Măsurile care nu se bazează pe piață (necomerciale) nu trebuie să denatureze în mod nejustificat concurența și funcționarea eficace a pieței interne a energiei electrice. Acestea trebuie să fie necesare, proporționale, nediscriminatorii și temporare. Autoritatea competentă informează părțile interesate relevante din statul său cu privire la aplicarea oricărei măsuri care nu se bazează pe piață.
74. Restricționarea tranzacțiilor, inclusiv restricționarea capacității interzonale deja alocate, limitarea furnizării de capacitate interzonală pentru alocarea de capacitate sau limitarea prezentării programelor de producere, consum sau schimb de energie electrică se inițiază numai în situații de urgență, și anume atunci când operatorul sistemului de transport trebuie să acționeze rapid și redispecerizarea sau tranzacționarea compensatorie nu este posibilă. Orice astfel de procedură se aplică într-o manieră nediscriminatorie. Cu excepția cazurilor de atestare a impedimentului justificator de neexecutare a obligației, participanții la piață cărora li s-a alocat capacitate vor fi compensați pentru orice astfel de reducere. Pe parcursul acestei restricții, participanții la piața energiei electrice cărora li s-au alocat capacități transfrontaliere și intrazonale trebuie să fie compensați pentru capacitatea transfrontalieră și intrazonală alocată la prețul mediu pentru capacitatea transfrontalieră și intrazonală al pieței din ultimele
12 luni. În cazul în care nu au trecut 12 luni de la data începerii funcționării pieței, se solicită compensarea prețului energiei electrice de echilibrare stabilit de operatorul de sistem pentru perioada de raportare relevantă a anului calendaristic precedent. Decontarea este efectuată centralizat de către operatorul sistemului de transport.
75. În perioada crizei de energie electrică, procedura de decontare a cantităților de energie electrică tranzacționate pe piața energiei electrice pentru ziua următoare, piața energiei electrice pe parcursul zilei, piața energiei electrice de echilibrare se stabilește în conformitate cu Regulile pieței energiei electrice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 283/2020.
Secțiunea a 7-a
Evaluare și monitorizare
76. În conformitate cu Legea nr.174/2017 cu privire la energetică și cu Legea nr. 107/2016 cu privire la energia electrică, funcția de monitorizare a securității aprovizionării cu energie electrică se asigură de către Ministerul Energiei în comun cu Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică.
77. Monitorizarea securității aprovizionării cu energie electrică vizează în special:
77.1. acoperirea balanței dintre cerere și ofertă în sectorul electroenergetic;
77.2. nivelul cererii prognozate de energie electrică și sursele disponibile de acoperire a cererii;
77.3. îndeplinirea măsurilor de acoperire a sarcinii de vârf și a deficitului în furnizarea energiei electrice în cazul în care unul sau mai mulți furnizori nu sunt disponibili sau sunt în imposibilitate de a furniza cantitățile necesare de energie electrică, inclusiv în cazul apariției de situații excepționale;
77.4. capacitățile suplimentare ale centralelor electrice, ale rețelelor electrice de transport, inclusiv ale interconexiunilor construite, aflate în construcție sau planificate de a fi construite;
77.5. gradul de interconectare al sistemului electroenergetic cu sistemele electroenergetice ale țărilor vecine;
77.6. calitatea și nivelul de întreținere a rețelelor electrice, securitatea exploatării acestora;
77.7. contractele noi de procurare a energiei electrice din import pe termen scurt și sezoniere.
78. Autoritatea competentă urmează să întocmească un raport de monitorizare privind securitatea aprovizionării cu energie electrică, cu respectarea cerințelor stabilite în Legea nr.107/2016 cu privire la energia electrică.
79. Întreprinderile electroenergetice sunt obligate să reflecte în rapoartele anuale de activitate informații cu privire la măsurile întreprinse pentru a contribui la asigurarea securității aprovizionării cu energie electrică, riscurile de criză de energie electrică care au avut loc pe parcursul anului, cauza apariției, durata, consecințele, precum și cu privire la măsurile aplicate.
80. Întreprinderile electroenergetice sunt obligate să ofere Ministerului Energiei, la cerere sau din proprie inițiativă, dacă identifică evenimente sau procese ce pot afecta negativ securitatea aprovizionării cu energie electrică, toate informațiile necesare pentru îndeplinirea funcției de monitorizare a securității aprovizionării cu energie electrică.
81. Cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de trei luni de la eliminarea crizei de energie electrică, operatorul sistemului de transport întocmește un proiect de raport de evaluare ex post și îl prezintă Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică și autorității competente. Autoritatea competentă trimite raportul de evaluare ex post Grupului de coordonare pentru securitatea aprovizionării și Secretariatului Comunității Energetice.
82. Raportul de evaluare ex post cuprinde cel puțin:
82.1. o descriere a evenimentului care a declanșat criza de energie electrică;
82.2. o descriere a eventualelor măsuri preventive, de pregătire și de atenuare întreprinse și o evaluare a proporționalității și a eficacității acestora;
82.3. o evaluare a impactului transfrontalier și intrazonal al măsurilor întreprinse;
82.4. o prezentare a asistenței pregătite, acordate efectiv sau nu, furnizate Părților Contractante învecinate sau țărilor terțe sau primite din partea acestora;
82.5. impactul economic al crizei de energie electrică și impactul măsurilor întreprinse în sectorul electroenergeticîn măsura permisă de datele disponibile la momentul evaluării, în special cantitățile de energie electrică nefurnizată și nivelul deconectării manuale a instalațiilor de utilizare ale consumatorilor finali (inclusiv o comparație între nivelurile de deconectare voluntară și forțată a instalațiilor de utilizare ale consumatorilor finali);
82.6. motivele care justifică aplicarea unor eventuale măsuri care nu se bazează pe piață;
82.7. orice îmbunătățiri posibile sau propuse ale Planului de acțiuni pentru situații excepționale în sectorul electroenergetic;
82.8. o prezentare a posibilităților de îmbunătățire a dezvoltării rețelei în cazurile în care o dezvoltare insuficientă a rețelei a cauzat criza de energie electrică sau a contribuit la aceasta.
83. În cazurile în care consideră că informațiile furnizate în raportul de evaluare ex post sunt insuficiente, Grupul de coordonare pentru securitatea aprovizionării și Secretariatul Comunității Energetice pot solicita Ministerului Energiei să furnizeze informații suplimentare.
84. Autoritatea competentă prezintă rezultatele evaluării ex post în cadrul unei reuniuni a Grupului de coordonare pentru securitatea aprovizionării. Respectivele rezultate se reflectă în Planul de acțiuni pentru situații excepționale în sectorul electroenergetic actualizat.
85. Informațiile confidențiale primite, schimbate sau transmise în temeiul prezentului Regulament sunt supuse condițiilor de protecție a secretelor profesionale și comerciale prevăzute de prezenta secțiune, precum și în conformitate cu procedura stabilită de legislația Republicii Moldova. Dacă în urma aplicării respectivelor norme nu se dezvăluie informații, printre altele în Planul de acțiuni pentru situații excepționale în sectorul electroenergetic, autoritatea competentă poate furniza un rezumat neconfidențial al acestor informații, iar la cerere are obligația de a face acest lucru.
86. Obligația de a proteja informațiile confidențiale se aplică oricărei persoane prevăzute de dispozițiile prezentului Regulament.
87. Se interzice angajaților autorității competente, autorității de reglementare, operatorului sistemului de transport, operatorilor sistemelor de distribuție, producătorilor de energie electrică să divulge informațiile confidențiale primite în timpul exercitării atribuțiilor lor către orice altă persoană sau organ, sub sancțiunea aplicării răspunderii prevăzute de legislația Republicii Moldova.
88. Fără a limita cazurile prevăzute de legislația Republicii Moldova, organele sau persoanele care primesc informații ce conțin secrete profesionale pe baza acestor norme au dreptul de a utiliza aceste informații numai în scopul îndeplinirii funcțiilor prevăzute de prezentul Regulament și sunt obligate să le păstreze secrete.
Secțiunea a 8-a
Cooperarea internațională și regională
89. Cooperarea cu Părțile contractante ale Comunității Energetice este indispensabilă pentru aplicarea prezentului Regulament. În cazul în care statele din regiune și Părțile contractante cooperează în domeniul securității aprovizionării cu energie electrică, o astfel de cooperare poate include definirea unei crize de energie electrică, procesul de identificare a scenariilor de criză de energie electrică și stabilirea planurilor de pregătire pentru situații excepționale în sectorul electroenergetic, astfel încât să nu fie întreprinse măsuri care pun în pericol siguranța alimentării cu energie electrică a statelor vecine și a Părților contractante.
90. Autoritatea competentă și operatorul sistemului de transport recunosc importanța cooperării internaționale și regionale și contribuie la aceasta prin sprijinirea măsurilor între state în vederea atingerii obiectivelor acestor norme. Activitățile de cooperare internațională și regională includ următoarele:
90.1. semnarea unui acord de cooperare;
90.2. schimbul de informații, experiență, programe de formare și bune practici;
90.3. facilitarea cooperării în domeniul cercetării și asigurarea accesului la cunoștințele științifice și tehnice.
Anexă la Regulamentul privind situațiile excepționale în sectorul electroenergetic
Modelul Planului de acțiuni pentru situații excepționale în sectorul electroenergetic
Informații generale – Denumirea autorității competente responsabile de pregătirea acestui plan
1. Rezumatul scenariilor de criză de energie electrică
Se descriu pe scurt scenariile de criză de energie electrică identificate la nivel regional și național în conformitate cu procedura stabilită în secțiunea a 3-a din Regulament, inclusiv descrierea ipotezelor aplicate.
2. Atribuțiile și responsabilitățile autorităților competente
Se definesc atribuțiile și responsabilitățile autorităților competente și ale organelor cărora li s-au delegat sarcini.
Se descriu sarcinile care eventual au fost delegate altor organe.
3. Proceduri și măsuri în cazul unei crize de energie electrică
1) Proceduri și măsuri naționale:
a) a se descrie procedurile de urmat în cazul unei crize de energie electrică, inclusiv mecanismele corespunzătoare pentru fluxurile de informații;
b) a se descrie măsurile preventive și de pregătire;
c) a se descrie măsurile de atenuare a crizelor de energie electrică, în special măsurile legate de cerere și măsurile legate de ofertă, indicând în același timp împrejurările în care măsurile respective pot fi utilizate, în special factorul declanșator al fiecărei măsuri. În cazul în care sunt luate în considerare măsuri care nu se bazează pe piață, acestea trebuie să fie justificate în mod corespunzător având în vedere cerințele stabilite la pct. 73 și să fie conforme cu măsurile regionale și, după caz, bilaterale;
d) a se furniza un cadru pentru întreruperea manuală a consumului, care să prevadă circumstanțele în care consumul urmează să fie întrerupt. A se preciza, în ceea ce privește siguranța publică și securitatea personală, categoriile de utilizatori de energie electrică ce au dreptul să primească protecție specială împotriva deconectării și justificarea nevoii de astfel de protecție. A se preciza modul în care ar trebui să acționeze operatorii de transport și de sistem și operatorii de distribuție pentru a reduce consumul;
e) a se descrie mecanismele utilizate pentru a informa publicul cu privire la criza de energie electrică.
2) Proceduri și măsuri regionale și bilaterale:
a) a se descrie mecanismele convenite pentru a coopera în cadrul regiunii și pentru a asigura o coordonare corespunzătoare înaintea și în timpul crizei de energie electrică, inclusiv procedurile de luare a deciziilor pentru o reacție corespunzătoare la nivel regional;
b) a se descrie măsurile regionale și bilaterale convenite, inclusiv dispozițiile tehnice, juridice și financiare necesare pentru punerea în aplicare a măsurilor respective. În descrierea acestor dispoziții, a se furniza informații privind, printre altele, cantitățile maxime de energie electrică ce urmează să fie livrate la nivel regional sau bilateral, factorul declanșator pentru asistență și posibilitatea de a solicita suspendarea acesteia, modul în care va fi livrată energia electrică și dispozițiile privind compensația echitabilă între statele membre și Părțile contractante. A se descrie măsurile naționale necesare pentru punerea în aplicare și asigurarea respectării măsurilor regionale și bilaterale convenite;
c) a se descrie mecanismele în vigoare pentru a coopera și pentru a coordona acțiuni, înaintea și în timpul crizei de energie electrică, cu alte state membre din afara regiunii, precum și cu țări terțe din cadrul zonei sincrone relevante.
4. Coordonatorul în caz de criză de energie electrică
A se indica coordonatorul în caz de criză de energie electrică și a se defini rolul acestuia. A se specifica datele de contact.
5. Consultări cu părțile interesate
În conformitate cu secțiunea a 3-a din Regulament, a se descrie mecanismul utilizat și rezultatele consultărilor efectuate, pentru elaborarea acestui plan, cu:
a) întreprinderile relevante din domeniul energiei electrice și al gazelor naturale, inclusiv producătorii relevanți sau organizațiile profesionale ale acestora;
b) organizațiile relevante reprezentând interesele consumatorilor neindustriali de energie electrică;
c) organizațiile relevante reprezentând interesele consumatorilor industriali de energie electrică;
d) autoritățile de reglementare;
e) operatorii sistemelor de transport relevanți;
f) operatorii sistemelor de distribuție.
6. Teste de pregătire pentru situații de criză de energie electrică
a) a se preciza calendarul pentru simulările regionale (și, după caz, naționale) în timp real ale reacției la situații de criză de energie electrică efectuate o dată la doi ani;
b) în conformitate cu pct. 36 din Regulament, a se indica procedurile convenite și părțile implicate. Pentru actualizările Planului: a se descrie pe scurt testele efectuate de la adoptarea ultimului plan și rezultatele principale. A se indica măsurile care au fost adoptate ca urmare a testelor respective.
anexa nr.2
[Anexa nr.2 modificată prin HG346 din 24.06.26, MO301-304/10.07.26 art.369; în vigoare 10.08.26]