1. Se aprobă:
1) Norma sanitară veterinară privind metodele analitice pentru reziduurile de substanțe farmacologic active utilizate la animalele de la care se obțin produse alimentare, conform anexei nr. 1;
2) Norma privind valorile de referință pentru substanțele farmacologic active nepermise care sunt prezente în alimentele de origine animală, conform anexei nr. 2.
2. Se abrogă:
3. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor.
Nr. 721. Chişinău, 26 septembrie 2023.
Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 721/2023
[Parafa de aprobare în redacția HG116 din 18.03.26, MO125-128/19.03.26 art.120; în vigoare 08.05.28]
NORMA SANITARĂ VETERINARĂ privind metodele analitice pentru reziduurile de substanțe farmacologic active utilizate la animalele de la care se obțin produse alimentare
Prezenta Normă sanitară veterinară privind metodele analitice pentru reziduurile de substanțe farmacologic active utilizate la animalele de la care se obțin produse alimentare transpune Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/808 al Comisiei din 22 martie 2021 privind performanța metodelor analitice pentru reziduurile de substanțe farmacologic active utilizate la animalele de la care se obțin produse alimentare și privind interpretarea rezultatelor, precum și privind metodele care trebuie utilizate pentru prelevarea de probe și de abrogare a Deciziilor 2002/657/CE și 98/179/CE, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 180 din 21 mai 2021, CELEX: 32021R0808, așa cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/127 al Comisiei din 27 ianuarie 2025.
[Clauza de armonizare în redacția HG116 din 18.03.26, MO125-128/19.03.26 art.120; în vigoare 08.05.28]
1. Norma sanitară veterinară privind metodele analitice pentru reziduurile de substanțe farmacologic active utilizate la animalele de la care se obțin produse alimentare (în continuare – Normă sanitară veterinară) stabilește norme privind metodele de analiză în cadrul planurilor naționale definite la pct. 4 din anexa nr. 2 la Cerințele specifice pentru efectuarea controalelor oficiale vizând utilizarea substanțelor farmacologic active autorizate ca medicamente de uz veterinar sau ca aditivi furajeri și a substanțelor farmacologic active interzise sau neautorizate și a reziduurilor acestora, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 96/2026.
Prezenta Normă sanitară veterinară se aplică în cazul controalelor oficiale menite să verifice respectarea cerințelor privind prezența reziduurilor de substanțe farmacologic active.
[Pct.1 în redacția HG116 din 18.03.26, MO125-128/19.03.26 art.120; în vigoare 08.05.28]
2. În sensul prezentelor Norme sanitare veterinare se utilizează noțiunile definite în Legea nr.306/2018 privind siguranța alimentelor, Hotărârea Guvernului nr.195/2011 pentru aprobarea Regulamentului privind măsurile și procedurile de stabilire a limitelor maxime admise de reziduuri ale substanțelor farmacologic active în produsele alimentare de origine animală, Norma sanitară veterinară privind modul de examinare a neconformităților suspectate sau confirmate, ca urmare a utilizării reziduurilor substanțelor farmacologic active autorizate în medicamentele de uz veterinar sau ca aditivi pentru hrana animalelor, neautorizate sau interzise, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 505/2025, precum și următoarele noțiuni:
[Pct.2 modificat prin HG116 din 18.03.26, MO125-128/19.03.26 art.120; în vigoare 08.05.28]
recuperare absolută – randamentul etapei finale a unui proces de analiză pentru un analit împărțit la cantitatea de analit din proba originală, exprimat în procente;
acuratețe – gradul de apropiere dintre rezultatul testului și valoarea de referință reală acceptată, determinat prin estimarea fidelității și a preciziei;
eroare alfa (α) – probabilitatea ca proba testată să fie conformă, chiar în cazul în care s-a obținut un rezultat neconform al măsurătorii;
analit – componenta unui sistem care urmează să fie analizată;
substanță autorizată – substanță farmacologic activă autorizată pentru utilizare la animalele de la care se obțin produse alimentare, în conformitate cu prevederile Legii nr. 119/2018 cu privire la medicamentele de uz veterinar;
eroare beta (β) – probabilitatea ca proba testată să fie de fapt neconformă, deși s-a obținut un rezultat conform al măsurătorii;
eroare sistematică – diferența dintre valoarea estimată a rezultatului testului și valoarea de referință acceptată;
etalon – referință trasabilă de măsură, care reprezintă cantitatea de substanță în cauză într-un mod care leagă valoarea acesteia de o bază de referință;
material de referință certificat (MRC) – material de referință care este însoțit de documentația emisă de un organism delegat și care furnizează una sau mai multe valori ale proprietății specificate, cu incertitudini și trasabilități asociate, utilizând proceduri valabile;
co-cromatografie – tehnică în care o substanță necunoscută este aplicată pe un suport cromatografic împreună cu unul sau mai mulți compuși cunoscuți, preconizându-se că identificarea substanței necunoscute se va realiza cu ajutorul comportamentului relativ al substanțelor necunoscute și cunoscute;
studiu în colaborare – analiza aceleiași (acelorași) probe cu aceeași metodă, în scopul determinării caracteristicilor de performanță a metodei în laboratoare diferite, studiul permițând calcularea erorii aleatorii de măsurare și a erorii sistematice de laborator pentru metoda utilizată;
metodă de confirmare – metodă care furnizează informații complete sau complementare care permit identificarea fără echivoc a substanței și, după caz, cuantificarea acesteia la limita maximă de reziduuri (în continuare – LMR) sau la limita maximă pentru substanțele autorizate, la valorile de referință pentru substanțele interzise sau neautorizate pentru care se stabilește o valoare de referință sau la nivelul cel mai scăzut posibil al concentrației pentru substanțele interzise sau neautorizate pentru care nu se stabilește nicio valoare de referință;
factor de acoperire (k) – număr care exprimă nivelul de încredere dorit și care este asociat cu incertitudinea de măsurare extinsă;
limită de decizie pentru confirmare (CCα) – limita la care și de la care se poate concluziona, cu probabilitatea de eroare α, că o probă nu este conformă, iar valoarea 1 – α înseamnă certitudinea statistică exprimată în procente că limita permisă a fost depășită;
capacitatea de detecție a screeningului (CCβ) – cel mai mic conținut de analit care poate fi detectat sau cuantificat într-o probă cu o probabilitate de eroare β. În cazul substanțelor farmacologic active interzise sau neautorizate, CCβ este concentrația minimă la care o metodă poate detecta sau cuantifica probe care conțin reziduuri de substanțe interzise sau neautorizate, cu o certitudine statistică de 1 – β. În cazul substanțelor autorizate, CCβ este concentrația la care metoda poate detecta concentrații sub limita permisă, cu o certitudine statistică de 1 – β;
etalon intern – substanță care nu este conținută în probă și care are proprietăți fizico-chimice cât mai apropiate posibil de cele ale analitului care trebuie identificat sau cuantificat;
nivel considerat – concentrația unei substanțe sau a unui analit într-o probă care este semnificativă pentru determinarea conformității acestuia cu legislația în ceea ce privește:
- limita maximă de reziduuri sau limita maximă pentru substanțele autorizate în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr.657/2014 cu privire la aprobarea limitelor maxime pentru prezența coccidiostaticelor sau a histomonostaticelor în alimente în urma transferului inevitabil al acestor substanțe în furaje și cu Ordinul Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor nr.5/2021 privind aprobarea listei substanțelor active din punct de vedere farmacologic și clasificarea lor în funcție de limitele reziduale maxime din produsele alimentare de origine animală;
- valorile de referință pentru substanțele interzise sau neautorizate pentru care se stabilește o valoare de referință în conformitate cu anexa nr. 2;
- nivelul cel mai scăzut posibil al concentrației din punct de vedere analitic pentru substanțele interzise sau neautorizate pentru care nu se stabilește nicio valoare de referință;
[Pct.2 noțiunea modificată prin HG116 din 18.03.26, MO125-128/19.03.26 art.120; în vigoare 08.05.28]
nivelul cel mai scăzut etalonat – concentrația cea mai scăzută pentru care a fost etalonat sistemul de măsurare;
matrice – materialul din care se prelevează o probă;
efect matricial – diferența de răspuns analitic dintre un etalon dizolvat în solvent și un etalon cu adaptarea matricei, fie fără o corecție utilizând un etalon intern, fie cu o corecție utilizând un etalon intern;
etalon cu adaptarea matricei – matrice-martor (și anume, fără analit) la care se adaugă analitul într-un interval de concentrații după prelucrarea probei;
etalon cu îmbogățirea matricei – matrice-martor (și anume, fără analit) care, înainte de extracția cu solvent și prelucrarea probei, este îmbogățită cu analitul respectiv într-un interval de concentrații;
mărime măsurabilă – acea mărime care este supusă măsurării;
incertitudine de măsurare – parametru non-negativ asociat rezultatului măsurătorii, care caracterizează dispersia valorilor care ar putea fi atribuite în mod rezonabil mărimii măsurabile, pe baza informațiilor utilizate;
criterii de performanță – cerințe în materie de caracteristici de performanță, față de care este posibil să se aprecieze că o metodă de analiză este adecvată utilizării preconizate și dă rezultate fiabile;
precizie – gradul de apropiere dintre rezultatele testelor independente obținute în condiții stabilite, exprimat ca deviație standard sau coeficient de variație a rezultatelor testului;
metodă calitativă – metodă de analiză care detectează sau identifică o substanță sau un grup de substanțe pe baza proprietăților chimice, biologice sau fizice;
metodă cantitativă – metodă de analiză care determină cantitatea sau fracția masică a unei substanțe astfel încât să poată fi exprimată ca valoare numerică, în unități corespunzătoare;
recuperare – cantitatea corectată de recuperare a unui analit împărțită la cantitatea îmbogățită de analit din proba de matrice, exprimată ca procent;
corecție de recuperare – utilizarea etaloanelor interne, utilizarea unei curbe de etalonare a matricei, precum și utilizarea unui factor de corecție a recuperării și, de asemenea, a unei combinații a acestor abordări;
material de referință – material suficient de omogen și de stabil în ceea ce privește una sau mai multe proprietăți specificate, despre care s-a stabilit că este adecvat pentru utilizarea sa preconizată într-un proces de măsurare sau la examinarea proprietăților nominale;
efect matricial relativ – diferența de răspuns analitic dintre un etalon dizolvat în solvent și un etalon cu adaptarea matricei, cu o corecție utilizând un etalon intern;
repetabilitate – precizia în condiții în care rezultatele testelor independente sunt obținute prin aplicarea aceleiași metode pe preparate de testare identice, în același laborator și de către același operator, folosind același echipament la intervale scurte de timp;
reproductibilitate –precizia în condiții în care rezultatele testelor sunt obținute prin aplicarea aceleiași metode pe preparate de testare identice în laboratoare diferite, de către operatori diferiți și folosind echipamente diferite (SM ISO 5725-1:2023 Exactitatea (justețea și fidelitatea) metodelor de măsurare și a rezultatelor măsurărilor – Partea 1: Principii generale și definiții (capitolul 3));
[Pct.2 noțiunea în redacția HG116 din 18.03.26, MO125-128/19.03.26 art.120; în vigoare 08.05.28]
robustețe – susceptibilitatea unei metode de analiză la modificări ale condițiilor experimentale în care metoda poate fi aplicată în forma prezentată sau cu modificări minore specificate;
metodă de screening – metodă care este utilizată pentru screeningul unei substanțe sau al unei clase de substanțe la nivelul considerat;
concentrația țintă de screening – concentrația mai mică sau egală cu CCβ la care o măsurătoare de screening clasifică proba ca fiind potențial neconformă „pozitivă la screening” și declanșează un test de confirmare;
selectivitate – capacitatea unei metode de a distinge între analitul măsurat și alte substanțe;
studiu intralaborator sau „validare internă” – studiu analitic cu implicarea unui singur laborator, care utilizează o singură metodă la analiza unor materiale de testare identice sau diferite, în condiții diferite, în intervale de timp justificat de lungi;
studiu interlaboratoare – organizarea, realizarea și evaluarea testelor pe aceeași (aceleași) probă (probe) de către două sau mai multe laboratoare, în condiții prestabilite, cu scopul de a evalua performanța testării, fie sub forma unui studiu în colaborare, fie sub forma unui test de competență;
analit etalon – analit de conținut și puritate cunoscute și certificate, care servește drept referință pe parcursul analizei;
substanță – înseamnă materie cu compoziție constantă, caracterizată de entitățile care o compun și de anumite proprietăți fizice;
cantitate de testare – cantitatea de material prelevată din proba care face obiectul testării sau al examinării;
fidelitate – gradul de apropiere dintre valoarea medie obținută plecând de la o serie vastă de rezultate ale testelor și o valoare de referință acceptată;
unități – unitățile descrise în SM ISO 80000-1:2022 [Cantitățile și unitățile – Partea 1: generalități (introducere)] și în Hotărârea Guvernului nr. 909/2014 cu privire la aprobarea unităților de măsură legale;
[Pct.2 noțiunea în redacția HG116 din 18.03.26, MO125-128/19.03.26 art.120; în vigoare 08.05.28]
validare – demonstrarea, prin examinare și furnizarea de probe concrete, a faptului că sunt îndeplinite cerințele specifice pentru o utilizare specifică preconizată prin intermediul unui studiu intralaborator sau al unui studiu în colaborare;
reproductibilitate intralaborator sau „precizie intermediară/ reproductibilitate internă” – precizia de măsurare într-un set de condiții intralaborator într-un laborator specific.
3. Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (în continuare – Agenție) prin intermediul subdiviziunilor teritoriale desemnează medici veterinari oficiali pentru recoltarea, înregistrarea, pregătirea și organizarea transportului probelor oficiale destinate examenelor de laborator în condiții corespunzătoare.
4. Agenția se asigură că probele prelevate în conformitate cu art. 32 din Legea nr. 82/2024 privind controalele oficiale în domeniul agroalimentar sunt analizate utilizând metode care respectă următoarele cerințe:
[Pct.4 în redacția HG116 din 18.03.26, MO125-128/19.03.26 art.120; în vigoare 08.05.28]
1) sunt documentate în instrucțiunile de teste, de preferință, în conformitate cu standardul SM SR ISO 78-2:2012 Chimie. Planuri de standarde. Partea 2: Metode de analiză chimică;
2) respectă criteriile de performanță și alte cerințe privind metodele de analiză prevăzute în capitolul I;
3) au fost validate în conformitate cu cerințele prevăzute în capitolele II și IV;
4) permit asigurarea respectării valorilor de referință prevăzute în anexa nr. 2, identificarea prezenței substanțelor interzise și neautorizate și asigurarea respectării limitelor maxime, care au fost stabilite în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 724/2024 pentru aprobarea Regulamentului sanitar privind nivelurile maxime pentru anumiți contaminanți din produsele alimentare și al Hotărârii Guvernului nr. 657/2014 cu privire la aprobarea limitelor maxime pentru prezența coccidiostaticelor sau a histomonostaticelor în alimente în urma transferului inevitabil al acestor substanțe în furaje. În cazul în care, în cursul validării, s-au observat deviații de la criteriile stabilite în tabelele 1 și 2 din anexa la Norma sanitară veterinară, impactul acelor deviații asupra rezultatului validării se analizează într-un mod documentat și trasabil.
[Pct.4 subpct.4) în redacția HG116 din 18.03.26, MO125-128/19.03.26 art.120; în vigoare 08.05.28]
5. Agenția asigură calitatea rezultatelor analizelor efectuate în temeiul Legii nr. 82/2024 privind controalele oficiale în domeniul agroalimentar, în special prin monitorizarea rezultatelor testelor sau ale etalonărilor în conformitate cu SM EN ISO/IEC 17025:2018 Cerințe generale pentru competența laboratoarelor de încercări și etalonări, și cu cerințele privind controlul calității în timpul analizei de rutină, astfel cum sunt prevăzute în capitolul III din anexa nr.1.
[Pct.5 modificat prin HG116 din 18.03.26, MO125-128/19.03.26 art.120; în vigoare 08.05.28]
6. Rezultatul unei analize este considerat neconform în cazul în care este egal cu/sau depășește limita de decizie pentru confirmare (CCα).
7. Pentru substanțele autorizate pentru care s-a stabilit o LMR sau o limită maximă, limita de decizie pentru confirmare (CCα) este concentrația la care și de la care se poate decide, cu o certitudine statistică exprimată prin valoarea numerică 1 – α, că limita permisă a fost depășită.
8. Pentru substanțele neautorizate sau interzise sau pentru substanțele autorizate pentru care nu s-a stabilit nicio LMR sau nicio limită maximă în legătură cu o anumită specie sau cu un anumit produs, limita de decizie pentru confirmare (CCα) este nivelul cel mai scăzut al concentrației la care se poate decide, cu o certitudine statistică exprimată prin valoarea numerică 1 – α, că analitul respectiv este prezent.
9. Pentru substanțele farmacologic active neautorizate sau interzise, eroarea α este egală cu sau mai mică decât 1%. Pentru toate celelalte substanțe, eroarea α este egală cu sau mai mică decât 5%.
10. Agenția se asigură că probele sunt prelevate, manipulate și etichetate în conformitate cu metodele detaliate de prelevare a probelor stabilite în capitolul V din anexa la prezenta Normă sanitară veterinară.
anexa
[Anexa modificată prin HG116 din 18.03.26, MO125-128/19.03.26 art.120; în vigoare 08.05.28]
Anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 721/2023
NORMĂ privind valorile de referință pentru substanțele farmacologic active nepermise care sunt prezente în alimentele de origine animală
Prezenta Normă transpune Regulamentul (UE) 2019/1871 al Comisiei din 7 noiembrie 2019 privind valorile de referință pentru substanțele farmacologic active nepermise care sunt prezente în alimentele de origine animală și de abrogare a Deciziei 2005/34/CE, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 289 din 8 noiembrie 2019, CELEX: 32019R1871, așa cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (UE) 2024/2858 al Comisiei din 12 noiembrie 2024.
1. Prezenta Normă stabilește:
1.1. norme de stabilitate a valorilor de referință pentru reziduurile de substanțe farmacologic active în cazul cărora nu s-a stabilit nicio limită maximă pentru reziduuri în conformitate cu Regulamentul privind măsurile și procedurile de stabilire a limitelor maxime admise de reziduuri ale substanțelor farmacologic active în produsele alimentare de origine animală, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 195/2011;
1.2. principii metodologice și metode științifice pentru evaluarea riscurilor în ceea ce privește siguranța valorilor de referință;
1.3. valori de referință în cazul reziduurilor de anumite substanțe farmacologic active în cazul cărora nu s-a stabilit nicio limită maximă pentru reziduuri în conformitate cu Regulamentul privind măsurile și procedurile de stabilire a limitelor maxime admise de reziduuri ale substanțelor farmacologic active în produsele alimentare de origine animală, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 195/2011;
1.4. norme specifice privind măsurile care trebuie luate în cazul confirmării prezenței unui reziduu al unei substanțe interzise sau nepermise la niveluri superioare, egale sau inferioare în raport cu valoarea de referință.
2. Valorile de referință se stabilesc la cel mai mic nivel care poate fi obținut din punct de vedere analitic de laboratoarele oficiale de control, desemnate în conformitate cu art. 35 din Legea nr. 82/2024 privind controalele oficiale în domeniul agroalimentar.
3. Valorile de referință se revizuiesc în mod regulat pentru a se asigura faptul că ele corespund celor mai mici niveluri care pot fi obținute ținând seama de cele mai recente evoluții științifice.
4. La stabilirea sau la revizuirea valorilor de referință, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (în continuare – Agenție) consultă laboratoarele europene de referință relevante cu privire la capacitățile analitice ale laboratoarelor naționale de referință și ale laboratoarelor oficiale în ceea ce privește concentrația minimă de reziduuri care poate fi identificată printr-o metodă analitică, validată în conformitate cu cerințele din anexa nr. 1.
5. Evaluarea riscurilor aplicată în scopul evaluării siguranței valorilor de referință ține seama de:
5.1. potențialul toxic și activitatea farmacologică a substanței;
5.2. doza de reziduu absorbită prin intermediul alimentelor.
6. În scopul determinării potențialului toxic și a activității farmacologice a substanței, se aplică următoarele valori toxicologice de screening:
6.1. pentru substanțele din grupa I, corespunzând substanțelor farmacologic active nepermise pentru care există dovezi directe de genotoxicitate sau pentru care există o alertă de genotoxicitate (din relația structură-activitate sau prin extrapolare) sau pentru care există o lipsă de informații cu privire la genotoxicitate și, prin urmare, genotoxicitatea nu poate fi exclusă: 0,0025 µg/kg de greutate corporală pe zi;
6.2. pentru substanțele din grupa II, care corespund substanțelor farmacologic active nepermise cu activitate farmacologică asupra sistemului nervos sau a sistemului de reproducere sau care sunt corticoizi: 0,0042 µg/kg greutate corporală pe zi;
6.3. pentru substanțele din grupa III, care corespund substanțelor farmacologic active nepermise cu efect antiinfecțios, antiinflamator și antiparazitar și alți agenți farmacologic activi: 0,22 µg/kg greutate corporală pe zi.
7. Aportul de alimente relevant se determină pe baza cifrelor privind consumul de alimente, a modelelor de consum de alimente și a prezenței substanței în diferite produse alimentare.
8. Siguranța valorilor de referință se evaluează verificând dacă valoarea toxicologică de screening, împărțită la aportul alimentar relevant, este mai mare sau egală cu capacitatea analitică a laboratoarelor oficiale de control, caz în care siguranța valorii de referință este garantată la nivelul capacității analitice.
9. Pentru o evaluare a riscurilor specifice unei substanțe care să determine dacă valorile de referință sunt adecvate pentru a proteja sănătatea umană se adresează o cerere la Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară, în special pentru substanțele:
9.1. care cauzează discrazii sanguine sau alergii (cu excepția sensibilizării pielii);
9.2. care sunt carcinogene cu potențial mare;
9.3. pentru care nu poate fi exclusă genotoxicitatea, în cazul în care există dovezi experimentale sau de altă natură care atestă că este posibil ca utilizarea valorii toxicologice de screening de 0,0025 µg/kg de greutate corporală pe zi să nu protejeze suficient sănătatea.
10. Dacă este cazul, Agenția va transmite o cerere la laboratorul Instituției Publice Centrul Național Sănătatea Animalelor, Plantelor și Siguranța Alimentelor pentru o evaluare a riscurilor specifice unei substanțe pentru a stabili dacă o valoare de referință este adecvată pentru a proteja sănătatea umană, în cazul în care aplicarea metodei prevăzute la pct. 8 indică faptul că valoarea toxicologică de screening, împărțită la aportul de alimente relevant, este mai mică decât capacitatea analitică a laboratoarelor oficiale de control și că nu există sau că există o mică posibilitate de îmbunătățire semnificativă a capacității analitice într-un termen scurt sau mediu.
11. În cazul în care evaluarea riscurilor specifică unei substanțe este neconcludentă, din cauza incertitudinilor privind anumite aspecte ale evaluării toxicologice sau ale expunerii, și nu sunt disponibile garanții care să indice dacă cea mai mică concentrație care se poate obține din punct de vedere analitic este suficient de sigură pentru consumatori, laboratoarele naționale de referință depun eforturi pentru a spori sensibilitatea metodelor analitice, pentru a putea asigura respectarea unor concentrații mai mici, iar valorile de referință se stabilesc la niveluri care sunt suficient de mici pentru a stimula îmbunătățirea celor mai mici niveluri care se pot obține.
12. În scopul aplicării măsurilor de control vizând unele reziduuri de substanțe în produsele alimentare de origine animală, a căror utilizare este interzisă sau nepermisă, valorile de referință prevăzute în tabel se aplică indiferent de matricea alimentelor testate. Alimentele de origine animală care conțin reziduuri de substanță farmacologic activă într-o concentrație egală sau superioară în raport cu valoarea de referință sunt considerate neconforme și sunt interzise în lanțul alimentar. Alimentele de origine animală care conțin reziduuri de substanță farmacologic activă într-o concentrație inferioară în raport cu valoarea de referință nu sunt interzise în lanțul alimentar.
Tabel
Valorile de referință (VR)
| Substanță | VR (µg/kg) | Alte dispoziții |
| Cloramfenicol | 0,15 | |
| Verde malachit | 0,5 | 0,5 µg/kg pentru suma dintre verdele malachit și verdele leucomalachit |
| Nitrofurani și metaboliți ai acestora | 0,5(1) (2) | 0,5 µg/kg pentru fiecare dintre metaboliții furazolidonei (AOZ sau 3-amino-2-oxazolidinonă), furaltadonei (AMOZ sau 3-amino-5-metilmorfolino-2-oxazolidinonă), nitrofurantoinului (AHD sau 1-aminohidantoină), nitrofurazonei (SEM sau semicarbazidă) și nifursolului (DNSH sau hidrazida acidului 3,5-dinitrosalicilic) |
(1) Din cauza prezenței naturale a SEM în raci la niveluri peste VR, numai nivelurile de AOZ, AMOZ, AHD și DNSH peste VR sunt un indiciu clar al utilizării ilegale a nitrofuranilor și a metaboliților acestora. VR de 0,5 μg/kg pentru SEM în raci se aplică numai atunci când utilizarea ilegală a nitrofurazonei sau a SEM pe raci a fost confirmată, adică cel puțin unul dintre ceilalți metaboliți ai nitrofuranului a fost detectat. (2) Din cauza prezenței semicarbazidei la niveluri peste valorile de referință, ca urmare a prelucrării în gelatină, colagen, hidrolizat de colagen, produse pe bază de cartilaj hidrolizat, produse din sânge uscate prin pulverizare, concentrate de proteine din zer și din lapte, cazeinați și lapte praf (cu excepția preparatelor pentru sugari și a preparatelor de continuare), numai nivelurile de AOZ, AMOZ, AHD și DNSH peste valorile de referință reprezintă un indiciu clar al utilizării ilegale a nitrofuranilor și a metaboliților acestora. Valoarea de referință de 0,5 μg/kg pentru semicarbazidă în gelatină, colagen, hidrolizat de colagen, produse pe bază de cartilaj hidrolizat, produse din sânge uscate prin pulverizare, concentrate de proteine din zer și din lapte, cazeinați și lapte praf (cu excepția preparatelor pentru sugari și a preparatelor de continuare) se aplică numai atunci când s-a stabilit utilizarea ilegală a nitrofurazonei sau a semicarbazidei, adică cel puțin unul dintre ceilalți metaboliți ai nitrofuranului a fost detectat |
13. În cazul în care rezultatele controalelor oficiale, inclusiv ale testelor analitice, identifică reziduuri de substanțe interzise sau nepermise la niveluri superioare, egale sau inferioare valorilor de referință, autoritatea competentă efectuează anchetele menționate la art. 17 alin. (2) pct. 4), art. 18 alin. (2) lit. c) și art. 94 și 95 din Legea 82/2024 privind controalele oficiale în domeniul agroalimentar, pentru a stabili dacă a fost aplicat un tratament ilegal cu o substanță farmacologic activă interzisă sau nepermisă.
14. În cazul constatării unei neconformități, Agenția aplică una sau mai multe dintre măsurile menționate la art. 18 alin. (2) lit. c) și art. 59-65 și 95 din Legea nr. 82/2024 privind controalele oficiale în domeniul agroalimentar.
15. Agenția păstrează o evidență a constatărilor. În cazul în care rezultatele controalelor oficiale, inclusiv ale testelor analitice vizând produsele alimentare de origine animală provenite de la același operator, arată un comportament recurent care indică o suspiciune de neconformitate referitoare la una sau mai multe substanțe interzise sau nepermise având o anumită origine, Agenția informează autoritatea competentă din țara sau din țările de origine.
16. În cazul în care comportamentul recurent implică produse alimentare importate, Agenția aduce acest fapt la cunoștința autorității competente din țara sau din țările de origine.
17. Agenția raportează rezultatele controalelor oficiale, inclusiv ale testelor analitice, care indică prezența confirmată a unei substanțe interzise sau nepermise la niveluri superioare sau egale în raport cu valorile de referință, prin intermediul sistemului rapid de alertă pentru alimente și furaje, în conformitate cu Măsurile de punere în aplicare a sistemului rapid de alertă pentru alimente și furaje la nivel național, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 59/2017.
[Anexa nr.2 introdusă prin HG116 din 18.03.26, MO125-128/19.03.26 art.120; în vigoare 08.05.28]