la proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative (inițiativa legislativă nr. 415 din 17 decembrie 2025)

AVIZ nr. 4.18 din 04.02.2026 · GUVERNUL · publicat 05.02.2026
pe legis.md
Trimiteri: 357 legate · 3 nerezolvate · 1 citită printr-o greșeală a sursei · 45 fără țintăActe din afara site-ului: 4 părți legate de actul întregMonitorul Oficial: 4 trimiteri

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Subliniat punctat: legătura e sigură, dar sursa tipărește aici o greșeală (de exemplu o literă chirilică); textul rămâne cum e tipărit. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md. Albastru: un document din afara legis.md. O parte a unui act al Uniunii Europene e legată de actul întreg pe EUR-Lex; fără adresă, rămâne doar marcată. Subliniat punctat albastru-gri: o citare a Monitorului Oficial, un număr fără acces liber, deci fără legătură deocamdată.

Nerezolvate (3)
Citite prin greșeli ale sursei (1)
  • art. 62 Sursa tipărește „62” cu exponentul tipărit greșit; citit ca „6²”.
Fără țintă (45)
  • art. 866 alin. (2) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • capitolul 18 Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • capitolul 27 Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • alin. (3) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • alin. (4) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • lit. a) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • lit. k) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • lit. l) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • lit. m) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • art. V Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • alin. (2) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • alin. (2) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • alin. (3) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • alin. (2) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • lit. a) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • lit. f) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • lit. h) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • lit. b)-e) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • art. VII pct. 1 lit. a) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • lit. a) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • lit. b) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • lit. d) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • lit. f) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • lit. h) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • lit. i) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • lit. k) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • pct. 5 Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • art. 292 alin. (1) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • lit. d) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • lit. e) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • lit. d) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • art. 34 Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • pct. 7 Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • lit. s) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • lit. c) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • lit. e) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • lit. f) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • lit. g1) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • alin. (2) lit. a) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • b) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • d) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • e) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • g) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • art. 1 Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • art. 3 Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
Din afara site-ului: părți legate de actul întreg (4)
  • art. 1 Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.
  • 3) Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.
  • art. 1 Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.
  • 3) Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.

Aprobat în ședința Guvernului din 4 februarie 2026 Decizia protocolară nr.4.18/2026

PRIM-MINISTRU Alexandru MUNTEANU

Guvernul a examinat proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative, înaintat cu titlu de inițiativă legislativă (nr. 415 din 17 decembrie 2025) de către un grup de deputați în Parlament, și comunică următoarele.

Potrivit notei de fundamentare, prin proiect se propune integrarea funcțiilor geologice în cadrul Agenției de Mediu, desemnarea acesteia drept autoritate competentă în domeniul substanțelor chimice, reorganizarea Serviciului Hidrometeorologic de Stat în Instituția Publică Autoritatea de Meteorologie și Monitoring de Mediu, completarea cadrului normativ primar în domeniul protecției mediului înconjurător prin instituirea funcției de inspector responsabil de reacție imediată la alertele de mediu în cadrul Inspectoratului pentru Protecția Mediului, precum și crearea Instituției Publice Administrarea Națională „Arii Naturale Protejate”. Totodată, prin proiect se asigură implementarea Regulamentului (CE) nr.1221/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind participarea voluntară a organizațiilor la sistemul comunitar de management de mediu și audit (EMAS) prin recunoașterea la nivel național a persoanelor juridice care dețin o înregistrare valabilă în EMAS efectuată într-un stat membru al Uniunii Europene, în conformitate cu cerințele Uniunii Europene prevăzute în regulament. De asemenea, proiectul prevede alinierea parțială a Legii nr. 1515/1993 privind protecția mediului înconjurător la Regulamentul (UE) nr. 691/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 iulie 2011 privind conturile economice de mediu europene (în continuare – Regulamentul (UE) nr. 691/2011).

Astfel, scopul proiectului de lege constă în ajustarea și consolidarea cadrului normativ din domeniul protecției mediului și al gestionării resurselor naturale, prin clarificarea competențelor autorităților publice implicate, corelarea legislației cu reformele instituționale recente și armonizarea prevederilor naționale cu acquis-ul Uniunii Europene, în vederea asigurării implementării eficiente a politicilor de mediu și a unui nivel sporit de protecție a mediului.

Ca urmare, ținând cont de importanța subiectului respectiv, comunicăm susținerea de concept a proiectului de lege, cu luarea în considerare a următoarelor ajustări.

Se notează că proiectul de modificare introduce prevederi esențiale privind implementarea sistemului EMAS în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1221/2009.

De asemenea, se constată că art. 3 din Regulamentul (UE) nr. 691/2011 face trimitere la diferite module de compilare a conturilor economice de mediu, potrivit anexelor din actul Uniunii Europene, module care au fost preluate de principiu de proiectul național. Totodată, potrivit art. 866 alin. (2) din proiect, precum și în conformitate cu acțiunea nr. 68, cluster 1, capitolul 18 „Statistici”, anexa Adin Programul național de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană pentru anii 2025-2029, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 306/2025, alinierea la Regulamentul (UE) nr. 691/2011 urmează a fi realizată prin proiect de ordin. În același timp, crearea cadrului normativ în vederea aplicării Regulamentului (CE) nr. 1221/2009 va fi realizată în temeiul acțiunii nr. 127, cluster 4, capitolul 27 „Mediul înconjurător și schimbările climatice”, anexa A din Programul național de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană pentru anii 2025-2029, cu termenul de implementare stabilit pentru luna iulie 2026.

În contextul celor expuse, pentru respectarea cerințelor înaintate față de proiectele de acte normative cu relevanță UE, stabilite la art. 31 din Legea nr. 100/2017 cu privire la actele normative și la pct. 44 și 45 din Regulamentul privind armonizarea legislației Republicii Moldova cu legislația Uniunii Europene, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1171/2018, proiectul național urmează a fi marcat pe prima pagină în colțul drept de sus cu sigla „UE”.

De asemenea, după clauza de adoptare a proiectului de modificare va fi introdusă clauza de armonizare cu următorul cuprins:

„Prezenta lege:

- creează cadrul necesar de implementare a Regulamentului (CE) nr. 1221/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind participarea voluntară a organizațiilor la un sistem comunitar de management de mediu și audit (EMAS) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 761/2001 și a Deciziilor 2001/681/CE și 2006/193/CE ale Comisiei, publicat în Jurnalul Oficial al Comunității Europene L 342 din 22 decembrie 2009, CELEX: 32009R1221, așa cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (UE) 2023/1199 al Comisiei din 21 iunie 2023;

- transpune parțial (transpune art. 1 și 3) Regulamentul (UE) nr. 691/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 iulie 2011 privind conturile economice de mediu europene, publicat în Jurnalul Oficial al Comunității Europene L 192 din 22 iulie 2011, CELEX: 32011R0691, așa cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul delegat (UE) 2025/1131 al Comisiei din 26 martie 2025.”

Totodată, este necesară modificarea clauzei de armonizare prevăzute la pct. 1 din art. III de modificare a Legii nr. 1515/1993 privind protecția mediului înconjurător după cum urmează:

„Prezenta lege:

- creează cadrul necesar de implementare a Regulamentului (CE) nr. 1221/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind participarea voluntară a organizațiilor la un sistem comunitar de management de mediu și audit (EMAS) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 761/2001 și a Deciziilor 2001/681/CE și 2006/193/CE ale Comisiei, publicat în Jurnalul Oficial al Comunității Europene L 342 din 22 decembrie 2009, CELEX: 32009R1221, așa cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (UE) 2023/1199 al Comisiei din 21 iunie 2023;

- transpune parțial (transpune art. 1 și 3) Regulamentul (UE) nr. 691/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 iulie 2011 privind conturile economice de mediu europene, publicat în Jurnalul Oficial al Comunității Europene L 192 din 22 iulie 2011, CELEX: 32011R0691, așa cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul delegat (UE) 2025/1131 al Comisiei din 26 martie 2025.”

În conformitate cu tehnica legislativă, actele normative urmează să fie indicate în ordine cronologică, începând cu Legea nr. 1515/1993 privind protecția mediului înconjurător.

La art. I (Codul subsolului nr. 3/2009):

Ținând cont că prin proiect se modifică doar cuvintele „Agenția pentru Geologie și Resurse Minerale”, dispoziția de modificare se va indica nemijlocit în cuprinsul art. I. În Codul subsolului nr. 3/2009, cuvintele „Agenția pentru Geologie și Resurse Minerale” sunt utilizate la diferite forme gramaticale, prin urmare, acest aspect se va indica în proiect. Cuvintele „se înlocuiește” se vor substitui cu cuvintele „se substituie”. Având în vedere tezele expuse, art. I va avea următorul cuprins:

„Art. I. – Pe tot parcursul textului Codului subsolului nr. 3/2009 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr. 75-77, art. 197), cu modificările ulterioare, cuvintele „Agenția pentru Geologie și Resurse Minerale”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele „Agenția de Mediu”, la forma gramaticală corespunzătoare.”

La art. II (Codul subsolului nr. 246/2024):

La pct. 1, cuvintele „se va substitui” se vor indica la timpul prezent.

Totodată, dispoziția de modificare de la pct. 3 va avea următorul cuprins:

„3. Articolul 14 se completează cu literele x) și y) cu următorul cuprins:”.

Articolul se va completa cu o prevedere nouă, după cum urmează:

„La articolul 39 alineatul (4) litera d) și la articolul 57 alineatul (1) litera e), cuvintele „de către Agenția de Mediu” se exclud.”

Se propune completarea după art. II cu un articol nou – art. III, după cum urmează:

„Art. III. – Anexa nr. 1 la Legea nr. 160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2011, nr. 170-175, art. 494), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Partea a II-a („Actele permisive care se încadrează în categoria autorizațiilor”) se completează cu poziția 601 cu următorul cuprins:

„601Autorizație de folosință a subsoluluiAgenția de MediuGratuitPentru cercetarea geologică a subsolului, colectarea materialelor mineralogice, paleontologice, a altor materiale de colecție și exploatarea instalației de gestionare a deșeurilor extractive – 5 ani;
pentru exploatarea substanțelor minerale utile, extragerea apelor subterane pentru îmbuteliere sau în scopuri curative, folosirea golurilor miniere – conform proiectului tehnologic pentru exploatarea și recultivarea acestuia, dar nu mai mult de 20 de ani, cu posibilitatea prelungirii pe perioade consecutive care să nu depășească 5 ani;
pentru depozitarea deșeurilor periculoase și a deșeurilor în subsol, organizarea obiectivelor geologice protejate de stat – nelimitat”

2. În partea a III-a („Actele permisive care se încadrează în categoria certificatelor”), pozițiile 25 și 26 se exclud.”

Astfel, articolele ce urmează vor fi renumerotate pentru a asigura consecutivitatea: art. III devine art. IV, art. IV devine art. V ș.a.m.d.

La art. III (Legea nr. 1515/1993 privind protecția mediului înconjurător):

În dispoziția de modificare, sursa de publicare a Legii nr. 1515/1993 se va indica după următorul model: „(Monitorul Oficial al Republicii Moldova, anul publicării, numărul Monitorului, numărul articolului)”. Obiecția este valabilă și în cazul art. VI, VII, IX, XI și XII (ce modifică Legea nr. 1538/1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat, Legea nr. 149/2006 privind fondul piscicol, pescuitul și piscicultura, Legea nr. 591/1999 cu privire la spațiile verzi ale localităților urbane și rurale, Legea nr. 277/2018 privind substanțele chimice, Legea nr. 368/2023 cu privire la activitatea meteorologică și hidrologică, Legea nr. 98/2022 privind calitatea aerului atmosferic).

Pentru asigurarea corectitudinii redactării, dispoziția introductivă de la pct. 1 va avea următorul cuprins:

„1. Se completează cu clauza de armonizare cu următorul cuprins:”.

În clauza de armonizare, se va indica numărul CELEX din actul juridic inițial „CELEX: 32011R0691”.

Pct. 2 din art. III se exclude.

Ținând cont că proiectul de lege prevede completarea Legii nr. 1515/1993 privind protecția mediului înconjurător cu două elemente structurale ordonate consecutiv, dispozițiile de la pct. 3 și 4 se vor comasa într-un singur punct. Totodată, în dispoziția de modificare, cuvântul „conținut” se va substitui cu cuvântul „cuprins”.

Norma de la pct. 3 va avea următorul cuprins:

„3. Se completează cu articolele 281 și 282 cu următorul cuprins:”.

La alin. (3), cuvântul „conducătorului” se va substitui cu cuvântul „șefului”, astfel cum este indicat în Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea Inspectoratului pentru Protecția Mediului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 548/2018.

Clasificatorul unic al funcțiilor publice, aprobat prin Legea nr. 155/2011, ierarhizează toate funcțiile publice după descrierea generică și cerințele specifice minime ale funcției, inclusiv după complexitatea sarcinilor și numărul minim de ani de experiență profesională necesară în domeniul de activitate, care servesc drept referință la proiectarea posturilor din autoritățile publice.

În acest context, în scopul uniformizării titlurilor funcțiilor publice conform cadrului normativ aferent managementului funcției publice, se propune revizuirea pe tot parcursul textului Legii nr. 1515/1993 privind protecția mediului înconjurător a termenilor „inspectorul principal de stat”/„inspectorii superiori de stat”/„inspectorii de stat”/„inspectorii principali zonali”/„inspectorii superiori zonali”/„inspectorii zonali ai mediului”, precum și a termenilor „inspectorul principal de stat al mediului” și „inspectorii principali raionali ai mediului” în conformitate cu Clasificatorul unic al funcțiilor publice, aprobat prin Legea nr. 155/2011.

La alin. (4), cuvintele „în vigoare” se exclud.

La art. 281 și 282, cuvintele „alerte de mediu”, la orice formă gramaticală, se vor substitui cu cuvintele „incidente de mediu”, la forma gramaticală corespunzătoare.

La art. 281 alin. (1), cuvintele „de mediu” se exclud.

La art. 281 alin. (2) și (3) și art. 282, cuvintele „inspector responsabil de reacție imediată la alertele de mediu”, la orice formă gramaticală, se vor substitui cu cuvintele „inspector din cadrul subdiviziunii care asigură reacția imediată la incidentele de mediu”, la forma gramaticală corespunzătoare.

În cuprinsul propus la art. 282 alin. (1):

- la lit. a), și anume în textul „a) să controleze nestingheriți orice obiectiv de pe teritoriul țării, indiferent de apartenența departamentală și forma de proprietate...”, cuvintele „nestingherit” și „apartenență departamentală” se vor exclude, iar cuvântul „obiectiv” se va substitui cu cuvântul „subiect”;

- lit. k) va avea următorul cuprins:

„k) să interzică acțiunile de utilizare a mijloacelor tehnice și a echipamentelor utilizate în activități de exploatare, transportare, depozitare și/sau prelucrare a resurselor naturale desfășurate ilegal”;

- după lit. l) se vor introduce două litere noi cu următorul cuprins:

„m) să solicite operațiuni de oprire a instalațiilor reglementate prin Legea nr. 227/2022 privind emisiile industriale în cazul accidentelor/incidentelor industriale sau activităților desfășurate ilegal;

n) să pătrundă în orice încăpere utilizată de întreprinzător în activitatea sa, în măsura în care aceasta este parte a obiectului incidentului de mediu, cu excepția domiciliului, în cazul în care lipsește permisiunea posesorului legal. În caz de necesitate, inspectorul va putea intra în domiciliu sau în încăperea asimilată domiciliului doar cu asistența poliției, în condițiile legii”;

- lit. m) va fi renumerotată „o)”.

Alin. (2) al art. 282 se va exclude.

Suplimentar la pct. 2, 3 și 4, cu referire la instituirea funcțiilor noi în cadrul Inspectoratului pentru Protecția Mediului și constituirea Instituției Publice Administrația Națională „Arii Naturale Protejate”, este de menționat că în proiect și în nota de fundamentare nu au fost incluse informații privind numărul de unități, statutul acestora (funcții suplimentare sau redistribuite), precum și nivelul salarial al acestora, întrucât la etapa elaborării bugetului de stat pentru anul 2026, mijloacele financiare necesare pentru remunerarea muncii angajaților din cadrul autorității publice finanțate de la bugetul de stat au fost planificate și alocate în limitele și pentru unitățile de personal real încadrate. Respectiv, pentru fiecare opțiune de instituire a unor funcții suplimentare, este important să se determine resursele financiare suplimentare pentru a asigura principiul de sustenabilitate financiară, cu respectarea cadrului de resurse prevăzute în bugetele componente ale bugetului public național.

Totodată, orice majorare a numărului de unități trebuie să fie precedată de o analiză funcțională, în baza căreia pot fi operate modificările respective, inclusiv prin identificarea funcțiilor cu atribuții similare în acest sens, care ar putea fi racordate la necesitățile stringente pentru asigurarea realizării sarcinilor expuse și în limitele alocațiilor aprobate în bugetele autorităților.

Cu referire la pct. 5, care introduce art. 292 în Legea nr. 1515/1993 privind protecția mediului înconjurător, în partea ce ține de constituirea Instituției Publice Administrația Națională „Arii Naturale Protejate”, constatăm necesitatea creării instituției/autorității responsabile de gestionarea ariilor naturale protejate, prevăzută în Agenda de reforme aferentă Planului de creștere al Republicii Moldova pentru anii 2025-2027, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 260/2025 (Reforma 5.3.6-8: Stoparea pierderii biodiversității, protejarea biodiversității și a ecosistemelor naturale). Așadar, ținând cont de funcțiile de bază stabilite pentru instituția menționată, considerăm oportună reglementarea respectivă în art. V din proiectul de lege, care prevede modificarea Legii nr. 1538/1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat.

Suplimentar, cu titlu de informare, se menționează că, potrivit proiectului de lege privind instituțiile publice, aprobat în prima lectură de Parlament (22 mai 2025), de la data publicării respectivei legi în Monitorul Oficial al Republicii Moldova până la data de 1 ianuarie 2027, se interzice constituirea de noi instituții publice. Mai mult decât atât, până la data de 1 iulie 2026, Cancelaria de Stat, în comun cu ministerele și alte autorități administrative centrale, va analiza instituțiile publice fondate prin prisma scopului, a funcțiilor și a activității acestora, luând în considerare prevederile legii privind instituțiile publice. În consecință, până la data de 1 octombrie 2026, fondatorii instituțiilor publice vor prezenta Guvernului spre aprobare proiecte de acte normative, care vor intra în vigoare la data de 1 ianuarie 2027: (i) privind reorganizarea sau dizolvarea instituțiilor publice a căror activitate nu corespunde scopului și funcțiilor instituției publice sau (ii) privind reorganizarea instituțiilor publice în societăți comerciale fondate de stat, în măsura în care instituția publică desfășoară activitate comercială.

Totodată, la 29 decembrie 2025, Parlamentul a adoptat Legea nr. 327 privind modificarea unor acte normative (ce vizează îmbunătățirea managementului finanțelor publice), prin care a fost modificată Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr. 181/2014. Un obiectiv de modificare a legii respective îl constituie asigurarea aplicării procedurilor unice în managementul financiar bugetar prin definirea statutului instituției în funcție de sursele de finanțare: (i) venituri bugetare sau (ii) integral venituri proprii.

În acest context, instituția publică finanțată din veniturile bugetare va avea statut de instituție bugetară, iar gestionarea finanțelor de către instituția respectivă este aliniată la principiile, regulile și procedurile stabilite prin Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr. 181/2014. Normele menționate mai sus vor fi aplicabile la elaborarea și aprobarea bugetului instituției publice începând cu procesul bugetar pentru anul 2027. Concomitent, legea prevede și principiile de gestionare a finanțelor de către instituțiile publice finanțate integral din veniturile proprii.

Pentru asigurarea corectitudinii redactării, dispoziția de modificare de la pct. 4 va avea următorul cuprins:

„4. Capitolul III se completează cu secțiunea 32 cu următorul cuprins:”.

De asemenea, se va ține cont de faptul că secțiunea constituie un element de structură complex al actului normativ, prin urmare nu poate fi constituită dintr-un singur articol.

Sub aspect redacțional, la alin. (2), cuvintele „sunt următoarele” se vor indica la un singur alineat la alin. (2), iar la alin. (3), cuvântul „constituire” se va exclude ca fiind excedentar.

La art. 292 alin. (1), după cuvintele „În scopul asigurării implementării politicii în domeniul conservării” se va introduce textul „ , administrării și”.

La alin. (2):

lit. a) va avea următorul cuprins:

„a) administrarea, gestiunea, supravegherea și protecția fondului ariilor naturale protejate, peisajelor protejate, coridoarelor ecologice, siturilor Emerald, siturilor Natura 2000, altor habitate naturale”;

la lit. f), se propune substituirea textului „situri Emerald și Natura 2000” cu textul „elementele Rețelei Ecologice Naționale, siturile Rețelei Emerald și siturile Rețelei Natura 2000”;

la lit. h), după cuvintele „cooperarea cu” se vor introduce cuvintele „autoritățile publice locale și”.

Dat fiind că prin proiect se propune completarea Legii nr. 1515/1993 privind protecția mediului înconjurător cu capitolele VIII1 și VIII2, pentru asigurarea corectitudinii redactării, dispoziția de modificare a pct. 5 se va reda după cum urmează:

„5. Se completează cu capitolele VIII1 și VIII2 cu următorul cuprins:”.

La pct. 5, în partea ce se referă la art. 865 alin. (2), textul „Sistemul de Conturi de Mediu-Economie (SEEA)” se va substitui cu textul „Sistemul de Contabilitate Economie-Mediu (SEEA)”, pentru redarea corectă a denumirii internaționale a SEEA.

La art. 867 alin. (3), după textul „Lista persoanelor juridice înregistrate în EMAS” se va introduce textul „în termen de 15 zile lucrătoare de la data depunerii cererii”.

Potrivit art. 44 alin. (4) din Legea nr. 100/2017 cu privire la actele normative, „Pentru proiectele actelor normative de modificare cu relevanță UE, clauza de armonizare se inserează în proiectul actului normativ de modificare și, după caz, se completează clauza de armonizare a actului normativ de bază cu trimiteri la noile acte juridice europene transpuse sau cu noi trimiteri la elementele structurale ale actului UE transpus.” Având în vedere reglementarea normativă enunțată și ținând cont că art. 867 transpune art. 1 din Regulamentul (CE) nr. 1221/2009, clauza de armonizare a proiectului de lege și a Legii nr. 1515/1993 se va completa cu referința la Regulamentul (CE) nr. 1221/2009.

Art. III se va completa cu o prevedere nouă cu următorul cuprins:

„Se completează cu art. 901 cu următorul cuprins:

„Art. 901. – Încălcarea, neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a prezentei legi atrage răspunderea persoanei juridice în conformitate cu prevederile Legii nr. 107/2025 privind răspunderea de mediu în legătură cu prevenirea și repararea daunelor aduse mediului.”

La art. IV (Legea regnului vegetal nr. 239/2007):

La pct. 1, prin care se modifică art. 8: dacă se face trimitere la mai mult de două elemente structurale consecutive, enumerarea se redă după următorul exemplu: „lit. b)-e)”.

Având în vedere regulile tehnicii legislative, la pct. 1, cuvintele „se exclud” se vor substitui cu cuvintele „se abrogă” (obiecție similară și la art. VI pct. 1, art. VII pct. 1 lit. a) din proiect).

La pct. 2, ce prevede completarea cu art. 81:

în dispoziția de modificare, cuvintele „un nou articol” se vor substitui cu textul „articolul 81”;

la lit. a), textul „RM-UE” se va substitui cu textul „Republica Moldova-Uniunea Europeană”;

la lit. b), c) și e), se propune substituirea cuvintelor „domeniul utilizării și protecției regnului vegetal” cu cuvintele „domeniul folosinței și protecției regnului vegetal”, având în vedere că această denumire este folosită pe tot parcursul textului legii, iar Agenția de Mediu realizează în fapt o activitate de reglementare a folosinței obiectelor regnului vegetal, conform tipurilor de folosință expres stabilite la art. 22 din Legea regnului vegetal nr. 239/2007;

lit. d) va avea următorul cuprins:

„d) înregistrează colecții de plante din flora sălbatică și ține registrul de stat al acestor colecții”;

la lit. f), se propune substituirea textului „permisele și certificatele privind comerțul internațional cu specii sălbatice de floră pe cale de dispariție (CITES)” cu textul „permis/certificat privind comerțul internațional cu specii sălbatice de faună și floră pe cale de dispariție (CITES)”;

se propune excluderea lit. h), având în vedere că obiectul Legii regnului vegetal nr. 239/2007 ține de domeniul conservării, protecției, restabilirii și folosinței obiectelor regnului vegetal, și nicidecum a resurselor biologice acvatice și cinegetice, a căror protecție face obiectul relațiilor reglementate de alte acte normative speciale din domeniul regnului animal, piscicol și cinegetic;

la lit. î), cuvintele „autorităților publice locale” se vor substitui cu cuvintele „autorităților administrației publice locale”, ținând cont de prevederile Legii nr. 436/2006 privind administrația publică locală (obiecție similară și la art. XII, care se referă la art. 13 lit. i) din Legea nr. 98/2022 privind calitatea aerului atmosferic);

la lit. i), textul „autoritate de gestiune CITES” se va substitui cu textul „organ de gestiune CITES”, în conformitate cu denumirea stabilită în art. 2 din Legea nr. 1246/2000 pentru aderarea Republicii Moldova la Convenția privind comerțul internațional cu specii sălbatice de faună și floră pe cale de dispariție (CITES) și cu denumirea aprobată prin art. 4 din Legea regnului vegetal nr. 239/2007;

la lit. k), cuvintele „a speciilor alohtone” se vor substitui cu cuvintele „a speciilor alogene”;

în cuprinsul art. 81, literele însemnate cu diacritice se vor renumerota cu litere latine (a se vedea art. 51 alin. (6) din Legea nr. 100/2017 cu privire la actele normative).

La pct. 3, ce modifică art. 15 alin. (3), în referința la „Agenția de Mediu” se va utiliza termenul „cuvintele” în loc de „textul”. Obiecția este valabilă și pentru pct. 4, 5 și 6; pct. 1 și 2 de la art. V; pct. 2 și 4 de la art. VII).

La art. V (Legea nr. 1538/1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat):

În contextul recomandării de la art. III cu referire la Instituția Publică Administrația Națională „Arii Naturale Protejate”, se propune transferarea prevederilor art. 292, propus la pct. 5 din proiectul de lege, precum și revizuirea prevederilor propuse în art. 292 alin. (1) din proiectul de lege prin prisma prevederilor art. 14 alin. (1) din Legea nr. 98/2012 privind administrația publică centrală de specialitate, potrivit cărora pentru asigurarea implementării politicii statului în anumite subdomenii sau sfere din domeniile de activitate care îi sunt încredințate unui minister, în subordinea acestuia pot fi create autorități administrative cu forma de organizare juridică de agenții, servicii de stat și de inspectorate de stat.

De menționat că, potrivit art. 4 și 19 din Legea nr. 1538/1998, fondul ariilor naturale protejate de stat include categorii de obiecte și complexe naturale precum rezervațiile științifice, parcurile naționale, rezervațiile biosferei, grădinile dendrologice și grădinile zoologice, care au statut de persoană juridică. Totodată, art. 14 lit. b) stipulează că autoritatea centrală gestionează ariile naturale cu regim special de protecție, prevăzute la art. 4 alin. (1) pct. 1) lit. a). Respectiv, titlul III din legea indicată reglementează regimul de administrare a fondului ariilor naturale protejate de stat.

Subsecvent, funcțiile de bază ale instituției publice stipulate la art. 292 alin. (2) vor fi revizuite, inclusiv pentru a evita suprapunerea unor competențe cu cele ale altor entități publice. Spre exemplu, promovarea turismului este o competență expresă a Instituției Publice Oficiul Național al Turismului, stabilită în art. 62 din Legea nr. 352/2006 cu privire la organizarea și desfășurarea activității turistice în Republica Moldova.

Se recomandă intervenții adiționale în Legea nr. 1538/1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat pentru a asigura utilizarea conformă a denumirilor entităților publice stipulate la art. 14 lit. n) și o), art. 84 și art. 96 alin. (3) prin prisma Hotărârii Guvernului nr. 959/2023 cu privire la organizarea și funcționarea Agenției Geodezie, Cartografie și Cadastru (restructurarea domeniului geodezie, cartografie și cadastru și modificarea unor acte normative), a Hotărârii Guvernului nr. 485/2022 cu privire la reorganizarea prin fuziune (absorbție) a unor instituții din domeniile educației, cercetării și inovării și modificarea unor hotărâri ale Guvernului și a Hotărârii Guvernului nr. 150/2010 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea și funcționarea Agenției „Moldsilva”, structurii și efectivului-limită ale aparatului central al acesteia.

Articolul se va completa cu o prevedere nouă după cum urmează:

„Articolul 98 se completează cu alineatul (3) cu următorul cuprins:

«(3) Pentru atragerea la răspunderea de mediu se aplică prevederile Legii nr. 107/2025 privind răspunderea de mediu în legătură cu prevenirea și repararea daunelor aduse mediului.»”

La art. VI (Legea nr. 149/2006 privind fondul piscicol, pescuitul și piscicultura):

La pct. 2:

lit. d) va avea următorul cuprins:

„d) implementează măsurile necesare de populare a obiectivelor acvatice piscicole naturale cu specii de pești, conform recomandărilor instituțiilor științifice de profil, în limitele bugetului stabilit în acest sens”;

la lit. e), după cuvintele „concursul entităților” se va introduce textul „subiecți ai domeniului cercetării și inovării,”.

La pct. 3, propunerea de modificare a art. 36 alin. (3) se va exclude.

La art. VII (Legea nr. 591/1999 cu privire la spațiile verzi ale localităților urbane și rurale):

La pct. 1 lit. b), cuvintele „un nou articol” se vor substitui cu textul „articolul 91”. Totodată, în cuprinsul propus la art. 91: articolul se va completa cu alineatul introductiv; la lit. d) și e) se vor exclude referințele la hotărârile Guvernului, pornind de la prevederile art. 55 alin. (3) din Legea nr. 100/2017 cu privire la actele normative, potrivit cărora nu se admite trimiterea la un act normativ de nivel inferior (valabil pentru toate cazurile similare din proiect, spre exemplu, art. XII pct. 4, ce vizează modificarea art. 13 din Legea nr. 98/2022 privind calitatea aerului atmosferic).

De asemenea, se propune comasarea pct.3 și 4, întrucât au același obiect de reglementare.

La pct. 6, textul „La art. 29 alin. 1” se va substitui cu textul „La art. 29 pct. 1)”, iar textul „lit.” se va exclude ca fiind excedentar.

Pct. 9, care propune modificări în art. 35 alin. (1) prin excluderea responsabilității autorității centrale de mediu pentru reducerea suprafețelor verzi, urmează a fi revizuit, deoarece art. 34 din aceeași lege stipulează expres că asigurarea integrității și a dezvoltării spațiilor verzi constituie una dintre sarcinile de bază ale autorității centrale pentru mediu, precum și ale autorităților publice locale.

La art. VIII (Legea regnului animal nr. 439/1995):

Art. VIII este constituit dintr-un singur punct, prin urmare acesta nu se va numerota. Nota de fundamentare se va completa cu condițiile ce au impus modificarea Legii regnului animal nr. 439/1995.

La art. X (Legea nr. 74/2024 privind acțiunile climatice):

Modificarea propusă pentru art. 23 se va expune în redacție nouă, după cum urmează:

„La articolul 23:

în denumire, cuvintele „instituției de monitorizare a mediului” se substituie cu cuvintele „Instituției Publice Autoritatea de Meteorologie și Monitoring de Mediu”;

în dispoziția introductivă, cuvintele „Instituția de monitorizare a mediului” se substituie cu cuvintele „Instituția Publică Autoritatea de Meteorologie și Monitoring de Mediu”.

Articolul se va completa cu modificări noi, după cum urmează:

„La articolul 49, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

«(1) La aprobarea desfășurării activităților prevăzute în anexa nr. 1, în autorizația integrată de mediu sau în autorizația de mediu se include în mod obligatoriu componenta privind emisiile de gaze cu efect de seră (GES), în conformitate cu prevederile Legii nr. 227/2022 privind emisiile industriale. Autorizațiile integrate de mediu și autorizațiile de mediu se emit cu respectarea cerințelor prevăzute la pct. 7 din Regulamentul privind monitorizarea, raportarea și verificarea emisiilor de gaze cu efect de seră provenite de la instalațiile staționare și activitățile din domeniul aviației, aprobat de Guvern, iar autorizațiile emise anterior, considerate valabile în temeiul art. 61 din Legea nr. 227/2022 privind emisiile industriale, se modifică în conformitate cu aceste cerințe.»”

Se completează cu articolul 62 cu următorul cuprins:

„Articolul 62. Dispoziții tranzitorii

Autorizațiile emise anterior, considerate valabile în temeiul art. 61 din Legea nr.227/2022 privind emisiile industriale, se modifică în temeiul art. 49 alin. (1), în termen de trei luni de la data publicării amendamentelor la prezenta lege.”

Modificarea art. 49 alin. (1) din Legea nr. 74/2024 privind acțiunile climatice va permite înlăturarea deficiențelor existente în funcționarea efectivă a sistemului de monitorizare, raportare și verificare a emisiilor de gaze cu efect de seră. Aceasta se va realiza prin instituirea obligației ca operatorii instalațiilor staționare să actualizeze autorizațiile pentru emisia în atmosferă a poluanților proveniți de la surse fixe, autorizații emise în baza unor cerințe depășite, a căror valabilitate a fost extinsă potrivit art. 61 din Legea nr. 227/2022 privind emisiile industriale.

Activitățile legate de emisiile de gaze cu efect de seră, prevăzute în Legea nr. 74/2024 privind acțiunile climatice, sunt parte integrantă a autorizației integrate de mediu sau a autorizației de mediu, reglementate prin Legea nr. 227/2022 privind emisiile industriale, care stabilește o perioadă de tranziție până în anul 2028. În această perioadă, autorizațiile existente își păstrează valabilitatea, însă ele nu reflectă noile cerințe referitoare la monitorizarea, raportarea și verificarea emisiilor de gaze cu efect de seră, transpuse în conformitate cu standardele Uniunii Europene prin Legea nr.74/2024 privind acțiunile climatice și prin Regulamentul privind monitorizarea, raportarea și verificarea emisiilor de gaze cu efect de seră provenite de la instalațiile staționare și activitățile din domeniul aviației, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.575/2024, intrat în vigoare în noiembrie 2025.

Prin urmare, se propune modificarea art. 49 alin. (1) din Legea nr. 74/2024 privind acțiunile climatice pentru a impune operatorilor instalațiilor staționare obligația de a actualiza autorizațiile respective, asigurând astfel funcționarea eficientă a sistemului de monitorizare, raportare și verificare a emisiilor de gaze cu efect de seră.

Completarea Legii nr. 74/2024 privind acțiunile climatice cu un articol referitor la dispozițiile tranzitorii va asigura aplicarea eficientă a sistemului de monitorizare, raportare și verificare a emisiilor de gaze cu efect de seră provenite de la instalațiile staționare, prin stabilirea unui termen de trei luni. Acest termen este propus pentru depunerea planului de monitorizare, document care constituie temeiul pentru emiterea sau actualizarea autorizației și care necesită examinarea și aprobarea de către Agenția de Mediu. Stabilirea acestui termen ia în considerare atât durata necesară pentru procedurile administrative de examinare și aprobare, cât și termenul de intrare în funcțiune a monitorizării emisiilor de gaze cu efect de seră începând cu luna ianuarie 2027, conform prevederilor Planului de creștere pentru Republica Moldova.

La art. XI (Legea nr.368/2023 cu privire la activitatea meteorologică și hidrologică):

În vederea armonizării terminologiei utilizate în Legea nr. 368/2023 cu privire la activitatea meteorologică și hidrologică, se propune următoarea modificare: pe tot parcursul textului legii, cuvintele „Instituția publică competentă în domeniul meteorologiei și hidrologiei”, la orice formă gramaticală, se vor substitui cu cuvintele „Instituția Publică Autoritatea de Meteorologie și Monitoring de Mediu”, la forma gramaticală corespunzătoare.

La art. 1 alin. (1) și art. 2, după textul „activitatea meteorologică și hidrologică/activități meteorologice, hidrologice” se va introduce textul „ , precum și monitoringul de mediu, în limitele competențelor stabilite de Guvern”.

Se propune completarea art. 4 din Legea nr. 368/2023 cu privire la activitatea meteorologică și hidrologică cu următoarele noțiuni:

„date de monitoring de mediu – valori ale parametrilor care descriu calitatea elementelor de mediu într-un anumit loc și timp, obținute în cadrul monitoringului de mediu, în modul stabilit de Guvern”;

„monitoring de mediu – proces de observație, măsurare, colectare, înregistrare, prognozare și interpretare a datelor privind starea și evoluția elementelor de mediu (aer, apă, sol, climă, biodiversitate etc.), în vederea evaluării sistematice a dinamicii caracteristicilor calitative ale elementelor de mediu, pentru cunoașterea stării de calitate și a semnificației ecologice a acestora, precum și analizei evoluției și a implicațiilor sociale ale schimbărilor produse, care fundamentează adoptarea măsurilor necesare”.

Art. 7 se va completa cu lit. s) cu următorul cuprins:

„s) organizează și realizează monitoringul de mediu și asigură colectarea, prelucrarea, analiza, stocarea și diseminarea datelor aferente, în modul stabilit de Guvern”.

La articolul 24:

denumirea se va completa cu textul „ , precum și la datele de monitoring de mediu”;

alin. (2) și (3) vor avea următorul cuprins:

„(2) Publicul are acces liber și gratuit la datele și informațiile meteorologice, hidrologice și de monitoring de mediu disponibile, inclusiv în format electronic și cele obținute în trecut, aflate în posesia Instituției Publice Autoritatea de Meteorologie și Monitoring de Mediu.

(3) Datele prevăzute la alin. (2) pot fi furnizate contra unei plăți ce nu depășește cheltuielile suportate de furnizor pentru selectarea și colectarea informației, perfectarea copiilor, expedierea acestora solicitantului și/sau pentru traducerea informației la cererea solicitantului, în conformitate cu legislația privind accesul la informațiile de interes public și în modul stabilit de Guvern.”

La art. XII (Legea nr. 98/2022 privind calitatea aerului atmosferic):

Dispoziția de modificare de la pct. 1 se va expune în felul următor:

„1. La articolul 5, alineatul (2) va avea următorul cuprins:” (obiecție valabilă și pentru pct. 2-13).

La art. 5, alin. (2) se va expune în redacție nouă, după cum urmează:

„(2) Identificarea și delimitarea zonelor și a aglomerărilor se efectuează de către Agenția de Mediu în baza datelor evaluării preliminare a calității aerului atmosferic colectate de către Instituția Publică Autoritatea de Meteorologie și Monitoring de Mediu, în conformitate cu Regulamentul privind monitorizarea și gestionarea calității aerului atmosferic, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 63/2025.”

În dispoziția de modificare de la pct. 2, textul „alin. (1)” se va substitui cu textul „litera l)”, conform structurii art. 8, propus spre modificare.

La art. 10, alin. (2) va avea următorul cuprins:

„(2) În cazul informării de către Instituția Publică Autoritatea de Meteorologie și Monitoring de Mediu despre existența riscului de depășire a pragului de alertă și/sau a pragului de informare, prevăzute în anexa nr. 2, Ministerul Sănătății, prin intermediul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, evaluează în regim de urgență riscurile pentru sănătatea populației și propune măsuri imediate și preventive care trebuie luate în vederea protecției sănătății populației.”

La pct. 4, cu referire la art. 13, se propun următoarele modificări:

la lit. c), după cuvintele „prezentei legi” se introduce textul „și inventarul național al emisiilor de poluanți atmosferici, însoțit de raportul aferent, în conformitate cu prevederile Convenției asupra poluării atmosferice transfrontaliere pe distanțe lungi”;

lit. e) va avea următorul cuprins:

„e) asigură funcționarea SNMGICA și SNIEPA”;

lit. f) se exclude;

se completează cu lit. g1) cu următorul cuprins:

„g1) elaborează metodologia privind evaluarea și validarea datelor de calitate a aerului atmosferic obținute în urma monitorizării calității aerului atmosferic”.

Art. 15 va avea următorul cuprins:

„Articolul 15. Instituția Publică Autoritatea de Meteorologie și Monitoring de Mediu

Instituția Publică Autoritatea de Meteorologie și Monitoring de Mediu are următoarele atribuții și responsabilități:

a) asigură administrarea RNMCA, inclusiv a stației de monitoring în context transfrontalier, conform Programului de cooperare pentru supravegherea și evaluarea transportului pe distanțe lungi al poluanților atmosferici în Europa (EMEP);

b) asigură funcționarea și dezvoltarea Laboratorului privind calitatea aerului din cadrul Laboratorului de Referință de Mediu;

c) prestează servicii de laborator privind calitatea aerului, servicii de monitoring al emisiilor de poluanți atmosferici la instalațiile aflate în gestiunea operatorilor economici (automonitorizare);

d) realizează, prin intermediul Laboratorului privind calitatea aerului din cadrul Laboratorului de Referință de Mediu, programele anuale de monitoring al calității aerului atmosferic;

e) stabilește amplasarea punctelor fixe de monitorizare și lista poluanților atmosferici evaluați în cadrul RNMCA și le consultă cu Agenția de Mediu;

f) stabilește și delimitează zonele de protecție ale punctelor fixe de măsurare a calității aerului atmosferic și informează autoritățile administrației publice locale și alte autorități competente pentru a fi incluse în documentele de amenajare a teritoriului și pentru a asigura respectarea regimului de protecție și funcționarea corectă a punctelor de măsurare;

g) transmite Agenției de Mediu, la solicitare, date și informații privind calitatea aerului atmosferic, obținute ca urmare a realizării programelor de monitoring al calității aerului atmosferic, în scopul întocmirii rapoartelor privind calitatea aerului atmosferic la nivel național și a inventarului național de emisii;

h) elaborează prognoze privind nivelul poluării aerului atmosferic;

i) informează Ministerul Sănătății despre existența riscului de depășire a pragului de alertă și/sau a pragului de informare în scopul identificării și evaluării riscurilor pentru sănătatea umană;

j) asigură informarea publicului și a autorităților publice interesate privind calitatea aerului atmosferic, nivelul de depășire a pragurilor de emisie, inclusiv în cazurile excepționale, elaborează avertizări și asigură difuzarea acestora operatorilor economici, conform cadrului normativ, în cazul manifestării nivelurilor înalte de poluare, inclusiv în situațiile în care este prognozată o sporire a concentrațiilor de poluanți cauzată de condiții meteorologice nefavorabile;

k) asigură acuratețea, corectitudinea și caracterul complet al datelor colectate și al informațiilor furnizate, precum și validarea primară a datelor obținute în urma implementării programelor de monitoring;

l) transmite, cu titlu gratuit, Agenției de Mediu informații cu privire la climatul zonelor și al aglomerărilor;

m) realizează prognoze meteorologice și le transmite, cu titlu gratuit, Agenției de Mediu în scopul aplicării planurilor privind calitatea aerului și al monitorizării efectelor măsurilor luate.”

La art. 19, alin. (2) va avea următorul cuprins:

„(2) Instituția Publică Autoritatea de Meteorologie și Monitoring de Mediu realizează monitoringul calității aerului atmosferic prin estimarea concentrațiilor de poluanți în comparație cu standardele și obiectivele calității aerului atmosferic stabilite în anexa nr. 2.”

La art. 24, alin. (1) se va expune în redacție nouă, după cum urmează:

„(1) Prin intermediul SNMGICA, Agenția de Mediu, în baza datelor furnizate de către Instituția Publică Autoritatea de Meteorologie și Monitoring de Mediu, evaluează nivelul de poluare a aerului atmosferic, asigurând supravegherea sistematică a concentrațiilor poluanților atmosferici prevăzuți în anexa nr. 1 partea I.”

La art. 25, alin. (1) va avea următorul cuprins:

„(1) Monitoringul calității aerului atmosferic în baza măsurărilor efectuate prin RNMCA se realizează de către Instituția Publică Autoritatea de Meteorologie și Monitoring de Mediu conform obiectivelor de calitate a datelor, criteriilor de agregare a datelor și a parametrilor statistici, precum și conform metodelor de referință prevăzute în anexa nr. 4, aprobate la nivel național.”

La art. 26, alin. (1) se va expune în redacție nouă, după cum urmează:

„(1) Măsurările concentrațiilor poluanților atmosferici în zone și aglomerări se efectuează de către Instituția Publică Autoritatea de Meteorologie și Monitoring de Mediu în puncte fixe, fie continuu, fie prin prelevări aleatorii, și numărul acestor măsurări trebuie să fie suficient pentru a permite determinarea nivelului concentrațiilor poluanților.”

La art. 32, alin. (1) va avea următorul cuprins:

„(1) Agenția de Mediu, Instituția Publică Autoritatea de Meteorologie și Monitoring de Mediu și Agenția Națională pentru Sănătate Publică asigură monitorizarea respectării nivelurilor concentrațiilor poluanților atmosferici sub valorile-limită și valorile-țintă prevăzute în anexa nr. 2, cu excepția ozonului, în scopul evitării, al prevenirii sau al reducerii efectelor dăunătoare asupra sănătății umane în ariile din zone și aglomerări.”

La art. 33, alin. (3) se va expune în redacție nouă, după cum urmează:

„(3) În vederea limitării emisiilor naționale anuale de dioxid de sulf, oxizi de azot, compuși organici volatili nemetanici, amoniac și particule fine în suspensie, rezultate din toate sursele de poluare, Agenția de Mediu, în baza datelor furnizate de către Instituția Publică Autoritatea de Meteorologie și Monitoring de Mediu, asigură monitorizarea și raportarea emisiilor și a impactului poluanților respectivi asupra mediului.”

Articolul 38 va avea următorul cuprins:

„Articolul 38. Informarea publicului

(1) Instituția Publică Autoritatea de Meteorologie și Monitoring de Mediu asigură informarea publicului și a instituțiilor interesate cu privire la calitatea aerului atmosferic, în conformitate cu anexa nr. 8, iar Agenția de Mediu, în baza datelor furnizate de către Autoritatea de Meteorologie și Monitoring de Mediu, asigură informarea publicului și a instituțiilor interesate cu privire la:

a) programul național de control al poluării atmosferice, prevăzut la art. 33 alin. (2);

b) planurile privind calitatea aerului și planurile de menținere a calității aerului, prevăzute la art. 36 și 37;

c) măsurile de protecție a aerului atmosferic, prevăzute la cap. V.

(2) Informațiile se pun la dispoziția publicului cu titlu gratuit, prin intermediul mijloacelor media ușor accesibile, și se plasează pe site-ul web oficial al Agenției de Mediu și al Instituției Publice Autoritatea de Meteorologie și Monitoring de Mediu.

(3) În cazul în care se depășește valoarea-limită și/sau pragul de alertă prevăzute în anexa nr. 2 sau are loc o poluare semnificativă transfrontalieră, Instituția Publică Autoritatea de Meteorologie și Monitoring de Mediu asigură neîntârziat informarea autorităților centrale pentru resursele naturale și mediu și publicul larg.”

La art. 41, alin. (1) va avea următorul cuprins:

„(1) În situația în care se depășește oricare dintre pragurile de alertă, valorile-limită sau valorile-țintă plus marja de toleranță corespunzătoare ori obiectivul pe termen lung, prevăzute în anexa nr. 2, din cauza transportului transfrontalier de poluanți atmosferici sau de precursori ai acestora, Instituția Publică Autoritatea de Meteorologie și Monitoring de Mediu identifică depășirile, stabilește cauza transfrontalieră a poluării și furnizează datele și analizele tehnice necesare. Agenția de Mediu coordonează, unde e cazul, elaborarea planurilor comune sau corelate de calitate a aerului, asigură integrarea datelor în documentele oficiale, facilitează cooperarea cu statele vecine și monitorizează aplicarea măsurilor potrivite pentru eliminarea acestor depășiri, care nu presupun costuri disproporționate.”

Se propune completarea proiectului cu cinci articole noi cu următorul cuprins:

„Art. XIII. – Articolul 19 din Legea nr. 94/2007 cu privire la rețeaua ecologică (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr. 90-93, art. 395), cu modificările ulterioare, va avea următorul cuprins:

„Articolul 19. Răspunderea pentru încălcarea legislației cu privire la rețeaua ecologică națională

Răspunderea de mediu survine în conformitate cu prevederile Legii nr. 107/2025 privind răspunderea de mediu în legătură cu prevenirea și repararea daunelor aduse mediului.”

Art. XIV. – Legea apelor nr. 272/2011 (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2024, nr. 46-49, art. 70), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 2, în definiția noțiunii „corp de apă de suprafață”, cuvintele „râu sau canal”, în ambele cazuri, se substituie cu textul „râu, pârâu sau canal”.

2. La articolul 42 alineatul (1), enunțul „Corpurile de apă unice și indivizibile proprietate a statului sau a unităților administrativ-teritoriale se transmit exclusiv în locațiune, prin organizare de licitații publice.” se substituie cu enunțul „Terenurile fondului apelor și construcțiile hidrotehnice proprietate a statului sau a unităților administrativ-teritoriale se transmit exclusiv în locațiune, prin organizare de licitații publice, sau, după caz, în comodat.”

3. La articolul 91, literele i), k) și l) se abrogă.

4. Se completează cu articolul 92 cu următorul cuprins:

„Articolul 92. Atribuțiile Instituției Publice Autoritatea de Meteorologie și Monitoring de Mediu

În domeniul monitoringului și protecției resurselor de apă, Instituția Publică Autoritatea de Meteorologie și Monitoring de Mediu are următoarele atribuții:

a) administrează rețeaua națională de monitoring al calității apelor de suprafață și subterane;

b) asigură funcționarea Laboratorului pentru calitatea apei și efectuează măsurări, analize și investigații privind calitatea apelor de suprafață și subterane în conformitate cu programele de monitoring al calității apelor de suprafață și subterane și/sau la solicitarea persoanelor fizice și juridice interesate;

c) realizează monitoringul și evidența sistematică a cantității și a calității apelor de suprafață, inclusiv a cursurilor de apă transfrontaliere, în cadrul rețelei naționale de monitoring, precum și furnizarea informațiilor hidrologice necesare pentru evaluarea stării resurselor de apă de suprafață;

d) efectuează monitoringul și evidența sistematică a apelor subterane, în cadrul rețelei naționale de monitoring, în vederea evaluării stării corpurilor de apă subterană și a identificării tendințelor semnificative și susținute de creștere a concentrațiilor de poluanți, în scopul atingerii obiectivelor de mediu.”

5. La articolul 192 alineatul (2), după cuvântul „evidența” se introduc cuvintele „caracteristicilor și a parametrilor tehnici ai”.

6. La articolul 23, alineatul (2) se completează cu litera i) cu următorul cuprins:

„i) producerea și furnizarea de ape recuperate destinate irigațiilor în agricultură”;

7. Articolul 24 se completează cu alineatul (3) cu următorul cuprins:

„(3) În cazul apariției unui deficit cantitativ al resurselor de apă, determinat de seceta hidrologică sau hidrogeologică, de diminuarea semnificativă a nivelurilor ori a debitelor de apă în corpurile de apă, Ministerul Mediului, la propunerea Instituției Publice Administrația Națională «Apele Moldovei», poate dispune (impune), pentru o perioadă determinată, măsuri temporare de restricționare a folosinței generale și/sau speciale a apei.”

8. Articolul 25:

se completează cu alineatul (33) cu următorul cuprins:

„(33) Pentru activitatea specificată la art. 23 alin. (2) lit. i), adițional la actele prevăzute la alin. (2) lit. a), b), d), e) și g) din același articol, solicitantul anexează:

a) descrierea procesului de epurare și deversare a apei în emisar;

b) descrierea cantității și a compoziției poluanților din apele deversate în emisar;

c) certificatul de acreditare a laboratorului de măsurare și monitorizare a volumului și a calității apelor deversate în emisar, pe care îl deține, sau contractul de prestări servicii cu un laborator acreditat în acest sens, în conformitate cu Legea nr. 235/2011 privind activitățile de acreditare și de evaluare a conformității;

d) planul de management al riscului legat de reutilizarea apei;

e) date privind clasa de calitate a apelor recuperate, tipurile de culturi irigate, metodele de irigare, locațiile intenționate pentru utilizarea apelor recuperate;

f) informații privind proiecte-pilot.”;

la alineatul (5), litera b) se completează cu textul „ , asigurând, după caz, schimbul de informații cu punctul de contact din statul în care apele recuperate sunt destinate utilizării”.

9. La articolul 27, alineatul (2) se completează cu litera g) cu următorul cuprins:

„g) planul de management al riscului legat de reutilizarea apei”.

10. Articolul 28 se completează cu alineatul (4) cu următorul cuprins:

„(4) În cazul emiterii autorizației de mediu pentru folosința specială a apei în scopul producerii și furnizării apelor recuperate destinate irigațiilor în agricultură, aceasta, suplimentar condițiilor prevăzute la alin. (1), (2) și (3), cuprinde următoarele informații:

a) clasa sau clasele de calitate a apelor recuperate și utilizarea în agricultură pentru care sunt permise apele recuperate, în conformitate cu Regulamentul privind cerințele minime pentru reutilizarea apei, aprobat de Guvern;

b) locul în care este autorizată utilizarea;

c) instalațiile de recuperare, inclusiv amplasarea instalației, datele de contact ale operatorului și volumul anual estimat al apelor recuperate care urmează să fie produse;

d) condițiile referitoare la cerințele minime de calitate aplicabile apelor recuperate destinate irigațiilor în agricultură;

e) oricare condiții referitoare la cerințele suplimentare impuse operatorului instalației de recuperare prevăzute în planul de management al riscului legat de reutilizarea apei;

f) oricare alte condiții necesare pentru a limita riscurile inacceptabile la adresa mediului și a sănătății umane și a celei animale, astfel încât orice risc să fie la un nivel acceptabil;

g) punctul de conformitate în care se vor efectua verificări pentru a verifica dacă operatorul și-a îndeplinit obligațiile în ceea ce privește calitatea apelor recuperate.”

11. La articolul 30, alineatul (1) se completează cu literele d)-g) cu următorul cuprins:

„d) a avut loc o modificare substanțială a capacității stației;

e) s-au modernizat echipamentele;

f) s-au adăugat noi echipamente sau procese;

g) au avut loc modificări ale condițiilor climatice sau de altă natură care afectează în mod semnificativ starea ecologică a corpurilor de apă de suprafață.”

12. Articolul 32 se completează cu alineatul (6) cu următorul cuprins:

„(6) Autorizația de mediu pentru folosința specială a apei poate fi modificată de către Agenția de Mediu, la solicitarea deținătorului, în cazul în care este necesară majorarea volumului de apă subterană autorizat pentru desfășurarea oricărei activități economice, cu menținerea termenului de valabilitate a autorizației, în limitele debitului exploatabil al sondei de apă subterană, cu respectarea condițiilor de exploatare durabilă a acviferului.”

13. Articolul 43 se completează cu alineatul (6) cu următorul cuprins:

„(6) Ministerul Mediului asigură elaborarea și transmiterea către Comisia Europeană, în conformitate cu obligațiile asumate de Republica Moldova, a unui raport privind implementarea măsurilor de protecție a apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole în condițiile stabilite prin regulamentul prevăzut la alin. (1). Primul raport va fi întocmit pentru o perioadă de patru ani de la data aderării la Republicii Moldova la Uniunea Europeană și, ulterior, din patru în patru ani.”

14. Articolul 49 se completează cu alineatele (5) și (6) cu următorul cuprins:

„(5) Ministerul Mediului asigură transmiterea către Comisia Europeană, în conformitate cu obligațiile asumate de Republica Moldova, a evaluărilor preliminare ale riscului de inundații, a hărților de hazard și a hărților de risc de inundații, precum și a planurilor de gestionare a riscurilor de inundații, inclusiv a revizuirilor și, după caz, a actualizărilor acestora, în termen de cel mult trei luni de la data aprobării sau finalizării acestora, potrivit prezentei legi.

(6) Ministerul Mediului informează Comisia Europeană cu privire la oricare alte decizii relevante legate de implementarea prevederilor prezentului articol și pune la dispoziție informațiile necesare referitoare la aceste decizii în termenul prevăzut la alin. (5).”

15. La articolul 58:

articolul unic devine alineatul (1);

se completează cu alineatul (2) cu următorul cuprins:

„(2) Răspunderea de mediu survine în conformitate cu prevederile Legii nr. 107/2025 privind răspunderea de mediu în legătură cu prevenirea și repararea daunelor aduse mediului.”

16. Articolul 60 se completează cu alineatele (3), (4) și (5) cu următorul cuprins:

„(3) În situația în care este identificată o problemă cu impact asupra gestionării apelor, în special una ce vizează poluarea transfrontalieră și care depășește capacitatea de soluționare a Republicii Moldova, Ministerul Mediului asigură raportarea acesteia către Comisia Europeană, statele vecine interesate, precum și către organizațiile internaționale relevante, formulând recomandări pentru soluționare în cadrul mecanismelor de cooperare internațională.

(4) În vederea asigurării coordonării administrative eficiente în cadrul districtelor bazinelor hidrografice, inclusiv al districtelor bazinelor hidrografice internaționale, Ministerul Mediului transmite Comisiei Europene informațiile privind autoritățile competente cu atribuții în gestionarea resurselor de apă, care includ denumirea și adresa oficială, precum și datele de contact, zona geografică a districtului hidrografic, cu descrierea precisă a granițelor și hărți în format GIS; statutul juridic al autorității competente și, dacă este necesar, un rezumat sau o copie a statutului acesteia, a actului de constituire sau a unui document legal echivalent, responsabilitățile juridice și administrative, inclusiv rolul autorității competente în cadrul fiecărui district hidrografic; lista autorităților coordonate (dacă acționează ca organ de coordonare), cu un rezumat al relațiilor instituționale; un rezumat al relațiilor instituționale internaționale pentru asigurarea coordonării districtului hidrografic care se întinde pe teritoriul mai multor state sau pe teritoriul unei țări terțe și informează Comisia Europeană cu privire la orice modificare a acestor informații.”

17. Articolul 62 se completează cu alineatul (2)1 cu următorul cuprins:

„(21) Ministerul Mediului asigură informarea Comisiei Europene, în conformitate cu obligațiile asumate de Republica Moldova, cu privire la actele normative adoptate în domeniul reglementat de prezenta lege.”

Art. XV. – Articolul 16 din Legea nr. 132/2012 privind desfășurarea în siguranță a activităților nucleare și radiologice (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr. 229-233, art. 739), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Denumirea va avea următorul cuprins:

„Competența Instituției Publice Autoritatea de Meteorologie și Monitoring de Mediu”.

2. Textul „Autoritatea administrației publice centrale în domeniul mediului, prin intermediul Serviciului Hidrometeorologic de Stat, efectuează:” se substituie cu textul „Instituția Publică Autoritatea de Meteorologie și Monitoring de Mediu efectuează:”.

3. Se completează cu litera e) cu următorul cuprins:

„e) prezintă Agenției de Mediu date și informații privind radioactivitatea mediului, obținute în urma implementării programelor de monitorizare a radioactivității mediului”.

Art. XVI. – La articolul 7 alineatul (6) din Legea nr. 209/2016 privind deșeurile (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr. 260-263, art. 373), cu modificările ulterioare, textul „Laboratorul de referință, stabilit de către Agenția de Mediu” se substituie cu cuvintele „Laboratorul de Referință de Mediu din cadrul Instituției Publice Autoritatea de Meteorologie și Monitoring de Mediu”.

Art. XVII. – Articolul 27 la Legea nr.107/2025 privind răspunderea de mediu în legătură cu prevenirea și repararea daunelor aduse mediului (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2025, nr. 328, art. 372) se modifică după cum urmează:

1. Alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„(1) Prezenta lege intră în vigoare la data de 30 mai 2026.”

2. La alineatul (2), textul „în termen de 24 de luni de la data publicării” se substituie cu cuvintele „până la data intrării în vigoare a”.”

La art. XIII, privind intrarea în vigoare a legii, se recomandă revizuirea acestuia, întrucât Codul subsolului nr. 246/2024 intră în vigoare la data de 29 mai 2026, iar modificările aduse unui act normativ nu pot intra în vigoare înaintea actului de bază pe care îl modifică. În consecință, se va completa cu o prevedere suplimentară prin care se va stabili că și modificarea propusă la anexa nr. 1 la Legea nr. 160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător va intra în vigoare la aceeași dată – 29 mai 2026.

La nota de fundamentare:

La compartimentul 4 subpct. 4.2 ,,Impactul financiar și argumentarea costurilor estimative” din nota de fundamentare la proiect, afirmația că implementarea prevederilor proiectului nu necesită cheltuieli suplimentare de la bugetul de stat nu este argumentată. Modificările propuse, inclusiv în structură, majorarea unităților de personal sau instituirea unor posturi/funcții noi ar putea genera costuri suplimentare de la bugetul de stat pentru salarizarea acestora, costuri care nu sunt estimate și justificate în nota de fundamentare.

Nota de fundamentare urmează a fi completată cu impactul financiar asupra bugetelor componente ale bugetului public național, defalcat pe ani bugetari, cu indicarea costurilor necesare pentru punerea în aplicare a actelor normative, inclusiv a surselor de finanțare – resurse de la partenerii de dezvoltare, economii identificate în cadrul bugetelor actuale – și, după caz, cu prezentarea informațiilor privind veniturile generate sau ratate ca urmare a noilor reglementări.

Adițional, proiectul de lege conține prevederi care permit implicarea inspectorilor de mediu responsabili de asigurarea funcționalității mecanismului de reacție imediată la alertele de mediu în activități de muncă suplimentare, inclusiv peste orele de program și în zile nelucrătoare. Aceste prevederi pot genera costuri suplimentare, care nu sunt estimate și argumentate în nota de fundamentare.

Constituirea unor instituții publice noi, extinderea competențelor Agenției de Mediu în diferite domenii, precum și instituirea funcției de inspector responsabil de reacție imediată la alertele de mediu în cadrul Inspectoratului pentru Protecția Mediului vor avea impact financiar asupra bugetului, care nu este estimat și nu este prezentat în nota de fundamentare.

Precizarea potrivit căreia impactul va fi prezentat la etapa consultării proiectelor de hotărâri ale Guvernului elaborate în scopul organizării executării legii nu exclude necesitatea respectării cerințelor Legii nr. 100/2017 cu privire la actele normative.

În acest context, toate cheltuielile potențate aferente reorganizărilor propuse, creării de instituții noi și alte cheltuieli aferente modificărilor propuse urmează a fi estimate și argumentate în mod obligatoriu în nota de fundamentare.

Suplimentar, în tabelul de concordanță, la poziția care reflectă gradul de compatibilitate cu art. 1 din Regulamentul (UE) nr. 691/2011, se propune excluderea art. 866, întrucât acesta nu transpune art. 1 din regulamentul menționat, ci art. 3, fapt care este deja reflectat corespunzător la poziția aferentă gradului de compatibilitate cu art. 3 din același regulament.