pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 55/2024

HOTĂRÂRE nr. 793 din 27.11.2024 · GUVERNUL · publicat 14.12.2024
Modificat prin: HG694 din 15.10.25, MO529-531/16.10.25 art.693
Anexe publicate doar ca fișiere pe legis.md: anexa nr. 1, anexa nr. 2, anexa
pe legis.md
Trimiteri: 128 legate · 2 nerezolvateMonitorul Oficial: 22 trimiteri

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md. Subliniat punctat albastru-gri: o citare a Monitorului Oficial, un număr fără acces liber, deci fără legătură deocamdată.

Nerezolvate (2)
  • subpct.6.2 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • subpct.5.15 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act

În temeiul art.3 alin. (2), art.4 alin.(6), art.8 alin. (1) lit. a), art.10 alin. (2) și art.18 alin.(3) din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 55/2024 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2024, nr. 148-150, art. 213), Guvernul HOTĂRĂȘTE:

1. Se aprobă:

1.1. Regulamentul privind criteriile și modul de constituire a fondului cinegetic, conform anexei nr. 1;

1.2. Regulamentul privind reglementarea efectivului de animale de interes cinegetic în ariile naturale protejate de stat, conform anexei nr. 2;

1.3. Regulamentul privind normele de protecție și modul de reparare a prejudiciilor, conform anexei nr. 3;

1.4. Regulamentul privind organizarea și practicarea vânătorii, conform anexei nr. 4.

2. Se abrogă unele hotărâri ale Guvernului, conform anexei nr. 5.

3. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Ministerului Mediului.

4. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția punctului 1 din anexa nr. 5, care intră în vigoare la data de 15 februarie 2025.

PRIM-MINISTRU Dorin RECEAN

Contrasemnează:

Ministrul mediului Sergiu Lazarencu

Nr. 793. Chișinău, 27 noiembrie 2024.

Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr.793 /2024

REGULAMENT privind criteriile și modul de constituire a fondului cinegetic

Capitolul I

DISPOZIȚII GENERALE

1. Regulamentul privind criteriile și modul de constituire a unui fond cinegetic (în continuare – Regulament) stabilește consecutivitatea acțiunilor de constituire a unui fond cinegetic ca unitate de gospodărire cinegetică care reprezintă fauna de interes cinegetic și habitatele acesteia și asigură integritatea structurală stabilă a populațiilor speciilor de interes cinegetic.

2. Fondurile cinegetice se constituie de către administratorul fondului cinegetic național, Ministerul Mediului.

Capitolul II

CRITERIILE ȘI ORDINEA DE CONSTITUIRE A FONDURILOR CINEGETICE

3. Fondurile cinegetice se delimitează prin divizarea sau comasarea terenurilor care urmează a fi incluse într-un fond cinegetic, pe limite naturale și/sau administrative, inițial a terenurilor împădurite și ulterior a altor terenuri, cu excepția celor gestionate de parcurile naționale, rezervațiile biosferei și rezervațiile științifice/naturale, prevăzute în anexele nr. 1, nr. 2 și nr. 8 la Legea nr. 1538/1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat.

4. Parcurile naționale, rezervațiile biosferei și rezervațiile științifice/naturale își desfășoară activitatea cinegetică/reglementarea numerică în perimetrul existent, delimitat până la intrarea în vigoare a Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 55/2024.

5. Gestionarii ariilor naturale protejate de stat ‒ parcurile naționale, rezervațiile biosferei și rezervațiile științifice/naturale ‒ sunt obligați să respecte normele de protecție a culturilor agricole, a fondului forestier și a animalelor domestice din perimetrul ariei gestionate.

6. La constituirea unui fond cinegetic se respectă următoarele principii:

6.1. stabilitatea vânatului – trasarea limitelor fondului cinegetic astfel încât să asigure o cât mai mare stabilitate a vânatului în interiorul său;

6.2. limitele fondurilor cinegetice – în procesul de delimitare, limitele se stabilesc și se descriu astfel încât să fie ușor de identificat, ținând cont de următoarele aspecte detaliate:

6.2.1. pentru vânatul mare (cerb, căprior, mistreț), limitele se suprapun, pe cât este posibil, pe formele reliefului natural (culmi, creste, văi, râuri, pâraie etc.) sau pe forme artificiale stabile (drumuri, canale de irigare, linii electrice aeriene, conducte de gaze etc.);

6.2.2. aria de răspândire pe teren a grupărilor speciilor de vânat, care frecventează inclusiv terenuri din afara fondului forestier (vii, livezi, semănături de toamnă, pășuni, surse de apă etc.), precum și limitele de altitudine maxime (superioare) sau minime (inferioare) ale terenurilor în care se încadrează perimetrul fondului cinegetic;

6.2.3. pentru vânatul sedentar mic (iepure de câmp, fazan, potârniche), limitele fondului cinegetic trebuie să se suprapună, pe cât este posibil, pe limitele unităților administrativ-teritoriale, care nu trebuie să divizeze unitățile elementare de evidență cadastrală;

6.3. suprafața fondului cinegetic – cuprinde terenuri ale unei sau a mai multor unități administrativ-teritoriale,

6.4. structura de proprietate a terenurilor – fondurile cinegetice trebuie să se suprapună, după posibilitate, pe limitele blocului cadastral din care fac parte acestea. În acest sens, indiferent de categoria și forma de proprietate, terenul se include integral într-un singur fond cinegetic;

6.5. diversitatea folosirii terenurilor – pentru a asigura o hrană mai bogată și mai diversificată pentru vânatul ierbivor-plantivor se urmărește ca, în cadrul unui fond cinegetic, să existe cât mai multe categorii de folosință a terenurilor și, de regulă, acestea trebuie să se încadreze într-un singur etaj fitoclimatic, în funcție de factorii de mediu specifici și de vegetația care s-a format distinct în zona respectivă;

6.6. ordinea de constituire a fondurilor cinegetice – se constituie, în primul rând, fondurile cinegetice pentru vânatul mare, care își exercită funcțiile sale ecologice în habitate (teritorii) mari, conform necesităților biologice și teritoriale ale vânatului mare și tipului teritoriilor la care acesta s-a adaptat evolutiv. Fondurile cinegetice pentru vânatul sedentar mic se constituie ulterior și se conformează delimitărilor deja stabilite pentru fondurile cinegetice constituite pentru vânatul mare;

6.7. ponderea suprafeței productive a unui fond cinegetic – minimum 50% din suprafața cinegetic productivă a fondului cinegetic;

6.8. zona de liniște a fondului cinegetic – se constituie pe teritorii preponderent împădurite, pe o suprafață sau suprafețe care cumulativ nu depășesc minimum 10% și maximum 30% din suprafața productivă a fondului cinegetic, cu excepția fondurilor cinegetice care arondează teritoriile ariilor naturale protejate de stat, inclusiv zonele de protecție integrală sau parțială, în care este interzisă orice activitate recreativă și/sau economică etc. și zonele nucleu ale siturilor Emerald, unde limita maximă procentuală a zonei de liniște poate fi mai mare;

6.9. destinația și importanța fondului cinegetic – se stabilesc în funcție de valoarea speciilor de interes cinegetic pentru care se realizează gospodărirea cinegetică (valoarea economică, estetică, de conservare, educativă și de cercetare etc.). Se pot constitui fonduri cinegetice în care gospodărirea se bazează doar pe vânatul sedentar mic, pe vânatul mare sau fonduri cinegetice cu gospodărire cinegetică mixtă (vânat mic și vânat mare).

7. Stabilirea limitelor hotarelor fondului cinegetic și constituirea acestuia este precedată de un studiu de analiză, pentru:

7.1. precizarea categoriilor de folosință a terenurilor și elaborarea hărții/schemei fondului cinegetic;

7.2. concretizarea suprafeței totale a fondului cinegetic și stabilirea suprafeței terenurilor cinegetic productive și neproductive;

7.3. stabilirea componenței teritoriilor unităților administrativ-teritoriale (localitățile) din limitele hotarelor fondului cinegetic;

7.4. condițiile hidrologice;

7.5. obținerea altor date relevante pentru a fi consemnate în fișa fondului cinegetic, conform anexei la prezentul Regulament.

8. Harta-schemă a fondului cinegetic este elaborată de către administratorul fondului cinegetic și este reprezentată pe plan topografic la o scară adaptată dimensiunii și configurației fiecărui fond cinegetic, astfel încât să asigure vizibilitatea clară a limitelor acestora, și include:

[Pct.8 modificat prin HG694 din 15.10.25, MO529-531/16.10.25 art.693; în vigoare 16.10.25]

8.1. numărul și denumirea fondului cinegetic;

8.2. limitele ușor de descris și de identificat pe teren ale fondului cinegetic;

8.3. mărimea suprafeței fondului cinegetic;

8.4. suprafața cinegetic productivă a fondului cinegetic, care trebuie să depășească 50% din suprafața totală a fondului cinegetic;

8.5. suprafața cinegetic neproductivă a fondului cinegetic;

8.6. suprafața ariilor naturale protejate de stat;

8.7. zonele de liniște ale fondului cinegetic, după delimitarea acestora de către gestionarul fondului cinegetic în conformitate cu prevederile art. 4 alin (5) din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 55/2024.

[Pct.8 subpct.8.7. modificat prin HG694 din 15.10.25, MO529-531/16.10.25 art.693; în vigoare 16.10.25]

9. Semnele convenționale de pe harta-schemă a fondului cinegetic sunt înscrise (detaliate) în legendă, după cum urmează:

9.1. limitele fondului cinegetic – cu linie de culoare roșie;

9.2. pădurile – cu linie de culoare verde;

9.3. suprafețele cinegetic productive se vor prezenta în format de imagine satelitară;

[Pct.9 subpct.9.3. modificat prin HG694 din 15.10.25, MO529-531/16.10.25 art.693; în vigoare 16.10.25]

9.4. suprafețele cinegetic neproductive se vor colora cu gri;

9.5. limitele zonei de liniște – cu linie de culoare albastră;

9.6. ariile naturale protejate de stat prevăzute în anexele nr. 3-7, nr. 11 și nr. 13 din Legea nr. 1538/1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat se vor hașura cu roșu.

[Pct.9 subpct.9.6. introdus prin HG694 din 15.10.25, MO529-531/16.10.25 art.693; în vigoare 16.10.25]

10. Fișa fondului cinegetic este completată de către gestionarul fondului cinegetic și prezentată administratorului în termen de 6 luni de la data semnării contractului de folosință.

11. Bonitatea fondului cinegetic este stabilită în fișa fondului cinegetic pe baza evaluării capacității fondului cinegetic de reproducere a populației speciilor de faună de interes cinegetic și în funcție de asigurarea condițiilor de hrană, liniște și adăpost. Categoriile de bonitate se atribuie în funcție de capacitatea biogenică a fondului cinegetic (factori biologici, ecologici, geomorfologici, edafici, climatici etc.) ce influențează viața efectivelor speciilor de vânat și se consemnează în fișa fondului cinegetic de către gestionarul fondului cinegetic.

12. Modificările în fișa fondului și în harta-schemă a fondului cinegetic pot fi solicitate de către gestionar, în cazul implementării acțiunilor și măsurilor de îmbunătățire a managementului de gestionare a fondului cinegetic, considerate și justificate ca fiind indispensabile, precum și în cazul modificărilor de altă natură, care, prin evoluția lor, pot să schimbe sau au schimbat aspectele fizice în amplasament.

13. Modificările în fișa fondului cinegetic și în harta-schemă a fondului cinegetic sunt posibile doar în urma evaluării comprehensive a rezultatelor gestionării fondului cinegetic și a verificării pe teren a executării condițiilor stabilite în contractul de folosință, în perioada de gestiune sau la sfârșitul termenului contractului sau ori de câte ori se încheie un nou contract de folosință.

14. După atribuirea în gestiune a fondului cinegetic, datele privind gestionarul și numărul contractului de gestiune se înscriu în Registrul de evidență a fondurilor cinegetice, elaborat de administrator.

15. După atribuirea în gestiune a fondului cinegetic, gestionarul, în termen de 30 de zile, este obligat să anunțe în scris autoritățile administrației publice locale de nivelul întâi care se regăsesc în perimetrul fondului cinegetic gestionat despre constituirea fondului cinegetic și să transmită datele sale de contact (adresa, numărul de telefon și adresa de e-mail).

16. Gestionarii fondurilor cinegetice din fondul forestier și cei ai terenurilor din fondul forestier atribuite în folosință/arendă în scopuri de gospodărire cinegetică și/sau ai terenurilor de vânătoare atribuite de către autoritățile administrației publice locale, care sunt în raporturi juridice existente, încheiate până la intrarea în vigoare a Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr.55/2024, gestionează în continuare aceste terenuri, în coordonare cu administratorul fondului cinegetic național și poartă responsabilitate pentru protecția și folosirea rațională a resurselor cinegetice până la constituirea și atribuirea fondurilor cinegetice în folosință, în condițiile prezentului Regulament și ale cadrului normativ.

anexa

Anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr.793/2024

REGULAMENT privind reglementarea efectivului de animale de interes cinegetic în ariile naturale protejate de stat

Capitolul I

DISPOZIȚII GENERALE

1. Regulamentul privind reglementarea efectivului de animale de interes cinegetic în ariile naturale protejate de stat (în continuare – Regulament) stabilește metodele de reglementare și modul de aplicare a măsurilor de reglementare a efectivului de animale de interes cinegetic în ariile naturale protejate de stat, instituționalizate ‒ parcurile naționale, rezervațiile biosferei și rezervațiile științifice/naturale prevăzute în anexele nr. 1, nr. 2 și nr. 8 din Legea nr.1538/1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat, în scopul menținerii numărului de exemplare în parametrii optimi, al protecției faunei sălbatice și habitatelor acestora și al prevenirii pagubelor ce pot fi cauzate de animalele de interes cinegetic culturilor agricole, fondului silvic sau animalelor domestice.

2. Ariile naturale protejate de stat, instituționalizate ‒ monumentele naturii, rezervațiile naturale, rezervațiile peisajere, rezervațiile de resurse, ariile cu management multifuncțional, monumentele de arhitectură peisajeră și zonele umede de importanță internațională prevăzute în anexele nr.3, nr. 4, nr. 5, nr. 6, nr. 7, nr. 11 și nr.13 din Legea nr. 1538/1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat, se includ în fondurile cinegetice și se delimitează, după caz, ca zone de liniște.

3. Aplicarea măsurilor de reglementare a efectivului de animale de interes cinegetic se efectuează prin metode de menținere a efectivului populațiilor tuturor speciilor de animale la nivelul cerințelor ecologice și științifice, naționale și internaționale.

4. Speciile și numărul exemplarelor de animale de interes cinegetic care urmează a fi supuse reglementării numerice, metodele și modul de aplicare a măsurilor de reglementare se aprobă de către Ministerul Mediului.

Capitolul II

METODELE DE REGLEMENTARE ȘI MODUL DE APLICARE

5. Metodele de reglementare a efectivului de animale de interes cinegetic presupun acțiuni argumentate, efectuate în scopul menținerii numărului de exemplare în parametrii optimi, al protecției faunei sălbatice și habitatelor acestora, al menținerii echilibrului ecologic și al prevenirii pagubelor ce pot fi cauzate de animale de interes cinegetic culturilor agricole, silvice sau animalelor domestice.

6. Se stabilesc următoarele metode de reglementare a efectivului de animale de interes cinegetic, care se aplică pentru a atinge scopul propus de reglementare. Pentru mamiferele copitate se respectă obligatoriu consecutivitatea metodelor, excepție fiind specia mistreț (Sus scrofa):

6.1. capturarea ‒ extragerea unui număr de animale de interes cinegetic din anumite teritorii și popularea altor teritorii cu specia respectivă;

6.2. strămutarea ‒ ademenirea animalelor de interes cinegetic din anumite teritorii în alte teritorii adiacente;

6.3. extragerea prin împușcare.

7. Modul de aplicare a metodelor de reglementare a efectivului de animale de interes cinegetic:

7.1. capturarea ‒ se efectuează pe tot parcursul anului, cu excepția perioadei de reproducere, în scopul reducerii densității până la nivelul optim și al populării altor terenuri cu specia respectivă, în limita densității optime. Capturarea se realizează cu utilizarea plaselor și/sau a capcanelor autorizate sau prin imobilizarea animalelor, care presupune folosirea substanțelor imobilizatoare sau a tranchilizantelor;

7.2. strămutarea ‒ se efectuează pe tot parcursul anului, în scopul reducerii densității numărului de exemplare până la nivelul optim, cu ademenirea acestora în zone adiacente, prin administrarea hranei complementare în acele zone, crearea remizelor, amplasarea adăpătorilor, sărăriilor etc;

7.3. extragerea prin împușcare ‒ se efectuează conform perioadelor, per specie în parte, prevăzute în anexa nr. 1 la Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 55/2024, în scopul reducerii densității numărului de exemplare până la nivelul optim; se întreprinde în mod individual, cu respectarea regulilor de organizare și securitate la vânătoare. Pentru mamiferele copitate se efectuează doar dacă au fost epuizate metodele enumerate la subpct. 7.1 și 7.2 şi nu a fost atins rezultatul scontat, excepție fiind specia mistreț (Sus scrofa), prin următoarele metode:

7.3.1. la pândă;

7.3.2. la nadă;

7.3.3. la vizuină;

7.3.4. la dibuit;

7.3.5. prin ademenire.

8. La acțiunea de extragere prin împușcare se permite utilizarea armei de vânătoare cu țeava lisă și/sau ghintuită.

[Pct.8 modificat prin HG694 din 15.10.25, MO529-531/16.10.25 art.693; în vigoare 16.10.25]

9. Reglementarea numerică prin metodele prevăzute la pct.6, în condițiile pct.1, se organizează de către gestionarul ariei naturale protejate de stat (în continuare – gestionar) și se realizează de către angajații acesteia, personalul serviciului silvic și/sau de specialiști calificați în domeniul cinegeticii, cu respectarea prevederilor art.14-19 din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr.55/2024. Responsabil de respectarea prevederilor cadrului normativ cu incidență în domeniu, în procesul de desfășurare a acțiunilor de reglementare numerică a efectivului de animale de interes cinegetic, este gestionarul.

10. Reglementarea numerică prin metodele prevăzute la pct.6, în condițiile pct.2, se organizează și se efectuează de către gestionarul fondului cinegetic (în continuare – gestionar), conform reglementărilor Ministerului Mediului și ale planului de management al ariei naturale protejate de stat. Responsabil de respectarea prevederilor cadrului normativ cu incidență în domeniu, în procesul de desfășurare a acțiunilor de reglementare numerică a efectivului de animale de interes cinegetic, este gestionarul fondului cinegetic la care sunt arondate ariile naturale protejate de stat.

Capitolul III

APROBAREA METODEI DE REGLEMENTARE ȘI A NUMĂRULUI DE EXEMPLARE PROPUS REGLEMENTĂRII

11. Solicitarea de reglementare numerică a efectivului faunei de interes cinegetic, în condițiile pct.1, coordonată în scris cu consiliul științific, în cazul rezervațiilor științifice/naturale, și cu consiliul tehnico-ştiinţific, în cazul parcurilor naționale, se remite în scris de către gestionar către Ministerul Mediului:

11.1. solicitarea de reglementare numerică a efectivului faunei de interes cinegetic, prin metodele prevăzute la subpct. 6.1 și 6.2, se remite pe tot parcursul anului, cu excepția perioadei de reproducere a speciei care urmează a fi reglementată;

11.2. solicitarea de reglementare numerică a efectivului faunei de interes cinegetic, prin metoda prevăzută la subpct. 6.3, se remite cu minimum 30 de zile înainte de perioada în care vânătoarea este permisă la specia care urmează a fi reglementată.

12. Solicitarea de reglementare numerică a efectivului faunei de interes cinegetic va conține:

12.1. metoda de reglementare solicitată;

12.2. denumirea speciei (în limbile română și latină);

12.3. numărul real de exemplare conform ultimei evaluări a efectivelor;

12.4. numărul optim de exemplare pentru suprafața ariei naturale în cauză;

12.5. numărul exemplarelor propus reglementării, per specie în parte;

12.6. rezultatele investigațiilor de laborator, în cazul bolilor contagioase;

12.7. alte informații și date concludente.

13. În termen de până la 5 zile lucrătoare de la data înregistrării solicitării, Ministerul Mediului convoacă, după caz, Agenția „Moldsilva”, Institutul de Zoologie al Universității de Stat din Moldova și gestionarul și examinează în comun solicitarea privind reglementarea numerică.

14. În termen de până la 10 zile lucrătoare de la data finalizării examinării solicitării privind reglementarea numerică, Ministerul Mediului aprobă sau nu metoda de reglementare, modul de aplicare și numărul de exemplare supus reglementării per specie în parte.

15. În cazul în care Ministerul Mediului nu aprobă metoda de reglementare, modul de aplicare și numărul de exemplare supus reglementării per specie în parte, acesta informează în scris, argumentat, despre decizia luată, gestionarul Agenția „Moldsilva” și Institutul de Zoologie al Universității de Stat din Moldova, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, după caz.

16. Gestionarul, în termen de până la 10 zile lucrătoare de la data finalizării activităților de reglementare aprobate, informează în scris Ministerul Mediului referitor la rezultatele obținute ca urmare a acțiunilor de reglementare numerică.

17. Se interzice:

17.1. utilizarea capcanei cu pedală;

17.2. utilizarea glonțului unic de formă sferică și a alicelor cu diametrul mai mare de 5 mm;

17.3. utilizarea armelor de vânătoare cu țeava lisă, calibrul < 20x70 mm și a armelor de vânătoare cu țeava ghintuită, calibrul < .222 Rem pentru specia căprior și calibrul < 7 mm pentru speciile mistreț, muflon, cerb-comun, cerb- cu- pete și cerb-lopătar;

[Pct.17 subpct.17.3. în redacția HG694 din 15.10.25, MO529-531/16.10.25 art.693; în vigoare 16.10.25]

17.4. extragerea/reglementarea altor specii decât cele aprobate prin ordin al ministrului mediului;

17.5. extragerea/reglementarea unui număr mai mare de exemplare decât cel aprobat prin ordin al ministrului mediului;

17.6. aplicarea altei metode de reglementare decât metoda aprobată prin ordin al ministrului mediului;

17.7. reglementarea efectivului unor specii de animale în zonele strict protejate din cadrul rezervațiilor științifice/naturale, al rezervațiilor biosferei, al zonelor umede de importanță internațională și în zona A și B din cadrul parcurilor naționale, inclusiv prin trimiterea gonașilor în aceste zone.

Anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr.793/2024

REGULAMENT privind normele de protecție și modul de reparare a prejudiciilor

Capitolul I

DISPOZIȚII GENERALE

1. Regulamentul privind normele de protecție și modul de reparare a prejudiciilor (în continuare – Regulament) stabilește criteriile și reglementează modalitatea de evaluare și achitare a prejudiciului cauzat de fauna sălbatică culturilor agricole, silvice și/sau animalelor domestice.

2. În sensul prezentului Regulament, următoarele noțiuni principale semnifică:

2.1. animal domestic – se definește în sensul noțiunii „animal” din Legea zootehniei nr.412/1999;

2.2. culturi agricole – plantațiile agricole prelucrate, semănăturile și semințișurile din aceste plantații, culturile de plante legumicole, inclusiv din sere și solarii, toate plantațiile multianuale, pășunile semănate cu culturi furajere, care sunt utilizate pentru pășunat sau cosit;

2.3. culturi silvice – arborii, arbuștii sau arboreturile tinere provenite din regenerare naturală, semințișul natural și preexistent de pe suprafețele destinate reîmpăduririi, puieții și butașii din pepinierele și plantațiile silvice până la faza trecerii în starea de masiv (arboret cu vârsta vegetativă mai mică de 15 ani sau înălțime inferioară de 5 metri), alte plantații constituite în scop tehnic și economic atât pe terenurile fondului forestier, cât și în afara acestuia;

2.4. pagubă – rezultatul acțiunii de modificare a integrității fizice și a caracteristicilor fiziologice ale exemplarelor din speciile de floră din culturile agricole și silvice atât din fondul forestier, cât și din afara acestuia, ale animalelor domestice, cauzată de speciile de faună de interes cinegetic sau alt animal sălbatic, care afectează, prin vătămare sau distrugere, culturile și producția agricolă, silvică, inclusiv răspândesc boli, determină îmbolnăvirea, cu excepția epizootiilor, modifică starea fizică sau cauzează moartea animalelor domestice.

Capitolul II

OBLIGAȚII ȘI RECOMANDĂRI PRIVIND MĂSURILE DE PREVENIRE A CAUZĂRII PREJUDICIULUI

[Capitolul II denumirea modificată prin HG694 din 15.10.25, MO529-531/16.10.25 art.693; în vigoare 16.10.25]

3. Pentru prevenirea pagubelor ce pot fi cauzate de fauna sălbatică culturilor agricole, silvice sau animalelor domestice, gestionarii fondurilor cinegetice sunt obligați să întreprindă cel puțin următoarele măsuri:

3.1. să realizeze integral cota de recoltă aprobată de administrator;

3.2. să administreze hrana complementară pentru exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic;

3.3. să asigure menținerea speciilor de faună de interes cinegetic prin administrarea hranei complementare în zonele depărtate de culturile agricole;

3.4. să solicite argumentat de la administrator aprobarea unei cote de recoltă suplimentare și permisiunea de a vâna, inclusiv în afara perioadelor permise, exemplarele de mistreț (Sus scrofa) care produc pagube culturilor agricole, silvice sau animalelor domestice;

3.5. să vâneze cu prioritate în locurile unde există riscul de producere a pagubelor culturilor agricole, silvice sau animalelor domestice.

4. Se recomandă proprietarilor/gestionarilor terenurilor acoperite cu culturi agricole, silvice sau ai animalelor domestice să asigure implementarea unor măsuri minime de prevenire a cauzării prejudiciului culturilor agricole, vegetației forestiere sau animalelor domestice, paza (fizică și/sau câine), amplasarea gardurilor (inclusiv electrice, în zone populate de mistreți și/sau cervide), amplasarea dispozitivelor de speriere (acustice și/sau vizuale), colaborarea continuă cu gestionarii fondurilor cinegetice.

[Pct.4 modificat prin HG694 din 15.10.25, MO529-531/16.10.25 art.693; în vigoare 16.10.25]

Capitolul III

EVALUAREA ȘI REPARAREA PREJUDICIULUI CAUZAT DE FAUNA SĂLBATICĂ

5. Procedura de evaluare și stabilire a prejudiciului cauzat se inițiază în baza unei cereri scrise de către proprietarul/gestionarul culturilor agricole, silvice sau al animalelor domestice care pretinde despăgubire pentru prejudiciul cauzat de fauna sălbatică către administratorul fondului cinegetic național, Ministerul Mediului.

6. Evaluarea și stabilirea pagubelor se realizează de către Comisia de evaluare și stabilire a pagubelor cauzate de fauna sălbatică (în continuare – Comisie) care activează fără remunerare și este constituită de administratorul fondului cinegetic național, având următoarea componență:

6.1. un reprezentant al autorității administrației publice locale de nivelul întâi (membru permanent);

[Pct.6 subpct.6.1. modificat prin HG694 din 15.10.25, MO529-531/16.10.25 art.693; în vigoare 16.10.25]

[Pct.6 subpct.6.2. abrogat prin HG694 din 15.10.25, MO529-531/16.10.25 art.693; în vigoare 16.10.25]

6.3. un reprezentant al Inspectoratului pentru Protecția Mediului (membru permanent);

6.4. un reprezentant al Agenției „Moldsilva”, în cazul pagubelor cauzate fondului forestier;

6.5. un reprezentant al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, în cazul pagubelor cauzate animalelor domestice;

6.6. gestionarul fondului cinegetic sau reprezentantul legal al acestuia (membru permanent);

6.7. persoana pretins păgubită sau reprezentantul legal al acesteia (membru permanent);

6.8. un reprezentant al administratorului fondului cinegetic național (membru permanent).

7. În funcție de obiectul prejudiciului pentru care se pretinde despăgubire, administratorul fondului cinegetic național selectează reprezentanții pentru constituirea Comisiei, pe care îi convoacă.

8. Ședința Comisiei se consideră deliberativă dacă sunt prezenți toți reprezentanții notificați, convocați și incluși în componența nominală a acesteia.

9. În cazul imposibilității convocării Comisiei din diverse motive, administratorul fondului cinegetic național reconvoacă Comisia în cel mult 3 zile lucrătoare de la data notificării reprezentanților convocați inițial.

10. Lucrările Comisiei trebuie finalizate în termen rezonabil, dar nu mai târziu de 30 de zile de la data finalizării verificării și consemnării stării de fapt pe teren.

11. Faptul constatării sau al neconstatării pretinsei pagube, precum și cuantumul prejudiciului cauzat (după caz) se consemnează în actul de evaluare și stabilire a pagubelor (în continuare – act de evaluare), conform modelelor incluse în anexele nr. 1 și nr. 2.

12. Actul de evaluare se întocmește în prezența Comisiei și este semnat de toți participanții implicați în procesul de evaluare și stabilire a pagubelor.

13. Opiniile separate exprimate referitoare la subiectul examinat se anexează obligatoriu la actul de evaluare și sunt parte componentă a acestuia.

14. Pentru estimarea prejudiciului cauzat culturilor agricole sunt luate în considerare:

14.1. suprafața afectată;

14.2. gradul de vătămare sau distrugere a culturilor agricole;

14.3. gradul de afectare a roadei plantațiilor multianuale;

14.4. roada medie la hectar în ultimii 3 ani, conform rapoartelor Biroului Național de Statistică;

14.5. prețul mediu de comercializare a culturilor agricole, conform datelor Biroului Național de Statistică.

15. Pentru estimarea prejudiciului cauzat culturilor și producției silvice pe terenurile din fondul forestier sunt luate în considerare:

15.1. suprafața afectată;

15.2. gradul de vătămare sau de distrugere a culturilor silvice.

16. Pentru estimarea prejudiciului cauzat animalelor domestice sunt luate în considerare:

16.1. numărul de capete;

16.2. specia și rasa animalului;

16.3. vârsta, sexul și greutatea animalului;

16.4. prețul de piață al producției ratate, la data depistării și constatării pagubei.

17. În cazul distrugerii stupilor/stupinelor, suma pagubei se calculează pornind de la prețul de piață al unei familii de albine, al inventarului, precum și venitul ratat până la sfârșitul sezonului apicol de la data depistării și constatării pagubei.

18. După finalizarea procedurii de examinare a stării de fapt, de evaluare a pagubelor și de stabilire a mărimii despăgubirii se întocmește un proces-verbal, în formă liberă, care este semnat de toți membrii Comisiei, la care se anexează originalul actului de evaluare și toate actele aferente examinării și care se păstrează la administratorul fondului cinegetic național.

19. Copiile de pe originalele actelor aferente examinării se eliberează fiecărui semnatar.

20. Partea identificată, în urma procedurii de examinare a stării de fapt, ca fiind vinovată este obligată să achite, în termen de 30 zile de la data finalizării procedurii de examinare a stării de fapt, de evaluare a pagubelor și de stabilire a mărimii despăgubirii, părții păgubite cuantumul prejudiciului calculat și consemnat în actul de evaluare.

21. Partea identificată ca fiind vinovată și partea păgubită au dreptul să conteste în instanță decizia Comisiei.

22. În cazul în care proprietarii/gestionarii terenurilor agricole cu plantații multianuale, înainte de aprobarea cotelor de recoltare într-un sezon de vânătoare, solicită în scris de la administrator stoparea practicării acțiunilor de vânătoare pe respectivele terenuri, acestea sunt considerate zone de liniște, iar proprietarii/gestionarii terenurilor respective nu vor putea beneficia de repararea prejudiciului cauzat de fauna sălbatică.

anexa nr.1

[Anexa nr.1 modificată prin HG694 din 15.10.25, MO529-531/16.10.25 art.693; în vigoare 16.10.25]

anexa nr.2

Anexa nr. 4 la Hotărârea Guvernului nr.793/2024

REGULAMENT privind organizarea și practicarea vânătorii

Capitolul I

DISPOZIȚII GENERALE

1. Regulamentul privind organizarea și practicarea vânătorii (în continuare – Regulament) reprezintă totalitatea instrucțiunilor și regulilor care stabilesc modul și mijloacele folosite pentru buna organizare și desfășurare a vânătorii la exemplarele din specii de faună de interes cinegetic, precum și obligațiile și drepturile participanților, modul de folosință a producției cinegetice și regulile de securitate la vânătoare.

2. În sensul prezentului Regulament, următoarele noțiuni semnifică:

2.1. goană – acțiune care constă în stârnirea și gonirea vânatului de către gonași spre linia de vânători;

2.2. conducătorul vânătorii – persoană, delegată de gestionarul fondului cinegetic, responsabilă de întreg procesul de organizare și desfășurare a acțiunilor de vânătoare;

2.3. coordonatorul goanei – persoană, delegată de conducătorul vânătorii, care dirijează, coordonează și monitorizează gonașii;

2.4. Registrul tehnicii securității la vânătoare – condică elaborată de gestionarul fondului cinegetic, sigilată în modul corespunzător, în care se înscriu numele și prenumele vânătorului participant și numărul carnetului de vânător al acestuia, numele și prenumele gonașilor, numele și prenumele conducătorului vânătorii, numele și prenumele coordonatorului goanei, data și locul desfășurării vânătorii;

2.5. carnet de vânător – document oficial care atestă calitatea de vânător a unei persoane fizice.

[Pct.2 subpct.2.5. introdus prin HG694 din 15.10.25, MO529-531/16.10.25 art.693; în vigoare 16.10.25]

Capitolul II

TIPURI ȘI METODE DE VÂNĂTOARE

3. În fondurile cinegetice se permit:

3.1. următoarele tipuri de vânătoare, în funcție de numărul participanților:

3.1.1. vânătoare individuală, se practică de un singur vânător;

3.1.2. vânătoare colectivă, se practică de minimum 2 vânători, cu sau fără gonași;

3.2. următoarele metode de vânătoare:

3.2.1. la dibuit – metodă bazată pe căutarea vânatului și apropierea de acesta la o distanță optimă pentru efectuarea tirului, se practică individual;

3.2.2. la pândă – metodă bazată pe așteptarea vânatului, până acesta se apropie la o distanță optimă pentru efectuarea tirului, se practică individual și colectiv;

3.2.3. la sărite – metodă bazată pe stârnirea vânatului, se practică individual și colectiv;

3.2.4. la goană – metodă bazată pe stârnirea și gonirea vânatului de către gonași spre linia de tragere, se practică colectiv;

3.2.5. la nadă – metoda bazată pe ademenirea vânatului prin administrarea hranei, până acesta se apropie la o distanță optimă pentru efectuarea tirului sau a capturării, se practică individual și colectiv;

3.2.6. la vizuină – metoda bazată pe stârnirea vânatului din vizuină cu folosirea câinilor de vânătoare, se practică individual și colectiv;

3.2.7. prin ademenire – metoda bazată pe ademenirea vânatului prin mijloace și procedee sonore, vizuale sau olfactive, până acesta se apropie la o distanță optimă pentru efectuarea tirului, se practică individual și colectiv.

Capitolul III

REGULI DE ORGANIZARE A VÂNĂTORII ȘI OBLIGAȚIILE PARTICIPANȚILOR

4. Pentru buna organizare și desfășurarea a acțiunilor de vânătoare, gestionarul fondului cinegetic desemnează și împuternicește în acest sens un conducător al acțiunii de vânătoare, care este responsabil de întreg procesul organizațional și de desfășurare a vânătorii.

5. Angajații sau persoanele desemnate de gestionarul fondului cinegetic sunt obligați:

5.1. să organizeze și să desfășoare în condiții de maximă siguranță vânătoarea, în conformitate cu prevederile prezentului Regulament și ale actelor normative cu incidență în domeniu;

5.2. să desfășoare acțiunile de vânătoare exclusiv în intervalele orare permise: nu mai devreme de o oră înainte de răsăritul soarelui și nu mai târziu de o oră după asfințitul soarelui, cu excepția cazurilor de vânare/reglementare numerică, prin metode individuale, a exemplarelor din speciile mistreț (Sus scrofa), șacal (Canis aureus) și vulpe (Vulpes vulpes), pentru care vânătoarea poate continua până la maximum trei ore după asfințitul soarelui;

[Pct.5 subpct.5.2. în redacția HG694 din 15.10.25, MO529-531/16.10.25 art.693; în vigoare 16.10.25]

5.3. să verifice dacă participanții la acțiunea de vânătoare dețin actele necesare, precum și armele și munițiile aferente;

5.4. să informeze participanții la acțiunea de vânătoare despre rigorile de comportament și să efectueze instructajul privind regulile de securitate, fapt ce trebuie confirmat prin semnătura fiecărui participant în Registrul tehnicii securității la vânătoare și să nu permită participarea la acțiunea de vânătoare a persoanelor care refuză să semneze;

5.5. să informeze participanții la acțiunea de vânătoare despre speciile de vânat și numărul de exemplare care pot fi recoltate;

5.6. să comunice participanților la acțiunea de vânătoare detalii privind suprafața și condițiile de relief al terenului unde se va desfășura acțiunea de vânătoare;

5.7. să desemneze coordonatorul goanei pentru vânătoarea colectivă prin metoda „la goană”, să stabilească numărul și componența echipelor de gonași și să asigure instructajul aferent modului de desfășurare a goanei;

5.8. să constituie echipa și să desemneze conducătorul acesteia pentru urmărirea vânatului mare rănit; în acest caz, vânătoarea poate continua exclusiv pentru recoltarea exemplarului rănit;

5.9. să anunțe gestionarul fondului cinegetic vecin, atunci când este necesară urmărirea vânatului rănit pe suprafața fondului cinegetic vecin;

5.10. să anunțe subdiviziunea teritorială a Inspectoratului pentru Protecția Mediului, atunci când urmărirea animalului rănit este necesară pe un teritoriu în care vânătoarea este interzisă, inclusiv în cazul în care gestionarul fondului cinegetic a permis urmărirea animalului rănit;

5.11. să însoțească vânătorii către turnurile de vânătoare sau către alte locuri amenajate sau neamenajate pentru tir;

5.12. să delimiteze sectoarele de tragere pentru fiecare vânător, indicând reperele între care se permite tirul, asigurând un unghi de minimum 45° și vizibilitatea clară între fiecare doi vânători vecini;

5.13. să anunțe prin semnale sonore începerea și încetarea goanei;

5.14. să asigure organizarea expertizei veterinare pentru vânatul mare recoltat și să permită eliberarea acestuia doar după confirmarea rezultatului negativ al expertizei, inclusiv pentru exemplarele dobândite ilicit;

5.15.să dețină asupra sa trusă medicală pentru a putea acorda, în caz de necesitate, primul ajutor medical;

[Pct.5 subpct.5.15. modificat prin HG694 din 15.10.25, MO529-531/16.10.25 art.693; în vigoare 16.10.25]

5.16. să acorde primul ajutor medical persoanei accidentate în cadrul vânătorii și să informeze imediat organele cu competențe în domeniu;

5.17. să limiteze accesul persoanelor neautorizate la locul producerii accidentului;

5.18. să nu permită participarea la acțiunea de vânătoare a persoanelor în stare de ebrietate sau aflate sub influența substanțelor psihotrope;

5.19. să interzică participarea la acțiunea de vânătoare a câinilor de vânătoare și păsărilor de pradă dresate care nu sunt înregistrate conform prevederilor legale;

5.20. să excludă de la acțiunea de vânătoare participanții care nu respectă regulile de desfășurare a vânătorii;

5.21. să nu permită desfășurarea acțiunilor de vânătoare pe suprafețele fondului cinegetic neproductive;

5.22. să nu permită desfășurarea acțiunilor de vânătoare în zonele nucleu de protecție integrală a ariilor naturale protejate de stat și în zonele nucleu ale siturilor Emerald;

5.23. să nu permită participarea la vânătoare a vânătorilor care nu au prezentat permisul de armă;

5.24. să interzică desfășurarea acțiunilor de vânătoare pe terenurile situate în intravilanul localităților, precum și pe suprafețele aflate la o distanță mai mică de 1 km de la periferiile orașelor Chișinău, Bălți, Tiraspol și Bender;

[Pct.5 subpct.5.24. modificat prin HG694 din 15.10.25, MO529-531/16.10.25 art.693; în vigoare 16.10.25]

5.25. să nu permită efectuarea tirului pe terenurile aflate la o distanță mai mică de 200 m de la periferiile celorlalte localități, în aceste teritorii fiind permisă doar acțiunea de goană, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. m) și alin. (2), precum și la art. 14 alin. (3), (4) și (5) din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 55/2024;

5.26. să completeze compartimentele din permisul de vânătoare după recoltarea vânatului mare, să elibereze titularului cotorul permisului de vânătoare și să asigure aplicarea crotaliei la tendonul unui din membrele posterioare ale vânatului mare recoltat;

5.27. să asigure ieșirea din fondul cinegetic a tuturor participanților la vânătoarea colectivă după finalizarea acțiunii propriu-zise;

5.28. să sisteze vânătoarea în cazurile în care numărul exemplarelor recoltate depășește numărul indicat în permisul de vânătoare;

5.29. să informeze participanții la vânătoare că, în cazul recoltării unui număr mai mare de exemplare decât cel indicat în permisul de vânătoare, dar care nu depășește cota de recoltare aprobată de administrator pentru fondul respectiv, vânătorul vinovat de această depășire este obligat să achite integral despăgubirea către gestionarul fondului cinegetic;

5.30. să informeze participanții la vânătoare că, în cazul recoltării unui număr mai mare de exemplare decât cel prevăzut în permisul de vânătoare și care depășește limita cotei anuale de recoltare aprobată de administrator pentru fondul respectiv, prejudiciul pentru numărul de exemplare recoltate care depășește cota anuală aprobată este integral achitat gestionarului fondului cinegetic, conform taxei de încasare pentru pagubele cauzate de către persoanele fizice și juridice prin vânare (anexa nr.6 la Legea regnului animal nr.439/1995), iar carcasa exemplarului recoltat se transmite gestionarului fondului cinegetic.

6. Deciziile gestionarului fondului cinegetic sau ale persoanei delegate, dacă acestea nu contravin legislației, sunt obligatorii și se execută de către toți participanții la vânătoare.

7. În situația în care conducătorul vânătorii nu își poate exercita atribuțiile din diverse motive, acesta este în drept să desemneze un alt conducător al acțiunii de vânătoare.

8. Participanții la vânătoare sunt obligați:

8.1. să respecte regulile de vânătoare, normele de securitate și indicațiile conducătorului vânătorii, precum și ale coordonatorului goanei;

8.2. să prezinte, la solicitarea conducătorului vânătorii sau a reprezentanților instituțiilor cu competențe în domeniu, permisul de vânătoare, carnetul de vânător, permisul de armă, munițiile aferente, pașaportul câinelui de vânătoare și/sau al păsării de pradă, precum și alte dispozitive/instrumente;

8.3. să dețină asupra lor, pe durata vânătorii, actele ce atestă dreptul de a vâna;

8.4. să folosească arma de vânătoare exclusiv pe terenul suprafeței productive a fondului cinegetic;

8.5. să transporte arma descărcată și introdusă în toc;

8.6. să nu dețină și să nu folosească muniții cu glonț sferic și alice cu diametrul mai mare de 5 mm;

8.7. să nu folosească alice cu diametrul mai mare de 2,5 mm la vânătoarea de porumbei, prepelițe, potârnichi, sturzi și limicole;

8.8. să nu folosească alice cu diametrul mai mare de 3,5 mm la vânătoarea de fazani;

8.9. să nu folosirea alice cu diametrul mai mare de 4,5 mm la vânătoarea de păsări acvatice;

8.10. să nu folosească alice cu diametrul mai mare de 5 mm la vânătoarea animalelor cu blană;

8.11. să folosească numai muniție cu proiectil unic la extragerea exemplarelor de cerb comun, cerb lopătar, cerb cu pete, mistreț, căprior și muflon;

8.12. să nu efectueze tir asupra vânatului dacă acesta nu a fost clar identificat;

8.13. să nu efectueze tir asupra vânatului aflat în fața vânătorului vecin;

8.14. să nu efectueze tir asupra iepurilor de câmp aflați ,,în culcuș”;

8.15. să nu efectueze tir asupra păsărilor care nu se află în zbor, cu excepția păsărilor acvatice rănite;

8.16. să nu efectueze tir asupra păsărilor acvatice din transportul naval aflat în mișcare, inclusiv asupra păsărilor acvatice rănite;

8.17. să nu vâneze alte exemplare în timpul dobândirii exemplarului rănit;

8.18. să nu părăsească locul de tragere înainte de semnalul de încetare a goanei;

8.19. să nu se apropie de exemplarul recoltat sau rănit înainte de semnalul de încetare a goanei;

8.20. să recolteze doar exemplare aparținând speciei indicate în permisul de vânătoare;

8.21. să respecte poziția stabilită, în picioare sau așezat, la locul de tragere;

8.22. să nu transmită arma altor persoane, cu excepția reprezentanților organelor cu competențe în domeniu, și numai după legitimarea acestora;

8.23. să scoată arma din toc și să elibereze câinele din lesă doar după aranjarea vânătorilor la o distanță de cel mult 50 m de vizuină, în cadrul acțiunii de vânătoare prin metoda „la vizuină”;

8.24. să prindă câinii în lesă imediat după finalizarea acțiunii de vânătoare;

8.25. bsă anunțe gestionarul fondului cinegetic despre câinii blocați și localizați în vizuină și să solicite acordul privind recuperarea acestora prin excavare, fiind ulterior obligați să acopere și să niveleze zonele excavate;

8.26. să nu vâneze în zonele nucleu de protecție integrală a ariilor naturale protejate de stat și în zonele nucleu ale siturilor Emerald;

8.27. să nu vâneze pe teritoriul cu lățimea de 1 km de la frontiera de stat către interior, de-a lungul frontierei pe uscat și pe apele de frontieră, cu excepția cazurilor prevăzute la art.8 alin.(1) lit. m) și alin.(2), precum și la art.14 alin.(3), (4) și (5) din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 55/2024;

8.28. să nu utilizeze capcane neautorizate, inclusiv capcane cu pedală;

8.29. să informeze conducătorul vânătorii, coordonatorul goanei sau organele cu competențe în domeniu despre producerea unui accident în timpul desfășurării acțiunii de vânătoare și să acorde primul ajutor medical persoanei accidentate.

9. După recoltarea exemplarului din specia indicată în permisul de vânătoare, vânătoarea se consideră finalizată.

10. Cetățenii străini care participă la vânătoare trebuie să fie însoțiți de o persoană desemnată și împuternicită de către gestionarul fondului cinegetic.

11. Participanții la vânătoare răspund personal pentru încălcarea regulilor de vânătoare, precum și pentru nerespectarea indicațiilor conducătorului vânătorii și ale coordonatorului goanei.

Capitolul IV

NORME DE SECURITATE LA VÂNĂTOARE

12. Posesorul armei de foc, participant la acțiunea de vânătoare, este responsabil de păstrarea corectă a armei și a munițiilor aferente, precum și de toate consecințele ce pot rezulta de pe urma păstrării neglijente a acestora, inclusiv a folosirii munițiilor necorespunzătoare sau interzise.

13. Posesorii armelor de foc, participanți la acțiunea de vânătoare, sunt obligați să respecte următoarele norme de securitate:

13.1. să poarte echipament sau veste reflectorizante la vânătoarea colectivă prin metodele „la goană” și „la sărite”;

13.2. să asigure integritatea armei și a munițiilor aferente;

13.3. să nu folosească arma pentru sprijin sau pentru lovirea vânatului rănit;

13.4. să verifice și să curețe, după caz, țeava/țevile înainte de a încărca arma;

13.5. să încarce arma doar cu țeava/țevile îndreptată(e) în jos;

[Pct.13 subpct.13.5. modificat prin HG694 din 15.10.25, MO529-531/16.10.25 art.693; în vigoare 16.10.25]

13.6. să asigure arma imediat după încărcare, în cazul în care acesta este prevăzută cu piedică de siguranță;

13.7. să nu încarce arma înainte de a ocupa locul de tragere;

13.8. să descarce arma înainte de trecerea unor obstacole, inclusiv la urcarea și coborârea din barcă;

13.9. să se așeze în barcă doar cu spatele la barcagiu și doar cu arma cu țeava/țevile îndreptată(e) în sus;

13.10. să stabilească în prealabil sectoarele de tragere la vânătoarea de păsări acvatice, din barcă și doar după ancorarea acesteia;

13.11. să efectueze tir doar asupra păsărilor care zboară la o distanță de cel mult 40 m;

13.12. să efectueze tir asupra vânatului în mișcare sau ridicat în zbor doar după asigurarea că, prin ricoșeu, nu pot fi provocate accidente;

13.13. să nu depășească numărul de 4 vânători pe un sector de un hectar în timpul vânătorii la păsări acvatice;

13.14. să cunoască locul amplasării vânătorilor vecini și a turnurilor de tragere, în cazul vânătorii de pe turn;

13.15. să descarce arma și să anunțe vânătorii de pe turnurile vecine înainte de a coborî de pe turn;

13.16. să descarce arma înainte de a părăsi locul de tragere;

13.17. să nu se îndepărteze cu arma montată la o distanță mai mare de 100 m de la locul de tragere, în cazul recuperării vânatului recoltat;

13.18. să nu schimbe locul de tragere indicat de conducătorul vânătorii;

13.19. să nu îndrepte arma asupra oamenilor, animalelor domestice, unităților de transport, instalațiilor inginerești sau construcțiilor;

13.20. să nu efectueze tir în direcția gonașilor dacă aceștia se află la o distanță mai mică de 100 m de linia de tragere; în cazul în care gonașii se apropie la o distanță mai mică de 100 m, vânătorii pot efectua tir doar în spatele liniei de tragere, dacă se întorc în direcție opusă la 180°, în unghiul sectorului său, adică la 45° dreapta și stânga pe perpendiculara liniei de tragere;

13.21. să nu efectueze tir asupra unei ținte neclare sau în condiții de vizibilitate redusă;

13.22. să nu efectueze tir din arma de vânătoare cu țeava ghintuită mai sus de linia orizontului și în direcția localităților aflate la o distanță mai mică de 2 km, din locuri neamenajate;

[Pct.13 subpct.13.22. în redacția HG694 din 15.10.25, MO529-531/16.10.25 art.693; în vigoare 16.10.25]

13.23. să mențină mișcarea liniară și contactul vizual cu vânătorii vecini la vânătoarea prin metoda ,,la sărite”;

13.24. să nu practice vânătoarea în condiții de vreme extreme, precum ploi torențiale, vânt puternic sau rafale de vânt care ar putea provoca ruperea arborilor sau a crengilor, ceață sau viforniță care reduc vizibilitatea până la 100 m;

13.25. pentru încălcarea regulilor de securitate la vânătoare, precum și a indicațiilor conducătorului vânătorii și ale coordonatorului goanei, fiecare participant poartă răspundere personală.

Capitolul V

VÂNĂTOAREA ANIMALELOR SĂLBATICE COPITATE

14. Vânarea animalelor sălbatice copitate în fondul cinegetic se permite doar prin următoarele metode de vânătoare:

14.1. la dibuit;

14.2. la pândă;

14.3. la goană;

14.4. prin ademenire.

15. La vânătoarea de animale sălbatice copitate se permite utilizarea armei de vânătoare cu țeava lisă, calibrul ≥ 20x70 mm și a armelor de vânătoare cu țeava ghintuită, calibrul ≥ .222 Rem pentru specia căprior și calibrul ≥ 7 mm pentru speciile mistreț, muflon, cerb-comun, cerb-cu-pete și cerb-lopătar.

[Pct.15 în redacția HG694 din 15.10.25, MO529-531/16.10.25 art.693; în vigoare 16.10.25]

Capitolul VI

VÂNĂTOAREA ANIMALELOR SĂLBATICE CU BLANĂ

16. Vânarea animalelor sălbatice cu blană în fondul cinegetic se permite doar prin următoarele metode de vânătoare:

16.1. la dibuit;

16.2. la pândă;

16.3. la sărite;

16.4. la goană;

16.5. la vizuină;

16.6. la nadă;

16.7. prin ademenire.

17. La vânătoarea de animale sălbatice cu blană se permite utilizarea armei de vânătoare cu țeava lisă, calibrul ≥ .410, a armelor de vânătoare cu țeava ghintuită, calibrul ≥ .22 LR pentru specia vulpe și calibrul ≥ .22WMR pentru speciile câine-enot, bursuc și șacal.

[Pct.17 în redacția HG694 din 15.10.25, MO529-531/16.10.25 art.693; în vigoare 16.10.25]

Capitolul VII

VÂNĂTOAREA PĂSĂRILOR DIN FAUNA SĂLBATICĂ

18. Vânarea păsărilor în fondul cinegetic se permite doar prin următoarele metode de vânătoare:

18.1. la pândă;

18.2. la sărite;

18.3. la goană;

18.4. la dibuit;

18.5 prin ademenire.

19. La vânătoarea de păsări din faună sălbatică se permite utilizarea doar a armelor de vânătoare cu țeava lisă, calibrul ≥ .410.

[Pct.19 modificat prin HG694 din 15.10.25, MO529-531/16.10.25 art.693; în vigoare 16.10.25]

Capitolul VIII

VÂNĂTOAREA CU PĂSĂRI DE PRADĂ

20. Vânătoarea cu păsări de pradă este permisă pentru vânarea animalelor sălbatice cu blană și a păsărilor de interes cinegetic și doar prin următoarele metode de vânătoare:

20.1. la sărite;

20.2. la dibuit.

21. La vânătoarea cu păsări de pradă se permite să se utilizeze doar păsările de pradă dresate și certificate în acest sens, din următoarele specii:

21.1. acvila de munte (Aquila chrysaetos);

21.2. uliul porumbar (Accipiter gentilis);

21.3. uliul păsărar (Accipiter nisus);

21.4. șoimul călător (Falco peregrinus);

21.5. șoimul dunărean (Falco cherrug);

21.6. șoimul polar (Falco rusticolus).

22. Evidența, înregistrarea și emiterea pașapoartelor pentru păsările de pradă întreținute și folosite la vânătoare se efectuează de către societățile de vânători, conform regulamentului intern, iar în cazul decesului păsării, proprietarul este obligat, în termen de 5 zile, să informeze în acest sens societatea de vânători emitentă a pașaportului pentru păsărea respectivă.

23. Dresajul și testarea păsărilor de pradă se permit exclusiv în sectoarele amenajate special de către gestionarul fondului cinegetic.

24. Se interzice capturarea păsărilor de pradă și colectarea ouălor acestora din natură, în scopul creșterii acestora în captivitate și al folosirii lor la vânătoare.

Capitolul IX

VÂNĂTOAREA CU CÂINI DE VÂNĂTOARE

25. Vânătoarea cu câini de vânătoare este permisă exclusiv cu câini înregistrați, la specia mistreț (Sus scrofa), animale sălbatice cu blană, păsări, precum și pentru căutarea animalelor rănite.

26. Înregistrarea, evidența și eliberarea pașaportului pentru câinele de vânătoare se efectuează de către societățile de vânători, conform regulamentului intern al acestora.

27. În pașaportul pentru câinele de vânătoare se înscriu următoarele informații: rasa, sexul, porecla, data nașterii, numele proprietarului și data eliberării.

28. Înregistrarea este obligatorie pentru toți câinii de vânătoare care au atins vârsta de 10 luni, dețin certificat de proveniență (pedigree) și fac parte din următoarele grupe de rase: de aret, gonitori, de aport, scotocitori, de vizuină și laika.

29. Dresajul și testarea câinelui de vânătoare se permite doar pe sectoarele amenajate special de către gestionarul fondului cinegetic.

30. Prejudiciul cauzat de câinii de vânătoare fondului cinegetic este achitat de către proprietarii acestora.

Capitolul X

PRODUCȚIA CINEGETICĂ

31. Producție cinegetică se consideră carnea, pielea, colții și coarnele animalelor de interes cinegetic.

32. Colectarea, transmiterea, procurarea și/sau vânzarea producției cinegetice se permit exclusiv în baza actelor permisive și/sau de proveniență.

33. Producția cinegetică dobândită în condițiile legii rămâne la vânători, cu excepția trofeelor de vânat, care pot fi ridicate doar după achitarea tarifului stabilit de către gestionarul fondului cinegetic.

34. Însușirea producției cinegetice de către persoanele neautorizate în acest sens este interzisă și se sancționează în conformitate cu legislația.

Anexa nr. 5 la Hotărârea Guvernului nr.793/2024

LISTA hotărârilor Guvernului care se abrogă

1. Hotărârea Guvernului nr. 273/2007 cu privire la aprobarea Nomenclatorului și tarifelor la serviciile prestate, contra plată, de către Agenția „Moldsilva” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr. 39-42, art. 293), cu modificările ulterioare.

2. Hotărârea Guvernului nr.239/2014 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la reglementarea efectivului de animale sălbatice în ariile naturale protejate de stat din fondul forestier de stat (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr. 86, art. 268), cu modificările ulterioare.

3. Hotărârea Guvernului nr.140/2017 pentru aprobarea Regulilor de securitate la vânătoare (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr. 85-91, art. 226), cu modificările ulterioare.

4. Hotărârea Guvernului nr.254/2021 pentru aprobarea actelor normative cu privire la constituirea și gestionarea Fondului cinegetic național (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2021, nr. 266-272, art. 542).