privind libera circulație și șederea pe teritoriul Republicii Moldova a cetățenilor Uniunii Europene și a membrilor familiilor acestora

LEGE nr. 200 din 10.07.2025 · PARLAMENTUL · publicat 18.09.2025
pe legis.md
Trimiteri: 212 legate · 1 nerezolvată · 6 fără țintăActe din afara site-ului: 26 părți legate de actul întregMonitorul Oficial: 17 trimiteri

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md. Albastru: un document din afara legis.md. O parte a unui act al Uniunii Europene e legată de actul întreg pe EUR-Lex; fără adresă, rămâne doar marcată. Subliniat punctat albastru-gri: o citare a Monitorului Oficial, un număr fără acces liber, deci fără legătură deocamdată.

Nerezolvate (1)
Fără țintă (6)
  • lit. a)–c) Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • lit. e) Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • lit. a)–c) Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • lit. e) Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • lit. a)–c) Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • lit. e) Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
Din afara site-ului: părți legate de actul întreg (26)
  • art. 1–3 Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.
  • art. 4 alin. (1) Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.
  • (2) Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.
  • art. 5 alin. (1) Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.
  • (2) Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.
  • art. 6–9 Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.
  • art.10 alin. (1) Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.
  • (2) lit. a) Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.
  • b) Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.
  • d)–f) Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.
  • art. 11–13 Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.
  • art.14 alin. (1) Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.
  • (2) Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.
  • art. 15 alin. (1) Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.
  • art. 16 Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.
  • art. 17 alin. (1) Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.
  • (4) Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.
  • art. 18 Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.
  • art. 19 alin. (2) Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.
  • art. 20–23 Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.
  • art. 24 alin. (1) Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.
  • art. 27–30 Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.
  • art. 31 alin. (1) Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.
  • (3) Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.
  • (4) Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.
  • art. 32–36 Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.

UE

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

Prezenta lege:

– transpune parțial (art. 1–3, art. 4 alin. (1) și (2), art. 5 alin. (1) și (2), art. 6–9, art.10 alin. (1) și (2) lit. a), b), d)–f), art. 11–13, art.14 alin. (1) și (2), art. 15 alin. (1), art. 16, art. 17 alin. (1) și (4), art. 18, art. 19 alin. (2), art. 20–23, art. 24 alin. (1), art. 27–30, art. 31 alin. (1), (3) și (4), art. 32–36) Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora, de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 1612/68 și de abrogare a Directivelor 64/221/CEE, 68/360/CEE, 72/194/CEE, 73/148/CEE, 75/34/CEE, 75/35/CEE, 90/364/CEE, 90/365/CEE și 93/96/CEE (text cu relevanță pentru SEE), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 158 din 30 aprilie 2004, CELEX: 32004L0038, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Regulamentul (UE) nr. 492/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 aprilie 2011;

– transpune Directiva 2014/54/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014 privind măsurile de facilitare a exercitării drepturilor conferite lucrătorilor în contextul liberei circulații a lucrătorilor (text cu relevanță pentru SEE), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 128 din 30 aprilie 2014, CELEX: 32014L0054;

– transpune parțial Directiva Consiliului din 25 iulie 1977 privind educația copiilor lucrătorilor migranți (77/486/CEE), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 199 din 6 august 1977, CELEX: 31977L0486;

– transpune Regulamentul (UE) nr. 492/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 aprilie 2011 privind libera circulație a lucrătorilor în cadrul Uniunii (text cu relevanță pentru SEE), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 141 din 27 mai 2011, CELEX: 32011R0492, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (UE) 2019/1149 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019.

Capitolul I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1. Obiectul de reglementare

Prezenta lege stabilește cadrul normativ de bază pentru exercitarea de către cetățenii Uniunii Europene, cetățenii statelor semnatare ale Acordului Schengen și membrii familiilor acestora a dreptului la liberă circulație, a dreptului de ședere și a dreptului la un tratament egal pe teritoriul Republicii Moldova, precum și pentru aplicarea măsurilor restrictive în privința acestora din motive de securitate națională, ordine publică și sănătate publică.

Articolul 2. Scopul legii

Scopul prezentei legi este reglementarea condițiilor de intrare, de ședere și de ieșire, inclusiv a drepturilor și obligațiilor, pentru cetățenii Uniunii Europene și pentru membrii familiilor acestora, care exercită dreptul la liberă circulație și dreptul de ședere pe teritoriul Republicii Moldova, precum și stabilirea măsurilor restrictive din motive de securitate națională, ordine publică și sănătate publică.

Articolul 3. Excepții de la aplicarea prevederilor prezentei legi

Nu cad sub incidența prezentei legi următoarele categorii de persoane:

a) membrii misiunilor diplomatice și ai oficiilor consulare acreditați în Republica Moldova, membrii organizațiilor internaționale, precum și membrii familiilor acestora, al căror statut este reglementat de tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte sau este stabilit în alt mod de cadrul normativ;

b) cetățenii Republicii Moldova;

c) cetățenii Republicii Moldova care dețin cetățenia unui stat membru al Uniunii Europene sau a unui stat semnatar al Acordului Schengen, precum și membrii familiilor acestora, resortisanți ai statelor terțe;

d) persoanele cărora li s-a recunoscut statutul de apatrid în Republica Moldova;

e) străinii al căror regim este reglementat de Legea nr. 270/2008 privind azilul în Republica Moldova;

f) persoanele din cadrul forțelor militare străine, al componentelor civile care le însoțesc și al efectivelor formațiunilor speciale antitero străine, precum și reprezentanții agențiilor specializate străine și internaționale care desfășoară activități comune pe teritoriul țării în baza tratatelor internaționale la care Republica Moldova este parte;

g) membrii sau însoțitorii delegațiilor oficiale invitați de Parlament, de Președintele Republicii Moldova sau de Guvern.

Articolul 4. Noțiuni principale

În sensul prezentei legi, următoarele noțiuni principale semnifică:

1. cetățean al Uniunii Europene – străin care deține cetățenia unuia dintre statele membre ale Uniunii Europene sau a unuia dintre statele semnatare ale Acordului Schengen și nu deține cetățenia Republicii Moldova;

2. membru al familiei – orice persoană care se încadrează în una dintre următoarele categorii:

a) soțul sau soția cetățeanului Uniunii Europene;

b) copilul care nu a împlinit vârsta de 18 ani sau care se află la întreținerea cetățeanului Uniunii Europene, precum și copilul soțului/soției;

c) părinții aflați la întreținerea cetățeanului Uniunii Europene, precum și părinții soțului/soției;

d) membrii familiei extinse – persoanele legate prin rudenie care depășesc nucleul familiei format din părinți și copii, incluzând bunicii, frații, surorile, unchii și mătușile, care se află la întreținerea cetățeanului Uniunii Europene, precum și alte persoane contractate pentru sprijinul social al membrilor vulnerabili din cadrul familiei cetățeanului Uniunii Europene;

3. carte de rezidență – act de identitate care face dovada identității și a statutului juridic al titularului acesteia, atestă legalitatea șederii cetățeanului Uniunii Europene și a membrilor familiei acestuia pe teritoriul Republicii Moldova în conformitate cu prevederile prezentei legi;

4. drept de ședere – drept al cetățeanului Uniunii Europene și al membrilor familiei acestuia de a-și stabili domiciliul sau reședința temporară pe teritoriul Republicii Moldova, în conformitate cu prevederile prezentei legi;

5. decizie de acordare sau prelungire a dreptului de ședere – act administrativ emis de Inspectoratul General pentru Migrație, în condițiile prezentei legi, care oferă dreptul de ședere pentru o perioadă mai mare de 90 de zile calendaristice pentru membrii familiei cetățeanului Uniunii Europene sau dreptul de ședere permanentă pentru cetățeanul Uniunii Europene și membrii familiei acestuia pe teritoriul Republicii Moldova;

6. ședere legală și continuă – șederea legală și neîntreruptă pe teritoriul Republicii Moldova, pentru o perioadă de cel puțin 5 ani, anterioară depunerii cererii de acordare a dreptului de ședere permanentă, care este dovedită prin deținerea succesivă a cărților de rezidență;

7. lucrător al Uniunii Europene – cetățean al Uniunii Europene care desfășoară o activitate de muncă salariată sau independentă pe teritoriul Republicii Moldova în conformitate cu legislația în domeniu;

8. sarcină excesivă pentru sistemul de asistență socială – situație în care un cetățean al Uniunii Europene sau membrii familiei acestuia beneficiază de prestații sociale pentru o perioadă mai mare de 9 luni calendaristice, într-un interval de 12 luni, în lipsa unui stagiu de cotizare în ultimele 24 de luni calendaristice și ca urmare a refuzului nemotivat de a presta muncă, cu excepția:

a) beneficiarilor de prestații sociale în baza unui drept obținut prin contribuție;

b) persoanelor care au în îngrijire copii cu vârsta de până la 3 ani;

c) persoanelor care studiază la o formă de învățământ cu frecvență în una dintre instituțiile de învățământ din Republica Moldova;

d) persoanelor beneficiare de pensie de dizabilitate;

e) minorilor aflați la întreținerea unui părinte titular al cărții de rezidență și/sau al dreptului de ședere.

Articolul 5. Competențele autorităților și instituțiilor publice

(1) Autoritățile și instituțiile publice sunt obligate să colaboreze în scopul implementării prevederilor prezentei legi prin asigurarea schimbului de date din sistemele informaționale pe care le dețin, schimb care se realizează prin intermediul platformei de interoperabilitate (MConnect). În cazul datelor cu regim juridic special, se aplică prevederile actelor normative speciale.

(2) Ministerul Afacerilor Interne, prin intermediul instituțiilor subordonate, asigură evidența, înregistrarea și radierea de la domiciliu și/sau de la reședința temporară a cetățenilor Uniunii Europene și a membrilor familiilor acestora, acordarea și prelungirea dreptului de ședere și eliberarea cărții de rezidență, precum și exercitarea altor atribuții stabilite de legislația Republicii Moldova.

(3) Ministerul Afacerilor Externe eliberează vize cetățenilor străini care, în conformitate cu legislația Republicii Moldova, necesită viză pentru traversarea frontierei de stat.

(4) Ministerul Muncii și Protecției Sociale, prin intermediul instituțiilor subordonate, asigură evidența cetățenilor Uniunii Europene și a membrilor familiilor acestora care sunt încadrați în câmpul muncii, precum și a celor încadrați în sistemul de protecție socială.

[Prevederile art.5 alin.(4), intră în vigoare la 1 ianuarie 2029]

(5) Ministerul Sănătății stabilește modul de acces la serviciile medicale în cadrul sistemului asigurării obligatorii de asistență medicală, inclusiv la examenul medical necesar pentru a atesta asigurarea sănătății publice a solicitanților/titularilor cărții de rezidență, din oficiu sau la cererea Inspectoratului General pentru Migrație.

(6) Ministerul Educației și Cercetării, în modul stabilit de legislația Republicii Moldova, asigură accesul la educație prin sistemul național de învățământ, elaborează și aprobă metodologia cursurilor de studiere a limbii române.

(7) Agenția Servicii Publice asigură producerea cărților de rezidență pentru cetățenii Uniunii Europene și pentru membrii familiilor acestora, la solicitarea Inspectoratului General pentru Migrație.

(8) Consiliul pentru egalitate exercită atribuții în conformitate cu Legea nr. 121/2012 privind asigurarea egalității și îndeplinește rolul de punct național de contact pentru prevenirea și combaterea discriminării în domeniile prevăzute la art. 34 alin. (1) din prezenta lege, de asemenea, cooperează cu autoritățile similare din statele membre ale Uniunii Europene și din statele semnatare ale Acordului Schengen, asigurând schimbul de date și informații cu acestea.

(9) Casa Națională de Asigurări Sociale ține evidența cetățenilor Uniunii Europene și a membrilor familiilor acestora care sunt asigurați în sistemul public de asigurări sociale al Republicii Moldova, ține evidența contribuțiilor de asigurări sociale calculate și transferate de către angajatorii acestora, precum și evidența beneficiarilor de prestații sociale.

Capitolul II

INTRAREA PE TERITORIUL REPUBLICII MOLDOVA ȘI IEȘIREA DE PE TERITORIUL REPUBLICII MOLDOVA

Secțiunea 1

Dreptul de intrare și de ieșire pentru cetățenii Uniunii Europene

Articolul 6. Condițiile de intrare a cetățenilor Uniunii Europene pe teritoriul Republicii Moldova

(1) Intrarea pe teritoriul Republicii Moldova este permisă cetățenilor Uniunii Europene, prin toate punctele de trecere a frontierei de stat deschise traficului internațional, dacă întrunesc cumulativ următoarele condiții:

a) dețin un document de călătorie valabil, eliberat în ultimii 10 ani de autoritățile unui stat membru al Uniunii Europene;

b) nu prezintă pericol pentru securitatea națională, ordinea publică și sănătatea publică;

c) nu le este aplicat un consemn la frontieră privind nepermiterea intrării pe teritoriul Republicii Moldova.

(2) Cetățenii Uniunii Europene care intră în Republica Moldova pe segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene, necontrolat de autoritățile Republicii Moldova, sunt obligați în termen de 72 de ore din momentul trecerii frontierei de stat să declare despre aceasta la subdiviziunile Inspectoratului General pentru Migrație sau la subdiviziunile Agenției Servicii Publice. Pentru a fi luați în evidență, străinii prezintă documentele de călătorie valabile care le permit intrarea în Republica Moldova.

Articolul 7. Condițiile de ieșire a cetățenilor Uniunii Europene de pe teritoriul Republicii Moldova

Cetățenii Uniunii Europene pot ieși de pe teritoriul Republicii Moldova în baza unui document de călătorie valabil, prin toate punctele de trecere a frontierei de stat deschise traficului internațional.

Secțiunea a 2-a

Dreptul de intrare și de ieșire pentru membrii familiilor cetățenilor Uniunii Europene și ale cetățenilor statelor semnatare ale Acordului Schengen, resortisanți ai statelor terțe

Articolul 8. Condițiile de intrare a membrilor familiilor pe teritoriul Republicii Moldova

(1) Intrarea pe teritoriul Republicii Moldova este permisă membrilor familiilor cetățenilor Uniunii Europene și ale cetățenilor statelor semnatare ale Acordului Schengen, prin toate punctele de trecere a frontierei de stat deschise traficului internațional, dacă:

1) întrunesc cumulativ următoarele condiții:

a) dețin un document de călătorie, eliberat în ultimii 10 ani, valabil pentru încă cel puțin 3 luni de la data intrării pe teritoriul Republicii Moldova;

b) nu prezintă pericol pentru securitatea națională, ordinea publică și sănătatea publică;

c) în privința lor nu a fost instituit un consemn la frontieră privind nepermiterea intrării pe teritoriul Republicii Moldova;

2) după caz, îndeplinesc cel puțin una dintre următoarele condiții alternative:

a) dețin o viză acordată în condițiile legislației Republicii Moldova sau, după caz, un permis de ședere valabil, eliberat de un stat membru al Uniunii Europene ori de un stat semnatar al Acordului Schengen;

b) dețin o carte de rezidență eliberată de autoritățile competente ale Republicii Moldova;

c) îl însoțesc, la momentul intrării, pe cetățeanul Uniunii Europene ai cărui membru de familie sunt.

(2) Membrii familiilor cetățenilor Uniunii Europene care intră în Republica Moldova pe segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene, necontrolat de autoritățile Republicii Moldova, sunt obligați, în termen de 72 de ore din momentul trecerii frontierei de stat, să declare despre aceasta la subdiviziunile Inspectoratului General pentru Migrație sau la subdiviziunile Agenției Servicii Publice. Pentru a fi luați în evidență, străinii prezintă documentele de călătorie valabile care le permit intrarea în Republica Moldova.

(3) Viza de intrare pentru persoanele prevăzute la alin. (1) se eliberează la cerere, în conformitate cu legislația Republicii Moldova, fără perceperea taxelor consulare.

Articolul 9. Condițiile de ieșire a membrilor familiei de pe teritoriul Republicii Moldova

Membrii familiilor, resortisanți ai statelor terțe, pot ieși de pe teritoriul Republicii Moldova în baza unui document de călătorie valabil, prin toate punctele de trecere a frontierei de stat deschise traficului internațional.

Secțiunea a 3-a

Neautorizarea traversării frontierei de stat a Republicii Moldova de către cetățenii Uniunii Europene și de către membrii familiilor acestora

Articolul 10. Neautorizarea intrării pe teritoriul Republicii Moldova

(1) Intrarea pe teritoriul Republicii Moldova nu se autorizează în cazul în care cetățenii Uniunii Europene și/sau membri familiilor acestora:

a) nu întrunesc condițiile prevăzute la art. 6 alin. (1) și la art. 8 alin. (1);

b) și-au epuizat durata de ședere pe teritoriul Republicii Moldova acordată prin lege.

(2) În cazurile stabilite la alin. (1), polițistul de frontieră emite decizia motivată privind neautorizarea intrării, care se înmânează persoanei în privința căreia a fost emisă și care se pune în aplicare imediat. Persoana vizată poate contesta decizia în cauză în conformitate cu prevederile Codului administrativ.

Articolul 11. Neautorizarea ieșirii de pe teritoriul Republicii Moldova

(1) Ieșirea de pe teritoriul Republicii Moldova nu se autorizează pentru cetățenii Uniunii Europene și/sau pentru membrii familiilor acestora dacă în privința lor a fost aplicat un consemn la frontieră privind nepermiterea ieșirii sau dacă nu dețin un document de călătorie valabil.

(2) În cazurile stabilite la alin. (1), polițistul de frontieră emite decizia motivată privind neautorizarea ieșirii, care se înmânează persoanei în privința căreia a fost emisă și care se pune în aplicare imediat. Persoana vizată poate contesta decizia în cauză în conformitate cu prevederile Codului administrativ.

Capitolul III

ȘEDEREA ȘI EVIDENȚA CETĂȚENILOR UNIUNII EUROPENE ȘI A MEMBRILOR FAMILIILOR ACESTORA.

ELIBERAREA CĂRȚII DE REZIDENȚĂ

Secțiunea 1

Șederea, evidența și documentarea cetățenilor Uniunii Europene și a membrilor familiilor acestora în Republica Moldova

Articolul 12. Șederea și evidența cetățenilor Uniunii Europene și a membrilor familiilor acestora în Republica Moldova

(1) Pe teritoriul Republicii Moldova se permite șederea cetățenilor Uniunii Europene și a membrilor familiilor acestora:

a) pentru o perioadă de până la 90 de zile calendaristice;

b) pentru o perioadă mai mare de 90 de zile calendaristice;

c) pentru o perioadă permanentă.

(2) Evidența cetățenilor Uniunii Europene și a membrilor familiilor acestora, a cărților de rezidență eliberate acestora, precum și înregistrarea și radierea de la adresa de domiciliu și/sau de la reședința temporară situată pe teritoriul Republicii Moldova se efectuează de către Inspectoratul General pentru Migrație în Registrul de stat al populației, prin intermediul Sistemului informațional „Migrație”.

Articolul 13. Șederea pentru o perioadă de până la 90 de zile calendaristice

(1) Cetățenii Uniunii Europene și membrii familiilor acestora au dreptul de ședere legală pe teritoriul Republicii Moldova pentru o perioadă de până la 90 de zile calendaristice în decursul oricărei perioade de 180 de zile calendaristice, ceea ce implică luarea în considerare a ultimei perioade de 180 de zile precedente fiecărei zile de ședere, dacă tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte nu prevăd altfel.

(2) În sensul aplicării prevederilor alin. (1), data intrării cetățeanului Uniunii Europene sau a membrilor familiei acestuia se consideră prima zi de ședere pe teritoriul Republicii Moldova, iar data ieșirii – ultima zi de ședere pe teritoriul Republicii Moldova.

(3) Perioadele de ședere autorizate în temeiul cărții de rezidență nu sunt luate în considerare la calculul perioadei de ședere pe teritoriul Republicii Moldova în sensul alin. (1).

Articolul 14. Șederea cetățenilor Uniunii Europene pentru o perioadă mai mare de 90 de zile calendaristice

Cetățenii Uniunii Europene au dreptul de ședere pe teritoriul Republicii Moldova pentru o perioadă mai mare de 90 de zile calendaristice, dacă nu prezintă pericol pentru securitatea națională, ordinea publică și sănătatea publică și nu devin o sarcină excesivă pentru sistemul de asistență socială, cu condiția solicitării și obținerii cărții de rezidență.

Articolul 15. Eliberarea cărții de rezidență cetățenilor Uniunii Europene

(1) Cetățenii Uniunii Europene care intenționează să rămână pe teritoriul Republicii Moldova pentru o perioadă mai mare de 90 de zile calendaristice au obligația de a solicita eliberarea cărții de rezidență, declarând pe propria răspundere, în cererea-chestionar, că:

a) dețin asigurare medicală valabilă pe teritoriul Republicii Moldova;

b) desfășoară activitate de muncă salariată sau independentă; sau

c) dispun de mijloace financiare de întreținere în cuantumul stabilit de Guvern; sau

d) sunt admiși la studii, de orice nivel, într-o instituție de învățământ, care este parte a sistemului de învățământ național.

(2) Cererea-chestionar pentru eliberarea cărții de rezidență cetățenilor Uniunii Europene se depune personal la ghișeul unic de documentare a străinilor al Inspectoratului General pentru Migrație, în perioada de ședere de până la 90 de zile calendaristice, dar nu mai târziu de 30 de zile până la data expirării acesteia, și este însoțită de următoarele acte:

a) documentul de călătorie valabil;

b) declarația pe propria răspundere privind lipsa antecedentelor penale;

c) actele de stare civilă care confirmă căsătoria;

d) actul care atestă dreptul de proprietate sau de folosință asupra locuinței de pe teritoriul Republicii Moldova, în modul stabilit de Guvern.

(3) În cazul în care cetățeanul Uniunii Europene întrunește condițiile stabilite la alin. (2), cartea de rezidență se eliberează în termen de 3 zile lucrătoare.

(4) În cazul în care cetățeanul Uniunii Europene nu întrunește condițiile stabilite la alin. (2), cererea-chestionar pentru eliberarea cărții de rezidență poate fi acceptată cu condiția întocmirii unui aviz tipizat, în care se indică, în formă scrisă, neajunsurile constatate și termenul de remediere a acestora. Modelul avizului în cauză se aprobă prin act administrativ emis de conducătorul Inspectoratului General pentru Migrație.

(5) În cazul în care cetățeanul Uniunii Europene nu remediază în termenul stabilit neajunsurile constatate, examinarea cererii-chestionar pentru eliberarea cărții de rezidență încetează.

(6) Modelul cererii-chestionar pentru eliberarea cărții de rezidență este aprobat prin act administrativ emis de conducătorul Inspectoratului General pentru Migrație.

(7) Prin derogare de la prevederile alin. (2), cartea de rezidență pentru copiii neînsoțiți cetățeni ai Uniunii Europene se eliberează în baza documentului de călătorie valabil al copilului respectiv și a cererii-chestionar completate de reprezentantul legal al acestuia sau de autoritatea tutelară teritorială.

(8) În cazul în care cetățeanul Uniunii Europene are antecedente penale, cererea-chestionar pentru eliberarea cărții de rezidență se examinează de către Inspectoratul General pentru Migrație în comun cu autoritățile cu atribuții în domeniul asigurării securității naționale și ordinii publice.

(9) Cererea-chestionar care face obiectul prevederilor alin. (8) se examinează în termen de 30 de zile calendaristice. Din motive justificate, termenul în cauză poate fi prelungit în condițiile Codului administrativ.

(10) Examinarea cererii-chestionar care face obiectul prevederilor alin. (8) se finalizează prin emiterea de către Inspectoratul General pentru Migrație a unei decizii prin care se dispune eliberarea cărții de rezidență sau refuzul eliberării cărții de rezidență.

Articolul 16. Cartea de rezidență

(1) Cartea de rezidență se eliberează de către Inspectoratul General pentru Migrație și acordă dreptul la liberă circulație pe întreg teritoriul Republicii Moldova.

(2) Cererea-chestionar pentru eliberarea cărții de rezidență se examinează în termen de 3 zile lucrătoare, după cum urmează:

a) în termen de două zile lucrătoare de la depunerea cererii-chestionar pentru eliberarea cărții de rezidență sau de la emiterea deciziei de către Inspectoratul General pentru Migrație, Inspectoratul solicită Agenției Servicii Publice producerea cărții de rezidență;

b) Agenția Servicii Publice produce cărțile de rezidență pentru cetățenii Uniunii Europene și pentru membrii familiilor acestora, la solicitarea Inspectoratului General pentru Migrație, în termen de o zi lucrătoare, conform tarifului stabilit de Guvern.

(3) Perioada de valabilitate a cărții de rezidență este de până la 5 ani de la data emiterii acesteia, conform solicitării cetățeanului Uniunii Europene.

(4) Cererea-chestionar pentru eliberarea unei noi cărți de rezidență se depune nu mai târziu de 30 de zile înainte de data expirării valabilității cărții de rezidență eliberate anterior, cu întrunirea condițiilor prevăzute la art. 15 alin. (2).

(5) Cartea de rezidență se eliberează pentru un nou termen de până la 5 ani.

Secțiunea a 2-a

Condițiile privind exercitarea dreptului de ședere pentru membrii familiei cetățeanului Uniunii Europene resortisanți ai statelor terțe

Articolul 17. Acordarea și prelungirea dreptului de ședere pentru membrii familiei cetățeanului Uniunii Europene

(1) Membrii familiei cetățeanului Uniunii Europene care intenționează să rămână pe teritoriul Republicii Moldova pentru o perioadă mai mare de 90 de zile calendaristice sunt obligați să solicite, la intrarea pe teritoriul Republicii Moldova sau cu cel puțin 30 de zile calendaristice înainte de expirarea termenului de ședere de 90 de zile calendaristice, dreptul de ședere printr-o cerere-chestionar, care se depune în mod electronic sau la ghișeul unic de documentare a străinilor al Inspectoratului General pentru Migrație și este însoțită de următoarele acte:

a) documentul de călătorie valabil;

b) viza de lungă ședere eliberată în conformitate cu legislația Republicii Moldova sau, după caz, permisul de ședere valabil, eliberat de un stat membru al Uniunii Europene sau de un stat semnatar al Acordului Schengen;

c) actele de stare civilă care confirmă legătura de familie sau contractele și alte dovezi referitoare la situația de dependență în cazul membrilor familiei extinse, traduse în limba română sau engleză și supralegalizate sau apostilate, dacă tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte nu prevăd altfel;

d) copia de pe cartea de rezidență care confirmă șederea membrului familiei cetățeanului Uniunii Europene pe teritoriul Republicii Moldova;

e) certificatul de cazier judiciar eliberat în ultimele 6 luni de autoritățile din țara de origine, tradus în limba română sau engleză și supralegalizat sau apostilat, dacă tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte nu prevăd altfel. În cazul în care membrul familiei cetățeanului Uniunii Europene are o ședere legală de cel puțin doi ani într-o altă țară decât cea a cărei cetățenie o deține, acesta urmează să prezinte și cazierul judiciar eliberat de autoritățile statului de reședință, precum și documentul care confirmă dreptul de ședere;

f) actul care atestă dreptul de proprietate sau de folosință asupra locuinței de pe teritoriul Republicii Moldova, în modul stabilit de Guvern.

(2) Inspectoratul General pentru Migrație examinează cererea-chestionar pentru acordarea sau prelungirea dreptului de ședere pentru membrii familiilor cetățenilor Uniunii Europene în termen de 30 de zile calendaristice. Din motive justificate, termenul în cauză poate fi prelungit, din oficiu sau la cerere, în condițiile prevăzute de Codul administrativ.

(3) Cererea-chestionar pentru prelungirea dreptului de ședere pentru membrii familiei cetățeanului Uniunii Europene se examinează la întrunirea condițiilor prevăzute la alin. (1), cu excepția condițiilor prevăzute la alin. (1) lit. b) și e).

(4) Dreptul de ședere pentru membrii familiei cetățeanului Uniunii Europene se acordă și se prelungește pe toată perioada de valabilitate a cărții de rezidență a cetățeanului Uniunii Europene, dar care nu poate fi mai mare de 5 ani.

(5) Examinarea cererii-chestionar prevăzute la alin. (2) se finalizează prin emiterea unei decizii cu privire la acordarea/prelungirea sau refuzul acordării/prelungirii dreptului de ședere.

(6) După obținerea dreptului de ședere, cartea de rezidență se eliberează în termenul stabilit la art. 16 alin. (2).

(7) Pentru o ședere mai mare de 90 de zile calendaristice, membrii familiei cetățeanului Uniunii Europene care dețin cetățenia unui stat membru al Uniunii Europene sau a unui stat semnatar al Acordului Schengen, solicită eliberarea cărții de rezidență în condițiile art. 15.

Articolul 18. Păstrarea dreptului de ședere al membrilor familiei cetățeanului Uniunii Europene

(1) Ieșirea de pe teritoriul Republicii Moldova a cetățeanului Uniunii Europene sau decesul acestuia nu atrage pierderea cărții de rezidență și a dreptului de ședere pentru copiii săi și pentru părintele care are custodia copiilor respectivi, indiferent de cetățenia pe care o dețin, atât timp cât aceștia își au domiciliul sau reședința temporară în Republica Moldova și sunt admiși la studii într-o instituție de învățământ, până la finalizarea studiilor.

(2) Dreptul de ședere al persoanelor indicate la alin. (1) se păstrează, atât timp cât titularii acestuia nu devin o sarcină excesivă pentru sistemul de asistență socială al statului, în următoarele cazuri:

a) decesul cetățeanului Uniunii Europene, dacă membrul familiei a locuit cel puțin un an în Republica Moldova;

b) divorțul cetățeanului Uniunii Europene, dacă căsătoria cu cetățeanul respectiv a durat cel puțin 3 ani, dintre care cel puțin un an membrul familiei a locuit în Republica Moldova;

c) survenirea sarcinii și nașterea copilului/copiilor în perioada șederii legale pe teritoriul Republicii Moldova;

d) soțul/soția care nu deține cetățenia unui stat membru al Uniunii Europene sau a unui stat semnatar al Acordului Schengen are dreptul de vizitare a copilului, în baza acordului soților sau a unei hotărâri judecătorești, cu condiția că instanța de judecată a decis că vizitele urmează să aibă loc pe teritoriul Republicii Moldova, cu specificarea perioadei pentru care acest drept este acordat;

e) membrul familiei are la întreținere copii încredințați prin acordul soților plecați din Republica Moldova sau prin hotărâre judecătorească;

f) membrul familiei este victimă a violenței în familie în perioada în care căsătoria înregistrată este încă în vigoare.

(3) Membrii familiei indicați la alin. (2) își păstrează dreptul de ședere pe perioada de valabilitate a cărții de rezidență. La împlinirea termenului de 5 ani de ședere în Republica Moldova, membrul respectiv al familiei poate solicita dreptul de ședere permanentă.

(4) În cazul în care membrul familiei nu întrunește condițiile prevăzute la art. 19 și 20, acesta poate solicita eliberarea unei noi cărți de rezidență la întrunirea condițiilor prevăzute la art. 17, cu excepția prezentării certificatului de cazier judiciar și, după caz, a vizei de lungă ședere.

Capitolul IV

ȘEDEREA PERMANENTĂ

Articolul 19. Condițiile generale privind obținerea dreptului de ședere permanentă

(1) Inspectoratul General pentru Migrație acordă, la cerere, dreptul de ședere permanentă, pentru o perioadă nedeterminată, cetățenilor Uniunii Europene și membrilor familiilor acestora a căror ședere pe teritoriul Republicii Moldova este legală și continuă de cel puțin 5 ani și care întrunesc cumulativ următoarele condiții:

a) îndeplinesc condițiile de intrare în Republica Moldova, prevăzute la art. 6 și 8, cu excepția celor prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b);

b) nu au înregistrat întreruperi ale șederii pe teritoriul Republicii Moldova pentru o perioadă mai mare de 24 de luni în decursul unei perioade de ședere de 5 ani;

c) nu au antecedente penale nestinse, în conformitate cu prevederile art. 111 alin. (1) lit. h)–j) din Codul penal nr. 985/2002;

d) dispun de mijloace financiare de întreținere în cuantumul stabilit de Guvern;

e) dețin asigurare medicală valabilă pe teritoriul Republicii Moldova;

f) nu prezintă pericol pentru securitatea națională, ordinea publică și sănătatea publică.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică membrilor familiei cetățeanului Uniunii Europene, indiferent de cetățenia pe care o dețin, cu condiția să fi avut o ședere legală și continuă împreună cu cetățeanul Uniunii Europene pe teritoriul Republicii Moldova în decursul unei perioade continue de 5 ani.

(3) La stabilirea continuității perioadei de ședere nu sunt considerate întreruperi ale acesteia următoarele situații:

a) absențele temporare de pe teritoriul Republicii Moldova care nu depășesc 180 de zile calendaristice, calculate cumulativ în decursul unui an de ședere;

b) absențele temporare de pe teritoriul Republicii Moldova din motive de boală gravă, sarcină și naștere a copilului/copiilor, care nu depășesc un an calendaristic;

c) participarea la programe de învățământ sau de formare profesională într-un stat membru al Uniunii Europene, într-un stat semnatar al Acordului Schengen sau într-un stat terț pentru o perioadă de cel mult 24 de luni consecutive;

d) perioadele în care lucrătorul cetățean al Uniunii Europene desfășoară o activitate de muncă într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-un stat semnatar al Acordului Schengen și revine zilnic sau cel puțin o dată pe săptămână în Republica Moldova.

(4) Detenția nu face obiectul de continuitate a șederii.

Articolul 20. Acordarea dreptului de ședere permanentă

(1) Cererea-chestionar pentru acordarea dreptului de ședere permanentă se depune în mod electronic sau la ghișeul unic de documentare a străinilor al Inspectoratului General pentru Migrație în perioada de ședere legală și este însoțită de următoarele acte:

a) documentul de călătorie valabil;

b) declarația pe propria răspundere privind lipsa antecedentelor penale;

c) actul care atestă dreptul de proprietate sau de folosință asupra locuinței de pe teritoriul Republicii Moldova, în modul stabilit de Guvern;

d) dovada asigurării medicale valabile pe teritoriul Republicii Moldova.

(2) Cererea-chestionar indicată la alin. (1) se examinează în termen de 90 de zile calendaristice. Din motive justificate, termenul în cauză poate fi prelungit, din oficiu sau la cerere, cu cel mult 60 de zile calendaristice.

(3) Examinarea cererii-chestionar indicate la alin. (1) se finalizează prin emiterea unei decizii cu privire la acordarea sau refuzul acordării dreptului de ședere permanentă și, respectiv, eliberarea cărții de rezidență sau refuzul eliberării cărții de rezidență.

(4) În cazul în care unul dintre părinți este titular al dreptului de ședere permanentă și are la întreținere unul sau mai mulți copii, aceștia obțin, la cerere și indiferent de cetățenia pe care o dețin, dreptul de ședere permanentă pe teritoriul Republicii Moldova concomitent cu unul dintre părinți.

(5) În cazurile prevăzute la art. 18, cererea-chestionar pentru acordarea dreptului de ședere permanentă poate fi depusă doar în perioada de ședere legală, în condițiile prevăzute la alin. (1) din prezentul articol.

(6) Cererea-chestionar indicată la alin. (1), depusă după expirarea perioadei de valabilitate a cărții de rezidență, se examinează în condițiile art. 15 și 17, fără obligația de a prezenta certificatul de cazier judiciar și, după caz, viza de lungă ședere.

(7) Cartea de rezidență se eliberează în termenul stabilit la art. 16 alin. (2), cu perioada de valabilitate prevăzută la art. 3 alin. (12) din Legea nr. 273/1994 privind actele de identitate din sistemul național de pașapoarte.

Articolul 21. Derogări aplicabile lucrătorilor cetățeni ai Uniunii Europene care și-au încetat activitatea

(1) Dreptul de ședere permanentă pe teritoriul Republicii Moldova se acordă lucrătorilor cetățeni ai Uniunii Europene, înaintea de încheierea unei perioade neîntrerupte de ședere de 5 ani, după cum urmează:

a) lucrătorului cetățean al Uniunii Europene care a desfășurat o activitate de muncă salariată sau independentă neîntreruptă în ultimele 12 luni și a avut reședința temporară pe teritoriul Republicii Moldova pentru o perioadă continuă mai mare de 3 ani, înainte de a împlini vârsta stabilită de legislația Republicii Moldova în vederea pensionării pentru limită de vârstă ori ca urmare a pensionării anticipate pentru carieră lungă;

b) lucrătorului cetățean al Uniunii Europene care desfășoară o activitate de muncă salariată sau independentă, a avut reședința temporară pe teritoriul Republicii Moldova pentru o perioadă de cel puțin doi ani și încetează să-și desfășoare activitatea din cauza pierderii capacității de muncă în urma unui accident de muncă sau a unei boli profesionale;

c) lucrătorului cetățean al Uniunii Europene care a desfășurat o activitate de muncă salariată sau independentă într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-un stat semnatar al Acordului Schengen, are ședere continuă pe teritoriul Republicii Moldova de cel puțin 3 ani și revine zilnic sau cel puțin o dată pe săptămână;

d) membrului familiei lucrătorului cetățean al Uniunii Europene, decedat în urma unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, după cel puțin doi ani de activitate salariată neîntreruptă pe teritoriul Republicii Moldova, cu condiția ca membrul respectiv al familiei să fi însoțit lucrătorul pe perioada șederii acestuia.

(2) Indiferent de cetățenie, membrii familiei indicați la art. 4 pct. 2 lit. a)–c) a unui lucrător cetățean al Uniunii Europene care desfășoară o activitate de muncă salariată sau independentă și care a obținut dreptul de ședere permanentă pe teritoriul Republicii Moldova au dreptul la ședere permanentă, dacă aceștia locuiesc împreună cu lucrătorul în cauză pe teritoriul Republicii Moldova, fără a respecta condiția de a avea o ședere legală și continuă pe teritoriul Republicii Moldova de cel puțin 5 ani.

Capitolul V

DECIZIILE PRIVIND REFUZUL ȘI PROCEDURA DE CONTESTARE A ACESTORA

Secțiunea 1

Decizia privind refuzul

Articolul 22. Decizia privind refuzul eliberării cărții de rezidență cetățeanului Uniunii Europene

(1) Decizia privind refuzul eliberării cărții de rezidență se emite în cazul în care cetățeanul Uniunii Europene:

a) nu întrunește condițiile prevăzute la art. 15 alin. (2);

b) a săvârșit infracțiuni în perioada altor șederi, în Republica Moldova ori în străinătate, împotriva statului Republica Moldova sau împotriva unui cetățean al Republicii Moldova și are antecedente penale nestinse;

c) prezintă pericol pentru securitatea națională, ordinea publică și sănătatea publică;

d) a prezentat informații false sau documentele prezentate sunt insuficiente, conțin divergențe, sunt nevalabile ori nu sunt autentice.

(2) Decizia privind refuzul eliberării cărții de rezidență trebuie să conțină motivele de fapt și de drept care au stat la baza emiterii acesteia, termenul stabilit pentru părăsirea teritoriului Republicii Moldova, precum și informația cu privire la exercitarea căilor de atac.

(3) Decizia privind refuzul eliberării cărții de rezidență se comunică în formă scrisă sau prin alte mijloace de comunicare în termen de 5 zile lucrătoare de la data emiterii acesteia.

Articolul 23. Decizia privind refuzul acordării sau prelungirii dreptului de ședere pentru membrii familiei cetățeanului Uniunii Europene

(1) Decizia privind refuzul acordării sau prelungirii dreptului de ședere se emite în cazul în care membrul familiei cetățeanului Uniunii Europene:

a) nu întrunește condițiile prevăzute la art. 17;

b) a săvârșit infracțiuni în perioada altor șederi, în Republica Moldova ori în străinătate, împotriva statului Republica Moldova sau împotriva unui cetățean al Republicii Moldova și are antecedente penale nestinse;

c) prezintă pericol pentru securitatea națională, ordinea publică și sănătatea publică;

d) nu poate fi confirmată șederea pe teritoriul Republicii Moldova a membrului familiei cetățeanului Uniunii Europene.

(2) Decizia privind refuzul acordării sau prelungirii dreptului de ședere trebuie să conțină motivele de fapt și de drept care au stat la baza emiterii acesteia, termenul stabilit pentru părăsirea teritoriului Republicii Moldova, precum și informația cu privire la exercitarea căilor de atac.

(3) Decizia privind refuzul acordării sau prelungirii dreptului de ședere se comunică unui membru major al familiei cetățeanului Uniunii Europene, în formă scrisă sau prin alte mijloace de comunicare, în termen de 5 zile lucrătoare de la data emiterii acesteia.

Articolul 24. Decizia privind refuzul acordării dreptului de ședere permanentă

(1) Decizia privind refuzul acordării dreptului de ședere permanentă se emite în cazul în care cetățeanul Uniunii Europene sau, după caz, membrul familiei acestuia:

a) nu întrunește condițiile prevăzute la art. 19 și 20;

b) are antecedente penale nestinse în conformitate cu prevederile art. 111 alin. (1) lit. h)–j) din Codul penal nr. 985/2002;

c) a avut o întrerupere a șederii pe teritoriul Republicii Moldova pentru o perioadă mai mare de 24 de luni consecutive în decursul unei perioade de 5 ani;

d) prezintă pericol pentru securitatea națională, ordinea publică și sănătatea publică, conform art. 36.

(2) Decizia privind refuzul acordării dreptului de ședere permanentă trebuie să conțină motivele de fapt și de drept care au stat la baza emiterii acesteia, după caz, termenul stabilit pentru părăsirea teritoriului Republicii Moldova, precum și informația cu privire la exercitarea căilor de atac.

(3) Decizia privind refuzul acordării dreptului de ședere permanentă se comunică, în formă scrisă sau prin alte mijloace de comunicare, în termen de 5 zile lucrătoare de la data emiterii acesteia.

Secțiunea a 2-a

Contestarea deciziilor privind refuzul

Articolul 25. Contestarea deciziilor privind refuzul

(1) Deciziile privind refuzul sunt executorii din momentul aducerii la cunoștința cetățeanului Uniunii Europene sau, după caz, a unui membru major al familiei acestuia.

(2) Deciziile privind refuzul pot fi contestate în conformitate cu prevederile Codului administrativ.

Articolul 26. Suspendarea deciziei privind refuzul

(1) În cadrul procedurii prealabile de contestare a deciziilor privind refuzul, Inspectoratul General pentru Migrație, din oficiu sau la cererea persoanei ale cărei interese sunt afectate, suspendă executarea deciziei până la finalizarea procedurii prealabile. Suspendarea deciziei privind refuzul poate fi dispusă ulterior de instanța de judecată.

(2) În cazul suspendării executării deciziei privind refuzul, Inspectoratul General pentru Migrație eliberează un document, de model tipizat, care confirmă permisiunea de a rămâne pe teritoriul Republicii Moldova a cetățeanului Uniunii Europene sau, după caz, a unui membru major al familiei acestuia, până la soluționarea contestației.

(3) Permisiunea de a rămâne pe teritoriul Republicii Moldova este valabilă pe toată perioada suspendării executării deciziei privind refuzul, dar nu mai mult decât până la soluționarea definitivă a contestației. Inspectoratul General pentru Migrație poate acorda sau prelungi documentul respectiv în mod succesiv, în funcție de evoluția procedurii.

(4) Permisiunea de a rămâne pe teritoriul Republicii Moldova, emisă de către Inspectoratul General pentru Migrație, se ridică de către Poliția de Frontieră la ieșirea din țară a cetățeanului Uniunii Europene sau a membrului familiei acestuia, moment din care aceasta încetează să producă efecte juridice. O nouă intrare pe teritoriul Republicii Moldova este autorizată doar la întrunirea condițiilor prevăzute la art. 6 sau 8.

Capitolul VI

DREPTURI ȘI OBLIGAȚII

Articolul 27. Drepturile și obligațiile cetățenilor Uniunii Europene și ale membrilor familiilor acestora

(1) Cetățenii Uniunii Europene și membrii familiilor acestora aflați pe teritoriul Republicii Moldova beneficiază de tratament egal și de aceleași drepturi și libertăți ca și cetățenii Republicii Moldova, garantate de Constituția Republicii Moldova și de alte legi, precum și de drepturile prevăzute de tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte, cu excepțiile stabilite.

(2) Cetățenii Uniunii Europene și membrii familiilor acestora care intenționează să rămână pe teritoriul Republicii Moldova pentru o perioadă mai mare de 90 de zile calendaristice sunt obligați să solicite cartea de rezidență sau în cazul membrilor familiilor acestora, dreptul de ședere și cartea de rezidență.

(3) Cetățenii Uniunii Europene și membrii familiilor acestora nu pot beneficia de prestații de asistență socială în primele 3 luni de ședere sau, după caz, în timpul unei perioade mai lungi în care se află în căutarea unui loc de muncă. De asemenea, înainte de dobândirea dreptului de ședere permanentă, statul nu are obligația de a acorda ajutoare pentru studii, inclusiv burse sau împrumuturi pentru formare profesională, altor persoane și membrilor familiilor acestora decât lucrătorilor cetățeni ai Uniunii Europene care sunt salariați.

(4) Cetățenii Uniunii Europene și membrii familiilor acestora nu beneficiază de dreptul de a alege și de a fi aleși în organele legislative, cele executive sau în cadrul autorităților administrației publice locale ale Republicii Moldova.

(5) Cetățenii Uniunii Europene și membrii familiilor acestora nu pot fi membri ai unui partid politic sau ai unei organizații social-politice înregistrate în Republica Moldova.

(6) Cetățenii Uniunii Europene și membrii familiilor acestora nu pot satisface serviciul militar în cadrul forțelor armate ale Republicii Moldova.

(7) Aplicarea sancțiunilor contravenționale nu poate restricționa dreptul cetățenilor Uniunii Europene și al membrilor familiilor acestora de a solicita cartea de rezidență și/sau dreptul de ședere pe teritoriul Republicii Moldova.

(8) Pe durata șederii în Republica Moldova, cetățenii Uniunii Europene și membrii familiilor acestora sunt obligați să respecte legislația Republicii Moldova.

(9) Cetățenii Uniunii Europene și membrii familiilor acestora care își schimbă domiciliul sau reședința temporară sunt obligați, în termen de 15 zile lucrătoare, să prezinte Inspectoratului General pentru Migrație actul care atestă dreptul de proprietate sau de folosință asupra locuinței de pe teritoriul Republicii Moldova, în modul stabilit de Guvern.

(10) Cetățenii Uniunii Europene și membrii familiilor acestora care își schimbă documentul de călătorie în cazul pierderii, furtului sau deteriorării acestuia, precum și în cazul oricărei modificări intervenite în starea civilă sau în datele cu caracter personal, în special schimbarea numelui, a prenumelui, a cetățeniei, încheierea/desfacerea căsătoriei, sunt obligați în termen de 15 zile lucrătoare să prezinte Inspectoratului General pentru Migrație actele confirmative în acest sens.

Articolul 28. Dreptul la familie

Cetățenii Uniunii Europene au dreptul la familie, la căsătorie și la desfacerea acesteia în conformitate cu prevederile Codului familiei.

Articolul 29. Dreptul la muncă și la protecția muncii

(1) Cetățenii Uniunii Europene și membrii familiilor acestora pot desfășura activitate de muncă pe teritoriul Republicii Moldova pentru o perioadă de până la 90 de zile calendaristice, fără a fi condiționați de deținerea unui drept de ședere sau a unei cărți de rezidență.

(2) Cetățenii Uniunii Europene și membrii familiilor acestora au dreptul la libera alegere a locului de muncă, la condiții echitabile și decente de muncă, precum și la protecție împotriva șomajului.

(3) Cetățenilor Uniunii Europene și membrilor familiilor acestora aflați pe teritoriul Republicii Moldova li se aplică același regim fiscal și de asigurări sociale în sistemul public de asigurări sociale ca și cetățenilor Republicii Moldova, dacă tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte nu prevăd altfel.

(4) Raporturile de muncă ale lucrătorilor cetățeni ai Uniunii Europene și ale membrilor familiilor acestora sunt reglementate de Codul muncii și de alte acte normative aplicabile.

(5) Lucrătorii cetățeni ai Uniunii Europene și membrii familiilor acestora beneficiază de măsuri de securitate și sănătate în muncă conform prevederilor Legii securității și sănătății în muncă nr. 186/2008.

(6) Lucrătorii cetățeni ai Uniunii Europene și membrii familiilor acestora au dreptul la protecție socială în caz de șomaj conform prevederilor Legii nr. 105/2018 cu privire la promovarea ocupării forței de muncă și asigurarea de șomaj.

Articolul 30. Dreptul la protecție socială și la ocrotirea sănătății

(1) Cetățenii Uniunii Europene și membrii familiilor acestora care își exercită dreptul la liberă circulație și dreptul de ședere pe teritoriul Republicii Moldova au dreptul la ocrotirea sănătății conform prevederilor Legii ocrotirii sănătății nr. 411/1995 și ale Legii nr. 1585/1998 cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală.

(2) Lucrătorii cetățeni ai Uniunii Europene și lucrătorii membri ai familiilor acestora sunt asigurați în sistemul public de asigurări sociale și au dreptul de a beneficia de prestații de asigurări sociale în conformitate cu legislația Republicii Moldova și cu acordurilor internaționale din domeniul securității sociale la care Republica Moldova este parte.

(3) Lucrătorii cetățeni ai Uniunii Europene și lucrătorii membri ai familiilor acestora au dreptul la locuințe de serviciu conform prevederilor Legii nr. 75/2015 cu privire la locuințe.

Articolul 31. Dreptul la educație

(1) Cetățenii Uniunii Europene și membrii familiilor acestora indicați la art. 4 pct. 2 lit. a)–c), care își exercită dreptul la liberă circulație și dreptul de ședere pe teritoriul Republicii Moldova, au acces la sistemul național de educație în conformitate cu legislația Republicii Moldova.

(2) Cetățenii Uniunii Europene și membrii familiilor acestora admiși la studii în instituții de învățământ au drepturi și obligații în conformitate cu legislația Republicii Moldova și cu regulamentele interne ale instituțiilor respective.

Articolul 32. Dreptul la integrare

Cetățenii Uniunii Europene și membrii familiilor acestora care își exercită dreptul la liberă circulație și dreptul de ședere pe teritoriul Republicii Moldova au dreptul de a beneficia de măsuri de integrare în conformitate cu cadrul normativ care facilitează includerea lor în viața economică, socială și culturală a Republicii Moldova.

Articolul 33. Dreptul la inviolabilitatea persoanei și a locuinței

Cetățenilor Uniunii Europene și membrilor familiilor acestora li se garantează inviolabilitatea persoanei și a locuinței în conformitate cu legislația Republicii Moldova. Aceștia au dreptul la satisfacția efectivă din partea instanțelor judecătorești competente, precum și a altor autorități publice împotriva actelor care violează drepturile, libertățile și interesele lor legitime.

Articolul 34. Dreptul la tratamentul egal și contestarea abaterilor

(1) Tratamentul egal este garantat lucrătorilor cetățeni ai Uniunii Europene și membrilor familiilor acestora, care își exercită dreptul la liberă circulație și dreptul de ședere pe teritoriul Republicii Moldova, în ceea ce privește:

a) accesul la locuri de muncă;

b) accesul la condițiile de muncă și de încadrare în muncă, în special în ceea ce privește remunerarea, concedierea, securitatea și sănătatea în muncă, iar în cazul pierderii locului de muncă – accesul la reintegrarea profesională și la reangajare;

c) afilierea la organizații sindicale și dreptul de a fi aleși în organele reprezentative ale lucrătorilor;

d) accesul la formare profesională;

e) accesul la educație, la cursuri de ucenicie și de formare profesională pentru copiii lucrătorilor cetățeni ai Uniunii Europene;

f) asistența acordată la subdiviziunile teritoriale ale Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă.

(2) Asociațiile, organizațiile profesionale, organizațiile neguvernamentale, inclusiv organizațiile patronale și sindicale, pot furniza, în baza prevederilor prezentei legi, informații și asistență juridică și pot exercita, în numele cetățenilor Uniunii Europene și al membrilor familiilor acestora, cu acordul scris al lor, demersurile necesare pentru respectarea drepturilor prevăzute de prezenta lege.

Articolul 35. Accesul la justiție

(1) Cetățenii Uniunii Europene și membrii familiilor acestora au dreptul la satisfacția efectivă din partea instanțelor judecătorești competente împotriva actelor care violează drepturile, libertățile și interesele lor legitime.

(2) În procesele de judecată, cetățenii Uniunii Europene și membrii familiilor acestora beneficiază de aceleași drepturi procedurale ca și cetățenii Republicii Moldova, de asistență juridică garantată de stat sau pe bază de contract din partea avocaților, precum și a altor persoane autorizate în modul stabilit de Legea nr. 198/2007 cu privire la asistența juridică garantată de stat.

(3) Cetățenii Uniunii Europene și membrii familiilor acestora, în conformitate cu prevederile Legii nr. 52/2014 cu privire la Avocatul Poporului (Ombudsmanul), au dreptul să adreseze cereri Avocatului Poporului sau, după caz, Avocatului Poporului pentru drepturile copilului în cazul încălcării pe teritoriul Republicii Moldova a drepturilor și a intereselor lor legitime.

Capitolul VII

RESTRÂNGEREA DREPTULUI LA LIBERĂ CIRCULAȚIE ȘI A DREPTULUI DE ȘEDERE PE TERITORIUL REPUBLICII MOLDOVA

Articolul 36. Principii generale

(1) Inspectoratul General pentru Migrație, din oficiu sau la cererea autorităților cu atribuții în domeniul securității naționale, ordinii publice și sănătății publice, aplică sancțiuni și restrânge dreptul la liberă circulație și dreptul de ședere pe teritoriul Republicii Moldova al cetățenilor Uniunii Europene și al membrilor familiilor acestora, indiferent de cetățenia pe care o dețin, în cazul expulzării sau pentru motive de securitate națională, ordine publică sau sănătate publică.

(2) Prin motive de securitate națională, ordine publică sau sănătate publică se înțeleg următoarele situații:

a) există bănuială rezonabilă că persoana finanțează, pregătește, sprijină în orice mod sau comite activități teroriste, semnalate de organizațiile internaționale al căror membru este Republica Moldova sau de autoritățile publice care desfășoară activități de combatere a terorismului;

b) persoana desfășoară activități ce prezintă pericol deosebit pentru securitatea statului Republicii Moldova;

c) există bănuială rezonabilă că persoana a săvârșit sau a participat la săvârșirea ori pregătirea unor infracțiuni contra păcii și omenirii sau a unor crime de război, sau a unor crime contra umanității, prevăzute de tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte;

d) există bănuială rezonabilă că persoana face parte din grupuri criminale organizate cu caracter transnațional sau sprijină în orice mod activitatea unor astfel de grupuri;

e) persoana a săvârșit infracțiuni grave, deosebit de grave sau excepțional de grave în perioada altor șederi, în Republica Moldova sau în străinătate, împotriva statului sau a unui cetățean al Republicii Moldova;

f) persoana suferă de o boală cu potențial epidemic, infecțioasă sau parazitară contagioasă, conform cadrului normativ.

Articolul 37. Revocarea dreptului de ședere și a cărții de rezidență

(1) Revocarea este măsura administrativă de restrângere a dreptului de ședere acordat titularului în condițiile prezentei legi.

(2) Inspectoratul General pentru Migrație revocă dreptul de ședere și cartea de rezidență în următoarele cazuri:

a) la cererea titularului cărții de rezidență;

b) titularul a întrerupt șederea pe teritoriul Republicii Moldova pentru o perioadă de 24 de luni consecutive;

c) în urma verificărilor interinstituționale realizate de Inspectoratul General pentru Migrație împreună cu autoritatea responsabilă de gestionarea sistemului de asistență socială, s-a constatat că persoana respectivă a devenit o sarcină excesivă pentru sistemul de asistență socială;

d) s-a stabilit că unele acte sau date care au stat la baza eliberării cărții de rezidență sunt false, falsificate, obținute prin fraudă sau că, la eliberarea acestora, au fost eludate normele legale stabilite pentru eliberarea actelor de identitate;

e) cartea de rezidență a fost eliberată sau reînnoită în baza unei căsătorii fictive;

f) s-a stabilit că titularul cărții de rezidență are antecedente penale nestinse, fapt pe care nu l-a declarat în declarațiile depuse la Inspectoratul General pentru Migrație;

g) pentru motive de securitate națională, ordine publică sau sănătate publică;

h) cetățenii Uniunii Europene sau membrii familiilor acestora au părăsit teritoriul Republicii Moldova și au intrat sub o altă identitate în perioada de interdicție.

(3) Inspectoratul General pentru Migrație are dreptul să solicite informații de la autoritățile competente ale statelor membre ale Uniunii Europene sau, după caz, ale statelor terțe cu privire la persoana aflată în una dintre situațiile prevăzute la alin. (2) lit. d)–h).

(4) Decizia Inspectoratului General pentru Migrație trebuie să fie motivată și să conțină informații cu privire la exercitarea căilor de atac, precum și termenul în care cetățeanul Uniunii Europene și/sau membrii familiei acestuia trebuie să părăsească teritoriul Republicii Moldova.

(5) Inspectoratul General pentru Migrație dispune ca cetățeanul Uniunii Europene și/sau membrul familiei acestuia să părăsească teritoriul Republicii Moldova în termen de 30 de zile calendaristice. În cazul în care este necesar să lichideze investiții sau alte active financiare, termenul de părăsire este de până la 90 de zile calendaristice.

(6) Cetățeanul Uniunii Europene și membrii familiei acestuia sunt obligați să părăsească teritoriul Republicii Moldova dacă Inspectoratul General pentru Migrație a stabilit această măsură în decizia de revocare a dreptului de ședere, conform alin. (4).

(7) Decizia de revocare și motivele pe care se întemeiază aceasta se comunică persoanei vizate în termen de 5 zile lucrătoare.

(8) Decizia de revocare poate fi contestată în conformitate cu prevederile Codului administrativ, fără respectarea procedurii prealabile, cu excepția situației în care decizia a fost emisă la cererea persoanei.

(9) Exercitarea căii de atac împotriva deciziei de revocare a dreptului de ședere și a cărții de rezidență nu suspendă executarea acesteia în cazul în care instanța de judecată a dispus expulzarea cetățeanului Uniunii Europene și/sau a membrilor familiei acestuia de pe teritoriul Republicii Moldova.

Articolul 38. Aplicarea măsurilor restrictive

(1) În privința cetățenilor Uniunii Europene și a membrilor familiilor acestora pot fi aplicate următoarele măsuri restrictive:

a) expulzarea;

b) declararea ca persoană indezirabilă;

c) custodia publică;

d) interdicția de intrare.

(2) Expulzarea cetățenilor Uniunii Europene și a membrilor familiilor acestora este o măsură de siguranță dispusă de instanțele de judecată ale Republicii Moldova doar în condițiile prevăzute de legislația penală.

(3) În cazul în care decizia de expulzare este pusă în executare după mai mult de doi ani de la emitere, Inspectoratul General pentru Migrație verifică dacă persoana respectivă continuă să prezinte un pericol real și actual la adresa securității naționale și ordinii publice. Dacă circumstanțele care au stat la baza deciziei de expulzare s-au schimbat în mod semnificativ și persoana nu mai prezintă un pericol real și actual, măsura poate fi suspendată sau revocată; în caz contrar, decizia de expulzare își menține valabilitatea și continuă să producă efecte.

(4) Acțiunile și garanțiile procesuale pentru măsurile prevăzute la alin. (1) lit. a)–c) se aplică în conformitate cu cadrul normativ privind regimul străinilor în Republica Moldova.

(5) Prin derogare de la prevederile Codului contravențional, cetățenii Uniunii Europene și membrii familiilor acestora nu pot fi expulzați pentru săvârșirea contravențiilor.

Articolul 39. Stabilirea duratei interdicției de intrare în Republica Moldova

(1) Împotriva cetățenilor Uniunii Europene și/sau a membrilor familiilor acestora care sunt expulzați din Republica Moldova sau sunt declarați persoane indezirabile durata interdicției de intrare este:

a) de 5 ani – în cazul expulzării;

b) de 10 ani – în cazul persoanei declarate indezirabile.

(2) Interdicția de intrare în Republica Moldova se aduce la cunoștința cetățenilor Uniunii Europene și/sau a membrilor familiilor acestora printr-o decizie separată sau concomitent cu decizia de revocare a dreptului de ședere și a cărții de rezidență.

(3) Termenul interdicției începe să curgă de la data ieșirii de pe teritoriul Republicii Moldova a cetățeanului Uniunii Europene și/sau a membrilor familiei acestuia sau de la data emiterii deciziei, în cazul în care aceștia nu se află pe teritoriul Republicii Moldova.

(4) Interdicția de intrare dispusă în privința cetățenilor Uniunii Europene și/sau a membrilor familiilor acestora, în condițiile prevăzute la alin. (1) poate fi ridicată, la cerere, de către Inspectoratul General pentru Migrație, după 3 ani de la executarea hotărârii definitive de aplicare a interdicției de intrare, în urma consultării cu alte autorități cu atribuții în domeniul securității naționale și ordinii publice, în cazurile în care:

a) cetățeanul Uniunii Europene este căsătorit cu un cetățean al Republicii Moldova, iar căsătoria nu este fictivă, și nu mai prezintă un pericol real și actual la adresa securității naționale și ordinii publice;

b) cetățeanul Uniunii Europene este căsătorit cu un alt cetățean al Uniunii Europene cu drept de ședere permanentă în Republica Moldova, iar căsătoria nu este fictivă, și nu mai prezintă un pericol real și actual la adresa securității naționale și ordinii publice;

c) cetățeanul Uniunii Europene are copii sau are copii majori inapți pentru muncă, comuni cu cetățeni ai Republicii Moldova, dacă aceștia se află la întreținerea sa sau dacă există obligația de plată a pensiei de întreținere, obligație pe care cetățeanul Uniunii Europene o îndeplinește cu regularitate, și nu mai prezintă un pericol real și actual la adresa securității naționale și ordinii publice;

d) se constată că persoana în cauză nu mai prezintă un pericol real și actual la adresa securității naționale și ordinii publice.

(5) Inspectoratul General pentru Migrație, în termen de 6 luni de la prezentarea cererii, emite o decizie privind ridicarea sau menținerea interdicției, care poate fi contestată în conformitate cu prevederile Codului administrativ, fără respectarea procedurii prealabile.

(6) Persoanele menționate la alin. (4) nu au dreptul de a intra pe teritoriul Republicii Moldova pe durata examinării cererii lor.

Articolul 40. Îndepărtarea forțată

(1) Îndepărtarea forțată reprezintă măsura prin care cetățenii Uniunii Europene sau membrii familiilor acestora sunt obligați să părăsească teritoriul Republicii Moldova sub escortă și care se aplică în următoarele cazuri:

a) în privința persoanelor respective a fost aplicată măsura de expulzare sau acestea au fost declarate persoane indezirabile;

b) persoanele respective nu execută obligația de părăsire a teritoriului Republicii Moldova prevăzută în decizia de refuz sau în decizia de revocare a dreptului de ședere și/sau a cărții de rezidență.

(2) Se interzice îndepărtarea forțată a cetățenilor Uniunii Europene sau a membrilor familiilor acestora în următoarele cazuri:

a) persoanele respective au dobândit dreptul de ședere permanentă pe teritoriul Republicii Moldova, cu excepția situațiilor în care există motive imperative de securitate națională, ordine publică și sănătate publică;

b) în privința persoanelor respective a fost aplicată o măsură preventivă, conform Codului de procedură penală;

c) persoanele respective sunt copii, cu excepția cazului în care îndepărtarea este în interesul copilului, în conformitate cu Convenția Organizației Națiunilor Unite cu privire la drepturile copilului;

d) se constată apariția unor boli cu potențial epidemic, infecțioase sau parazitare contagioase, după o perioadă de 3 luni de la data sosirii.

(3) Categoriile de persoane prevăzute la alin. (2) pot fi îndepărtate forțat din Republica Moldova în cazul în care există motive de securitate națională, ordine publică și sănătate publică, cu excepția celor prevăzute la alin. (2) lit. b).

Capitolul VIII

GARANȚII PROCEDURALE

Articolul 41. Comunicarea

Comunicarea cu participanții în cadrul procedurii administrative se realizează prin orice mijloc, acordând prioritate mijloacelor care asigură o mai mare eficiență, promptitudine și economie de costuri, în special mijloacelor electronice de comunicație.

Articolul 42. Notificarea și motivarea

(1) Cetățenii Uniunii Europene și membrii familiilor acestora sunt notificați, în formă scrisă, cu privire la decizia adoptată în temeiul prezentei legi, astfel încât să poată înțelege conținutul notificării și efectele juridice ale acesteia.

(2) Cetățenii Uniunii Europene și membrii familiilor acestora sunt informați cu privire la motivele care au stat la baza restrângerii dreptului la liberă circulație și a dreptului de ședere pe teritoriul Republicii Moldova, cu excepția cazului în care acest lucru nu este posibil din motive de securitate națională, ordine publică sau sănătate publică.

Articolul 43. Exercitarea căilor de atac pe teritoriul Republicii Moldova

Cetățenii Uniunii Europene și membrii familiilor acestora sunt informați cu privire la modalitatea de contestare a deciziei, cu privire la termenul de depunere a contestației și la instanța de judecată competentă, precum și, după caz, cu privire la termenul acordat persoanei pentru a părăsi teritoriul Republicii Moldova.

Capitolul IX

DISPOZIȚII FINALE ȘI TRANZITORII

Articolul 44. Dispoziții finale și tranzitorii

(1) Prezenta lege intră în vigoare la expirarea a 6 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția prevederilor art. 5 alin. (4), care intră în vigoare la 1 ianuarie 2029.

(2) La data intrării în vigoare a prezentei legi, se modifică unele acte normative, conform anexei.

(3) Guvernul, în termen de 6 luni de la data publicării prezentei legi, va modifica actele sale normative în conformitate cu aceasta.

(4) Cazurile aflate în proces de examinare la data intrării în vigoare a prezentei legi, inclusiv procedurile administrative, cererile prealabile și cauzele aflate pe rol în instanțele de contencios administrativ sunt soluționate în conformitate cu prevederile acesteia.

(5) Dreptul de ședere, permisele de ședere ale cetățenilor Uniunii Europene și ale membrilor familiilor acestora, precum și măsurile impuse pentru motive de securitate națională, ordine publică sau sănătate publică, în conformitate cu prevederile Legii nr. 200/2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova, rămân valabile până la expirarea acestora.

(6) În termen de 30 de zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul Afacerilor Interne va asigura transmiterea unei notificări scrise în acest sens către Comisia Europeană.

PREȘEDINTELE PARLAMENTULUI Igor GROSU

Nr. 200. Chișinău, 10 iulie 2025.

Anexă

Modificarea unor acte normative

1. Legea nr. 273/1994 privind actele de identitate din sistemul național de pașapoarte (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1995, nr. 9, art. 89), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1.1. La articolul 3, alineatul (3) va avea următorul cuprins:

„(3) Cartea de rezidență se eliberează următoarelor categorii de persoane:

a) cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene, cetățenilor statelor semnatare ale Acordului Schengen și membrilor familiilor acestora care își exercită dreptul la liberă circulație și dreptul de ședere pe teritoriul Republicii Moldova;

b) străinilor cărora li s-a acordat dreptul de ședere pe teritoriul Republicii Moldova;

c) străinilor cărora li s-a confirmat dreptul la repatriere pe teritoriul Republicii Moldova;

d) persoanelor cărora li s-a recunoscut statutul de apatrid sau de refugiat;

e) persoanelor beneficiare de protecție umanitară, în conformitate cu prevederile legislației Republicii Moldova în materie de migrație și azil.”

1.2. La articolul 4, alineatul (11) va avea următorul cuprins:

„(11) Autoritatea emitentă a tuturor tipurilor de acte de identitate eliberate cetățenilor Republicii Moldova, cu excepția pașaportului diplomatic și a pașaportului de serviciu, este Agenția Servicii Publice. Autoritatea emitentă a tuturor tipurilor de acte de identitate eliberate în condițiile prezentei legi cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene, cetățenilor statelor semnatare ale Acordului Schengen și membrilor familiilor acestora, cetățenilor străini, apatrizilor, refugiaților și beneficiarilor de protecție umanitară este Inspectoratul General pentru Migrație.”

2. La articolul 26 alineatul (1) din Legea ocrotirii sănătății nr. 411/1995 (Monitorul Oficial al Republici Moldova, 1995, nr. 34, art. 373), cu modificările ulterioare, după textul „lit. a)–c)” se introduce textul „și lit. e)”.

3. La articolul 2 din Legea nr. 93/1998 cu privire la patenta de întreprinzător (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr. 72–73, art. 485), cu modificările ulterioare, după textul „capacitate de exercițiu,” se introduce textul „orice cetățean al statelor membre ale Uniunii Europene, orice cetățean al statelor semnatare ale Acordului Schengen,”.

4. La articolul 9 alineatul (1) din Legea nr. 1585/1998 cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr. 38–39, art. 280), cu modificările ulterioare, după textul „lit. a)–c)” se introduce textul „și lit. e)”.

5. La articolul 19 alineatul (6) din Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr. 1–4, art. 2), cu modificările ulterioare, cuvintele „cetățenilor Republicii Moldova și asupra” se substituie cu textul „cetățenilor Republicii Moldova, cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene, cetățenilor statelor semnatare ale Acordului Schengen,”.

6. La articolul 2 alineatul (1) din Legea nr. 499/1999 privind alocațiile sociale de stat pentru unele categorii de cetățeni (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr. 87–91, art. 214), cu modificările ulterioare, după textul „din rândul cetățenilor Republicii Moldova,” se introduce textul „al cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene și al cetățenilor statelor semnatare ale Acordului Schengen,”.

7. La articolul 3 litera a) din Legea asigurării pentru accidente de muncă și boli profesionale nr. 756/1999 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr. 31–33, art. 192), cu modificările ulterioare, după textul „cetățenii Republicii Moldova,” se introduce textul „cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene, cetățenii statelor semnatare ale Acordului Schengen,”.

8. La articolul 7 alineatul (1) din Legea sindicatelor nr. 1129/2000 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr. 130–132, art. 919), cu modificările ulterioare, după textul „Cetățenii Republicii Moldova,” se introduce textul „cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene și cetățenii statelor semnatare ale Acordului Schengen,”.

9. La articolul 10 alineatul (1) din Legea nr. 1593/2002 cu privire la mărimea, modul și termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr. 18–19, art. 57), cu modificările ulterioare, după textul „lit. a)–c)” se introduce textul „și lit. e)”.

10. Codul muncii al Republicii Moldova nr. 154/2003 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr. 159–162, art. 648), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

10.1. Articolul 3 se completează cu litera b1) cu următorul cuprins:

„b1) salariaților cetățeni ai statelor membre ale Uniunii Europene și ai statelor semnatare ale Acordului Schengen, încadrați în baza unui contract individual de muncă, care prestează muncă în Republica Moldova;”.

10.2. La articolul 46 alineatul (9), după textul „cetățenii Republicii Moldova,” se introduce textul „cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene, cetățenii statelor semnatare ale Acordului Schengen,”.

11. Codul contravențional al Republicii Moldova nr. 218/2008 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr. 78–84, art. 100), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

11.1. Articolul 333:

se completează cu alineatul (31) cu următorul cuprins:

„(31) Nerespectarea de către cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene și de către cetățenii statelor semnatare ale Acordului Schengen a obligației de a solicita carte de rezidență sau, după caz, nerespectarea termenului de depunere la autoritatea competentă pentru străini a cererii-chestionar pentru acordarea sau prelungirea dreptului de ședere și emiterea cărții de rezidență

se sancționează cu amendă în mărime de la 50 la 75 de unități convenționale.”

alineatele (41) și (5) vor avea următorul cuprins:

„(41) Nedeclararea de către cetățenii străini, cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene, cetățenii statelor semnatare ale Acordului Schengen și membrii familiilor acestora, în termen de 15 zile, a schimbării documentului de călătorie, precum și a pierderii, a furtului sau a deteriorării documentului de călătorie/permisului de ședere/buletinului de identitate pentru apatrizi ori a oricărei modificări intervenite în starea civilă și în datele cu caracter personal, în special schimbarea numelui, a prenumelui, a cetățeniei, a domiciliului și/sau a reședinței, încheierea, desfacerea ori anularea căsătoriei,

se sancționează cu amendă de la 12 la 30 de unități convenționale.”

„(5) Sancțiunea prevăzută la alin. (1) nu se aplică față de cetățenii străini care părăsesc benevol teritoriul Republicii Moldova în termen de 15 zile după expirarea termenului de aflare sau de ședere acordat sau față de posesorii documentelor de călătorie care sunt domiciliați în localitățile din stânga Nistrului (Transnistria), precum și față de cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene și față de cetățenii statelor semnatare ale Acordului Schengen.”

11.2. La articolul 4395 alineatul (2), litera a) va avea următorul cuprins:

„a) contravenientul este cetățean străin sau apatrid, cu excepția cetățeanului unui stat membru al Uniunii Europene, a cetățeanului unui stat semnatar al Acordului Schengen, a persoanei care a fost recunoscută ca refugiat sau căreia i s-a acordat protecție umanitară;”.

12. Legea nr. 200/2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr. 179–181, art. 610), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

12.1. La articolul 2, alineatul (2) se completează cu litera c) cu următorul cuprins:

„c) cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene, cetățenii statelor semnatare ale Acordului Schengen și membrii familiilor acestora.”

12.2. La articolul 3, noțiunile „persoane aflate în vizite de afaceri”, „persoane transferate temporar de către persoana juridică străină dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau din alte state a căror listă este aprobată de Guvern”, „stagiari absolvenți de studii superioare”, „vânzători profesioniști”, „prestatori de servicii contractuale” și „profesioniști independenți” vor avea următorul cuprins:

„persoane aflate în vizite de afaceri – persoane fizice, cetățeni ai statelor a căror listă este aprobată de Guvern, care dețin poziții de conducere în cadrul unor persoane juridice din statele membre ale Uniunii Europene sau din alte state a căror listă este aprobată de Guvern, împuternicite pentru inițierea unui dialog, examinarea unor oportunități, desfășurarea unor activități necesare pentru înființarea pe teritoriul Republicii Moldova a unor filiale, reprezentanțe sau persoane juridice de către societatea-mamă și care nu oferă, nici nu prestează servicii, nu se implică în alte activități economice decât cele necesare pentru înființarea societății comerciale, nici nu primesc remunerație dintr-o sursă situată pe teritoriul Republicii Moldova;

persoane transferate temporar de către persoana juridică străină dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau din alte state a căror listă este aprobată de Guvern – persoane fizice, cetățeni ai statelor a căror listă este aprobată de Guvern, angajate în cadrul unei persoane juridice străine dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau din alte state a căror listă este aprobată de Guvern sau care au fost parteneri ori asociați cu aceasta de cel puțin un an, care sunt transferate temporar la filiala, reprezentanța sau persoana juridică înființată de către societatea-mamă pe teritoriul Republicii Moldova. Persoanele transferate temporar pot fi:

1) persoane cu funcții de conducere transferate – persoane fizice, cetățeni ai statelor a căror listă este aprobată de Guvern, care dețin o funcție superioară în cadrul unei persoane juridice cu sediul în unul din statele membre ale Uniunii Europene sau din alte state a căror listă este aprobată de Guvern, care se ocupă, în primul rând, de gestionarea entității juridice în cauză sub supravegherea generală sau îndrumarea consiliului de administrație, a acționarilor persoanei juridice sau a persoanelor cu funcții echivalente și care:

a) asigură conducerea persoanei juridice sau a unui departament ori a unei subdiviziuni a acesteia;

b) supraveghează și controlează activitatea celorlalți membri ai personalului care exercită funcții de supervizare, specializate sau de conducere;

c) au autoritatea de a se ocupa personal de angajarea și concedierea personalului, de a face recomandări privind angajarea și concedierea personalului sau iau alte măsuri privind personalul;

2) specialiști – persoane fizice, cetățeni ai statelor a căror listă este aprobată de Guvern, care activează pentru o persoană juridică cu sediul într-un stat membru al Uniunii Europene și care dețin competențe speciale, esențiale pentru producerea echipamentelor de cercetare, pentru tehnicile, procesele, procedurile sau gestionarea persoanei juridice în cauză. La evaluarea acestor competențe se iau în considerare atât competențele specifice necesare pentru activitatea persoanei juridice, cât și deținerea unui nivel înalt de calificare într-un anumit profil ocupațional sau o anumită activitate comercială care necesită deținerea unor cunoștințe tehnice specifice, inclusiv apartenența la o profesie acreditată;”

„stagiari absolvenți de studii superioare – persoane fizice, cetățeni ai statelor a căror listă este aprobată de Guvern, angajați ai unei persoane juridice dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau din alte state a căror listă este aprobată de Guvern pentru o perioadă de cel puțin un an, titulari ai unei diplome universitare, transferate temporar la filiala, reprezentanța sau persoana juridică înființată de către societatea-mamă pe teritoriul Republicii Moldova în scopul dezvoltării profesionale sau al formării tehnice;

vânzători profesioniști – persoane fizice, cetățeni ai statelor a căror listă este aprobată de Guvern, reprezentanți ai unui prestator de servicii sau a unui furnizor de mărfuri dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau din alte state a căror listă este aprobată de Guvern, împuternicite să negocieze vânzarea de servicii sau de mărfuri ori încheierea de contracte de vânzare a serviciilor sau a mărfurilor în Republica Moldova. Vânzătorii profesioniști nu pot să se angajeze în vânzări directe către publicul larg, nu pot primi remunerație dintr-o sursă situată pe teritoriul Republicii Moldova și nici nu pot fi comisionari;

prestatori de servicii contractuale – persoane fizice, cetățeni ai statelor a căror listă este aprobată de Guvern, angajate de o persoană juridică dintr-un stat membru al Uniunii Europene, care nu este agenție pentru ocuparea forței de muncă și nici nu acționează prin intermediul unei astfel de agenții, care nu deține o filială, o reprezentanță sau o persoană juridică pe teritoriul Republicii Moldova și care are încheiat un contract de prestare de servicii către un consumator final rezident în Republica Moldova, contract ce necesită aflarea temporară a angajaților săi pe teritoriul Republicii Moldova pentru executarea contractului respectiv;

profesioniști independenți – persoane fizice, cetățeni ai statelor a căror listă este aprobată de Guvern, care asigură prestarea unui serviciu și care sunt definite ca persoane ce desfășoară activități independente pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, care nu dețin o persoană juridică pe teritoriul Republicii Moldova și care au încheiat un contract de prestare de servicii (altul decât prin intermediul unei agenții pentru ocuparea forței de muncă) către un consumator final rezident în Republica Moldova, contract ce necesită aflarea temporară a acestora pe teritoriul Republicii Moldova pentru executarea contractului respectiv;”.

12.3. La articolul 301, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„(1) Vânzătorii profesioniști, prestatorii de servicii contractuale și profesioniștii independenți din statele a căror listă este aprobată de Guvern pot desfășura activități pe teritoriul Republicii Moldova fără a avea carte de rezidență sau permis de ședere provizorie.”

12.4. La articolul 32:

alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„(1) Pentru acordarea dreptului de ședere provizorie, străinul trebuie să depună o cerere în acest sens la autoritatea competentă pentru străini cu cel puțin 30 de zile calendaristice înainte de expirarea termenului pentru care i s-a acordat dreptul de aflare.”

alineatele (21), (32) și (41) se abrogă.

12.5. La articolul 34, alineatele (1) și (2) vor avea următorul cuprins:

„(1) Solicitantul prelungirii dreptului de ședere provizorie, cu excepția categoriilor de solicitanți prevăzuți la cap. IV1, trebuie să depună o cerere în acest sens la autoritatea competentă pentru străini cu cel puțin 30 de zile calendaristice înainte de expirarea termenului pentru care i s-a acordat dreptul de ședere.

(2) Solicitantul prevăzut la alin. (1) depune cererea împreună cu actele prevăzute la art. 32 alin. (2). Cererea în cauză este soluționată în termen de până la 30 de zile calendaristice de la data depunerii acesteia.”

12.6. La articolul 37, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„(1) În cazul stagiarilor absolvenți de studii superioare din statele a căror listă este aprobată de Guvern, dreptul de ședere provizorie se acordă la cererea străinului, în baza unui demers din partea filialei, a reprezentanței sau a persoanei juridice înființate de societatea-mamă pe teritoriul Republicii Moldova, a documentului ce atestă transferul străinului, a copiei de pe actul ce atestă studiile sale universitare și a actelor prevăzute la art. 32 alin. (2).”

12.7. La articolul 431 alineatul (8), litera s) va avea următorul cuprins:

„s) cetățenii statelor a căror listă este aprobată de Guvern, care nu se încadrează în niciuna dintre categoriile specificate la lit. a)–r), sosiți pentru o perioadă de până la 90 de zile.”

13. La articolul 8 din Legea nr. 242/2010 cu privire la taxele consulare (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr. 231–234, art. 732), cu modificările ulterioare, alineatul (1) se completează cu litera w1) cu următorul cuprins:

„w1) la perfectarea vizelor pentru membrii familiilor cetățenilor Uniunii Europene;”.

14. Legea nr. 274/2011 privind integrarea străinilor în Republica Moldova (republicată în Monitorul Oficial al Republici Moldova, 2020, nr. 372–382, art. 342), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

14.1. La articolul 2, alineatul (1) se completează cu litera e) cu următorul cuprins:

„e) cetățeni ai statelor membre ale Uniunii Europene, cetățeni ai statelor semnatare ale Acordului Schengen și membrii familiilor acestora, care sunt titulari ai cărții de rezidență.”

14.2. La articolul 3, noțiunea „integrare” va avea următorul cuprins:

„integrare – participare activă la viața economică, socială și culturală a societății din Republica Moldova a străinilor care au obținut protecție internațională, azil politic sau drept de ședere în Republica Moldova, precum și a cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene, a cetățenilor statelor semnatare ale Acordului Schengen și a membrilor familiilor acestora, care își exercită dreptul la liberă circulație și de ședere pe teritoriul Republicii Moldova și care dețin carte de rezidență. Străinii sunt împuterniciți să contribuie la valorificarea întregului lor potențial ca membri ai societății în cauză, să-și exercite drepturile și să-și îndeplinească obligațiile fără discriminare sau excluziune socială, pentru propriul lor beneficiu și pentru beneficiul statului. Procesul de integrare este unul cuprinzător, participativ și presupune implicarea atât a străinului, cât și a autorităților publice responsabile;”.

15. La articolul 4 din Legea nr. 60/2012 privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr. 155–159, art. 508), cu modificările ulterioare, cuvintele „cetățeni ai Republicii Moldova sau” se substituie cu textul „cetățeni ai Republicii Moldova, cetățeni ai statelor membre ale Uniunii Europene, cetățeni ai statelor semnatare ale Acordului Schengen și”.

16. Articolul 1 din Legea nr. 257/2013 privind resortisanții statelor terțe care au obligația deținerii unei vize și resortisanții statelor terțe care sunt exonerați de obligativitatea deținerii unei vize la traversarea frontierei de stat a Republicii Moldova (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr. 1–3, art. 2), cu modificările ulterioare, se completează cu alineatul (4) cu următorul cuprins:

„(4) Prin derogare de la prevederile alin. (3), nu se consideră resortisant al unui stat terț cetățeanul unui stat membru al Uniunii Europene și cetățeanul unui stat semnatar al Acordului Schengen.”

17. Articolul 150 din Codul educației nr. 152/2014 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr. 319–324, art. 634), cu modificările ulterioare, se completează cu alineatul (11) cu următorul cuprins:

„(11) Cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene și cetățenii statelor semnatare ale Acordului Schengen au acces la învățământul general, la învățământul profesional tehnic, la formarea profesională și la programele de recalificare în aceleași condiții ca și cetățenii Republicii Moldova.”

18. Legea nr. 75/2015 cu privire la locuințe (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2015, nr. 131–138, art. 249), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

18.1. Articolul 21 se completează cu alineatele (9) și (10) cu următorul cuprins:

„(9) Salariații cetățeni ai statelor membre ale Uniunii Europene și ai statelor semnatare ale Acordului Schengen, precum și salariații membri ai familiilor acestora beneficiază de toate drepturile acordate salariaților cetățeni ai Republicii Moldova în ceea ce privește asigurarea cu locuințe de serviciu.

(10) Salariații menționați la alin. (9) pot, în același temei și în aceleași condiții ca și cetățenii Republicii Moldova, să se înscrie pe lista solicitanților de locuință de serviciu, în unitatea administrativ-teritorială în care ocupă un loc de muncă, în cazul în care astfel de liste sunt ținute, și beneficiază de drepturile care decurg din aceasta.”

18.2. Articolul 33 se completează cu alineatul (6) cu următorul cuprins:

„(6) Prevederile alin. (5) nu se aplică cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene și cetățenilor statelor semnatare ale Acordului Schengen, precum și membrilor familiilor acestora, cu care contractul de locațiune se încheie în conformitate cu alin. (4).”

19. Articolul 2 din Legea nr. 315/2016 privind prestațiile sociale pentru copii (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr. 19–23, art. 56), cu modificările ulterioare, va avea următorul cuprins:

„Articolul 2. Sfera de acțiune a prezentei legi

În condițiile prezentei legi, pot beneficia de prestații sociale copiii cetățenilor Republicii Moldova care au domiciliul în Republica Moldova, copiii persoanelor cărora li s-a recunoscut statutul de apatrid în Republica Moldova, copiii cetățenilor străini domiciliați în Republica Moldova, precum și copiii cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene și ai cetățenilor statelor semnatare ale Acordului Schengen domiciliați în Republica Moldova.”

20. Legea nr. 105/2018 cu privire la promovarea ocupării forței de muncă și asigurarea de șomaj (Monitorul Oficial al Republici Moldova, 2018, nr. 295–308, art. 448), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

20.1. La articolul 10, alineatul (5) se completează cu litera q) cu următorul cuprins:

„q) coordonează, la nivel național, activitățile privind facilitarea mobilității forței de muncă în cadrul Rețelei de servicii europene pentru ocuparea forței de muncă.”

20.2. Articolul 14 se completează cu alineatul (3) cu următorul cuprins:

„(3) Ofertele de muncă și anunțurile privind locurile de muncă vacante includ toate condițiile de ocupare a locului de muncă.”