Hotărârea Guvernului nr. 558/2011 privind măsurile specifice mai stricte din domeniul fitosanitar pentru a preveni introducerea sau răspândirea în Republica Moldova a unor organisme dăunătoare plantelor, a produselor vegetale și a altor obiecte

HOTĂRÂRE nr. 558 din 22.07.2011 · GUVERNUL · publicat 29.07.2011
Modificat prin: HG347 din 11.06.25, MO397-400/25.07.25 art.470
Anexe publicate doar ca fișiere pe legis.md: anexa nr. 1, anexa nr. 2, anexa nr. 3, anexa nr. 4, anexa nr. 5, anexa nr. 6, anexa nr. 13, anexa nr. 14, anexa nr. 15, anexa
pe legis.md
Trimiteri: 751 legate · 15 nerezolvate · 119 avertismente · 1 citită printr-o greșeală a sursei · 3 fără țintăMonitorul Oficial: 27 trimiteriCitit de model: Sonnet 5.5, 15.11.2026 · 1 390 din 1 391 de unități (1 necitită) · 613 trimiteri citite, 256 la fel ca regulile

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Subliniat punctat: legătura e sigură, dar sursa tipărește aici o greșeală (de exemplu o literă chirilică); textul rămâne cum e tipărit. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md. Subliniat punctat albastru-gri: o citare a Monitorului Oficial, un număr fără acces liber, deci fără legătură deocamdată.

Nerezolvate (15)
Avertismente (119)
  • anexa nr. 1 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: anexa nr. 6 anexa nr. 1 din prezentul act
  • anexa nr.2 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: anexa nr. 6 anexa nr. 2 din prezentul act
  • anexei nr. 3 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: anexa nr. 6 anexa nr. 3 din prezentul act
  • anexa nr. 3 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: anexa nr. 6 anexa nr. 3 din prezentul act
  • anexa nr. 1 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: anexa nr. 10 anexa nr. 1 din prezentul act
  • anexa nr. 1 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: anexa nr. 10 anexa nr. 1 din prezentul act
  • anexa nr. 2 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: anexa nr. 10 anexa nr. 2 din prezentul act
  • anexa nr. 2 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: anexa nr. 10 anexa nr. 2 din prezentul act
  • anexa nr. 1 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: anexa nr. 10 anexa nr. 1 din prezentul act
  • anexa nr. 1 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: anexa nr. 10 anexa nr. 1 din prezentul act
  • anexa nr. 1 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: anexa nr. 10 anexa nr. 1 din prezentul act
  • anexa nr. 1 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: anexa nr. 10 anexa nr. 1 din prezentul act
  • pct. 12 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 12 din prezentul act
  • pct. 12 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 12 din prezentul act
  • pct. 6 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 6 din prezentul act
  • pct. 6 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 6 din prezentul act
  • pct. 6 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 6 din prezentul act
  • pct. 6 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 6 din prezentul act
  • pct. 14 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 14 din prezentul act
  • pct. 7 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 7 din prezentul act
  • punctul 9 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 9 din prezentul act
  • punctul 11 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 11 din prezentul act
  • punctul 14 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 14 din prezentul act
  • punctelor 6-10 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 6 – pct. 10 din prezentul act
  • punctul 13 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 13 din prezentul act
  • punctul 15 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 15 din prezentul act
  • punctul 7 subpunctul 2) Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 7 subpct. 2 din prezentul act
  • punctul 17 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 17 din prezentul act
  • punctul 7 subpunctul 3) Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 7 subpct. 3 din prezentul act
  • punctul 14 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 14 din prezentul act
  • punctul 14 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 14 din prezentul act
  • punctul 14 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 14 din prezentul act
  • punctelor 6-10 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 6 – pct. 10 din prezentul act
  • punctul 17 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 17 din prezentul act
  • punctele 6-10 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 6 – pct. 10 din prezentul act
  • subpunctul 1) Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 24 subpct. 1 din prezentul act
  • punctul 27 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 27 din prezentul act
  • punctul 29 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 29 din prezentul act
  • punctul 30 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 30 din prezentul act
  • punctului 17 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 17 din prezentul act
  • punctelor 16-23 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 16 – pct. 23 din prezentul act
  • punctul 30 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 30 din prezentul act
  • punctele 16-23 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 16 – pct. 23 din prezentul act
  • punctul 42 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 42 din prezentul act
  • punctelor 41-44 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 41 – pct. 44 din prezentul act
  • punctului 41 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 41 din prezentul act
  • punctului 42 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 42 din prezentul act
  • punctul 41 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 41 din prezentul act
  • pct. 38 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 38 din prezentul act
  • punctele 24-37 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 24 – pct. 37 din prezentul act
  • punctele 52-62 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 52 – pct. 62 din prezentul act
  • punctele 24-37 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 24 – pct. 37 din prezentul act
  • punctele 38- 50 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 38 – pct. 50 din prezentul act
  • punctele 13-15 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 13 – pct. 15 din prezentul act
  • punctul 16 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 16 din prezentul act
  • punctul 15 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 15 din prezentul act
  • punctele 13-15 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 13 – pct. 15 din prezentul act
  • punctul 18 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 18 din prezentul act
  • punctele 31-34 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 31 – pct. 34 din prezentul act
  • punctul 15 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 15 din prezentul act
  • punctul 20 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 20 din prezentul act
  • punctul 16 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 16 din prezentul act
  • punctul 16 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 16 din prezentul act
  • punctul 21 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 21 din prezentul act
  • punctul 24 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 24 din prezentul act
  • punctul 24 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 24 din prezentul act
  • punctul 24 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 24 din prezentul act
  • punctul 27 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 27 din prezentul act
  • punctul 24 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 24 din prezentul act
  • punctele 39-50 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 39 – pct. 50 din prezentul act
  • punctul 39 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 39 din prezentul act
  • punctul 44 subpunctul 2) Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 44 subpct. 2 din prezentul act
  • punctul 39 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 39 din prezentul act
  • punctul 40 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 40 din prezentul act
  • punctul 44 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 44 din prezentul act
  • punctul 44 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 44 din prezentul act
  • subpunctul 1) Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 44 subpct. 1 din prezentul act
  • punctul 7 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 7 din prezentul act
  • punctul 41 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 41 din prezentul act
  • punctul 44 subpunctul 1) Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 44 subpct. 1 din prezentul act
  • punctele 31-34 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 31 – pct. 34 din prezentul act
  • punctele 57-59 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 57 – pct. 59 din prezentul act
  • punctele 57-59 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 57 – pct. 59 din prezentul act
  • punctul 52 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 52 din prezentul act
  • punctul 57 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 57 din prezentul act
  • punctele 52-62 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 52 – pct. 62 din prezentul act
  • punctul 56 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 56 din prezentul act
  • punctele 52-56 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 52 – pct. 56 din prezentul act
  • punctul 44 subpunctul 1) Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 44 subpct. 1 din prezentul act
  • subpct. 4.2 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 4.2 din prezentul act
  • pct. 8 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 8 din prezentul act
  • pct. 8 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 8 din prezentul act
  • pct. 12-15 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 12 – pct. 15 din prezentul act
  • pct. 8 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 8 din prezentul act
  • pct. 8-10 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 8 – pct. 10 din prezentul act
  • subpct. 20.1 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 20.1 din prezentul act
  • pct. 10 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 10 din prezentul act
  • pct. 7 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 7 din prezentul act
  • pct. 10-12 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 10 – pct. 12 din prezentul act
  • pct. 9 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 9 din prezentul act
  • pct. 14 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 14 din prezentul act
  • subpct. 15.2 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 15.2 din prezentul act
  • pct. 16 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 16 din prezentul act
  • pct. 19 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 19 din prezentul act
  • pct. 22 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 22 din prezentul act
  • pct. 24 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 24 din prezentul act
  • pct. 33 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 33 din prezentul act
  • pct. 5-9 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 5 – pct. 9 din prezentul act
  • pct. 10 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 10 din prezentul act
  • pct. 5-9 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 5 – pct. 9 din prezentul act
  • pct. 13-14 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 13 – pct. 14 din prezentul act
  • pct. 13-16 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 13 – pct. 16 din prezentul act
  • pct. 13-16 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 13 – pct. 16 din prezentul act
  • pct. 13-16 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 13 – pct. 16 din prezentul act
  • pct. 11 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 11 din prezentul act
  • pct. 13 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 13 din prezentul act
  • pct. 13-16 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 13 – pct. 16 din prezentul act
  • pct. 14 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 14 din prezentul act
  • pct.5 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: pct. 5 din prezentul act
Citite prin greșeli ale sursei (1)
  • puctului 31 Sursa tipărește „puctului 31” cu o greșeală de scriere; citit ca „punctului 31”.
Fără țintă (3)
  • anexa la prezentele Măsuri Fără legătură: cititorul-model (Sonnet 5.5) recunoaște aici o trimitere, dar pagina nu marchează partea citată.
  • secţiunea 4 Fără legătură: se potrivesc mai multe acte sau părți, iar textul nu arată care dintre ele.
  • anexă la prezentele Măsuri Fără legătură: cititorul-model (Sonnet 5.5) recunoaște aici o trimitere, dar pagina nu marchează partea citată.
Monitorul Oficial: citări care nu se potrivesc cu actul numit sau se potrivesc cu mai multe acte (1)

Denumirea în redacția HG347 din 11.06.25, MO397-400/25.07.25 art.470; în vigoare 25.08.25

NOTĂ:

pe tot parcursul textului anexei nr.17, cuvântul „Agenție”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele „autoritate competentă”, la forma gramaticală corespunzătoare prin HG347 din 11.06.25, MO397-400/25.07.25 art.470; în vigoare 25.08.25

pe tot parcursul textului anexei nr.6, cuvântul „Agenție”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele „autoritate competentă”, la forma gramaticală corespunzătoare prin HG347 din 11.06.25, MO397-400/25.07.25 art.470; în vigoare 25.08.25

În temeiul art. 31 alin. (1) din Legea nr. 422/2023 privind măsurile de protecţie împotriva organismelor dăunătoare plantelor (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2024, nr. 98-100, art. 147), Guvernul HOTĂRĂŞTE:

[Clauza de adoptare în redacția HG347 din 11.06.25, MO397-400/25.07.25 art.470; în vigoare 25.08.25]

1. Se aprobă:

1) Regulamentul de stabilire a unor măsuri de prevenire a introducerii, instalării și răspândirii pe teritoriul Republicii Moldova a Anoplophora chinensis (Forster), conform anexei nr. 1;

[Pct.1 subpct.1) în redacția HG347 din 11.06.25, MO397-400/25.07.25 art.470; în vigoare 25.08.25]

2) Măsurile provizorii de urgenţă din domeniul fitosanitar pentru a preveni introducerea şi răspîndirea în Republica Moldova a Phytophthora ramorum Werres, De Cock & Man in 't Veld sp. nov, conform anexei nr. 2;

3) - abrogat;

[Pct.1 subpct.4) abrogat prin HG347 din 11.06.25, MO397-400/25.07.25 art.470; în vigoare 25.08.25]

5) - abrogat.

6) Măsurile de urgenţă pentru prevenirea răspîndirii în Republica Moldova a Bursaphelenchus xylophilus (Steiner și Buhrer) Nickle et al. (nematodul lemnului de pin), conform anexei nr. 6;

7) - abrogat;

8) - abrogat;

9) - abrogat;

10) - abrogat.

11) - abrogat;

[Pct.1 subpct.12) abrogat prin HG347 din 11.06.25, MO397-400/25.07.25 art.470; în vigoare 25.08.25]

13) - abrogat;

14) - abrogat;

15) - abrogat;

16) - abrogat;

17) Măsurile de urgenţă pentru prevenirea introducerii şi răspîndirii organismelor dăunătoare Epitrix cucumeris (Harris), Epitrix similaris (Gentner), Epitrix subcrinita (Lec.) şi Epitrix tuberis (Gentner), conform anexei nr.17;

18) - abrogat;

19) Regulamentul privind măsurile de prevenire a introducerii și a răspândirii în Republica Moldova a Xylella fastidiosa (Wells et al.), conform anexei nr. 19;

20) Regulamentul de stabilire a unor măsuri vizând izolarea prezenței Aleurocanthus spiniferus (Quaintance) la anumite zone demarcate, conform anexei nr. 20;

[Pct.1 subpct.20) introdus prin HG347 din 11.06.25, MO397-400/25.07.25 art.470; în vigoare 25.08.25]

21) Regulamentul privind măsurile temporare de prevenire a introducerii, circulației, răspândirii, multiplicării și eliberării Meloidogyne graminicola (Golden & Birchfield) pe teritoriul Republicii Moldova, conform anexei nr. 21;

[Pct.1 subpct.21) introdus prin HG347 din 11.06.25, MO397-400/25.07.25 art.470; în vigoare 25.08.25]

22) Regulamentul de stabilire a măsurilor de prevenire a introducerii și a răspândirii în Republica Moldova a Fusarium circinatum Nirenberg & O’Donnell (denumită anterior Gibberella circinata), conform anexei nr. 22;

[Pct.1 subpct.22) introdus prin HG347 din 11.06.25, MO397-400/25.07.25 art.470; în vigoare 25.08.25]

23) Regulamentul de stabilire a măsurilor de prevenire a stabilirii și a răspândirii pe teritoriul Republicii Moldova și de eradicare a Pomacea (Perry), conform anexei nr. 23;

[Pct.1 subpct.23) introdus prin HG347 din 11.06.25, MO397-400/25.07.25 art.470; în vigoare 25.08.25]

24) Regulamentul de stabilire a cerințelor fitosanitare la introducerea în Republica Moldova a lemnului tăiat decojit de Quercus L. provenind din Statele Unite ale Americii, conform anexei nr. 24;

[Pct.1 subpct.24) introdus prin HG347 din 11.06.25, MO397-400/25.07.25 art.470; în vigoare 25.08.25]

25) Regulamentul de stabilire a măsurilor de prevenire a introducerii și a răspândirii în Republica Moldova a Anoplophora glabripennis (Motschulsky), conform anexei nr. 25;

[Pct.1 subpct.25) introdus prin HG347 din 11.06.25, MO397-400/25.07.25 art.470; în vigoare 25.08.25]

26) Măsurile de control pentru Diabrotica virgifera virgifera Le Conte în Republica Moldova, conform anexei nr. 26.

[Pct.1 subpct.26) introdus prin HG347 din 11.06.25, MO397-400/25.07.25 art.470; în vigoare 25.08.25]

2. Prezenta hotărîre intră în vigoare cu începere de la 1 ianuarie 2012.

3. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor.

4. Anexele nr. 1, nr. 19, nr. 20, nr. 21 și nr. 23 se abrogă la data aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

[Pct.4 introdus prin HG347 din 11.06.25, MO397-400/25.07.25 art.470; în vigoare 25.08.25]

PRIM-MINISTRU Vladimir FILAT

Contrasemnează:

Ministrul agriculturii

şi industriei alimentare Vasile Bumacov

Nr. 558. Chişinău, 22 iulie 2011.

Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 558/2011

REGULAMENT de stabilire a unor măsuri de prevenire a introducerii, instalării și răspândirii pe teritoriul Republicii Moldova a Anoplophora chinensis (Forster)

Prezentul Regulament transpune Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2095 al Comisiei din 28 octombrie 2022 de stabilire a unor măsuri de prevenire a introducerii, instalării și răspândirii pe teritoriul Uniunii a Anoplophora chinensis (Forster) și de abrogare a Deciziei 2012/138/UE, CELEX: 32022R2095, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 281 din 31 octombrie 2022, așa cum a fost modificat ultima oară prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/2130 al Comisiei din 2 decembrie 2021.

Capitolul I

DISPOZIȚII GENERALE

1. Prezentul Regulament stabilește măsurile de prevenire a introducerii, instalării și răspândirii pe teritoriul Republicii Moldova a Anoplophora chinensis (Forster), precum și a eradicării sau izolării acesteia, în cazul în care se constată prezența acesteia pe teritoriul țării.

2. În sensul prezentului Regulament se aplică următoarele noțiuni:

2.1. organism dăunător specificat – organismul dăunător Anoplophora chinensis (Forster);

2.2. plante specificate – plante destinate plantării, cu diametrul tulpinii sau al coletului de minimum 1 cm în zona cea mai groasă a tulpinii sau coletului, din speciile Acer spp., Aesculus hippocastanum, Alnus spp., Betula spp., Carpinus spp., Citrus spp., Cornus spp., Corylus spp., Cotoneaster spp., Crataegus spp., Fagus spp., Lagerstroemia spp., Malus spp., Melia spp., Ostrya spp., Photinia spp., Platanus spp., Populus spp., Prunus laurocerasus, Pyrus spp., Rosa spp., Salix spp., Ulmus spp. și Vaccinium corymbosum;

2.3. loc de producție – orice spaţiu sau mai multe câmpuri exploatate ca o singură unitate de producţie agricolă. Locul de producţie poate include amplasamente de producţie, monitorizate separat în scopuri fitosanitare;

2.4. plante-gazdă – plante destinate plantării, cu diametrul tulpinii sau al coletului de minimum 1 cm în zona cea mai dezvoltată a tulpinii sau coletului, din speciile Acer spp., Aesculus hippocastanum, Alnus spp., Betula spp., Carpinus spp., Chaenomeles spp., Citrus spp., Cornus spp., Corylus spp., Cotoneaster spp., Crataegus spp., Cryptomeria spp., Fagus spp., Ficus spp., Hibiscus spp., Lagerstroemia spp., Malus spp., Melia spp., Morus spp., Ostrya spp., Parrotia spp., Photiniaspp., Platanus spp., Populus spp., Prunus laurocerasus, Pyrus spp., Rosa spp., Salix spp., Ulmus spp. și Vaccinium corymbosum;

2.5. plante-santinelă – plante specificate, plantate special pentru a sprijini depistarea timpurie a organismului dăunător specificat și utilizate pentru supraveghere;

2.6. unitate de inspecție – plante, părți de plante, mărfuri, materiale, vectori ai organismului dăunător care au fost analizați pentru identificarea și depistarea organismelor dăunătoare;

2.7. unitate epidemiologică – zonă omogenă în care interacțiunile dintre organismul dăunător, plantele-gazdă și factorii și condițiile abiotice și biotice ar determina aceeași situație epidemiologică, dacă organismul dăunător ar fi prezent;

2.8. sensibilitatea metodei – probabilitatea ca o metodă să detecteze corect prezența organismului dăunător.

Capitolul II

ANCHETE ANUALE VIZÂND PREZENȚA ORGANISMULUI DĂUNĂTOR SPECIFICAT ȘI PLANURI DE URGENȚĂ

3. Autoritatea competentă efectuează anchete anuale bazate pe riscuri cu privire la plantele-gazdă din zonele de pe teritoriile unde prezența organismului dăunător specificat nu este cunoscută, pentru depistarea prezenței acestuia.

4. Concepția și planul de eșantionare ale acestor anchete trebuie să permită detectarea, cu un nivel suficient de încredere, a unui nivel mic de prezență a plantelor infestate în unitatea administrativ-teritorială respectivă. Anchetele se bazează pe orientările generale ale Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (în continuare – autoritate competentă) pentru anchete din punct de vedere statistic și bazate pe riscuri privind organismele dăunătoare plantelor.

5. Anchetele se efectuează astfel:

5.1. în funcție de nivelul respectiv de risc fitosanitar;

5.2. în aer liber, precum și în pepiniere, în magazine de grădinărit, în centre comerciale, în arii naturale și zone urbane și în alte locuri de producție, după caz;

5.3. în perioadele corespunzătoare ale anului în ceea ce privește posibilitatea depistării organismului dăunător specificat, ținând cont de biologia acestuia, de prezența și biologia plantelor-gazdă și de informațiile științifice și tehnice menționate în buletinul autorității privind efectuarea anchetei pentru depistarea organismului dăunător Anoplophora chinensis.

6. Anchetele constau în:

6.1. examinarea vizuală a plantelor-gazdă;

6.2. dacă este cazul, prelevarea de eșantioane și testarea plantelor destinate plantării.

7. Pe lângă obligațiile prevăzute la art. 25 din Legea nr. 422/2023 privind măsurile de protecție împotriva organismelor dăunătoare plantelor (în continuare – Legea nr. 422/2023), autoritatea competentă elaborează un plan de urgență care stabilește măsurile ce trebuie luate pe teritoriul său cu privire la:

7.1. eradicarea organismului dăunător specificat, astfel cum se prevede la pct. 18 și 19;

7.2. circulația plantelor specificate pe teritoriul Republicii Moldova, astfel cum se prevede la pct. 23-29;

7.3. inspecțiile oficiale care urmează să fie efectuate în ceea ce privește circulația pe teritoriul Republicii Moldova a plantelor specificate și introducerea plantelor-gazdă pe teritoriul Republicii Moldova, astfel cum se prevede la pct. 23-30;

7.4. resursele minime care urmează să fie puse la dispoziție și procedurile de punere la dispoziție a resurselor suplimentare respective în cazul suspectării sau al confirmării prezenței organismului dăunător specificat;

7.5. normele care precizează în detaliu procedurile de identificare a proprietarilor plantelor care urmează să fie eliminate, normele de comunicare a procesului-verbal de eliminare și de acces la proprietățile private.

8. Autoritatea competentă actualizează planurile de urgență, după caz, până la data de 31 decembrie a fiecărui an.

Capitolul III

ZONELE DEMARCATE

9. În cazul în care prezența organismului dăunător specificat este confirmată oficial, autoritatea competentă stabilește, fără întârziere, o zonă demarcată care cuprinde:

9.1. o zonă care include plantele infestate și toate plantele specificate susceptibile de a fi infestate pe o rază de 100 m în jurul plantelor infestate („zonă infestată”);

9.2. o zonă-tampon cu o lățime de cel puțin 2 km dincolo de granița zonei infestate.

10. Delimitarea zonelor demarcate trebuie să se bazeze pe principii științifice, pe biologia organismului dăunător specificat, pe nivelul de infestare, pe distribuția specifică a plantelor-gazdă în zona vizată și pe dovada instalării în acea zonă a organismului dăunător specificat.

11. În scopul luării măsurilor de eradicare menționate la pct. 18-19 și în cazul în care autoritatea competentă concluzionează că eradicarea organismului dăunător specificat este posibilă, ținând cont de circumstanțele focarului, cum ar fi dimensiunea și localizarea acestuia, nivelul de infestare sau numărul și distribuția plantelor-gazdă, lățimea zonei-tampon poate fi redusă la cel puțin 1 km.

12. În scopul luării măsurilor de izolare menționate la pct. 20-22, zona-tampon trebuie să aibă o lățime de cel puțin 4 km.

Lățimea zonei-tampon poate fi redusă la cel puțin 2 km, ținând cont de circumstanțele focarului, cum ar fi dimensiunea și localizarea acestuia, nivelul de infestare sau numărul și distribuția plantelor-gazdă.

13. În cazul în care prezența organismului dăunător specificat a fost confirmată oficial în zona-tampon a unei zone demarcate pentru izolare, se aplică art. 17 și 18 din Legea nr. 422/2023.

14. Prin derogare de la pct. 9-13, autoritatea competentă poate să stabilească zona demarcată dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

14.1. există dovezi că organismul dăunător specificat a fost introdus în zonă împreună cu plantele pe care a fost depistat și că acele plante au fost infestate înainte de a fi introduse în zona respectivă sau că depistarea este izolată și se estimează că respectivul incident nu va duce la instalarea organismului; și

14.2. se constată că organismul dăunător specificat nu s-a instalat și că răspândirea și înmulțirea cu succes a organismului dăunător specificat nu sunt posibile din cauza biologiei acestuia, având în vedere rezultatele unei anchete specifice și măsurile de eradicare luate.

15. În cazul în care autoritatea competentă utilizează derogarea prevăzută la pct. 14, aceasta:

15.1. întreprinde măsuri imediate pentru a asigura eradicarea rapidă a organismului dăunător specificat și pentru a exclude posibilitatea răspândirii acestuia;

15.2. pe parcursul a cel puțin unui ciclu de viață al organismului dăunător specificat plus un an suplimentar și timp de cel puțin patru ani consecutivi, monitorizează o lățime de minimum 1 km în jurul plantelor infestate sau în jurul locului în care a fost depistat organismul dăunător specificat, în mod regulat și intensiv, cel puțin în primul an;

15.3. distruge orice material vegetal infestat;

15.4. identifică originea infestării și a plantelor care au legătură cu infestarea, în măsura în care este posibil, și examinează plantele respective pentru a identifica orice simptom de infestare, inclusiv prin prelevarea de eșantioane prin metoda distructivă;

15.5. sensibilizează publicul cu privire la amenințarea reprezentată de organismul dăunător specificat; și

15.6. întreprinde orice altă măsură care poate contribui la eradicarea organismului dăunător specificat, ținând cont de Standardul internațional pentru măsuri fitosanitare (ISPM) nr. 9 (Ghid pentru programele de eradicare a dăunătorilor. ISPM Nr. 9 (1998), Roma, IPPC, FAO 1998) și aplicând o abordare integrată în conformitate cu principiile stabilite în ISPM nr. 14 (Utilizarea măsurilor integrate într-o abordare sistemică pentru managementul riscului dăunătorilor. ISPM Nr. 14 (2002), Roma, IPPC, FAO 2017).

16. Demarcarea poate fi anulată în cazul în care, pe baza anchetelor menționate la subpct. 18.8, organismul dăunător specificat nu este depistat într-o zonă demarcată timp de cel puțin un ciclu de viață al organismului dăunător specificat plus încă un an, în total nu mai puțin de patru ani consecutivi. Durata exactă a ciclului de viață al organismului dăunător specificat depinde de dovezile care sunt disponibile pentru zona în cauză sau pentru o zonă climatică similară.

17. Demarcarea poate fi anulată, de asemenea, în cazurile în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute la pct. 14.

Capitolul IV

MĂSURI DE ERADICARE ȘI IZOLARE

18. În zonele demarcate pentru eradicare, autoritatea competentă trebuie să întreprindă următoarele măsuri:

18.1. tăierea imediată a plantelor infestate și a celor despre care se suspectează că ar fi infestate, precum și îndepărtarea completă a rădăcinilor acestora, dacă nu este posibilă îndepărtarea cioturilor cu rădăcini adânci și a rădăcinilor de suprafață, acestea trebuie să fie îngropate la cel puțin 40 cm sub nivelul solului sau să fie acoperite cu material de protecție împotriva insectelor;

18.2. tăierea imediată a tuturor plantelor specificate și îndepărtarea rădăcinilor acestora pe o rază de 100 m în jurul plantelor infestate și examinarea plantelor specificate respective pentru depistarea oricărui simptom de infestare, cu excepția cazurilor în care plantele infestate au fost găsite în afara perioadei de zbor a organismului dăunător specificat, când tăierea și îndepărtarea se efectuează în timp util înainte de începerea următoarei perioade de zbor;

18.3. îndepărtarea, examinarea și eliminarea în siguranță a plantelor tăiate în conformitate cu subpct. 18.1 și 18.2 și a rădăcinilor acestora, luând toate măsurile de precauție necesare pentru a evita răspândirea organismului dăunător specificat în timpul tăierii și după aceasta;

18.4. interzicerea circulației oricărui material potențial infestat în afara zonei demarcate;

18.5. investigarea originii infestării prin reconstituirea traseului plantelor, în măsura în care este posibil, precum și examinarea plantelor respective pentru identificarea oricărui simptom de infestare, inclusiv prin prelevarea de eșantioane prin metoda distructivă;

18.6. după caz, înlocuirea plantelor specificate cu alte specii de plante nesusceptibile;

18.7. interdicția plantării de noi plante specificate în aer liber în zona menționată la subpct. 18.2, cu excepția locurilor de producție menționate la pct. 23;

18.8. efectuarea anchetelor în conformitate cu pct. 5 și 6 cu privire la plantele-gazdă din zona demarcată, în special în zona-tampon, pentru depistarea prezenței organismului dăunător specificat și incluzând, după caz, prelevarea de eșantioane prin metoda distructivă efectuată de către autoritatea competentă și cu indicarea numărului de eșantioane în raportul menționat la pct. 38. Anchetele efectuate în zona-tampon se bazează pe date statistice generale ale autorității competente și sunt bazate pe riscuri privind organismele dăunătoare plantelor, iar concepția anchetei și planul de eșantionare utilizate în zona-tampon trebuie să poată identifica, cu un grad de încredere de cel puțin 95%, un nivel de prezență a plantelor infestate de 1%;

18.9. în ceea ce privește plantele-santinelă, acestea se supun inspecțiilor cel puțin o dată pe lună și sunt distruse și examinate după cel mult doi ani;

18.10. informarea opiniei publice cu privire la amenințarea reprezentată de organismul dăunător specificat, la măsurile adoptate pentru prevenirea introducerii și răspândirii acestuia pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv la condițiile privind circulația plantelor specificate din zonele demarcate;

18.11. după caz, măsuri specifice de abordare a oricărei particularități sau complicații care ar putea împiedica, afecta sau întârzia eradicarea, în special cele ce țin de accesibilitatea și de eradicarea corespunzătoare a tuturor plantelor care sunt infestate sau suspectate a fi infestate, indiferent de locul în care se află, de faptul că sunt sau nu proprietate publică sau privată ori de persoana fizică sau juridică responsabilă de acestea;

18.12. orice altă măsură care ar putea contribui la eradicarea organismului dăunător specificat, în conformitate cu standardul internațional pentru măsuri fitosanitare nr. 9 și la aplicarea unei abordări integrate în conformitate cu principiile stabilite în standardul internațional pentru măsuri fitosanitare nr. 14.

19. Prin derogare de la subpct. 18.2, în cazul în care autoritatea competentă concluzionează că tăierea nu este o opțiune adecvată pentru un număr limitat de plante individuale, din cauza valorii sociale, culturale sau de mediu deosebite a acestora, plantele individuale respective fac obiectul unei examinări individuale lunare pentru depistarea oricărui simptom de infestare și se iau măsuri alternative la tăiere care să asigure un nivel înalt de protecție, în vederea prevenirii oricărei posibile răspândiri a organismului dăunător specificat de la plantele respective. Motivele acestei concluzii și măsurile luate ca urmare a acesteia se redau în raportul prevăzut la pct. 39.

20. În cazul în care rezultatele anchetelor menționate la subpct. 18.8 au confirmat prezența organismului dăunător specificat într-o zonă pe parcursul a mai mult de patru ani consecutivi și în cazul în care există dovezi că organismul dăunător specificat nu mai poate fi eradicat, autoritatea competentă se poate limita la măsuri de izolare a organismului dăunător specificat.

21. În zonele demarcate pentru izolare, autoritatea competentă întreprinde următoarele măsuri:

21.1. începerea imediată a tăierii plantelor infestate și a plantelor cu simptome cauzate de organismul dăunător specificat, îndepărtarea completă a rădăcinilor acestora și finalizarea tuturor activităților în timp util înainte de începerea următoarei perioade de zbor. Dacă nu este posibilă îndepărtarea cioturilor cu rădăcini adânci și a rădăcinilor de suprafață, acestea trebuie să fie îngropate la cel puțin 40 cm sub nivelul solului sau să fie acoperite cu material de protecție împotriva insectelor;

21.2. îndepărtarea, examinarea și eliminarea plantelor tăiate și a rădăcinilor acestora, luând, în același timp, măsurile de precauție necesare pentru a evita răspândirea organismului dăunător specificat după tăiere;

21.3. interzicerea circulației oricărui material potențial infestat în afara zonei demarcate;

21.4. după caz, înlocuirea plantelor specificate cu alte plante nesusceptibile;

21.5. interzicerea plantării de noi plante specificate în aer liber în zona infestată, cu excepția locurilor de producție menționate la pct. 23;

21.6. efectuarea anchetelor în conformitate cu pct. 5 și 6 cu privire la plantele-gazdă din zona-tampon, pentru depistarea prezenței organismului dăunător specificat, la momente adecvate și incluzând, după caz, prelevarea de eșantioane prin metoda distructivă. Anchetele efectuate în zona-tampon se bazează pe date statistice generale ale autorității competente și pe riscuri privind organismele dăunătoare plantelor, iar concepția anchetei și planul de eșantionare utilizate trebuie să poată identifica, cu un grad de încredere de cel puțin 95%, un nivel de prezență al plantelor infestate de 1%;

21.7. în cazurile în care se utilizează plante-santinelă, acestea se supun inspecțiilor cel puțin o dată pe lună și se distrug și se examinează după cel târziu doi ani;

21.8. informarea opiniei publice cu privire la amenințarea reprezentată de organismul dăunător specificat și la măsurile adoptate pentru prevenirea introducerii și răspândirii acestuia pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv la condițiile privind circulația plantelor specificate din zonele demarcate stabilite în conformitate cu pct. 9-13;

21.9. după caz, măsuri specifice de abordare a oricărei particularități sau complicații care ar putea să apară în mod rezonabil și care împiedică, afectează sau întârzie acțiunile de împiedicare a răspândirii, în special cele legate de tăierea și distrugerea corespunzătoare a tuturor plantelor care sunt infestate sau suspectate a fi infestate, indiferent de locul în care se află, de forma de proprietate sau de persoana responsabilă de acestea;

21.10. orice altă măsură care poate contribui la izolarea organismului dăunător specificat.

22. Autoritatea competentă informează autoritatea centrală de specialitate în domeniul agriculturii şi notifică, după caz, autorităţilor naţionale în domeniu ale statelor vecine fiecare zonă demarcată de izolare pe care intenționează să o desemneze sau să o modifice.

Capitolul V

CIRCULAȚIA PE TERITORIUL REPUBLICII MOLDOVA

23. Plantele specificate originare din zonele demarcate, stabilite în conformitate cu pct. 9-13, pot fi transportate în afara zonelor demarcate și din zonele infestate către zonele-tampon numai dacă sunt însoțite de un pașaport fitosanitar întocmit și eliberat în conformitate cu art. 78-95 din Legea nr. 422/2023 și dacă au fost cultivate timp de cel puțin doi ani înainte de a fi puse în circulație sau, în cazul plantelor mai tinere de doi ani, pe întreaga durată a vieții lor, într-un loc de producție care îndeplinește cumulativ următoarele cerințe:

23.1. este înregistrat în conformitate cu art. 65 din Legea nr. 422/2023;

23.2. a făcut obiectul a cel puțin două inspecții oficiale pentru depistarea oricărui simptom cauzat de organismul dăunător specificat, efectuate la momentul adecvat, și nu a fost depistat niciun astfel de simptom;

23.3. este situat într-o zonă demarcată în care au fost efectuate anual anchete oficiale vizând depistarea prezenței sau a simptomelor cauzate de organismul dăunător specificat într-o zonă cu lățimea de cel puțin 1 km în jurul locului, la momente adecvate și nu a fost depistat organismul specificat sau simptome cauzate de acesta și în care plantele au fost cultivate într-un loc de producție:

23.3.1. protejat, din punct de vedere fizic, împotriva introducerii organismului dăunător specificat; sau

23.3.2. unde, dacă este cazul, au fost aplicate tratamente profilactice adecvate;

23.3.3. în care prelevarea de eșantioane prin metoda distructivă se efectuează pentru fiecare lot de plante specificate înainte de punerea acestora în circulație.

24. Inspecțiile menționate la subpct. 23.2 includ prelevarea de eșantioane prin metoda distructivă din rădăcinile și tulpinile plantelor. Mărimea eșantionului pentru inspecție trebuie să permită depistarea unui nivel de infestare de cel puțin 1% cu un nivel de încredere de 99%.

25. Prelevarea de eșantioane prin metoda distructivă menționată la subpct. 23.3.3 se efectuează la nivelul stabilit în tabelul de la pct. 37.

26. Anchetele menționate la subpct. 23.3 se bazează pe date statistice generale ale autorității competente și pe riscuri privind organismele dăunătoare plantelor, iar concepția anchetei și planul de eșantionare utilizate trebuie să poată identifica, cu un grad de încredere de cel puțin 95%, un nivel de prezență a plantelor infestate de 1%.

27. Portaltoaiele cultivate într-un loc de producție care îndeplinește toate cerințele stabilite la pct. 23 pot fi altoite cu altoaie care nu au fost cultivate în condițiile prevăzute la pct. 23, dar care să nu depășească 1 cm în diametru în zona cea mai dezvoltată.

28. Plantele specificate care nu sunt originare din zonele demarcate, dar care sunt introduse într-un loc de producție din aceste zone pot fi puse în circulație pe teritoriul Republicii Moldova numai dacă locul de producție este conform cu cerințele stabilite la subpct. 23.3 și numai în cazul în care plantele sunt însoțite de un pașaport fitosanitar prevăzut la pct. 23-27.

29. Plantele specificate importate din alte țări în care organismul dăunător specificat este cunoscut ca fiind prezent, în conformitate cu pct. 30-37, pot fi puse în circulație pe teritoriul Republicii Moldova numai dacă sunt însoțite de pașaportul fitosanitar prevăzut la pct. 23-27.

Capitolul VI

INTRODUCEREA PE TERITORIUL REPUBLICII MOLDOVA A PLANTELOR SPECIFICATE DIN ALTE ȚĂRI

30. Plantele menționate care provin din altă țară despre care se știe că în aceasta organismul dăunător specificat nu este prezent pot fi introduse pe teritoriul Republicii Moldova numai în cazul în care plantele-gazdă sunt însoțite de un certificat fitosanitar care atestă la rubrica „Declarație suplimentară” că organismul dăunător specificat nu este prezent în țara exportatoare respectivă.

31. Plantele specificate originare din altă țară despre care se știe că în ele organismul dăunător specificat este prezent sunt însoțite de un certificat fitosanitar care conține la rubrica „Declarație suplimentară” una dintre următoarele mențiuni:

31.1. plantele au fost cultivate pe întreaga durată a vieții lor într-un loc de producție care este înregistrat și monitorizat de organizația națională pentru protecția plantelor din țara de origine și care este situat într-o zonă indemnă de organisme dăunătoare, stabilită de organizația respectivă în conformitate cu standardele internaționale pentru măsuri fitosanitare și pe baza unor anchete oficiale. Numele zonei indemne de organisme dăunătoare se menționează la rubrica „loc de origine”;

31.2. plantele au fost cultivate, timp de cel puțin doi ani înainte de export sau, în cazul plantelor mai tinere de doi ani, au crescut pe întreaga durată a vieții lor într-un loc de producție:

31.2.1. stabilit ca fiind indemn de organismele dăunătoare specificate, în conformitate cu standardele internaționale pentru măsuri fitosanitare;

31.2.2. înregistrat și supravegheat de organizația națională pentru protecția plantelor din țara de origine;

31.2.3. care a făcut, anual, obiectul a cel puțin două inspecții oficiale pentru depistarea oricărui simptom cauzat de organismul dăunător specificat, efectuate la momentul adecvat și în urma cărora nu a fost depistat niciun simptom cauzat de organismul dăunător; și

31.2.4. în care plantele au fost cultivate într-un loc de producție protejat din punct de vedere fizic împotriva introducerii organismului dăunător specificat; sau

31.2.5. în care plantele au fost cultivate într-un loc de producție în care se aplică tratamente preventive corespunzătoare și care este înconjurat de o zonă-tampon cu o lățime de cel puțin 1 km, în care se efectuează anual, la momentul potrivit, anchete oficiale pentru depistarea prezenței organismului dăunător specificat sau a simptomelor cauzate de acesta; și

31.2.6. în care, imediat înainte de export, loturile de plante au fost supuse unei inspecții oficiale pentru depistarea prezenței organismului dăunător specificat, în special în rădăcini și tulpini, inclusiv prelevarea de eșantioane prin metoda distructivă; sau

31.3. plantele au fost cultivate din portaltoaie care îndeplinesc cerințele de la subpct. 31.2, altoite cu altoaie care îndeplinesc următoarele cerințe:

31.3.1. în momentul exportului, altoaiele altoite nu au fost mai mari de 1 cm în diametru în zona cea mai dezvoltată; și

31.3.2. plantele altoite au fost inspectate în conformitate cu subpct. 31.2.3.

32. Anchetele menționate la subpct. 31.1 se bazează pe datele statistice generale ale Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA) și pe riscurile privind organismele dăunătoare plantelor, iar concepția anchetei și planul de eșantionare utilizate au putut identifica, cu un grad suficient de încredere, un nivel mic de prezență a plantelor infestate.

33. Anchetele menționate la subpct. 31.2.5 se bazează pe date statistice generale ale EFSA și pe riscuri privind organismele dăunătoare plantelor, iar concepția anchetei și planul de eșantionare utilizate au putut identifica, cu un grad de încredere de cel puțin 95%, un nivel de prezență a plantelor infestate de 1%. În cazul în care au fost depistate simptome cauzate de organismul dăunător specificat, se întreprind imediat măsuri de eradicare, pentru a reda zonei-tampon caracterul de zonă indemnă de organismul dăunător.

34. Mărimea eșantionului pentru inspecție, menționată la subpct. 31.2.6, trebuie să permită depistarea unui nivel de infestare de cel puțin 1% cu un nivel de încredere de 99%.

35. Plantele specificate importate în conformitate cu pct. 31 se inspectează la punctul de intrare sau la punctele de control aprobate.

36. Metodele de inspecție aplicate au ca scop depistarea oricărui simptom cauzat de organismul dăunător specificat, în special în rădăcini și tulpini și includ prelevarea de eșantioane prin metoda distructivă. Mărimea eșantionului pentru inspecție trebuie să permită depistarea unui nivel de infestare de cel puțin 1% cu un nivel de încredere de 99%, ținând cont de Standardul internațional pentru măsuri fitosanitare nr. 31.

37. Prelevarea de eșantioane prin metoda distructivă se efectuează la nivelul stabilit în tabelul de mai jos:

Numărul de plante din lotNivelul prelevării de eșantioane prin metoda distructivă (numărul de plante care trebuie tăiate)
1 - 4 50010% din mărimea lotului
> 4 500450

Capitolul VII

DISPOZIȚII FINALE

38. Până la data de 30 aprilie a fiecărui an, autoritatea competentă publică pe site-ul său web oficial şi comunică, la cerere, Comisiei Europene și autorităţilor naţionale în domeniu ale statelor vecine un raport privind măsurile întreprinse pe parcursul anului precedent, în temeiul prezentului Regulament, și rezultatele măsurilor prevăzute la pct. 3-22.

39. Rezultatele anchetelor efectuate în temeiul pct. 18-22 se completează de către autoritatea competentă utilizând unul dintre modelele prevăzute în anexa nr. 1.

40. Pentru a proteja teritoriul Republicii Moldova împotriva introducerii și a răspândirii organismului dăunător specificat, autoritatea competentă va înainta propuneri fundamentate pentru a ajusta prezentul Regulament în funcție de evoluția cunoștințelor științifice.

anexa nr.1

[Anexa nr.1 în redacția HG347 din 11.06.25, MO397-400/25.07.25 art.470; în vigoare 25.08.25]

Anexa nr. 2 la Hotărîrea Guvernului nr.558 din 22 iulie 2011

Măsurile provizorii de urgenţă din domeniul fitosanitar pentru a preveni introducerea şi răspîndirea în Republica Moldova a Phytophthora ramorum Werres, De Cock & Man in 't Veld sp. nov

Măsurile provizorii de urgenţă din domeniul fitosanitar pentru a preveni introducerea şi răspîndirea în Republica Moldova a Phytophthora ramorum Werres, De Cock & Man in 't Veld sp. nov (în continuare – Măsuri) creează cadrul necesar aplicării Deciziei Comisiei 2002/757 CE din 19 septembrie 2002 privind măsurile provizorii de urgenţă din domeniul fitosanitar pentru a preveni introducerea şi răspîndirea în Comunitate a Phytophthora ramorum Werres, De Cock & Man in 't Veld sp. nov, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 20 septembrie 2002, L 252, pag. 37-39.

1. Prezentele Măsuri stabilesc minimum de acţiuni care trebuie întreprinse pentru a preveni răspîndirea în Republica Moldova a Phytophthora ramorum Werres, De Cock & Man in 't Veld sp. nov.

2. În sensul prezentelor Măsuri, noţiunile utilizate se definesc după cum urmează:

1) organism dăunător - Phytophthora ramorum Werres, De Cock & Man in 't Veld sp. nov;

2) plante sensibile - plantele, cu excepţia fructelor şi seminţelor, din speciile Acer macrophyllum Pursh, Aesculus californica (Spach) Nutt., Acer pseudoplatanus L., Adiantum aleuticum (Rupr.) Paris, Adiantum jordanii C. Muell., Aesculus hippocastanum L., Arbutus menziesii Pursh., Arbutus unedo L., Arctostaphylos spp. Adans, Calluna vulgaris (L.) Hull, Camellia spp. L., Castanea sativa Mill., Fagus sylvatica L., Frangula californica (Eschsch.) Gray, Frangula purshiana (DC.) Cooper, Fraxinus excelsior L., Griselinia littoralis (Raoul), Hamamelis virginiana L., Heteromeles arbutifolia (Lindley) M. Roemer, Kalmia latifolia L., Laurus nobilis L., Leucothoe spp. D. Don, Lithocarpus densiflorus (Hook. & Arn.) Rehd., Lonicera hispidula (Lindl.) Dougl. ex Torr. & Gray, Magnolia spp. L., Michelia doltsopa Buch.-Ham. ex DC, Nothofagus obliqua (Mirbel) Blume, Osmanthus heterophyllus (G. Don) P. S. Green, Parrotia persica (DC) C.A. Meyer, Photinia x fraseri Dress, Pieris spp. D. Don, Pseudotsuga menziesii (Mirbel) Franco, Quercus spp. L., Rhododendron spp. L., cu excepția Rhododendron simsii Planch., Rosa gymnocarpa Nutt., Salix caprea L., Sequoia sempervirens (Lamb. ex D. Don) Endl., Syringa vulgaris L., Taxus spp. L., Trientalis latifolia (Hook), Umbellularia californica (Hook. & Arn.) Nutt., Vaccinium ovatum Pursh. şi Viburnum spp. L.;

3) lemn sensibil - lemnul din speciile Acer macrophyllum Pursh., Aesculus californica (Spach) Nutt., Lithocarpus densiflorus (Hook. & Arn.) Rehd., Quercus spp. L. şi Taxus brevifolia Nutt.;

4) scoarţă sensibilă - scoarţa speciilor Acer macrophyllum Pursh., Aesculus californica Nutt, Lithocarpus densiflorus (H & A) şi Quercus L.

3. Introducerea şi răspîndirea în Republica Moldova a izolatelor europene şi noneuropene ale organismului dăunător sînt interzise.

4. Plantele sensibile şi lemnul sensibil, originare din Statele Unite ale Americii, pot fi introduse pe teritoriul Republica Moldova în cazul în care acestea sînt inspectate la intrarea în ţară în vederea depistării organismului dăunător la iziolatele noneurpoene şi găsite libere de organismul dăunător, în cadrul acestei inspecţii, şi dacă acestea sînt conforme cu următoarele măsuri de urgenţă:

1) sînt însoţite de certificatul fitosanitar, care:

a) atestă la rubrica "Declaraţii suplimentare" că acestea provin din zonele în care prezenţa izolatelor noneuropene ale organismului dăunător nu este cunoscută. Numele zonei este indicat pe certificat, la rubrica "loc de origine";

b) este eliberat în urma unei inspecţii oficiale ce stabileşte faptul că nu a fost observat nici un semn care să indice prezenţa izolatelor noneuropene ale organismului dăunător la plantele sensibile, la locul de producţie a acestora, în timpul inspecţiilor oficiale, inclusiv al testelor de laborator, avînd în vedere toate simptomele suspecte, efectuate după începutul ultimei perioade complete de vegetaţie şi care stabileşte că scoarţa a fost îndepărtată de pe lemn şi că:

(a) lemnul a fost cioplit în formă prismatică, înlăturîndu-i-se total suprafaţa rotunjită;

(b) conţinutul său de apă, exprimat ca procent din substanţa uscată, este sub 20%;

(c) a fost dezinfectat în urma unui tratament corespunzător cu aer cald sau cu apă caldă;

c) în cazul lemnului tăiat cu ferăstrăul, care conţine sau nu bucăţi de scoarţă, se dovedeşte printr-o marcă "Kiln-dried", "KD." sau orice altă marcă recunoscută la nivel internaţional, aplicată pe lemn sau pe ambalajul acestuia, în conformitate cu uzanţele comerciale în vigoare, că lemnul în cauză a fost uscat în cuptor pentru a i se reduce conţinutul de apă, exprimat ca procent din substanţa uscată, la mai puţin de 20 % în urma tratamentului, efectuat cu respectarea standardelor corespunzătoare privind durata şi temperatura.

5. Plantele sensibile importate, menţionate la punctul 4 din prezenta anexă, pot fi transportate în interiorul ţării numai pe cazul în care sînt însoţite de un paşaport fitosanitar, întocmit şi eliberat în conformitate cu prevederile Legii nr.228 din 23 septembrie 2010 cu privire la protecţia plantelor şi la carantina fitosanitară, cu respectarea măsurilor de urgenţă, specificate în acelaşi punct.

6. Măsurile adoptate cu referinţă la lemnul din specia Quercus L., inclusiv la lemnul care nu şi-a păstrat suprafaţa rotunjită naturală, originar din Statele Unite ale Americii, nu se aplică lemnului sensibil din specia Quercus L. care îndeplinesc cerinţele enunţate la punctul 4 subpunctul 1) din prezenta anexă.

7. Plantele destinate plantării din speciile Rhododendron spp., cu excepţia Rhododendron simsii Planch., şi Viburnum spp., Camellia spp., altele decît seminţele şi fructele, originare din terţe ţări, altele decît Statele Unite ale Americii, introduse în Republica Moldova, pot fi transportate pe teritoriul ţării numai în cazul în care sînt însoţite de un paşaport fitosanitar, întocmit şi eliberat în conformitate cu Legea nr. 228 din 23 septembrie 2010 cu privire la protecţia plantelor şi la carantina fitosanitară şi:

1) sînt originare din zone în care nu este cunoscută prezenţa izolatelor organismului dăunător; sau

2) nu a fost observat nici un semn care să indice prezenţa izolatelor noneuropene ale organismului dăunător la plantele sus-menţionate de la începutul ultimului ciclu de vegetaţie în timpul inspecţiilor oficiale, inclusiv teste de laborator cu privire la orice simptome suspecte, efectuate cel puţin o dată la momente oportune cînd plantele sînt active în creştere, avînd în vedere toate simptoamele suspecte; sau

3) dacă au fost descoperite semne ale prezenţei organismului dăunător la plantele de la locul de producţie, numai în cazul în care au fost aplicate procedee corespunzătoare de eradicare a organismului dăunător, constînd cel puţin în următoarele:

a) distrugerea plantelor infectate şi a tuturor plantelor sensibile situate pe o rază de 2 m de la plantele infectate, inclusiv a mediilor de cultură şi a deşeurilor vegetale asociate;

b) pentru toate plantele sensibile situate pe o rază mai mică de 10 m de la plantele infectate şi orice alte plante rămase din lotul afectat:

(а) plantele au fost reţinute la locul de producţie;

(b) au fost realizate inspecţii oficiale suplimentare cel puţin de două ori în cursul primelor trei luni după ce măsurile de eradicare au fost luate, cînd plantele sînt în perioada de creştere activă;

(c) pe parcursul perioadei de trei luni nu a fost realizat nici un tratament care poate înlătura simptomele prezenţei organismului dăunător;

(d) s-a constatat că plantele sînt libere de organismul dăunător în urma acestor inspecţii oficiale;

c) în ceea ce priveşte toate celelalte plante sensibile de la locul de producţie, acestea au făcut obiectul unei reinspecţii oficiale intensive după constatare şi au fost recunoscute libere de prezenţa organismului dăunător, în urma reinspectării;

d) au fost luate măsuri fitosanitare corespunzătoare pe suprafaţa de cultură, pe o rază de 2 m de la plantele infectate.

8. Se interzice introducerea în Republica Moldova a scoarţelor sensibile, originare din Statele Unite ale Americii.

9. Organul de control fitosanitar, în comun cu organul pentru silvicultură, efectuează anchete oficiale pentru a identifica prezenţa organismului dăunător pe teritoriul lor şi pentru a determina dacă există indicaţii de contaminare datorate acestuia.

10. În cazul în care au fost depistate semne ale organismului dăunător, organul de control fitosanitar va lua măsuri adecvate pentru combaterea acestuia.

11. Autoritatea publică centrală în domeniul agriculturii va notifica orice prezenţă suspectată sau confirmată a organismului nociv de îndată ce este posibil Secretariatul Organizaţiei Europene şi Mediteraneene pentru Protecţia Plantelor (OEPP).

12. Autoritatea publică centrală în domeniul agriculturii poate stabili, atunci cînd este necesar, măsuri suplimentare sau mai severe, după o revizuire a acestora, pentru combaterea şi prevenirea răspîndirii acestui organism dăunător.

anexa nr.3 - abrogată.

Anexa nr. 4 la Hotărîrea Guvernului nr.558 din 22 iulie 2011

Măsurile de protecţie împotriva răspîndirii în Republica Moldova a Pseudomonas solanacearum (Smith) Smith

Măsurile de protecţie împotriva Pseudomonas solanacearum (Smith) Smith (în continuare – Măsuri) creează cadrul necesar aplicării Deciziei Comisiei 2004/4/CE din 22 decembrie 2003 de autorizare a statelor membre în vederea adoptării provizorii de măsuri urgente de protecţie împotriva răspîndirii Pseudomonas solanacearum (Smith) Smith provenind din Egipt, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 6 octombrie 2004, L 002, pag.50.

1. Prezentele Măsuri stabilesc minimum de acţiuni care trebuie întreprinse pentru a preveni răspîndirea în Republica Moldova a Pseudomonas solanacearum (Smith) Smith, ce provoacă producerea putregaiului brun al cartofului.

2. În sensul prezentelor Măsuri, noţiunile utilizate se definesc după cum urmează:

1) bazin – unitate de irigaţie; sectoare de irigare pe care sînt cultivaţi cartofi;

2) zonă indemnă – sector, unitate administrativă care grupează mai multe bazine şi care nu sînt afectate de Pseudomonas solanacearum (Smith) Smith;

3) zonă recunoscută – zonă identificată prin codul individual oficial de către Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO)

3. Introducerea pe teritoriul Republicii Moldova a tuberculilor de Solanum tuberosum L., cartofilor de sămînţă, originari din Egipt, este interzisă.

4. Prin derogare de la punctul 3, introducerea pe teritoriul Republicii Moldova a tuberculilor de Solanum tuberosum L., originari din Egipt se autorizează în cazul în care aceştia provin din zone indemne, prevăzute la punctul 2 din prezenta anexă, cu condiţia respectării măsurilor aplicabile tuberculilor cultivaţi în aceste zone, specificate în anexa la prezentele Măsuri.

5. Organul de control fitosanitar:

1) se informează dacă Egiptul a aprobat „zone indemne” (în conformitate cu Standardul internaţional FAO pentru măsurile fitosanitare, secţiunea 4, "Supravegherea organismelor dăunătoare – Cerinţe pentru stabilirea zonelor indemne", în special cu prevederile punctului 2.3 al acestuia) şi întocmeşte o „listă a zonelor recunoscute ca indemne”, care cuprinde indicaţii detaliate cu privire la cîmpurile situate în aceste zone;

2) întocmeşte Lista zonelor indemne în Egipt, care cuprinde date de identificare a cîmpurilor situate în aceste zone.

6. Numele şi adresa organului de control fitosanitar şi ale punctelor de intrare în Republica Moldova a cartofilor menţionaţi la punctul 4 din prezenta anexă se remit pentru informare Egiptului.

7. Organul de control fitosanitar şi punctele de intrare urmează să primească o notificare prealabilă cu privire la data probabilă de sosire a loturilor de cartofi şi la cantităţile expediate.

8. La punctul de intrare în Republica Moldova, cartofii sînt supuşi inspectării conform punctului 2 din anexa la prezentele Măsuri.

9. În Republica Moldova pot fi importaţi tuberculi de cartofi, proveniţi din Egipt, alţii decît cei menţionaţi la punctul 3, doar produşi pe cîmpuri situate într-o zonă recunoscută indemnă în conformitate cu punctul 5 din prezenta anexă.

10. Prevederile punctului 5 din prezenta anexă îşi încetează aplicabilitatea de îndată ce organul de control fitosanitar are dovezi de rigoare, inclusiv confirmarea a şase interceptări de Pseudomonas solanacearum (Smith) Smith ale principalilor parteneri comerciali, care indică faptul că metoda de identificare a „zonelor indemne” sau procedurile de monitorizare oficială în Egipt nu au fost suficiente pentru a preveni riscul de introducere a Pseudomonas solanacearum (Smith) Smith în Republica Moldova.

11. Autoritatea publică centrală în domeniul agriculturii:

1) notifică Secretariatului Organizaţiei Europene şi Mediteraneene pentru Protecţia Plantelor (OEPP), precum şi oricărei alte organizaţii internaţionale sau regionale, informaţiile privind constatările suspecte sau confirmate şi transmite împreună cu notificarea menţionată copii ale certificatului fitosanitar şi ale documentelor anexate la acesta;

2) stabileşte cerinţe adecvate în privinţa etichetării, inclusiv în ceea ce priveşte originea egipteană, pentru a evita plantarea cartofilor în cauză;

3) publică pe web-site Lista staţiilor de ambalare, aprobate oficial de către autorităţile egiptene, şi Lista exportatorilor înregistraţi oficial, întocmită de către autorităţile egiptene din momentul cînd aceste liste sînt disponibile pentru autoritatea publică centrală în domeniul agriculturii.

anexa

Anexa nr. 5 la Hotărîrea Guvernului nr.558 din 22 iulie 2011

Măsurile de prevenire a introducerii şi a răspîndirii în Republica Moldova a virusului mozaic pepino

Măsurile de prevenire a introducerii şi a răspîndirii în Republica Moldova a virusului mozaic pepino (în continuare – Măsuri) creează cadrul necesar aplicării Deciziei Comisiei 2004/200/CE din 27 februarie 2004 privind măsurile de prevenire a introducerii şi a răspîndirii în Comunitate a virusului mozaic pepino, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 2 martir 2004, L 64, pag. 43.

1. Prezentele Măsuri stabilesc minimumul de acţiuni care trebuie întreprinse în Republica Moldova pentru prevenirea introducerii şi răspîndirii virusului mozaic pepino.

2. Se interzice introducerea şi circulaţia seminţelor de tomate Lycopersicon lycopersicum (L.) Karsten ex Farw în Republica Moldova în cazul în care aceste seminţe sînt contaminate cu virusul mozaic pepino.

3. Seminţele de tomate originare din alte ţări trebuie să fie însoţite de certificatul fitosanitar, în care să se specifice faptul că au fost obţinute printr-o metodă de extracţie adecvată cu acid şi că:

1) sînt originare din zone indemne de virusul mozaic pepino; sau

2) nu a fost observat nici un simptom al virusului mozaic pepino pe plantele din zona de producţie pe parcursul întregului ciclu de vegetaţie; sau

3) seminţele au fost supuse unor teste oficiale, efectuate pe eşantioane reprezentative şi utilizîndu-se metode adecvate, şi că s-au dovedit indemne de virusul mozaic pepino.

4. Seminţele de tomate originare din alte ţări, la intrarea pe teritoriul Republicii Moldova, fac obiectul unei inspecţii şi, după caz, al unor teste destinate să detecteze prezenţa virusului mozaic pepino, în conformitate cu mutatis mutandis şi îndeplinesc cerinţele speciale menţionate la art. 22 din Legea nr.228 din 23 septembrie 2010 cu privire la protecţia plantelor şi la carantina fitosanitară sau, după caz, că acestea corespund declaraţiei de pe certificat, în conformitate cu art. 28 din Legea menţionată.

5. Punctul 4 din prezenta anexă nu se aplică circulaţiei seminţelor destinate vînzării către consumatorii finali care nu practică producţia vegetală cu titlu calificat, cu condiţia ca ambalajul seminţelor sau alte indicaţii să releve, în mod clar, faptul că seminţele sînt destinate vînzării către astfel de consumatori.

6. Subdiviziunile organului de control fitosanitar realizează anchete oficiale în gospodăriile agricole cultivatoare de tomate plantă şi de tomate fruct, în vederea detectării prezenţei virusului mozaic pepino.

7. Autoritatea publică centrală în domeniul agriculturii notifică rezultatele anchetelor menţionate, ale inspecţiilor şi ale testelor nominalizate la punctele 3 şi 4 din prezenta anexă Secretariatului Organizaţiei Europene şi Mediteraneene pentru Protecţia Plantelor (OEPP) la depistarea prezenţei virusului mozaic pepino.

Anexa nr. 6 la Hotărîrea Guvernului nr. 558 din 22 iulie 2011

Măsurile de urgenţă pentru prevenirea răspîndirii în Republica Moldova a Bursaphelenchus xylophilus (Steiner și Buhrer) Nickle et al.

Măsurile de urgenţă pentru prevenirea răspîndirii în Republica Moldova a Bursaphelenchus xylophilus (Steiner și Buhrer) Nickle et al. (nematodul lemnului de pin (în continuare – Măsuri) transpun Decizia nr. 2012/535 UE de punere în aplicare a Comisiei din 26 septembrie 2012 privind măsurile de urgenţă pentru prevenirea răspîndirii în Uniunea Europeană a Bursaphelenchus xylophilus (Steiner și Buhrer) Nickle et al. (nematodul lemnului de pin), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 266 din 2 octombrie 2012.

Secțiunea 1.

Noțiunile. Inspecții în zonele în care prezența nematodului lemnului de pin nu este cunoscută

1. În sensul prezentelor Măsuri, noțiunile utilizate semnifică următoarele:

plante receptive – plante (cu excepția fructelor și semințelor) din speciile Abies Mill., Cedrus Trew, Larix Mill., Picea A. Dietr., Pinus., Pseudotsuga Carr. și Tsuga Carr.;

lemn receptiv – lemn de conifere (Coniferales) care se încadrează în una din următoarele categorii:

-lemn conform punctului 1 subpunctul 7) din anexa nr. 4 la Hotărîrea Guvernului nr. 356 din 31 mai 2012;

-lemn care nu și-a păstrat suprafața rotundă;

-lemn sub formă de stupi și cutii-cuiburi pentru păsări.

Lemnul receptiv nu include cheresteaua și buștenii din speciile Taxus L. și Thuja L. și nici lemnul care a fost supus prelucrării pentru eliminarea riscului de a găzdui nematodul lemnului de pin;

scoarță receptivă – scoarță de conifere (Coniferales);

loc de producție – orice incintă exploatată ca o singură unitate de producție. Această definiție poate include locuri de producție care sînt gestionate separat în scopuri fitosanitare:

vector – insecte din genul Monochamus Megerle in Dejean, 1821;

sezonul de zbor al vectorului – perioadă cuprinsă între 1 aprilie și 31 octombrie, cu excepția cazurilor în care există o justificare tehnico-științifică pentru o durată diferită a sezonului de zbor al vectorului, luînd în considerare o marjă de siguranță de patru săptămîni suplimentare la începutul și la sfîrșitul sezonului de zbor;

materiale de ambalaj pe bază de lemn – lemn sau produse din lemn folosite pentru sprijinirea, protecția sau transportul unei mărfi, sub formă de lăzi, cutii, coșuri, cilindri și alte ambalaje similare, paleți, boxpaleți și alte platforme de încărcare, suporturi de paleți și dunaje, chiar utilizate efectiv în transportul obiectelor, cu excepția lemnului prelucrat, fabricat cu utilizarea cleiului, căldurii, presiunii sau al unei combinații a acestora și a materialului de ambalaj alcătuit integral din lemn cu o grosime de cel mult 6 mm.

2. Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor (în continuare – autoritate competentă) efectuează inspecții anuale pentru depistarea Bursaphelenchus xylophilus (Steiner et Buhrer) Nickle et al. (nematodul lemnului de pin) la plantele, lemnul și scoarța receptive și în vectorii lor de răspîndire pentru determinarea prezenței nematodului lemnului de pin pe teritoriul Republicii Moldova.

[Pct.2 modificat prin HG347 din 11.06.25, MO397-400/25.07.25 art.470; în vigoare 25.08.25]

3. Inspecția include prelevarea și expertiza de laborator a probelor de plante, lemn și scoarță receptive și a vectorilor acestora. Numărul de probe prelevate se determină în conformitate cu principiile tehnico-științifice argumentate.

4. Autoritatea competentă efectuează evaluarea inspecțiilor menționate la punctul 2 din prezenta anexă, cu precizarea numărului de zone selectate pentru inspecții, zone preconizate a fi inspectate, a numărului de probe care urmează a fi supuse expertizei de laborator anual. Acțiunile menționate se bazează pe principii tehnico-științifice. Pînă la data de 1 martie a anului respectiv, autoritatea competentă plasează pe pagina sa web oficială planul privind inspecțiile preconizate.

5. Depistarea nematodului lemnului de pin la plantele, lemnul și scoarța receptive, precum și în vectorii acestuia se realizează prin metodele validate pentru diagnosticarea Bursaphelenchus xylophilus într-un laborator acreditat.

6. Metodele validate de laborator pot fi completate sau înlocuite cu metode de diagnosticare moleculară validate științific, a căror sensibilitate și fiabilitate demonstrează echivalență cu cele din standardele Secretariatului Organizaţiei Europene şi Mediteraneene pentru Protecţia Plantelor (OEPP).

7. Pînă la data de 1 martie a anului următor, autoritatea competentă informează autoritatea centrală de specialitate în domeniul agriculturii și autoritățile naționale în domeniul fitosanitar ale statelor vecine despre rezultatele inspecțiilor menționate la punctul 2 din prezentele Măsuri.

Secțiunea a 2-a.

Planuri de urgență

8. Autoritatea competentă, în cazul confirmării prezenței nematodului lemnului de pin sau suspectării prezenței acestuia, întocmeşte un plan de urgență, conform punctelor 11-57 din prezentele Măsuri.

9. Planul de urgență stabilește următoarele:

1) rolul și responsabilitatea autorității competente și ale structurilor implicate în realizarea acestuia;

2) cerințele privind comunicarea dintre autoritatea competentă, structurile implicate, sectorul privat și cel public în procesul de realizare a acțiunilor planificate;

3) cerințele privind expertiza de laborator;

4) cerințele privind instruirea specialiștilor din structurile implicate în aceste acțiuni.

10. Autoritatea competentă plasează anual pe pagina sa web oficială planul de urgență reactualizat.

Secțiunea a 3-a.

Zone demarcate

11. În cazul în care rezultatele inspecției anuale prevăzute la punctele 2 și 3 din prezentele Măsuri confirmă prezența nematodului lemnului de pin la o plantă receptivă într-o zonă din țară în care prezența acestuia nu a fost anterior cunoscută sau în cazul în care se constată prin alte mijloace o astfel de prezență, autoritatea competentă dispune demarcarea imediată a zonei în conformitate cu cerințele expuse la punctul 13 (în continuare – zona demarcată).

12. În cazul confirmării prezenței nematodului lemnului de pin în vector sau la o încărcătură de lemn și scoarță receptive sau în materiale de ambalaj pe bază de lemn, autoritatea competentă efectuează o inspecție în apropierea zonei în care vectorul a fost capturat sau în locul în care lemnul și scoarța receptive sau materialul de ambalaj pe bază de lemn se află la momentul constatării.

În cazul în care rezultatele inspecției indică prezența nematodului lemnului de pin la plantele receptive, se aplică prevederea punctului 11 din prezentele Măsuri.

13. Zona demarcată include zona în care s-a constatat prezența nematodului lemnului de pin (în continuare – zona infestată) și o zonă situată în jurul zonei infestate (în continuare – zona-tampon). Zona- tampon are lățimea de cel puțin 20 km.

14. În cazul în care se aplică măsurile de eradicare de la punctele 21-23 din prezentele Măsuri, autoritatea competentă decide reducerea lățimii zonei-tampon pînă la minimum 6 km, cu condiția ca această reducere nu complică eradicarea.

15. În cazul constatării prezenței nematodului lemnului de pin în zona- tampon, se stabilește imediat o nouă zonă demarcată, în conformitate cu punctele 11 și 12 din prezentele Măsuri. Zona demarcată existentă poate fi modificată, în funcție de această constatare, în cazul în care zona respectivă face obiectul unor măsuri de eradicare conform punctelor 21-23 din prezentele Măsuri.

Despre constatarea prezenței nematodului lemnului de pin în zona-tampon se notifică imediat autorității centrale de specialitate în domeniul agriculturi și autorităţilor naţionale în domeniu ale statelor vecine.

16. În cazul în care se constată prezența nematodului lemnului de pin pe teritoriul țării, iar zona demarcată se extinde pe teritoriul unuia sau mai multor state vecine, acestea stabilesc, de comun acord, o zonă demarcată sau zone demarcate care completează zona-tampon cu o zonă/zone-tampon a cărei/căror lățime corespunde lățimii zonei-tampon stabilite de către autoritatea competentă.

17. În termen de o lună de la data constatării prezenței nematodului lemnului de pin în zona respectivă, autoritatea competentă informează autoritatea centrală de specialitate în domeniul agriculturi și autorităţile naţionale în domeniu ale statelor vecine despre zonele demarcate stabilite pe teritoriul țării. Informația cuprinde o descriere a zonelor demarcate, coordonatele acestora și denumirea localității vizate de demarcare, însoțită de o hartă care indică hotarele zonelor demarcate, infestate și cele tampon.

18. Autoritatea competentă informează autoritatea centrală de specialitate în domeniul agriculturi și autorităţile naţionale în domeniu ale statelor vecine despre modificarea zonelor demarcate de pe teritoriul țării în termen de 5 zile lucrătoare de la producerea modificării.

19. În cazul în care autoritatea competentă, ca urmare a inspecțiilor anuale asupra plantelor receptive și a vectorului, conform punctului 6 din anexa nr. 1 la prezentele Măsuri, constată că, în ultimii patru ani, în zona demarcată nu s-a depistat prezența nematodului lemnului de pin, propune organelor publice locale anularea statutului de „zonă demarcată”. În cazul situației prevăzute la punctul 5 din anexa nr. 1 la prezentele Măsuri, autoritatea competentă propune retragerea demarcării dacă absența nematodului lemnului de pin este confirmată pe baza prelevării probelor și a expertizei de laborator menționate la punctul 7 din anexa nr. 1 la prezentele Măsuri. În termen de o lună, autoritatea competentă informează autoritatea centrală de specialitate în domeniul agriculturii și autorităţile naţionale în domeniu ale statelor despre decizia luată.

20. Autoritatea competentă întocmește lista zonelor demarcate și o plasează pe pagina sa web oficială.

Lista este actualizată anual pe baza informațiilor prezentate de subdiviziunile raionale/municipale pentru siguranța alimentelor.

Secțiunea a 4-a.

Eradicarea

21. Autoritatea competentă întreprinde acțiunile prevăzute în anexa nr. 1 la prezentele Măsuri pentru eradicarea nematodului lemnului de pin prezent în zonele demarcate de pe teritoriul țării.

22. Nematodul lemnului de pin se consideră eradicat dacă inspecțiile anuale efectuate asupra plantelor receptive și a vectorului, prevăzute la punctul 6 din anexa nr. 1 la prezentele Măsuri, denotă că în ultimii patru ani în zona demarcată nu s-a depistat nematodul lemnului de pin sau dacă absența acestuia este confirmată pe baza prelevării de probe și a expertizei de laborator menționate la punctul 7 subpunctul 3) din anexa nr.1 la prezentele Măsuri.

23. Autoritatea competentă se asigură că măsurile menționate la punctul 21 din prezentele Măsuri sînt întreprinse de inspectori instruiți și atestați din cadrul subdiviziunilor raionale/municipale pentru siguranța alimentelor sau de către orice alte persoane, instruite și atestate, care activează sub supravegherea acesteia.

Secțiunea a 5-a.

Izolarea

24. În cazul în care inspecțiile anuale asupra plantelor receptive și a vectorului prevăzute la punctul 6 din anexa nr. 1 indică prezența nematodului lemnului de pin într-o zonă demarcată pe o perioadă de cel puțin patru ani consecutivi, iar experiența acumulată denotă că, în situația respectivă, este imposibilă eradicarea nematodului lemnului de pin, autoritatea competentă decide izolarea locului în care nematodul lemnului de pin este prezent.

25. Autoritatea competentă decide, pînă la sfîrșitul perioadei indicate la punctul 24 din prezenta secțiune, asupra izolării nematodului lemnului de pin, în schimbul eradicării, în cazul în care diametrul zonei infestate depășește 20 km sau există argumente privind prezența nematodului lemnului de pin în ansamblul zonei infestate, iar experiența acumulată denotă că eradicarea nematodului lemnului de pin din zona respectivă este imposibilă. Izolarea se efectuează conform cerințelor prevăzute în anexa nr.2 la prezentele Măsuri.

26. În cazul în care autoritatea competentă decide aplicarea măsurilor prevăzute la punctele 24 și 25 din prezentele Măsuri, aceasta, în termen de 3 zile, informează autoritatea administrativă centrală în domeniul silviculturii și cinegeticii despre decizia respectivă, cu prezentarea argumentelor.

27. În cazul în care se aplică prevederile punctului 25 din prezentele Măsuri, autoritatea competentă efectuează repetat inspecții pentru verificarea îndeplinirii condițiilor prevăzute la punctul menționat.

28. Zonele demarcate care fac obiectul măsurilor de protecție menționate în punctele 24 și 25 din prezentele Măsuri se includ în lista menționată la punctul 20 din prezentele Măsuri. autoritatea competentă aplică măsuri de izolare în zonele demarcate incluse în lista respectivă, în care se precizează că acestea fac obiectul măsurilor de izolare a nematodului lemnului de pin.

29. Autoritatea competentă se asigură că măsurile menționate la punctele 24 și 25 sînt îndeplinite de inspectori instruiți și atestați din cadrul subdiviziunilor raionale/municipale pentru siguranța alimentelor sau de către alte persoane instruite care își desfășoară activitatea sub supravegherea acesteia.

30. În cazul în care se aplică măsurile de eradicare prevăzute la punctele 21-23 din prezentele Măsuri sau măsurile de izolare prevăzute la punctele 24-29 din prezentele Măsuri, autoritatea competentă informează operatorii care cad sub incidența articolului 24 din Legea nr. 228 din

23 septembrie 2010 și publicul prin intermediul mass-mediei, buletinelor de avertizare și/sau al paginii web oficiale a acestuia.

Secțiunea a 6-a.

Comunicarea privind măsurile întreprinse

31. Autoritatea competentă notifică oficial autorităţilor naţionale în domeniu ale statelor vecine și Organizației Europene şi Mediteraneene pentru Protecţia Plantelor (OEPP) depistarea nematodului lemnului de pin într-o zonă a ţării în care prezența acestuia anterior nu a fost cunoscută și, în termen de o lună, informează Guvernul, autoritatea centrală de specialitate în domeniul agriculturii și autoritatea administrativă centrală în domeniul silviculturii și cinegeticii despre măsurile planificate și întreprinse pentru eradicarea organismului dăunător, conform cerințelor prevăzute la punctele 21-23 din prezentele Măsuri.

32. În cazul în care autoritatea competentă întreprinde măsurile de eradicare a nematodului lemnului de pin specificate la punctele 21-23 din prezentele Măsuri, se prezintă informația privind tăierea, prelevarea de probe, expertiza de laborator, îndepărtarea și eliminarea plantelor receptive, astfel cum este prevăzut la punctele 2-5 și 7-9 din anexa nr. 1 la prezentele Măsuri, precum și privind inițierea și organizarea inspecțiilor, inclusiv numărul de inspecții planificate, de probe care urmează a fi prelevate și expertize de laborator preconizate, astfel cum se precizează la punctul 6 din anexa nr.1 la prezentele Măsuri.

33. În cazul în care autoritatea competentă întreprinde măsurile de izolare a nematodului lemnului de pin specificate la punctele 24-29 din prezentele Măsuri, conform puctului 31, se prezintă informația privind tăierea, prelevarea de probe, expertiza de laborator, îndepărtarea și distrugerea plantelor receptive, inițierea și organizarea inspecțiilor, inclusiv numărul de inspecții, de probe preconizate pentru prelevare și de expertize de laborator care urmează a fi realizate, conform prevederilor punctelor 2 şi 3 din anexa nr.2 la prezentele Măsuri. Informația, de asemenea, include descrierea măsurilor de informare a operatorilor interesați și a publicului, în conformitate cu punctul 30 din prezentele Măsuri, precum și a controalelor care urmează a fi efectuate, conform punctului 42 din prezentele Măsuri.

34. Pînă la data de 1 martie a fiecărui an, autoritatea competentă raportează autorității centrale de specialitate în domeniul agriculturii și autorităţilor naţionale în domeniu ale statelor vecine rezultatele măsurilor întreprinse în anul precedent, conform punctelor 21-29 din prezentele Măsuri.

35. Raportul include informații cu privire la localizarea focarelor de nematod al lemnului de pin și la numărul lor, inclusiv hărți, numărul de plante grav afectate și al celor moarte, identificate, tăiate, supuse prelevării de probe și expertizei de laborator și rezultatul acestora.

36. Conform cerințelor punctului 31 din prezentele Măsuri, pînă la data de 1 martie a fiecărui an, autoritatea competentă informează autoritatea centrală de specialitate în domeniul agriculturii și autorităţile naţionale în domeniu ale statelor vecine despre măsurile preconizate a fi întreprinse în anul respectiv pentru eradicarea nematodului lemnului de pin, conform punctelor 21-23 din prezentele Măsuri.

37. În cazul în care autoritatea competentă decide izolarea nematodului lemnului de pin într-o zonă demarcată, conform punctelor 24-25 din prezentele Măsuri, aceasta informează imediat autoritatea centrală de specialitate în domeniul agriculturii și autorităţile naţionale în domeniu ale statelor vecine despre măsurile întreprinse, conform punctului 31 din prezentele Măsuri.

38. Comunicarea măsurilor întreprinse se efectuează pe parcursul unei perioade de pînă la 5 ani, în cazul zonei demarcate care face obiectul măsurilor de izolare, conform punctelor 24-29 din prezentele Măsuri. În cazul în care s-a decis efectuarea schimbărilor semnificative privind măsurile de izolare, se informează imediat autoritatea centrală de specialitate în domeniul agriculturii și autorităţile naţionale în domeniu ale statelor vecine despre măsurile întreprinse.

Secțiunea a 7-a.

Transportarea plantelor, lemnului și a scoarței receptive pe teritoriul Republicii Moldova

39. Plantele, lemnul și scoarța receptive sînt transportate din zonele demarcate către alte zone decît cele demarcate și din zone infestate în zone-tampon, doar în cazul în care sînt îndeplinite condițiile stabilite în secțiunea 1 din anexa nr.3 la prezentele Măsuri.

40. Plantele, lemnul și scoarța receptive sînt transportate în interiorul zonelor infestate care fac obiectul măsurilor de eradicare în cazul în care îndeplinesc cerințele prevăzute în secțiunea a 2-a din anexa nr.3 la prezentele Măsuri.

41. Autoritatea competentă restricționează transportarea plantelor, lemnului și scoarței receptive în interiorul zonelor infestate care fac obiectul măsurilor de izolare.

Secțiunea a 8-a.

Verificări privind transportarea din zone demarcate în alte zone decît zonele demarcate, precum și din zone infestate în zone-tampon

42. Autoritatea competentă efectuează controale frecvente asupra plantelor, lemnului și scoarței receptive transportate din zone demarcate situate pe teritoriul țării, în alte zone decît cele demarcate, precum și din zone infestate de pe teritoriul țării în zone-tampon.

43. Autoritatea competentă decide asupra locului efectuării controalelor ținînd cont de riscul ca plantele, lemnul sau scoarța preconizate inspectării să fie infestate cu nematodul lemnului de pin (în stare vie), avînd ca temei proveniența loturilor, gradul de receptivitate al plantelor, lemnului și scoarței, precum și istoricul conformității acestora, cerințele prezentelor Măsuri.

44. Controalele plantelor, lemnului și scoarței receptive la transportarea acestora se efectuează:

1) în punctele de trecere a hotarului din zona infestată în zona-tampon;

2) în punctele de trecere a hotarului din zona-tampon în zona nedemarcată;

3) la locul de destinație în zona-tampon;

4) la locul de origine în zona infestată, inclusiv la fabricile de cherestea în cazul transportării acestora în afara zonei infestate.

45. Autoritatea competentă decide asupra efectuării controalelor suplimentare în alte locuri decît cele menționate la punctul 44 din prezentele Măsuri, care includ:

1) controlul documentelor care atestă respectarea cerințelor stabilite în secțiunea 1 din anexa nr. 3 la prezentele Măsuri;

2) controlul identității, iar în caz de neconformitate sau suspiciune de neconformitate cu prezentele cerințe, prelevarea probelor pentru expertiza de laborator într-un laborator acreditat pentru depistarea nematodului lemnului de pin.

46. Autoritatea competentă efectuează controale la plantele, lemnul și scoarța receptive transportate din zone demarcate din afara teritoriului țării în zone din interiorul țării, altele decît zonele demarcate. Acestea includ controlul documentelor care atestă respectarea cerințelor stabilite în secțiunea 1 din anexa nr. 3 la prezentele Măsuri, precum și controlul identității și expertiza fitosanitară, care prevede teste de depistare a nematodului lemnului de pin.

47. Rezultatele controalelor menționate la punctele 42-45 din prezentele Măsuri se comunică trimestrial de către autoritatea competentă autorității centrale de specialitate în domeniul agriculturii, iar ale celor menționate la punctul 46 din prezentele Măsuri o dată pe an, pînă la data de 1 martie, autorităţilor naţionale în domeniu ale statelor vecine, inclusiv rezultatele controalelor prin care s-a constatat prezența nematodului lemnului de pin în plantele, lemnul sau scoarța receptivă.

Secțiunea a 9-a.

Măsuri în caz de neconformitate cu cerințele punctelor 39-41. Cerințe pentru instalațiile de tratare

48. În cazul în care rezultatele controalelor menționate la punctele 42-47 din prezentele Măsuri constată că cerințele stabilite în secțiunea 1 sau 2 din anexa nr. 3 la prezentele Măsuri nu sînt respectate, autoritatea competentă întreprinde imediat una din următoarele măsuri:

1) distrugerea materialului neconform, prin predarea acestuia într-o unitate de prelucrare în calitate de combustibil, sub supravegherea oficială a autorității competente;

2) transportarea sub supraveghere oficială către o instalație de tratare pentru tratamentul termic, cu respectarea unei temperaturi minime de 56oC timp de cel puțin 30 de minute în toată masa lemnului și scoarței receptive, pentru garantarea eliminării nematozilor lemnului de pin și a vectorilor săi aflați în stare vie;

3) în cazul în care materialul neconform este material de ambalaj pe bază de lemn, utilizat la transportarea încărcăturii, fără a aduce atingere prevederilor anexei nr. 3 la prezentele Măsuri, returnarea sub supraveghere oficială către locul de expediție sau spre un loc situat în apropierea locului interceptării transportului, în scopul reambalării încărcăturii și distrugerii materialului de ambalaj pe bază de lemn neconform, cu evitarea riscului de răspîndire a nematodului lemnului de pin.

49. Autoritatea competentă, în cazul stabilirii zonei demarcate, inspectează operatorul care deține instalații de tratare, pentru efectuarea uneia sau mai multor operațiuni, astfel cum este prevăzut în anexa nr. 3 la prezentele Măsuri:

1) tratarea lemnului și scoarței receptive, conform punctului 2 din anexa nr. 3 la prezentele Măsuri;

2) eliberarea pașapoartelor fitosanitare pentru lemnul și scoarța receptive tratate conform cerințelor prevăzute la punctul 2 subpunctul 1) și punctul 7 subpunctul 2) din anexa nr. 3 la prezentele Măsuri;

3) tratarea materialelor de ambalaj pe bază de lemn, astfel cum este prevăzut la punctul 3 subpunctul 1) și punctul 8 din anexa nr.3 la prezentele Măsuri.

Marcarea stupilor, cutiilor-cuiburi pentru păsări și a materialelor de ambalaj pe bază de lemn tratat în instalația de tratare se efectuează conform cerințelor expuse în anexa nr.2 la Standardul internaţional pentru măsuri fitosanitare al Organizaţiei Mondiale de Alimentaţie şi Agricultură (FAO) nr. 15, publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, nr. 30-33, art. 109, în conformitate cu subpunctele 1) și 3) din prezentul punct.

50. Operatorul care deține instalații de tratare asigură trasabilitatea lemnului, scoarței și materialelor de ambalaj pe bază de lemn receptive tratate.

Secțiunea a 10-a.

Cerințe pentru marcare

51. Autoritatea competentă, în cazul în care pe teritoriul țării se stabilește o zonă demarcată, inspectează:

1) producătorii de materiale de ambalaj pe bază de lemn, de stupi și de cutii-cuiburi pentru păsări, echipați în mod corespunzător să efectueze marcarea conform anexei nr.2 la Standardul internațional pentru măsuri fitosanitare FAO nr. 15;

2) materialul de ambalaj pe bază de lemn, stupii și cutiile-cuiburi pentru păsări pe care le asamblează din lemn tratat într-o instalație de tratare este însoțit de pașaportul fitosanitar menționat la art. 29 din Legea nr. 228 din 23 septembrie 2010.

52. Producătorii de materiale de ambalaj pe bază de lemn utilizează exclusiv lemnul de la instalațiile de tratare inspectate special în acest scop, însoțit de pașaportul fitosanitar pentru producția de materiale de ambalaj pe bază de lemn, și se asigură că trasabilitatea lemnului utilizat în acest scop poate fi verificată pînă la instalațiile de tratare respective.

Secțiunea a 11-a.

Supravegherea instalațiilor de tratare și a producătorilor de material de ambalaj pe bază de lemn

53. Autoritatea competentă supraveghează instalațiile de tratare și producătorii de materiale de ambalaj pe bază de lemn, pentru a se asigura că aceștia respectă cerințele prevăzute la punctele 48-52 din prezentele Măsuri.

54. Supravegherea se efectuează de către inspectorii instruiți ai autorității competente sau de către alte persoane instruite, care desfășoară activitatea sub supravegherea acesteia.

Secțiunea a 12-a.

Inspectarea operatorilor care dețin instalații de tratare și a producătorilor de material de ambalaj pe bază de lemn

55. În cazul în care autoritatea competentă depistează nematodul lemnului de pin la lemnul, scoarța sau materialul de ambalaj pe bază de lemn receptiv (în stare vie) tratate într-o instalație de tratare, informează imediat operatorul deținător și întocmește actul de control fitosanitar.

56. În cazul în care autoritatea competentă depistează prezența nematodului lemnului de pin la materialul de ambalaj pe bază de lemn receptive (în stare vie), marcat de un producător de material de ambalaj pe bază de lemn, informează imediat producătorul acestuia despre neconformitatea depistată și întocmește actul de control fitosanitar.

57. În cazul în care autoritatea competentă constată că instalația de tratare sau producătorul de material de ambalaj pe bază de lemn nu îndeplinesc cerințele specificate la punctele 48-52 din prezentele Măsuri, aceasta efectuează periodic inspecții la operatorii menționați, pentru a se asigura că aceștia respectă prevederile secțiunilor 10 și 11 din prezentele Măsuri.

58. Autoritatea competentă plasează pe pagina sa web oficială lista actualizată a operatorilor care dețin instalații de tratare și a producătorilor de materiale de ambalaj pe bază de lemn și rezultatele inspecțiilor efectuate.

anexa nr.1

anexa nr.2

anexa nr.3

Anexa nr. 7 la Hotărîrea Guvernului nr.558 din 22 iulie 2011

Măsurile provizorii de urgenţă pentru a preveni introducerea şi răspîndirea în Republica Moldova a Dryocosmus kuriphilus Yasumatsu

Măsurile provizorii de urgenţă pentru a preveni introducerea şi răspîndirea în Republica Moldova a Dryocosmus kuriphilus Yasumatsu (în continuare – Măsuri) creează cadrul necesar aplicării Deciziei Comisiei 2006/464/CE din 27 iunie 2006 privind unele măsuri provizorii de urgenţă destinate evitării introducerii şi răspîndirii în Comunitate a organismului Dryocosmus kuriphilus Yasumatsu., publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 5 iulie 2006, L 183, pag. 29.

1. În sensul prezentelor Măsuri, noţiunile utilizate se definesc după cum urmează:

1) plante - plante sau părţi din plante din specia Castanea Mill., destinate plantării, altele decît fructele şi seminţele;

2) organism - Dryocosmus kuriphilus Yasumatsu;

3) zonă contaminată - zonă în care s-a confirmat prezenţa organismului, reunind toate plantele care prezintă simptome cauzate de organism şi, după caz, toate plantele aparţinînd aceluiaşi lot în momentul plantării;

4) zonă focală - zonă la o distanţă de cel puţin 5 km de zona contaminată;

5) zonă tampon - zonă la o distanţă de cel puţin 10 km de zona focală;

6) norme internaţionale pentru măsuri fitosanitare - Standardul de referinţă (ISPM) nr. 5 al Secretariatului Convenţiei Internaţionale de Protecţie a Plantelor (IPPC).

2. Introducerea şi răspîndirea în Republica Moldova a organismului sînt interzise.

3. Plantele pot fi introduse în ţară doar în cazul în care provin din alte ţări şi sînt însoţite de certificatul fitosanitar care, la rubrica "Declaraţii suplimentare", atestă că plantele:

1) au fost cultivate în permanenţă în locuri de producţie situate în ţări indemne de organism; sau

2) au fost cultivate în permanenţă în locuri de producţie situate într-o zonă protejată, zonă stabilită de organizaţia naţională de protecţie a plantelor din ţara de origine, în conformitate cu normele internaţionale pentru măsuri fitosanitare şi care conţine, la rubrica "loc de origine", numele zonei protejate; sau

3) fac obiectul, în momentul introducerii lor în ţară, a unei inspecţii care vizează detectarea prezenţei organismului şi acesta a fost declarat indemn.

4. Plantele originare din Republica Moldova sau importate în conformitate cu punctul 3 din prezenta anexă pot circula în interiorul ţării doar în cazul în care:

1) sînt însoţite de un paşaport fitosanitar;

2) plantele originare din locul de producţie menţionat au fost cultivate în permanenţă sau după introducerea lor în ţară într-un loc de producţie în care organismul este inexistent;

3) plantele originare din locul de producţie menţionat au fost cultivate în permanenţă sau după introducerea lor în ţară într-un loc de producţie situat într-o zonă protejată, stabilită de organul de control fitosanitar în conformitate cu normele internaţionale pentru măsurile fitosanitare relevante.

5. Organul de control fitosanitar, în comun cu organul pentru silvicultură, vor efectua controale oficiale anuale, în scopul detectării prezenţei organismului sau a dovezilor privind contaminarea cu organismul menţionat şi vor informa autoritatea publică centrală în domeniul agriculturii.

6. Autoritatea publică centrală în domeniul agriculturii, în cazul depistării organismului menţionat:

1) stabileşte zonele delimitate;

2) notifică Secretariatului Organizaţiei Europene şi Mediteraneene pentru Protecţia Plantelor (OEPP) informaţia privind rezultatele acestor controale şi situaţia geografică a zonelor prevăzute la punctul 9 din prezenta anexă şi pun la dispoziţie hărţi la scara adecvată.

7. Autoritatea publică centrală în domeniul agriculturii poate stabili, în caz de necesitate, măsuri suplimentare sau mai severe pentru combaterea şi prevenirea răspîndirii acestui organism dăunător.

8. În cazul în care mai multe zone tampon se suprapun sau sînt apropiate din punct de vedere geografic, se va stabili o zonă mai vastă care să includă zonele delimitate şi zonele care le separă.

9. Delimitarea exactă a zonelor se va efectua în bază principiilor ştiinţifice solide, biologiei organismului menţionat şi vectorilor săi, nivelului de contaminare, perioadei anului şi specificului de repartizare a plantelor în teritoriu.

10. În cazul în care se confirmă prezenţa organismului în afara zonei contaminate, delimitarea zonei va fi modificată corespunzător rezultatelor monitorizării prezenţei acestui organism prin controale adecvate.

11. În cazul în care s-a confirmat prezenţa organismului pe plantele dintr-un loc de producţie, se vor efectua măsuri adecvate în vederea eradicării organismului dăunător, inclusiv:

1) interdicţia oricărei circulaţii a plantelor în exteriorul sau în interiorul zonelor delimitate;

2) distrugerea plantelor contaminate, a tuturor plantelor care prezintă simptome cauzate de organism şi, după caz, a tuturor plantelor care au făcut parte din acelaşi lot în momentul plantării;

3) supravegherea asupra prezenţei organismului prin controale respective pe durata perioadei de posibilă prezenţă a galei locuite de organism.

12. În cazul în care, pe baza controalelor anuale prevăzute la punctul 5 din prezenta anexă, nu se detectează prezenţa organismului în nici una dintre zonele delimitate timp de trei ani, aceste zone încetează să existe, iar măsurile de combatere nu mai sînt necesare.

Anexa nr. 8 la Hotărîrea Guvernului nr.558 din 22 iulie 2011

Măsurile pentru combaterea şi prevenirea răspîndirii în Republica Moldova a păduchelui din San Jose

Măsurile pentru combaterea şi prevenirea răspîndirii în Republica Moldova a păduchelui din San Jose (în continuare – Măsuri) creează cadrul necesar aplicării Directivei Consiliului 2006/91 CE din 7 noiembrie 2006 privind controlul păduchelui din San Jose, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 11 noiembrie 2006, L 312, pag. 42.

1. Prezentele Măsuri stabilesc minimumul de măsuri care trebuie luate pentru combaterea în Republica Moldova a păduchelui din San Jose (Quadraspidiotus perniciosus Comst.) şi pentru prevenirea răspîndirii acestui dăunător.

2. În sensul prezentelor Măsuri, noţiunile utilizate se definesc după cum urmează:

1) plante - plante vii şi părţile vii ale acestora, cu excepţia fructelor şi seminţelor;

2) plantele sau fructe contaminate – plante ori fructe pe care s-au găsit unul sau mai multe exemplare vii de păduchele din San Jose;

3) plante gazdă pentru păduchele din San Jose - plante din genurile: Acer L., Cotoneaster Ehrh.,Crataegus L., Cydonia Mill., Euonymus L., Fagus L., Juglans L., Ligustrum L., Malus Mill., Populus L., Prunus L., Pyrus L., Ribes L., Rosa L., Salix L., Sorbus L., Syringa L., Tilia L., Ulmus L., Vitis L.;

4) pepiniere - plantaţii în care sînt cultivate plante destinate transplantării, multiplicării sau distribuirii ca plante înrădăcinate.

3. În cazul în care se constată apariţia păduchelui din San Jose, organul de control fitosanitar va delimita zona contaminată şi o zonă de siguranţă suficient de mare în jurul acesteia, pentru a asigura protecţia zonelor învecinate.

4. Organul de control fitosanitar se asigură că în zonele contaminate cu păduchele din San Jose şi în zonele de siguranţă plantele gazdă pentru păduchele din San Jose sînt tratate corespunzător în vederea combaterii şi prevenirii răspîndirii acestui dăunător.

5. Subdiviziunile organului de control fitosanitar se asigură că:

1) toate plantele contaminate din pepiniere sînt distruse;

2) toate celelalte plante care sînt contaminate sau sînt suspectate a fi contaminate şi care sînt cultivate într-o zonă contaminată sînt tratate astfel încît plantele şi fructele proaspete ale acestora să nu mai fie contaminate cînd sînt puse în circulaţie;

3) toate plantele gazdă pentru păduchele din San Jose, care sînt înrădăcinate şi cultivate într-o zonă contaminată, şi părţi din acestea, care sînt destinate multiplicării şi sînt produse în interiorul zonei în cauză, pot fi transplantate în zona contaminată sau deplasate în afara acesteia numai dacă au fost găsite libere de păduchele din San Jose sau dacă au fost tratate astfel încît să fie distruse toate exemplarele de păduche din San Jose care ar putea fi prezente.

6. Subdiviziunile organului de control fitosanitar:

1) se asigură că plantele gazdă pentru păduchele din San Jose din zonele de siguranţă sînt controlate oficial şi sînt inspectate cel puţin o dată pe an în vederea depistării oricărei apariţii a acestui dăunător;

2) se asigură că în orice lot de plante, altele decît cele înrădăcinate în pămînt, şi în orice lot de fructe proaspete, care a fost găsit contaminat, se vor distruge plantele şi fructele contaminate, iar celelalte plante şi fructe din lot vor fi tratate sau prelucrate astfel încît să fie distruse toate exemplarele de păduche din San Jose care ar putea fi prezente. Această prevedere nu se aplică în cazul loturilor de fructe proaspete slab contaminate;

3) revocă măsurile luate în vederea combaterii sau prevenirii răspîndirii acestui dăunător numai dacă se constată că păduchele din San Jose nu mai este prezent.

7. Este interzisă deţinerea exemplarelor vii de păduche din San Jose.

8. Autoritatea publică centrală în domeniul agriculturii poate autoriza derogări:

1) de la măsurile prevăzute la punctele 4, 5, 7 şi 9 din prezenta anexă pentru scopuri ştiinţifice şi fitosanitare, testări şi activităţi de selecţie;

2) de la prevederile punctului 5 subpunctul 2) şi punctului 7 din prezenta anexă pentru prelucrarea imediată a fructelor proaspete contaminate;

3) de la prevederile punctului 5 subpunctul 2) şi punctului 7 din prezenta anexă pentru circulaţia fructelor proaspete contaminate în zona contaminată.

9. Derogările prevăzute la punctul 8 din prezenta anexă se aplică doar în cazul în care prin controale adecvate se garantează că nu este prejudiciată combaterea păduchelui din San Jose şi nu există riscul răspîndirii acestui dăunător.

10. Autoritatea publică centrală în domeniul agriculturii poate stabili, în caz de necesitate, măsuri suplimentare sau mai severe pentru combaterea şi prevenirea răspîndirii acestui dăunător.

Anexa nr. 9 la Hotărîrea Guvernului nr.558 din 22 iulie 2011

Măsurile provizorii de urgenţă din domeniul fitosanitar pentru a preveni introducerea şi răspîndirea în Republica Moldova a Rhynchophorus ferrugineus (Olivier)

Măsurile provizorii de urgenţă din domeniul fitosanitar pentru a preveni introducerea şi răspîndirea în Republica Moldova a Rhynchophorus ferrugineus (Olivier) (în continuare – Măsuri) creează cadrul necesar aplicării Deciziei Comisiei 2007/365/CE din 25 mai 2007 privind măsurile de urgenţă pentru prevenirea introducerii şi răspîndirii în Comunitate a Rhynchophorus ferrugineus (Olivier), publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 31 mai 2007, L 139, pag. 24).

1. Prezentele Măsuri stabilesc minimumul de acţiuni care trebuie întreprinse pentru prevenirea răspîndirii în Republica Moldova a Rhynchophorus ferrugineus (Olivier).

2. În sensul prezentelor Măsuri, noţiunile utilizate se definesc după cum urmează:

1) organism menţionat - Rhynchophorus ferrugineus (Olivier);

2) plante sensibile –orice plante, cu excepţia fructelor şi seminţelor, avînd un diametru la baza tulpinii de peste 5 cm, aparţinînd speciilor Areca catechu, Arecastrum romanzoffianum (Cham) Becc, Arenga pinnata, Borassus flabellifer, Brahea armata, Butia capitata, Calamus merillii, Caryota maxima, Caryota cumingii, Chamaerops humilis, Cocos nucifera, Corypha gebanga, Corypha elata, Elaeis guineensis, Howea forsteriana, Jubea chilensis, Livistona australis, Livistona decipiens, Metroxylon sagu, Oreodoxa regia, Phoenix canariensis, Phoenix dactylifera, Phoenix theophrasti, Phoenix sylvestris, Sabal umbraculifera, Trachycarpus fortunei şi Washingtonia spp.;

3) loc de producţie – locul de producţie aşa cum este definit în Norma internaţională nr. 5 a FAO pentru măsurile fitosanitare;

4) standarde internaţionale pentru măsuri fitosanitare - Standardul de referinţă (ISPM) nr. 5 al Secretariatului Convenţiei Internaţionale de Protecţie a Plantelor (IPPC);

5) zonă contaminată - zonă în care s-a confirmat prezenţa Rhynchophorus ferrugineus (Olivier) şi care include toate plantele ce prezintă simptome cauzate de Rhynchophorus ferrugineus (Olivier) şi, după caz, toate plantele care au aparţinut aceluiaşi lot în momentul plantării;

6) zonă tampon – zonă cu o rază de cel puţin zece kilometri dincolo de graniţa zonei contaminate;

7) zonă indemnă – zonă care se consideră liberă de Rhynchophorus ferrugineus (Olivier);

8) zonă demarcată - zonă alcătuită din zona contaminată şi zona tampon sau în care mai multe zone tampon se suprapun sau sînt apropiate din punct de vedere geografic.

2. Introducerea şi răspîndirea în Republica Moldova a organismului menţionat sînt interzise.

3. Plantele sensibile pot fi introduse în Republica Moldova numai dacă sînt însoţite de un certificat în care, la rubrica "Declaraţie suplimentară", se precizează că plantele sensibile, inclusiv cele colectate din habitate naturale:

1) au fost cultivate în permanenţă într-o ţară în care nu sînt înregistrate cazuri de apariţie a organismului menţionat sau într-o zonă indemnă, stabilită de către organizaţia naţională de protecţie a plantelor din ţara de origine, în conformitate cu normele internaţionale pentru măsuri fitosanitare relevante. Numele zonei este indicat la rubrica "loc de origine" sau

2) au fost cultivate, pentru o perioadă de cel puţin 1 an înainte de exportare, într-un loc de producţie înregistrat şi monitorizat de către organizaţia naţională de protecţie a plantelor din ţara de origine şi în care plantele sînt plasate într-un loc ce asigură protecţia fizică completă împotriva introducerii organismului menţionat sau aplicarea de tratamente preventive adecvate, precum şi în care, pe parcursul inspecţiilor oficiale efectuate cel puţin o dată la trei luni şi imediat premergător exportului, nu au fost observate semne ale prezenţei organismului menţionat.

4. Plantele sensibile care provin din zonele demarcate din Republica Moldova pot fi transportate pe teritoriul ţării numai dacă sînt însoţite de un paşaport fitosanitar şi au fost cultivate cel puţin un an înainte de a fi transportate într-un loc de producţie înregistrat şi dacă corespund cerinţelor prevăzute la punctul 3 subpunctele 1) şi 2) din prezenta anexă. În cazul în care se depistează semne de Rhynchophorus ferrugineus (Olivier), se iau imediat măsuri de eradicare pentru a reda zonei tampon caracterul de zonă indemnă de organismul respectiv.

5. Organul de control fitosanitar, în comun cu organul de silvicutură, efectuează controale oficiale anuale pentru a verifica prezenţa Rhynchophorus ferrugineus (Olivier) şi pentru a găsi dovezi ale infestării cu organismul menţionat pe teritoriul ţării.

6. Delimitarea exactă a zonelor demarcate se efectuează în bază criteriilor ştiinţifice solide, biologiei organismului menţionat, nivelului de contaminare şi distribuţiei specifice a plantelor sensibile în zona vizată.

7. În cazul în care prezenţa organismului menţionat se confirmă în afara zonei contaminate, delimitarea zonelor demarcate se modifică conform rezultatelor monitorizării intensive a prezenţei acestui organism prin inspecţii adecvate sau se iau imediat măsuri de eradicare, pentru a reda zonei tampon caracterul de zonă indemnă de organismul menţionat.

8. În cazul în care, pe baza controalelor anuale prevăzute la punctul 5, nu se detectează prezenţa Rhynchophorus ferrugineus (Olivier) într-o zonă demarcată pe o perioadă de trei ani, demarcarea în cauză este anulată şi măsurile prevăzute la punctul 7 din prezenta anexă nu se mai aplică.

9. Autoritatea publică centrală în domeniul agriculturii, în baza rezultatelor controalelor, în cazul depistării organismului menţionat:

1) defineşte lista zonelor demarcate;

2) notifică de îndată ce este posibil Secretariatului Organizaţiei Europene şi Mediteraneene pentru Protecţia Plantelor (OEPP) informaţia privind rezultatele acestor controale, împreună cu lista zonelor demarcate şi modificările, după caz, ale măsurilor adoptate în scopul protejării împotriva introducerii şi răspîndirii Rhynchophorus ferrugineus (Olivier).

10. Autoritatea publică centrală în domeniul agriculturii poate stabili, în caz de necesitate, măsuri suplimentare sau mai severe, după o revizuire a acestora, pentru combaterea şi prevenirea răspîndirii Rhynchophorus ferrugineus (Olivier).

Anexa nr. 10 la Hotărîrea Guvernului nr.558 din 22 iulie 2011

Măsurile de combatere a nematozilor cu chisturi ai cartofului în Republica Moldova

Măsurile de combatere a nematozilor cu chisturi ai cartofului în Republica Moldova (în continuare – Măsuri) creează cadrul necesar aplicării Directivei 2007/33/CE a Consiliului din 11 iunie 2007 privind combaterea nematozilor cu chisturi ai cartofului şi de abrogare a Directivei 69/465/CEE, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 16 iunie 2007, L 156, pag. 12.

1. Prezentele Măsuri stabilesc minimumul de măsuri care trebuie luate pentru combaterea în Republica Moldova a Globodera pallida (Stone) Behrens (populaţii europene) şi Globodera rostochiensis (Wollenweber) Behrens (populaţii europene).

2. În sensul prezentelor Măsuri, noţiunile utilizate se definesc după cum urmează:

1) nematozi cu chisturi ai cartofului - Globodera pallida (Stone) Behrens (populaţii europene) şi Globodera rostochiensis (Wollenweber) Behrens (populaţii europene);

2) oficial sau în mod oficial - stabilit, autorizat sau efectuat de către organul de control fitosanitar;

3) soiuri de cartofi rezistenţi - soiurile care după cultivare inhibă în mod semnificativ dezvoltarea unei anumite populaţii de nematozi cu chisturi ai cartofului;

4) investigaţie - procedură metodică de stabilire a prezenţei nematozilor cu chisturi ai cartofului pe suprafaţa unui teren;

5) control - procedură metodică efectuată pe parcursul unei perioade determinate pentru stabilirea repartiţiei nematozilor cu chisturi ai cartofului pe teritoriul republicii.

3. Organul de control fitosanitar identifică un teren, în sensul prezentei anexe, pentru a asigura omogenitatea condiţiilor fitosanitare pe suprafaţa terenului în ceea ce priveşte riscul de apariţie a unor nematozi cu chisturi ai cartofului. În acest scop, se iau în considerare principiile ştiinţifice şi statisticile sănătoase, caracteristicile biologice ale nematozilor cu chisturi ai cartofului, cultivarea terenului şi sistemele de producţie specifice ale plantelor gazdă pentru nematozii cu chisturi ai cartofului de pe teritoriul republicii. Criteriile detaliate pentru definirea unui teren sînt comunicate în mod oficial de îndată ce este posibil Secretariatului Organizaţiei Europene şi Mediteraneene pentru Protecţia Plantelor (OEPP).

4. Autoritatea publică centrală în domeniul agriculturii poate stabili, în caz de necesitate, măsuri suplimentare sau mai severe cu privire la criteriile de definire a unui teren sau pentru combaterea şi prevenirea răspîndirii nematozilor cu chisturi ai cartofilor.

5. Organul de control fitosanitar dispune efectuarea de investigaţii oficiale pentru depistarea nematozilor cu chisturi ai cartofului pe suprafaţa terenurilor cărora urmează să fie cultivate sau depozitate plantele specificate în anexa nr. 1 la prezentele Măsuri, destinate producţiei materialului de însămînţare sau cartofilor de sămînţă pentru producţia de culturi semincere de cartofi.

6. Investigaţia oficială prevăzută la punctul 5 se efectuează în perioada dintre strînsul ultimei recolte de pe teren şi plantarea plantelor sau a cartofilor de sămînţă menţionaţi la punctul 5 din prezentele Măsuri. Aceasta poate fi efectuată mai devreme, dacă există probele documentate ale rezultatelor investigaţiei respective, care confirmă că nu au fost depistaţi nematozi cu chisturi ai cartofului, iar cartofii şi celelalte plante gazdă, specificate la punctul 1 din anexa nr. 1 la prezentele Măsuri, nu erau prezente în momentul investigaţiei şi nici nu au fost cultivate după investigaţie.

7. În cazul în care organul de control fitosanitar a stabilit că nu există nici un risc de răspîndire a nematozilor cu chisturi ai cartofului, investigaţia oficială menţionată la punctul 5 din prezentele Măsuri nu este necesară pentru:

1) plantarea plantelor specificate în anexa nr. 1 la prezentele Мăsuri, destinate producţiei de material de însămînţare care urmează să fie utilizate în acelaşi loc de producţie situat într-o zonă definită în mod oficial;

2) plantarea cartofilor de sămînţă, destinaţi culturilor semincere de cartofi care urmează să fie utilizate în acelaşi loc de producţie situat într-o zonă definită în mod oficial;

3) plantarea plantelor specificate la punctul 2 din anexa nr. 1 la prezentele Măsuri, destinate producţiei de material de însămînţare, în cazul în care plantele recoltate urmează să facă obiectul măsurilor aprobate oficial, menţionate la secţiunea III subpunctul 1) din anexa nr. 3 la prezentele Măsuri.

8. Organul de control fitosanitar se asigură că rezultatele investigaţiilor menţionate la punctul 5 din prezentele Măsuri sînt înregistrate oficial şi puse la dispoziţia autorităţii publice centrale în domeniul agriculturii.

9. În cazul terenurilor pe suprafaţa cărora urmează să fie cultivaţi sau depozitaţi cartofi de sămînţă sau plantele specificate în punctul 1 din anexa nr. 1 la prezentele Măsuri, destinate producţiei de material de însămînţare, investigaţia oficială menţionată la punctul 5 din prezentele Măsuri cuprinde proceduri de prelevare şi testare pentru depistarea nematozilor cu chisturi ai cartofului, în conformitate cu anexa nr. 2 la prezentele Măsuri.

10. În cazul terenurilor pe suprafaţa cărora urmează să fie cultivate sau depozitate plantele specificate la punctul 2 din anexa nr. 1 la prezentele Măsuri, destinate producţiei de material de însămînţare, investigaţia oficială menţionată la punctul 5 din prezentele Măsuri cuprinde proceduri de prelevare şi testare pentru depistarea nematozilor cu chisturi ai cartofului în conformitate cu anexa nr. 2 la prezentele Măsuri sau verificări conform secţiunii I din anexa nr. 3 la prezentele Măsuri.

11. Organul de control fitosanitar ia măsurile necesare astfel încît controalele oficiale să fie efectuate şi pe terenurile utilizate pentru producţia de cartofi, pe lîngă cele destinate producţiei de culturi semincere de cartofi, în vederea determinării repartizării nematozilor cu chisturi ai cartofului.

12. Controalele oficiale cuprind proceduri de prelevare şi testare pentru depistarea nematozilor cu chisturi ai cartofului în conformitate cu punctul 2 din anexa nr 2 la prezentele Măsuri şi se efectuează în conformitate cu secţiunea II din anexa nr. 3 la prezentele Măsuri.

13. Rezultatele controalelor oficiale sînt notificate în scris Secretariatului Organizaţiei Europene şi Mediteraneene pentru Protecţia Plantelor (OEPP) în conformitate cu secţiunea II din anexa nr. 3 la prezentele Măsuri.

14. În cazul în care, în urma investigaţiei oficiale menţionate la punctul 5 din prezentele Măsuri, nu sînt depistaţi nematozi cu chisturi ai cartofului, organul de supraveghere şi control se asigură că această informaţie este înregistrată în mod oficial.

15. Dacă pe parcursul investigaţiei oficiale menţionate la punctele 5 şi 11 din prezentele Măsuri se constată infestarea unui teren cu nematozi cu chisturi ai cartofului, organul de control fitosanitar înregistrează această informaţie în mod oficial.

16. Cartofii sau plantele specificate în anexa nr. 1 la prezentele Măsuri, care provin de pe un teren care a fost înregistrat oficial ca fiind infestat cu nematozi cu chisturi ai cartofului în conformitate cu punctul 15 din prezentele Măsuri sau care au intrat în contact cu solul în care au fost depistaţi nematozi cu chisturi ai cartofului, sînt în mod oficial declarate contaminate.

17. Organul de control fitosanitar dispune ca pe suprafaţa unui teren care a fost înregistrat în mod oficial ca fiind infestat în conformitate cu punctul 15 din prezentele Măsuri:

1) să nu fie plantaţi cartofi destinaţi producţiei de culturi semincere de cartofi, şi

2) să nu fie plantată sau depozitată nici una dintre plantele specificate în anexa nr. 1 la prezentele Măsuri, destinate replantării. Cu toate acestea, plantele menţionate la punctul 2 din anexa nr. 1 pot fi plantate pe terenul respectiv, cu condiţia ca ele să facă obiectul unor măsuri aprobate oficial în conformitate cu secţiunea III subpunctul 1) din anexa nr. 3, astfel încît să nu existe nici un risc identificabil de răspîndire a nematozilor cu chisturi ai cartofului.

18. În cazul terenurilor care urmează să fie utilizate pentru plantarea cartofilor, în afara celor destinate producţiei de culturi semincere de cartofi, înregistrate în mod oficial ca fiind infestate, în conformitate cu punctul 15 din prezentele Măsuri, organul de control fitosanitar dispune ca aceste terenuri să facă obiectul unui program oficial de combatere care vizează cel puţin suprimarea nematozilor cu chisturi ai cartofului.

19. Programul prevăzut la punctul 18 din prezentele Măsuri ia în considerare sistemele specifice de producţie şi de comercializare ale plantelor gazdă pentru nematozii cu chisturi ai cartofului, caracteristicile populaţiilor prezente, utilizarea soiurilor de cartofi rezistenţi cu cel mai înalt grad de rezistenţă disponibile în conformitate cu secţiunea I din anexa nr.4 la prezentele Măsuri şi alte măsuri, după caz. Acest program este notificat în scris Secretariatului Organizaţiei Europene şi Mediteraneene pentru Protecţia Plantelor (OEPP) în vederea garantării unor nivele comparabile de asigurare între statele cultivatoare de cartofi.

20. Gradul de rezistenţă al altor soiuri de cartofi este cuantificat conform baremului standard de punctare prevăzut la secţiunea I din anexa nr.4 la prezentele Măsuri. Testarea rezistenţei se desfăşoară în conformitate cu protocolul prevăzut la secţiunea II din anexa nr.4 la prezentele Măsuri.

21. Organul de control, cu referinţă la cartofii sau plantele specificate în anexa nr. 1 la prezentele Măsuri, care au fost desemnate ca fiind contaminate în conformitate cu punctul 15 din prezentele Măsuri, dispune următoarele:

1) în cazul cartofilor de sămînţă şi al plantelor gazdă menţionaţi la punctul 1 din anexa nr. 1 la prezentele Măsuri, aceştia se cultivă numai dacă au fost decontaminaţi sub supravegherea organului de control fitosanitar, prin aplicarea unei metode corespunzătoare adoptate, pe baza unor dovezi ştiinţifice conform cărora nu există nici un risc de răspîndire a nematozilor cu chisturi ai cartofului;

2) în cazul cartofilor destinaţi prelucrării industriale sau sortării, aceştia fac obiectul unor măsuri aprobate oficial, în conformitate cu secţiunea III subpunctul 2) şi punctul 4 din anexa nr. 3 la prezentele Măsuri;

3) în cazul plantelor menţionate la punctul 2 din anexa nr.1 acestea se plantează numai dacă au făcut obiectul unor măsuri aprobate oficial în conformitate cu secţiunea III subpunctul 1) din anexa nr. 3 la prezentele Măsuri, astfel încît să nu mai fie contaminate.

22. În cazul în care organul de control fitosanitar dispune ca suspiciunea de apariţie sau prezenţa confirmată a unor nematozi cu chisturi ai cartofului, rezultînd dintr-o defecţiune sau modificare a eficienţei unui soi de cartof rezistent, care are legătură cu o modificare neobişnuită a componenţei speciilor de nematozi, a patotipurilor sau a grupului de virulenţă să fie raportată autorităţii publice centrale în domeniul agriculturii.

23. Pentru toate cazurile raportate în conformitate cu punctul 22 din prezentele Măsuri, organul de control fitosanitar prevede ca speciile de nematozi cu chisturi ai cartofului şi, după caz, patotipul sau grupul de virulenţă respectiv să fie investigate şi confirmate prin aplicarea metodelor corespunzătoare.

24. Detaliile privind confirmările la care se face referire la punctul 23 din prezentele Măsuri sînt transmise în scris Secretariatului Organizaţiei Europene şi Mediteraneene pentru Protecţia Plantelor (OEPP) de îndată ce este posibil.

25. Autoritatea publică centrală în domeniul agriculturii va notifica în scris de îndată ce este posibil Secretariatului Organizaţiei Europene şi Mediteraneene pentru Protecţia Plantelor (OEPP) o listă cu toate soiurile noi de cartofi pe care le-a descoperit prin testări oficiale ca fiind rezistente la nematozii cu chisturi ai cartofului. În aceste liste se precizează speciile, patotipurile, grupurile de virulenţă sau populaţiile la care sînt rezistente aceste soiuri, gradul de rezistenţă şi anul stabilirii acesteia.

26. În cazul în care, după luarea măsurilor aprobate oficial la care se face referire la secţiunea III din anexa nr. 3 la prezentele Măsuri, nu se confirmă prezenţa nematozilor cu chisturi ai cartofului, organul de control fitosanitar se asigură că registrul oficial menţionat la punctele 8 şi 15 din prezentele Măsuri este actualizat şi că sînt revocate orice restricţii impuse terenului.

27. Autoritatea publică centrală în domeniul agriculturii poate autoriza derogări de la măsurile prevăzute la punctele 17-21 din prezentele Măsuri, prin care cartofii pot fi introduşi şi puşi în circulaţie în anumite zone protejate ale Republicii Moldova, pentru testări sau în scopuri ştiinţifice şi pentru lucrări de selecţie.

28. În contextul evoluţiei cunoştinţelor ştiinţifice sau tehnice în domeniu, în anexe pot fi introduse diferite modificări, în modul stabilit.

anexa nr. 1

anexa nr. 2

anexa nr. 3

anexa nr. 4

anexa nr. 11- abrogată

Anexa nr. 12 la Hotărîrea Guvernului nr.558 din 22 iulie 2011

Măsurile provizorii de urgenţă pentru a preveni introducerea şi propagarea în Republica Moldova a Gibberella circinata Nirenberg & O’Donnell

Măsurile provizorii de urgenţă pentru a preveni introducerea şi propagarea în Republica Moldova a Gibberella circinata Nirenberg & O’Donnell (în continuare – Măsuri) creează cadrul necesar aplicării Deciziei Comisiei 2007/433/CE din 18 iunie 2007 privind măsurile provizorii de urgenţă împotriva introducerii şi propagării în Comunitate a Gibberella circinata Nirenberg & O’Donnell, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 22 iunie 2007, L 161/66, pag.66.

1. În sensul prezentelor Măsuri, noţiunile utilizate se definesc după cum urmează:

1) organism menţionat - Gibberella circinata Nirenberg & O’Donnell;

2) plante menţionate - orice plante din genul Pinus L. şi speciile Pseudotsuga menziesii, destinate plantării, inclusiv seminţe şi conuri pentru reproducere;

3) locul de producţie - orice locaţie sau lot de cîmpuri exploatate ca o singură unitate de producţie a plantelor; aceasta poate cuprinde locuri de producţie care sînt gestionate separat în scopuri fitosanitare sau o suprafaţă forestieră delimitată;

4) zonă demarcată - zonă contaminată şi zonă tampon;

5) zonă contaminată - zonă în care prezenţa organismului menţionat a fost confirmată şi care include toate plantele specificate prezentînd simptoamele provocate de organismul menţionat;

6) zonă tampon - zonă la o distanţă de cel puţin 1 km de zona contaminată;

7) norme internaţionale pentru măsuri fitosanitare - Standardul de referinţă (ISPM) nr. 5 al Secretariatului Convenţiei Internaţionale de Protecţie a Plantelor (IPPC).

2. Introducerea şi propagarea în Republica Moldova a organismului menţionat sînt interzise.

3. Plantele menţionate pot fi introduse în ţară doar în cazul în care, provenind din alte ţări, sînt însoţite de certificatul fitosanitar care, la rubrica „Declaraţii suplimentare”, atestă că ele:

1) provin dintr-un loc de producţie acceptat şi controlat de către organizaţia naţională de protecţie a plantelor din ţara de origine, sau

2) au fost cultivate în permanenţă într-o ţară în care nu este cunoscut să fi apărut organismul menţionat, sau

3) au fost cultivate în permanenţă într-un loc de producţie într-o zonă indemnă, stabilită de către organizaţia naţională de protecţie a plantelor din ţara de origine, în conformitate cu normele internaţionale pentru măsuri fitosanitare relevante. Numele zonei este indicat la rubrica "loc de origine", sau

4) provin dintr-un loc de producţie în care, pe parcursul controalelor oficiale efectuate în doi ani şi imediat în anul premergător exportului, nu au fost observate semne ale prezenţei organismului menţionat şi care a fost testat chiar înainte de export.

4. Plantele nominalizate, în momentul introducerii lor în ţară, sînt supuse inspecţiei şi, dacă este necesar, unui control care vizează detectarea prezenţei organismului menţionat şi declarate indemne.

5. Plantele nominalizate originare din Republica Moldova sau importate în conformitate cu punctele 3 şi 4 din prezenta anexă, pot circula în interiorul ţării doar în cazul în care:

1) toate cele originare din Republica Moldova sau importate în ţară, cu excepţia cantităţilor reduse de plante care sînt destinate utilizării de către proprietar sau destinatar în scopuri necomerciale, cu condiţia să nu existe riscul propagării organismului menţionat, fiind însoţite de un paşaport fitosanitar, întocmit şi eliberat în conformitate cu prevederile Legii nr.228 din 23 septembrie 2010 cu privire la protecţia plantelor şi la carantina fitosanitară, sau

2) au fost cultivate în permanenţă sau de la introducerea lor în ţară într-un loc de producţie în care organismul menţionat nu este cunoscut, sau

3) au fost cultivate în permanenţă sau de la introducerea lor în ţară într-un loc de producţie dintr-o zonă indemnă, stabilită de către organizaţia naţională de protecţie din ţara de origine, în conformitate cu normele internaţionale pentru măsuri fitosanitare relevante, sau

4) provin dintr-un loc de producţie în care, pe parcursul controalelor oficiale efectuate în ultimii doi ani şi în anul premergător circulaţiei, nu au fost observate semne ale prezenţei organismului menţionat care a fost testat chiar înainte de circulaţie.

6. Organul de control fitosanitar, în comun cu organul pentru silvicultură, vor efectua controale oficiale anuale în scopul detectării prezenţei organismului menţionat sau a dovezilor privind contaminarea cu acest organism şi vor informa autoritatea publică centrală în domeniul agriculturi.

7. Delimitarea exactă a zonelor demarcate se va efectua în bază principiilor ştiinţifice solide, biologiei organismului menţionat şi vectorilor săi, nivelului de contaminare, perioadei anului şi răspîndirii specifice a plantelor menţionate.

8. În cazul în care mai multe zone tampon se suprapun sau sînt apropiate din punct de vedere geografic, se va stabili o zonă demarcată mai întinsă care să includă zonele demarcate relevante şi zonele situate între acestea.

9. În cazul în care se confirmă prezenţa organismului menţionat în afara zonei contaminate, delimitarea zonei demarcate va fi modificată conform rezultatelor monitorizării intensive a prezenţei acestui organism prin controale adecvate, iar măsurile luate în aceste zone vor avea drept scop eradicarea acestuia.

10. În cazul în care, pe baza controalelor anuale prevăzute la punctul 6 din prezenta anexă, organismul menţionat nu este depistat într-o zonă demarcată o perioadă de cel puţin doi ani consecutivi, zona respectivă încetează să mai existe, iar măsurile provizorii de urgenţă, prevăzute de prezentele Măsuri nu mai sînt necesare.

11. Autoritatea publică centrală în domeniul agriculturi, în cazul depistării organismului menţionat:

1) stabileşte lista zonelor demarcate;

2) notifică Secretariatul Organizaţiei Europene şi Mediteraneene pentru Protecţia Plantelor (OEPP) informaţia privind rezultatele acestor controale, împreună cu lista zonelor demarcate şi modificările, după caz, ale măsurilor adoptate în scopul protejării împotriva introducerii şi răspîndirii organismului menţionat.

12. Autoritatea publică centrală în domeniul agriculturi poate stabili, în caz de necesitate, măsuri suplimentare sau mai severe pentru combaterea şi prevenirea răspîndirii acestui organism dăunător.

anexa nr. 13

anexa nr. 14

anexa nr. 15

Anexa nr. 16 la Hotărîrea Guvernului nr. 558 din 22 iulie 2011

MĂSURI privind combaterea tortricidelor la frunzele garoafelor de grădină în Republica Moldova

Măsurile privind combaterea tortricidelor la frunzele garoafelor de grădină în Republica Moldova (în continuare – Măsuri) transpun Directiva Consiliului nr. 74/647/CEE din 9 decembrie 1974 privind combaterea tortricidelor la frunzele garoafelor de grădină, publicată în Jurnalul Oficial L 352 din 28 decembrie 1974.

1. În sensul prezentelor Măsuri, la organismul dăunător – tortricidele frunzei la garoafa de grădină se atribuie tortricidele mediteraneene la garoafa de grădină (Cacoecimorpha pronubana Hb) și tortricidele sud-africane la garoafa de grădină (Epichoristodes acerbella (Walk.) Diak.).

2. În conformitate cu prevederile art.23 alin. (1) din Legea nr. 228 din 23 septembrie 2010 cu privire la protecţia plantelor şi la carantina fitosanitară, florile tăiate de garoafe de grădină (Dianthus L.) și cultura de garoafe de grădină pot fi introduse şi puse în circulaţie în cazul în care acestea sînt libere de tortricide.

3. Se interzice deținerea şi manipularea organismului dăunător.

4. Prezentele Măsuri stabilesc minimul necesar de acţiuni care trebuie întreprinse, precum:

1) asigurarea controlului fitosanitar la frontieră pentru prevenirea introducerii şi punerii în circulaţie a garoafelor de grădină contaminate cu tortricide;

2) asigurarea monitorizării fitosanitare şi a identificării tortricidelor specificate la pct. 1 al prezentelor Măsuri de către subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor.

5. În cazul în care la importul şi/sau exportul culturii/florilor tăiate de garoafă se depistează contaminarea cu tortricide, inspectorul fitosanitar dispune efectuarea măsurilor de dezinfestare /dezinfectare, în conformitate cu prevederile art. 11 din Legea cu privire la protecţia plantelor şi la carantina fitosanitară.

6. Inspectorii subdiviziunilor teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor asigură monitorizarea fitosanitară, determină şi delimitează zona de răspîndire a organismului dăunător şi dispun efectuarea măsurilor fitosanitare în vederea combaterii acestuia.

7. Prin derogare de la măsurile prevăzute la pct. 2 al prezentelor Măsuri, în temeiul art.23 alin. (2) din Legea cu privire la protecţia plantelor şi la carantina fitosanitară, se admite introducerea în țară a culturii garoafelor de grădină contaminate cu tortricide pentru testări sau în scopuri ştiinţifice şi pentru lucrări de selecţie varietală, în condiţiile prevăzute în anexa nr. 3 la Hotărîrea Guvernului nr. 356 din 31 mai 2012 „Pentru aprobarea unor acte normative privind implementarea Legii nr. 228 din 23 septembrie 2010 cu privire la protecţia plantelor şi la carantina fitosanitară”.

8. Activităţile menţionate la pct. 7 al prezentelor Măsuri se aprobă de către Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, în cazul în care comisia creată de autoritatea publică centrală în domeniul agriculturii, conform pct. 6 din anexa nr. 3 la Hotărîrea Guvernului nr. 356 din 31 mai 2012, întocmește un raport de control care constată îndeplinirea cerințelor pentru aprobarea desfășurării activităților cu material contaminat pentru testări sau în scopuri științifice şi pentru lucrări de selecție varietală.

Anexa nr. 17 la Hotărîrea Guvernului nr. 558 din 22 iulie 2011

MĂSURILE de urgenţă pentru prevenirea introducerii şi răspîndirii organismelor dăunătoare Epitrix cucumeris (Harris), Epitrix similaris(Gentner), Epitrix subcrinita (Lec.) şi Epitrix tuberis (Gentner)

Măsurile de urgenţă pentru prevenirea introducerii şi răspîndirii organismelor dăunătoare Epitrix cucumeris (Harris), Epitrix similaris(Gentner), Epitrix subcrinita (Lec.) şi Epitrix tuberis (Gentner) (în continuare – Măsuri), transpun Decizia nr. 2012/270/UE de punere în aplicare a Comisiei din 16 mai 2012 privind măsurile de urgenţă pentru prevenirea introducerii şi răspîndirii în Uniune a Epitrix cucumeris (Harris), Epitrix similaris (Gentner), Epitrix subcrinita (Lec.) şi Epitrix tuberis (Gentner, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 132 din 23 mai 2012.

Secţiunea 1.

Cerinţe privind importul tuberculilor de cartof

1. Prezentele Măsuri stabilesc minimumul de acţiuni care trebuie întreprinse pentru prevenirea răspîndirii în Republica Moldova a organismelor dăunătoare Epitrix cucumeris (Harris), Epitrix similaris (Gentner), Epitrix subcrinita (Lec.) şi Epitrix tuberis (Gentner).

2. În sensul prezentelor Măsuri, noţiunile utilizate se definesc după cum urmează:

1) organisme specificate – organisme dăunătoare Epitrix cucumeris (Harris), Epitrix similaris (Gentner), Epitrix subcrinita (Lec.) şiEpitrix tuberis (Gentner) introducerea şi răspîndirea cărora pe teritoriul Republicii Moldova este interzisă;

2) tuberculi de cartof – tuberculi de Solanum tuberosum L., inclusiv cei destinaţi plantării.

3. Tuberculii de cartof originari din alte ţări, în care unul sau mai multe dintre organismele specificate sînt cunoscute a fi prezente, se importă în Republica Moldova în cazul în care corespund cerinţelor specifice, prevăzute la pct. 1 din anexa nr.1 la prezentele Măsuri.

4. Tuberculii de cartof, la import sînt inspectaţi de către inspectorii posturilor de control sanitar-veterinar şi fitosanitar la frontieră din cadrul Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor (în continuare – autoritate competentă), în conformitate cu pct. 5 din anexa nr.1 la prezentele Măsuri.

[Pct.4 modificat prin HG347 din 11.06.25, MO397-400/25.07.25 art.470; în vigoare 25.08.25]

Secţiunea 2.

Cerinţe privind circulaţia tuberculilor de cartof

5. Tuberculii de cartof proveniţi din zone demarcate în Republica Moldova, stabilite conform cerinţelor pct. 14 şi 15 din prezentele Măsuri, ambalaţi în aceste zone sau în unităţile menţionate la pct. 12, vor fi puşi în circulaţie în interiorul ţării, în cazul în care îndeplinesc cerinţele prevăzute la pct.6 din anexa nr.1 la prezentele Măsuri.

6. Tuberculii de cartof provenind dintr-o zona demarcată circulă din această zonă către o unitate de ambalare care îndeplineşte cerinţele prevăzute la pct. 12 din prezentele Măsuri şi care se află în vecinătatea zonei demarcate respective, cu condiţia îndeplinirii cerinţelor prevăzute la pct. 7 din anexa nr.1 la prezentele Măsuri. Tuberculii de cartof se depozitează în unitatea respectivă.

7. În situaţia prevăzută la pct. 6 din prezentele Măsuri, inspectorii autorității competente efectuează următoarele:

1) monitorizează prezenţa organismelor specificate în cadrul controalelor oficiale ale plantelor de cartof şi, dacă este cazul, ale altor plante-gazdă, inclusiv ale cîmpurilor în care sînt cultivate aceste plante, pe o rază de cel puţin 100 m în raza unităţilor de ambalare;

2) sensibilizează opinia publică, aflate în vecinătatea unităţilor de ambalare, despre riscul pe care îl reprezintă organismele specificate şi despre măsurile întreprinse în vederea prevenirii răspîndirii acestora în ţară.

8. Tuberculii de cartof importaţi în Republica Moldova, în conformitate cu cerinţele pct. 3 şi 4 din prezentele Măsuri, în cazul în care sînt prezente unul sau mai multe dintre organismele specificate, se pun în circulaţie dacă îndeplinesc cerinţele specificate la pct. 3 din anexa nr. 1 la prezentele Măsuri.

Secţiunea 3.

Cerinţe privind transportarea şi ambalarea tuberculilor de cartof

9. Vehiculele şi ambalajele utilizate pentru transportarea tuberculilor de cartof, care provin dintr-o zonă demarcată, înainte de aplicarea cerinţelor prevăzute la pct. 6 subpct 2) din anexa nr.1 la prezentele Măsuri, sînt curăţate prin spălare cu apă şi dezinfestate. Dezinfestarea se efectuează conform prevederilor art. 11 din Legea nr. 228 din 23 septembrie 2010 cu privire la protecţia plantelor şi la carantina fitosanitară, în următoarele cazuri:

1) înainte de a circula în afara zonei demarcate;

2) înainte de a părăsi unitatea de ambalare, în conformitate cu prevederile pct. 6 din prezentele Măsuri.

10. Utilajele utilizate pentru manipularea tuberculilor de cartof într-o unitate de ambalare, astfel cum se menţionează la pct. 6 din prezentele Măsuri, sînt curăţate prin spălare cu apă şi dezinfestate după fiecare utilizare.

11. Resturile de sol şi alte deşeuri rezultate din executarea cerinţelor prevăzute la pct. 5, 9 şi 10 din prezentele Măsuri, sînt eliminate astfel încît să asigure că organismele specificate nu se stabilesc sau răspîndesc în afara zonei demarcate.

Secţiunea 4.

Cerinţe privind unităţile de ambalare situate în afara zonelor demarcate, monitorizarea organismelor specificate şi notificarea

12. Unităţile de ambalare situate în afara zonelor demarcate şi în care se manipulează tuberculi de cartof provenind din astfel de zone, precum se menţionează la pct. 6 din prezentele Măsuri, îndeplinesc următoarele cerinţe:

1) sînt inspectate de către inspectorii fitosanitari ai autorității competente înainte de ambalarea tuberculilor de cartof care provin din zone demarcate;

2) ţin evidenţa tuberculilor de cartof care provin din zone demarcate timp de 1 an de la data intrării tuberculilor în unitatea respectivă.

13. Inspectorii fitosanitari ai autorității competente efectuează anual controale oficiale în scopul determinării prezenţei organismelor specificate pe tuberculii de cartof şi pe alte plante-gazdă, inclusiv pe terenurile cultivate cu cartof. Despre prezenţa sau apariţia suspectă a unui organism specificat, inspectorii fitosanitari informează imediat conducerea autorității competente, iar anual, pînă la data de 30 aprilie, prezintă acesteia rapoarte privind rezultatele controlului.

Secţiunea 5.

Zone demarcate şi măsurile specifice pentru acestea

14. În cazul în care, inspectorii fitosanitari ai autorității competente, în baza rezultatelor controalelor oficiale, sau în baza altor dovezi, confirmă prezenţa unui organism specificat pe teritoriul ţării, se întreprind măsuri de stabilire a zonei demarcate, care include zona infestată şi zona tampon, astfel cum este prevăzut în pct. 1-5 din anexa nr.2 la prezentele Măsuri. Pentru zonele demarcate autoritatea competentă întreprinde măsuri specifice prevăzute la pct. 6 din anexa nr.2 la prezentele Măsuri.

15. În cazul în care autoritătea competentă întreprinde măsuri în conformitate cu pct. 14 din prezentele Măsuri, notifică imediat Secretariatul Organizaţiei Europene şi Mediteraneene pentru Protecţia Plantelor lista zonelor demarcate, oferă informaţii privind delimitarea acestora, inclusiv hărţile care indică amplasarea lor, precum şi descrierea măsurilor efectuate în zonele demarcate.

anexa nr.1

anexa nr.2

Anexa nr.18 la Hotărîrea Guvernului nr. 558 din 22 iulie 2011

MĂSURILE de prevenire a introducerii şi răspîndirii în Republica Moldova a Xylella fastidiosa (Wells et al.)

Măsurile de prevenire a introducerii şi răspîndirii în țară a organismului dăunător Xylella fastidiosa (Wells et al.) (în continuare – Măsuri) transpun Decizia de punere în aplicare (UE) nr. 2015/789 a Comisiei din 18 mai 2015 privind măsurile de prevenire a introducerii în Uniunea Europeană și a răspîndirii în interiorul acesteia a Xylella fastidiosa (Wells et al.), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 125/36 din 21 mai 2015.

1. În sensul prezentelor Măsuri, noţiunile utilizate se definesc după cum urmează:

organism specificat – orice subspecie de Xylella fastidiosa (Wells et al.);

plante-gazdă – plante destinate plantării, altele decît semințele, din genurile și speciile incluse în baza de date a Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (în continuare – Agenție) ca plante-gazdă susceptibile la Xylella fastidiosa (Wells et al.) sau la subspeciile acesteia pe teritoriul țării;

plante specificate – plante-gazdă și plante destinate plantării, altele decît semințele, aparținînd genurilor sau speciilor enumerate în anexă la prezentele Măsuri;

operator înregistrat oficial – persoană implicată profesional în una sau mai multe din următoarele activități:

- plantarea;

- ameliorarea;

- producția, inclusiv creșterea, înmulțirea și îngrijirea plantelor;

- introducerea în țară și circulația în interiorul și în afara teritoriului ţării;

- plasarea pe piață.

Secţiunea 1.

Depistarea sau prezența suspectată a organismului specificat

2. În cazul în care o persoană suspectează sau depistează prezența organismului specificat, aceasta informează imediat Agenția și prezintă informații relevante cu privire la prezența sau la prezența suspectată a organismului specificat.

3. Agenția înregistrează imediat informația şi:

1) întreprinde măsurile necesare pentru confirmarea prezenței sau prezența suspectată a organismului specificat;

2) informează imediat operatorii înregistrați în conformitate cu prevederile art.24 din Legea nr.228 din 23 septembrie 2010 cu privire la protecția plantelor și la carantina fitosanitară implicați în activitățile de manipulare cu plante posibil infectate cu organismul specificat despre prezența sau prezența suspectată a acestuia, despre posibilele consecințe, riscuri și măsurile necesare a fi întreprinse.

Secţiunea a 2-a.

Inspecții asupra organismului specificat și planurile de urgență

4. Agenția efectuează inspecții anuale în vederea depistării prezenței organismului specificat la plantele specificate de pe teritoriul țării:

1) inspecția se realizează prin examinări vizuale și se bazează pe principii tehnico-științifice argumentate, efectuîndu-se pe parcursul anului, în fazele respective de dezvoltare ale plantelor;

2) în cazul suspiciunii de infecție cu organismul specificat, se prelevează probe pentru expertiza de laborator;

3) în cadrul inspecțiilor se ține seama de datele tehnico-științifice disponibile, de biologia organismului specificat și de vectorii săi, de prezența și de biologia plantelor specificate, precum și de alte informații referitoare la prezența organismului specificat.

5. În cazul confirmării sau suspectării prezenței organismului specificat în țară, Agenția elaborează un plan de urgență ce urmează a fi întreprinse conform punctelor 6-13 şi 17-37 din prezentele Măsuri:

1) Planul de urgență stabilește:

a) rolul și responsabilitățile Agenției în realizarea măsurilor preconizate;

b) unul sau mai multe laboratoare acreditate în domeniu pentru expertiza de laborator în vederea depistării organismului specificat;

c) modul de comunicare dintre Agenția, operatorii înregistrați conform art. 24 din Legea nr. 228 din 23 septembrie 2010 și publicul larg privind acțiunile întreprinse;

d) procedurile care descriu metodele de examinare vizuală, prelevare de probe și expertiza de laborator;

e) normele privind instruirea personalului Agenției implicat în aceste acțiuni;

f) resursele minime preconizate și cele suplimentare necesare în cazul confirmării sau suspectării prezenței organismului specificat.

2) Agenția, după caz, reactualizează planul de urgență și informează, trimestrial, autoritatea centrală de specialitate în domeniul agriculturii despre realizarea acestuia.

Secţiunea a 3-a.

Stabilirea zonelor demarcate

6. În cazul în care prezența organismului specificat este confirmată, Agenția dispune demarcarea zonei în conformitate cu pct. 7 din prezentele Măsuri (în continuare – zonă demarcată), iar în cazul confirmării prezenței uneia sau mai multor subspecii ale organismului specificat, se dispune demarcarea zonei în funcție de subspecia respectivă.

7. Zona demarcată cuprinde zona în care se înregistrează infecții și o zonă-tampon.

1) Zona în care se înregistrează infecții se demarchează astfel încît să includă:

a) plantele cunoscute ca fiind infectate cu organismul specificat;

b) plantele cu simptome care indică posibile infecții cu acesta;

c) alte plante susceptibile de infectare cu organismul specificat din cauza proximității lor față de plantele infectate sau din cauza sursei comune de producție (dacă se cunoaște) cu plantele infectate sau cu plantele crescute din acestea.

2) Zona-tampon are o lățime de cel puțin 10 km în jurul zonei infectate.

3) Demarcarea exactă a zonelor se bazează pe principii științifice argumentate, pe biologia organismului specificat și a vectorilor săi, pe nivelul de infecție, pe prezența vectorilor și pe distribuția plantelor specificate în zona vizată.

4) În cazul în care prezența organismului specificat este confirmată în zona-tampon, demarcarea zonei infectate și a zonei tampon se revizuiește imediat și se modifică în mod corespunzător.

5) În baza rezultatelor inspecțiilor, Agenția întocmește și actualizează lista zonelor demarcate, pe care o comunică autorității centrale de specialitate în domeniul agriculturii.

8. În cazul în care în cadrul inspecțiilor menționate la punctul 4 și al monitorizării menționate la punctul 13 subpunctul 6) din prezentele Măsuri organismul specificat nu este depistat într-o zonă demarcată timp de 5 ani consecutivi, demarcarea se retrage, fapt despre care se informează autoritatea centrală de specialitate în domeniul agriculturii.

9. Agenția nu propune stabilirea zonei demarcate în cazul îndeplinirii următoarelor condiții:

1) există dovezi care indică că organismul specificat a fost introdus recent în zonă cu plantele pe care a fost depistat;

2) există argumente care indică că plantele au fost infectate pînă la introducerea lor în zona respectivă;

3) nu a fost detectat nici un vector al organismului specificat în cadrul expertizei de laborator, cu utilizarea metodelor validate.

10. În situația prevăzută la punctul 9 din prezentele Măsuri, Agenția întreprinde următoarele:

1) efectuează inspecții anuale, minimum doi ani consecutivi, pentru a stabili dacă și alte plante decît cele pe care organismul specificat a fost depistat inițial au fost infectate;

2) pe baza rezultatelor inspecțiilor, decide asupra stabilirii zonei demarcate;

3) informează autoritatea centrală de specialitate în domeniul agriculturii despre decizia de a nu stabili o zonă demarcată, cu prezentarea argumentelor respective și a rezultatelor inspecțiilor.

Secțiunea a 4-a.

Interdicții de plantare a plantelor-gazdă în zonele în care s-au înregistrat infecții

11. Plantarea plantelor-gazdă în zonele în care s-au înregistrat infecții nu se admite, cu excepția locurilor care sînt protejate fizic împotriva introducerii organismului specificat de vectorii săi.

12. Prin derogare de la punctul 11, Agenția aprobă, conform cerințelor expuse în anexa nr. 3 la Hotărîrea Guvernului nr. 356 din 31 mai 2012, plantarea plantelor-gazdă în scopuri științifice în zona de izolare menționată la punctul 14, cu excepția subpunctului 3) din prezentele Măsuri.

Secțiunea a 5-a.

Măsuri de eradicare

13. În zonele demarcate, stabilite conform punctelor 6-10 din prezentele Măsuri, pentru eradicarea organismului specificat, Agenția întreprinde următoarele măsuri:

1) elimină imediat din zona cu raza de 100 m în jurul plantelor constatate ca fiind infectate cu organismul specificat:

a) plantele-gazdă, indiferent de gradul de infectare a acestora;

b) plantele cert infectate cu organismul specificat;

c) plantele care prezintă simptome ce indică o posibilă infectare sau despre care se suspectează că sînt infectate;

2) prelevează probe de la plantele specificate aflate în la o 100 m în jurul fiecărei plante infectate pentru expertiza de laborator, conform standardului internațional pentru măsuri fitosanitare nr. 31;

3) efectuează tratamente fitosanitare pînă la eliminarea plantelor menționate la subpunctul 1) împotriva vectorilor organismului specificat și a plantelor care ar putea găzdui vectorii acestuia. După caz, plantele infectate se elimină;

4) dispune distrugerea, la fața locului sau într-un loc apropiat, stabilit în acest scop în zona infectată, a plantelor și a părților de plante menționate la subpunctul 1) în condiții care să împiedice răspîndirea organismului specificat. Distrugerea se efectuează în temeiul articolului 4 din Legea nr. 228 din 23 septembrie 2010 cu privire la protecția plantelor și la carantina fitosanitară;

5) efectuează monitorizarea fitosanitară pentru identificarea originii infecției. Identifică plantele specificate infectate, inclusiv pe cele plasate pînă la stabilirea zonei demarcate. Rezultatele se comunică producătorilor autohtoni de plante specificate și autorităților naționale în domeniul fitosanitar ale statelor din care provin respectivele plante sau prin care acestea au fost tranzitate;

6) monitorizează prezența organismului specificat prin inspecții anuale în fazele de dezvoltare a plantei, în special primăvara. Efectuează inspecții vizuale la plantele specificate, prelevează probe de la plantele simptomatice și cele asimptomatice situate în apropierea celor simptomatice pentru expertiza de laborator.

În zonele-tampon, suprafața inspectată se împarte în parcele cu latura de 100 metri. Inspecțiile vizuale se efectuează în fiecare parcelă;

7) întreprinde măsuri de informare a publicului despre riscurile asociate organismului specificat și măsurile adoptate pentru prevenirea introducerii și răspîndirii acestuia în țară. Plasează semne-indicatoare care semnalează circumscrierea zonei demarcate;

8) întreprinde măsuri de înlăturare a obstacolelor care blochează eradicarea, inclusiv măsuri de accesibilitate și distrugere a plantelor infectate sau suspectate de a fi infectate, indiferent de locul unde se află, de faptul dacă acestea sînt proprietate publică sau privată, persoană sau entitate responsabilă de acestea;

9) întreprinde măsuri de eradicare a organismului specificat, cu respectarea cerințelor prevăzute în standardele internaționale pentru măsuri fitosanitare nr. 9 și nr. 14;

10) informează producătorii agricoli despre aplicarea bunelor practici agricole pentru gestionarea organismului specificat și a vectorilor săi.

Secțiunea a 6-a.

Măsuri de izolare

14. Prin derogare de la măsurile prevăzute la punctul 13 din prezentele Măsuri, Agenția decide asupra aplicării măsurilor de izolare prevăzute infra și la punctul 15 din prezentele Măsuri doar în zonele în care se înregistrează infecțiile menționate la punctul 7 subpunctul 2) din prezentele Măsuri (în continuare – zonă de izolare).

În funcție de risc, Agenția dispune eliminarea imediată a plantelor depistate ca fiind infectate cu organismul specificat, în cazul în care acestea sînt situate:

1) în apropierea locurilor menționate la punctul 17 din prezentele Măsuri;

2) în apropierea locurilor unde se află plante cu valoare culturală, socială sau științifică deosebită;

3) în perimetrul zonei în care se înregistrează infecții, astfel cum prevede punctul 7 subpunctul 3) din prezentele Măsuri, situat la o distanță de 20 km de limitele zonei în care se înregistrează infecții.

Întreprinde măsuri de precauție pentru evitarea răspîndirii organismului specificat în timpul eliminării și după eliminare.

15. Agenția:

1) prelevează probe pentru expertiza de laborator a plantelor-gazdă situate în raza de 100 m în jurul plantelor menționate la punctul 14 din prezentele Măsuri, constatate ca fiind infectate cu organismul specificat în baza procedurilor elaborate și aprobate de aceasta, astfel cum prevede standardul internațional pentru măsuri fitosanitare nr. 31. Expertiza de laborator se efectuează la intervale stabilite, cel puțin de două ori pe an;

2) dispune efectuarea tratamentelor fitosanitare, pînă la eliminarea plantelor menționate la punctul 14 din prezentele Măsuri, împotriva vectorilor organismului specificat și a plantelor-gazdă. În funcție de situație, plantele se elimină;

3) dispune distrugerea plantelor și a părților de plante menționate la punctul 14 din prezentele Măsuri, la fața locului sau într-un loc apropiat, stabilit în zona infectată, în condiții care asigură imposibilitatea răspîndirii organismului specificat;

4) informează producătorii agricoli despre măsurile necesare pentru gestionarea organismului specificat și a vectorilor săi;

5) monitorizează prezența organismului specificat prin inspecții anuale, efectuate în fazele fonologice de dezvoltare ale acestuia, pe parcursul anului în zonele situate la o distanță de 20 km, astfel cum se prevede la punctul 14 subpunctul 3). Inspecția se efectuează în conformitate cu cerințele prevăzute la punctul 13 subpunctul 6) din prezentele Măsuri.

Secțiunea a 7-a.

Cerințe privind circulația în țară a plantelor specificate, inclusiv a celor cultivate in vitro

16. Se interzice circulația în afara zonelor demarcate din zonele în care se înregistrează infecții în zonele-tampon a plantelor specificate crescute cel puțin o perioadă din viață într-o zonă demarcată, stabilită conform punctelor 6-10 din prezentele Măsuri.

17. Circulația plantelor specificate este posibilă în cazul în care acestea au fost crescute într-o locație care îndeplinește următoarele condiții:

1) este înregistrată conform art. 24 din Legea nr. 228 din 23 septembrie 2010;

2) este declarată de către Agenție ca fiind liberă de organismul specificat și de vectorii acestuia;

3) este protejată fizic împotriva introducerii organismului specificat de către vectorii acestuia;

4) este înconjurată de o zonă cu lățimea de 200 m, care, prin inspecție vizuală și, în cazul suspectării prezenței organismului specificat, prin prelevarea de probe și expertiză de laborator, este declarată ca fiind liberă de organismul specificat și face obiectul unor tratamente fitosanitare împotriva vectorilor organismului specificat sau eliminarea plantelor, după caz;

5) face obiectul unor tratamente fitosanitare pentru a-l menține liber de vectorii organismului specificat, cu eliminarea plantelor, după caz;

6) este inspectată anual, nu mai puțin de două ori, în fazele de dezvoltare a organismului dăunător, inclusiv zona menționată la subpunctul 4);

7) în perioada de creștere a plantelor specificate, în locul respectiv nu sînt constatate simptome ale organismului specificat, nici ale vectorilor săi, iar în cazul simptomelor suspecte se prelevează probe pentru expertiza de laborator care să confirme absența organismului specificat;

8) pe parcursul perioadei de creștere a plantelor specificate în zona menționată la subpunctul 4) nu se constată simptome ale organismului specificat sau, la observarea simptomelor suspecte, se efectuează expertiza de laborator care confirmă absența organismului specificat.

18. Probele prelevate de la speciile de plante specificate se supun expertizei de laborator anual, în perioade stabilite, iar absența organismului specificat se confirmă pe baza expertizei efectuate de laboratorul acreditat.

19. Pînă la circulația plantelor, loturile de plante specificate se inspectează vizual, cu prelevarea probelor pentru expertiza de laborator, inclusiv la nivel molecular, într-un laborator acreditat în domeniu, conform unui plan de prelevare care asigură identificarea cu o precizie de 99% că nivelul plantelor infectate este de 1% sau mai mult și se referă la plantele cu simptome sau suspectate de prezența organismului specificat, în baza procedurilor elaborate și aprobate de către Agenție, astfel cum prevede standardul internațional pentru măsuri fitosanitare nr. 31.

20. Prin derogare de la punctele 16 şi 19 din prezentele Măsuri, circulația în interiorul sau în afara zonelor demarcate a plantelor de Vitis aflate în repaus vegetativ și destinate plantării, altele decît semințele, se admite în cazul îndeplinirii următoarelor condiții:

1) plantele au fost cultivate în locații înregistrate conform art. 24 din Legea nr. 228 din 23 septembrie 2010;

2) în timp minim pînă la punerea în circulație, plantele au fost supuse tratamentului termic într-o instalație de tratare, sub supravegherea Agenției, în cursul căruia plantele aflate în repaus vegetativ au fost scufundate timp de 45 de minute în apă cu temperatura de 50 °C.

21. Pînă la circulație, loturile de plante specificate se supun tratamentelor fitosanitare împotriva vectorilor organismului specificat și circulă în interiorul zonelor demarcate în containere sau ambalaje închise, care asigură imposibilitatea infectării cu organismul specificat sau cu vectorii săi.

22. Plantele menționate la punctul 17 din prezentele Măsuri și plantele-gazdă care nu au crescut în zonele demarcate circulă în interiorul ţării însoțite de pașaportul fitosanitar, eliberat în conformitate cu art. 29 din Legea nr. 228 din 23 septembrie 2010.

23. Fără a aduce atingere cerințelor expuse în capitolul I din anexa nr.4 la Hotărîrea Guvernului nr. 356 din 31 mai 2012, pentru circulația plantelor-gazdă către persoanele care nu practică activități comerciale sau profesionale sau care procură plantele pentru uz propriu nu este necesar pașaportul fitosanitar.

24. Plantele specificate, cultivate in vitro pe durata întregului ciclu de viață și crescute cel puțin o perioadă din viață într-o zonă demarcată, stabilită în conformitate cu punctele 6-10 din prezentele Măsuri, circulă în afara zonelor demarcate și din zonele infestate în zonele-tampon cu condiția respectării următoarelor cerințe:

1) au fost cultivate într-un loc care îndeplinește cerințele specificate infra:

a) este înregistrat în conformitate cu art. 24 din Legea nr. 228 din 23 septembrie 2010;

b) este declarat de Agenție ca fiind liber de organismul specificat și de vectorii săi în baza procedurilor elaborate și aprobate de Agenție, astfel cum prevăd standardele internaționale pentru măsurile fitosanitare;

c) este protejat fizic împotriva introducerii organismului specificat de către vectorii săi;

d) este supus anual la cel puțin două inspecții oficiale, în fazele fenologice de dezvoltare a organismului dăunător;

e) este declarat ca fiind liber de simptome determinate de organismul specificat și de vectorii acestuia în perioada de cultivare a plantelor specificate sau, la depistarea simptomelor suspecte, s-a efectuat expertiza de laborator care a confirmat absența organismului specificat;

2) au fost cultivate într-un container transparent, în condiții de sterilitate și îndeplinesc una din următoarele condiții:

a) provin din semințe;

b) au fost sădite în condiții de sterilitate de la plante-mamă crescute pe durata întreagă a ciclului de viață în zone neafectate de organismul specificat, constatate prin expertiza de laborator ca fiind neafectate;

c) au fost sădite în condiții de sterilitate de la plante-mamă cultivate într-un loc care îndeplinește condițiile prevăzute la subpunctul 1) și constatate prin expertiza de laborator ca fiind neafectate;

3) sînt transportate în containere transparente, în condiții de sterilitate, care exclud posibilitatea infectării cu organismul specificat prin intermediul vectorilor săi.

4) Sînt însoțite de pașaportul fitosanitar, întocmit și emis de Agenție în conformitate cu art. 29 din Legea nr. 228 din 23 septembrie 2010.

Secțiunea a 8-a.

Trasabilitatea

25. Operatorul care livrează plantele specificate (înregistrat conform art.24 din Legea nr. 228 din 23 septembrie 2010) crescute cel puțin o perioadă din viața lor într-o zonă demarcată sau care au fost deplasate printr-o astfel de zonă ține evidența fiecărui lot livrat și a operatorului care l-a primit.

26. Operatorul căruia i s-au livrat plante specificate crescute cel puțin o perioadă din viața lor într-o zonă demarcată sau care au fost deplasate printr-o astfel de zonă ține evidența fiecărui lot primit și a furnizorului.

27. Operatorul ține evidența menționată la punctele 25 şi 26 din prezentele Măsuri timp de trei ani de la data livrării sau primirii respectivului lot și informează Agenția despre fiecare lot furnizat sau primit. Informația include originea, identitatea și cantitatea lotului, expeditorul, destinatarul, locul de destinație, data și numărul lotului din pașaportul fitosanitar.

28. Agenția, după recepționarea informației prevăzute la punctul 27 din prezentele Măsuri, comunică despre aceasta inspectorului fitosanitar al subdiviziunii raionale/municipale pentru siguranța alimentelor de la locul de destinație a lotului.

Secțiunea a 9-a.

Controale oficiale privind circulația plantelor specificate

29. Agenția efectuează controale oficiale regulate asupra plantelor specificate care circulă în afara zonei demarcate sau dintr-o zonă infectată într-o zonă-tampon. Controale se efectuează în:

1) punctele din care plantele specificate circulă din zone infectate în zone-tampon;

2) punctele din care plantele specificate circulă din zone-tampon în zone nedemarcate;

3) locul de destinație al plantelor specificate în zona-tampon;

4) locul de destinație în zonele nedemarcate.

30. Controalele menționate la punctul 29 din prezentele Măsuri includ controlul documentelor, identității plantelor specificate şi se efectuează indiferent de locul de proveniență al plantelor specificate, de situația proprietarului, persoanei sau entității responsabile de acestea.

31. Frecvența controalelor menționate la punctul 30 din prezentele Măsuri se bazează pe risc, în funcție de proveniența loturilor, gradul de susceptibilitate a plantelor, respectarea de către operator a cerințelor prezentelor Măsuri sau pe alte acțiuni întreprinse pentru izolarea sau eradicarea organismul specificat.

32. Ca urmare a controalelor, Agenţia întocmeşte și actualizează lista locurilor conforme cerințelor punctului 17 din prezentele Măsuri.

Secțiunea a 10-a.

Măsuri în cazul nerespectării cerințelor punctelor 16-23.

Campaniile de sensibilizare

33. În cazul în care în timpul controalelor menționate la punctul 30 se constată nerespectarea cerințelor prevăzute la punctele 16-23 din prezentele Măsuri, Agenția dispune distrugerea imediată a plantelor neconforme, la fața locului sau într-un loc apropiat. Distrugerea se efectuează cu respectarea măsurilor de precauție pentru evitarea răspîndirii organismului specificat și a vectorilor săi.

34. Agenţia informează publicul larg, călătorii, transportatorii de plante specificate despre riscurile reprezentate de organismul specificat. Informația se pune la dispoziția publicului prin intermediul campaniilor de sensibilizare și/sau prin publicarea pe pagina web oficială.

35. Agenția raportează anual, pînă la data de

31 decembrie, autorității centrale de specialitate în domeniul agriculturii și, la necesitate, autorităţilor naţionale în domeniu ale statelor vecine despre acțiunile întreprinse conform prevederilor prezentelor Măsuri.

Secțiunea a 11-a.

Cerințe privind introducerea în ţară a plantelor specificate

36. Plantele specificate originare din alte țări, în care organismul specificat este declarat ca fiind absent se importă cu respectarea următoarelor condiții:

1) sînt însoțite de certificatul fitosanitar prevăzut la art.26 din Legea nr. 228 din 23 septembrie 2010, iar la rubrica „Declarație suplimentară” se indică lipsa în țară a organismului specificat;

2) la importul în ţară, se inspectează de către inspectorii posturilor de control sanitar-veterinar şi fitosanitar la frontieră în conformitate cu punctul 42 din prezentele Măsuri, în vederea constatării prezenței/absenței organismului specificat și/sau a simptomelor determinate de acesta.

37. Plantele specificate originare din țara în care prezența organismului specificat este cunoscută se importă în cazul în care îndeplinesc următoarele condiții:

1) sînt însoțite de certificatul fitosanitar/certificatul fitosanitar de reexport prevăzut la art. 26 din Legea nr. 228 din 23 septembrie 2010;

2) sînt conforme cerințelor de la punctul 38 sau punctelor 39 și 40 din prezentele Măsuri;

3) la importul în ţară au fost inspectate de către inspectorii posturilor de control sanitar-veterinar şi fitosanitar la frontieră conform punctelor 41-44 din prezentele Măsuri în vederea constatării prezenței/absenței organismului specificat și/sau a simptomelor acestuia.

38. În cazul în care plantele specificate provin dintr-o zonă liberă de organismul specificat, stabilită de autoritatea naţională în domeniul fitosanitar din alte state în conformitate cu standardele internaționale pentru măsuri fitosanitare, se întreprind următoarele:

1) autoritatea naţională în domeniul fitosanitar din alte state prezintă, în scris, Agenției denumirea zonei respective;

2) înscrie în certificatul fitosanitar la rubrica „Loc de origine” denumirea zonei.

39. În cazul în care plantele specificate, altele decît cele cultivate in vitro, pe durata întregului ciclu de viață provin dintr-o zonă în care prezența organismului specificat este cunoscută, în certificatul fitosanitar la rubrica „Declarație suplimentară” se indică:

1) plantele specificate au fost crescute în unul sau mai multe locuri care îndeplinesc cerințele punctului 41 din prezentele Măsuri;

2) autoritatea naţională în domeniul fitosanitar din alte state a prezentat, în scris, Agenţiei lista locurilor, inclusiv amplasarea acestora în țară;

3) la locurile indicate și în zona respectivă s-au aplicat tratamente fitosanitare împotriva vectorilor organismului specificat, conform punctului 40 subpunctul 3) din prezentele Măsuri;

4) probele prelevate de la plantele specificate provenite din locurile menționate la subpunctul 2) au fost supuse inspecției anuale la momente oportune, iar absența organismului specificat a fost confirmată pe baza expertizei de laborator efectuată de un laborator acreditat;

5) plantele specificate au fost transportate în containere sau ambalaje închise, care împiedică infectarea cu organismul specificat sau infestarea cu vectorii săi;

6) înainte de export, loturile de plante specificate s-au inspectat vizual, cu prelevarea probelor pentru expertiza de laborator, inclusiv la nivel molecular, într-un laborator acreditat în domeniu, conform unui plan de prelevare care asigură identificarea organismului specificat cu o precizie de 99% că nivelul plantelor infectate este de 1% sau mai mult și se referă la plantele cu simptome sau suspectate de prezența organismului specificat;

7) înainte de export, loturile de plante specificate se supun tratamentelor fitosanitare împotriva vectorilor organismului specificat, iar în certificatul fitosanitar, la rubrica „Loc de origine”, se indică localizarea locului.

40. În cazul în care plantele specificate cultivate in vitro pe durata întregului ciclu de viață provin dintr-o zonă în care prezența organismului specificat este cunoscută, certificatul fitosanitar va conține la rubrica „Declarație suplimentară” următoarea informație:

1) plantele specificate au fost cultivate într-unul sau mai multe locuri care îndeplinesc condițiile punctului 42 din prezentele Măsuri;

2) autoritatea națională în domeniul fitosanitar din țara exportatoare a comunicat, în scris, Agenției lista locurilor respective, inclusiv localizarea lor în țară;

3) plantele specificate au fost transportate în condiții de sterilitate într-un container transparent, care a împiedicat infectarea cu organismul specificat prin intermediul vectorilor săi;

4) plantele specificate îndeplinesc una dintre următoarele condiții:

a) provin din semințe;

b) au fost sădite în condiții de sterilitate de la plante-mamă crescute pe durata întreagă a ciclului de viață în zone neafectate de organismul specificat, constatate prin expertiza de laborator ca fiind neafectate;

c) au fost sădite în condiții de sterilitate de la plante-mamă cultivate într-un loc care îndeplinește condițiile prevăzute la punctul 41 din prezentele Măsuri și sînt constatate prin expertiza de laborator ca fiind neafectate.

În certificatul fitosanitar menționat la punctul 37 subpunctul 1), la rubrica „loc de origine” se indică locul menționat la punctul 40 subpunctul 1) din prezentele Măsuri.

41. Locul menționat la punctul 39 subpunctul 1) îndeplinește următoarele condiții:

1) este certificat de autoritatea naţională în domeniul fitosanitar al țării exportatoare ca fiind liber de organismul specificat și de vectorii săi, conform standardelor internaționale pentru măsuri fitosanitare;

2) este protejat fizic împotriva introducerii organismului specificat de către vectorii săi;

3) este înconjurat de o zonă cu lățimea de 200 m, care, prin inspecție vizuală oficială și, în cazul suspectării prezenței organismului specificat, prin prelevare de probe și expertiză de laborator, efectuată de un laborator acreditat, este constatată ca fiind liberă de organismul specificat, și face obiectul unor tratamente fitosanitare împotriva vectorilor organismului specificat. După caz, plantele infectate pot fi eliminate;

4) face obiectul unor tratamente fitosanitare cu scopul de a-l menține neafectat de vectorii organismului specificat, respectivele tratamente includ, dacă este cazul, eliminarea plantelor;

5) este inspectat anual, inclusiv zona menționată la subpunctul 3), nu mai puțin de două inspecții oficiale, efectuate în fazele de dezvoltare a organismului dăunător;

6) pe parcursul perioadei de producție a plantelor specificate, în locul respectiv nu s-au constatat simptome ale organismului specificat, nici vectorii săi sau, în cazul observării simptomelor suspecte s-a efectuat expertiza de laborator, într-un laborator acreditat care a confirmat absența organismului specificat;

7) pe parcursul perioadei de producție a plantelor specificate, în zona menționată la subpunctul 3) nu s-au constatat simptome ale organismului specificat sau, la observarea simptomelor suspecte, a fost efectuată expertiza de laborator într-un laborator acreditat, care a confirmat absența organismului specificat.

42. Locul menționat la punctul 40 subpunctul 1) îndeplinește următoarele condiții:

1) este constatat de autoritatea națională în domeniul fitosanitar a țării exportatoare ca fiind liber de organismul specificat și de vectorii săi, cu respectarea cerințelor standardelor internaționale pentru măsuri fitosanitare;

2) este protejat fizic împotriva introducerii organismului specificat de către vectorii săi;

3) este supus anual la cel puțin două inspecții oficiale, în perioade oportune;

4) este constatat ca fiind liber de simptome determinate de organismul specificat și de vectorii acestuia în perioada de cultivare a plantelor specificate sau, la depistarea simptomelor suspecte, s-a efectuat expertiza de laborator, care a confirmat absența organismului specificat.

Secțiunea a 12-a.

Controale oficiale la import

43. Transporturile de plante specificate importate din alte țari se inspectează oficial la posturile de control sanitar-veterinar și fitosanitar la frontieră.

44. În cazul plantelor specificate originare ale țări în care organismul specificat nu este prezent sau din zone menționate la pct. 38 din prezentele Măsuri, Agenția întreprinde următoarele:

1) o inspecție vizuală; și

2) în cazul suspectării prezenței organismului specificat, prelevarea de probe din lotul de plante specificate pentru expertiza de laborator într-un laborator acreditat, în vederea confirmării absenței/prezenței organismului specificat sau a simptomelor acestuia.

45. În cazul plantelor specificate originare din zone ale țării exportatoare în care prezența organismului specificat este cunoscută, inspectorii posturilor de control sanitar-veterinar și fitosanitar la frontieră întreprind următoarele:

1) o inspecție vizuală; și

2) prelevarea de probe din lotul de plante specificate pentru expertiza de laborator, într-un laborator acreditat, în vederea confirmării absenței/prezenței organismului specificat sau a simptomelor acestuia.

46. Probele prelevate în conformitate cu punctele 44 subpunctul 2) și punctul 45 subpunctul 2) din prezentele Măsuri au o dimensiune care asigură identificarea cu o precizie de 99% că nivelul plantelor infectate este de 1% sau mai mult, astfel cum prevede standardul internațional pentru măsuri fitosanitare nr. 31.

Cerințele prezentului punct nu se aplică plantelor specificate care au fost cultivate in vitro pe durata întregului ciclu de viață și sînt transportate în containere transparente în condiții de sterilitate.

Anexa nr. 19 la Hotărârea Guvernului nr. 558/2011

REGULAMENT privind măsurile de prevenire a introducerii și a răspândirii în Republica Moldova a Xylella fastidiosa (Wells et al.)

Prezentul Regulament transpune Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1201 al Comisiei din 14 august 2020 privind măsurile de prevenire a introducerii în Uniune și a răspândirii în interiorul acesteia a Xylella fastidiosa (Wells et al.), CELEX: 32020R1201, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 269 din 17 august 2020, așa cum a fost modificat ultima oară prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/2130 al Comisiei din 2 decembrie 2021.

Capitolul I

DISPOZIȚII GENERALE

1. Prezentul Regulament stabilește măsurile de prevenire a introducerii și a răspândirii în Republica Moldova a Xylella fastidiosa (Wells et al.).

2. În sensul prezentului Regulament se aplică următoarele noțiuni:

1) autoritate competentă – Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor;

2) organism dăunător specificat – Xylella fastidiosa (Wells et al.) și oricare dintre subspeciile sale;

3) plante-gazdă – toate plantele destinate plantării, altele decât semințele, aparținând genurilor sau speciilor incluse în lista din anexa nr. 1;

4) plante specificate – plante-gazdă destinate plantării, altele decât semințele, aparținând genurilor sau speciilor enumerate în anexa nr. 2 și cunoscute ca fiind susceptibile la subspecia specifică a organismului dăunător specificat;

5) zona demarcată – cuprinde o zonă infestată și o zonă-tampon.

Zona infestată conține, după caz:

a) toate plantele cunoscute ca fiind infestate de organismul dăunător în cauză;

b) toate plantele care prezintă semne sau simptome care indică o posibilă infestare cu respectivul organism dăunător;

c) toate celelalte plante susceptibile de a fi fost sau de a fi contaminate sau infestate de respectivul organism dăunător, inclusiv plantele susceptibile de a fi infestate din cauza că prezintă o susceptibilitate la acel organism dăunător și se găsesc în imediata apropiere a plantelor infestate sau din cauza că au o sursă comună de producție cu plantele infestate, dacă aceasta este cunoscută, sau din cauza că provin din plante infestate;

d) terenul, solul, cursurile de apă sau alte elemente infestate sau susceptibile de a fi infestate de organismul dăunător în cauză.

Zona-tampon este adiacentă zonei infestate și o înconjoară pe aceasta.

Capitolul II

ANCHETE ANUALE VIZÂND PREZENȚA ORGANISMULUI DĂUNĂTOR SPECIFICAT ȘI PLANURILE DE URGENȚĂ

3. Autoritatea competentă efectuează anchete anuale privind plantele-gazdă în vederea depistării prezenței organismului specificat pe teritoriul țării sau supraveghează efectuarea acestor anchete.

4. Anchetele se efectuează în funcție de nivelul de risc și se desfășoară în aer liber, inclusiv în câmpuri de culturi, livezi, podgorii, precum și în pepiniere, magazine de grădinărit și/sau în centre comerciale, arii naturale și alte amplasamente relevante.

5. Aceste anchete constau în prelevarea de probe și în testarea plantelor destinate plantării. Ținând cont de alte anchete bazate pe riscuri referitoare la Xylella fastidiosa, proiectul anchetei și planul de eșantionare utilizat, care trebuie să poată identifica, cu un grad de încredere de cel puțin 80 %, un nivel de prezență a plantelor infectate de cel puțin 1 %.

6. Anchetele se efectuează în perioadele corespunzătoare ale anului, în ceea ce privește posibilitatea depistării organismului dăunător specificat, ținând cont de biologia acestuia și a vectorilor săi, de prezența și biologia plantelor-gazdă și de informațiile științifice și tehnice privind efectuarea anchetei pentru depistarea organismului dăunător Xylella fastidiosa.

7. Prezența organismului dăunător specificat este monitorizată printr-un test molecular menționat în anexa nr. 3. În cazul rezultatelor pozitive depistate în alte zone decât cele demarcate, prezența organismului dăunător specificat se confirmă suplimentar printr-un test molecular pozitiv, menționat în anexa respectivă, vizând diferite părți ale genomului. Testele respective se efectuează pe același eșantion de plantă sau, dacă este adecvat pentru testul de confirmare moleculară utilizat, pe același extract de plantă.

8. Identificarea subspeciilor organismului dăunător specificat se efectuează pe fiecare specie de plantă depistată ca fiind infectată cu organismul dăunător specificat în zona demarcată în cauză. Această identificare se efectuează prin testarea moleculară menționată la punctul 2 din anexa nr. 3.

9. Autoritatea competentă, la solicitare, prezintă altor țări sau grupuri de țări rezultatele anchetelor care cuprind informații cu privire la locul în care au fost efectuate anchetele, calendarul anchetelor, plante, produsele vegetale sau la alte obiecte în cauză, la numărul de inspecții și de eșantioane prelevate și constatarea prezenței.

10. Guvernul aprobă un plan de urgență. Planul de urgență detaliază măsurile care trebuie luate pe teritoriul țării cu privire la:

1) eradicarea organismului dăunător specificat, astfel cum se prevede la punctele 24-37;

2) deplasările pe teritoriul țării a plantelor specificate, identificate în anexa nr. 2, astfel cum se prevede la punctele 52-62;

3) controalele oficiale care urmează să fie efectuate în ceea ce privește deplasarea plantelor specificate pe teritoriul țării și intrarea plantelor-gazdă în țară, astfel cum se prevede la punctele 70-77.

11. Planul de urgență include următoarele:

1) rolurile și responsabilitățile autorităților implicate în execuția planului, în cazul confirmării oficiale a prezenței sau al existenței unor suspiciuni cu privire la Xylella fastidiosa, precum și ierarhia și procedurile pentru coordonarea acțiunilor întreprinse de către autoritățile competente, de către alte autorități publice, de către persoanele fizice implicate, de către laboratoarele și operatorii profesioniști, inclusiv coordonarea cu statele vecine, dacă este cazul;

2) accesul autorităților competente la spațiile operatorilor și ale persoanelor fizice;

3) accesul autorităților competente, dacă este necesar, la laboratoarele, echipamentele, personalul, expertiza externă și resursele necesare, în vederea eradicării rapide și eficiente sau, unde este cazul, în vederea izolării organismului dăunător prioritar în cauză;

4) măsurile care trebuie luate cu privire la informarea altor state, a operatorilor și a publicului în ceea ce privește prezența Xylella fastidiosa și măsurile luate împotriva acestuia, în cazul în care se confirmă oficial prezența sau există suspiciuni cu privire la aceasta;

5) modalitățile de înregistrare care atestă prezența Xylella fastidiosa;

6) evaluările disponibile, precum și orice evaluare în ceea ce privește riscul prezentat de Xylella fastidiosa pentru teritoriul țării;

7) măsurile de gestionare a riscurilor care urmează să fie luate cu privire la Xylella fastidiosa și procedurile care trebuie urmate;

8) principiile pentru delimitarea geografică a zonelor demarcate;

9) protocoalele care descriu metodele de examinare vizuală, eșantionare și testare în laborator;

10) principiile privind formarea profesională a personalului autorităților competente și, dacă este cazul, al organismelor, autorităților publice, al laboratoarelor, al operatorilor, precum și privind formarea altor persoane menționate în subpunctul 1);

11) resursele minime care urmează a fi puse la dispoziție și procedurile de punere la dispoziție a resurselor suplimentare respective în cazul confirmării sau al suspectării prezenței Xylella fastidiosa;

12) normele care precizează în detaliu procedurile de identificare a proprietarilor plantelor care urmează să fie eliminate, de comunicare a ordinului de eliminare și de acces la proprietățile private.

12. Dacă este cazul, elementele menționate la punctul 11 subpunctele 4)-10) se prezintă sub forma unor manuale de utilizare/ghiduri/proceduri.

Capitolul III

ZONELE DEMARCATE

13. În cazul în care prezența organismului dăunător specificat este confirmată oficial, autoritatea competentă stabilește fără întârziere o zonă demarcată. În cazul în care se confirmă prezența uneia sau mai multor subspecii anume a/ale organismului dăunător specificat, autoritatea competentă poate să delimiteze o zonă doar în funcție de subspecia respectivă. În cazul în care confirmarea prezenței unei subspecii este în curs de desfășurare, autoritatea competentă delimitează zona respectivă în ceea ce privește organismul dăunător specificat și toate subspeciile sale posibile.

14. Zona în care se înregistrează infecții trebuie să aibă o rază de cel puțin 50 m în jurul plantei depistate ca fiind infectată cu organismul dăunător specificat.

Zona-tampon trebuie să aibă următoarea lățime:

1) cel puțin 2,5 km – în cazul unei zone în care se înregistrează infecții, stabilită în scopul luării măsurilor de eradicare menționate la punctele 24-37;

2) cel puțin 5 km – în cazul unei zone în care se înregistrează infecții, stabilită în scopul luării măsurilor de izolare menționate la punctele 38- 50.

15. Autoritatea competentă actualizează, publică și notifică lista zonelor demarcate.

16. Prin derogare de la punctele 13-15, zona-tampon care înconjoară zona în care se înregistrează infecții, stabilită în scopul eradicării, poate fi redusă la o lățime de nu mai puțin de 1 km dacă există un nivel ridicat de încredere în faptul că prezența inițială a organismului dăunător specificat nu a condus la răspândirea acestuia și dacă au fost îndeplinite toate condițiile de mai jos:

1) toate plantele specificate situate în zona în care se înregistrează infecții, indiferent de starea lor de sănătate, au fost eșantionate și eliminate imediat;

2) în zona în care se înregistrează infecții nu au fost depistate alte plante infectate cu organismul dăunător specificat din momentul aplicării măsurilor de eradicare, pe baza testelor oficiale efectuate cel puțin o dată în cursul anului, luând în considerare ultimele cercetări privind efectuarea anchetei pentru depistarea organismului dăunător Xylella fastidiosa;

3) s-a efectuat o anchetă cel puțin o dată în primul an ca urmare a identificării organismului dăunător specificat într-o zonă cu o lățime de cel puțin 2,5 km în jurul zonei în care s-au înregistrat infecții, arătând că nu s-a constatat prezența organismului dăunător specificat în zona respectivă. Autoritatea competentă prelevă și testează eșantioane de la plantele-gazdă situate în zona respectivă. În acest scop și ținând cont de alte anchete bazate pe riscuri referitoare la Xylella fastidiosa, proiectul anchetei și planul de eșantionare utilizat trebuie să poată identifica, cu un grad de încredere de cel puțin 90 %, un nivel de prezență a plantelor infectate de cel puțin 1 %, ținând cont de faptul că primii 400 m care înconjoară plantele infectate prezintă un risc mai mare în comparație cu alte părți din zona respectivă;

4) în zona în care se înregistrează infecții și în imediata sa vecinătate nu a fost identificat niciun vector al organismului dăunător specificat din momentul aplicării măsurilor de eradicare pe baza testelor efectuate de două ori în timpul sezonului de zbor al vectorului și în conformitate cu standardele internaționale pentru măsuri fitosanitare. Testele respective conduc la concluzia că răspândirea naturală a organismului dăunător specificat este exclusă.

17. La operarea modificărilor în conformitate cu punctul 16, autoritatea competentă actualizează datele de la punctul 15.

18. Prin derogare de la punctele 13-15, autoritatea competentă poate decide să nu stabilească imediat o zonă demarcată în cazul în care sunt îndeplinite toate condițiile de mai jos:

1) există dovezi care arată că organismul dăunător specificat a fost introdus recent în zonă odată cu plantele pe care a fost depistat sau că organismul dăunător specificat a fost depistat într-un loc cu protecție fizică împotriva vectorilor respectivului organism dăunător;

2) rezultatele activităților de inspecție indică faptul că plantele respective au fost infectate înainte de introducerea lor în zona în cauză;

3) nu a fost detectat niciun vector al organismului dăunător specificat, pe baza testelor efectuate în vecinătatea respectivelor plante.

19. În cazul menționat la punctul 18, autoritatea competentă:

1) efectuează, în zona în care a fost confirmată pentru prima dată prezența organismului dăunător specificat, o anchetă anuală, timp de cel puțin doi ani, pentru a stabili dacă alte plante au fost infectate și dacă trebuie luate măsuri suplimentare;

2) notifică altor state justificarea deciziei de a nu stabili o zonă demarcată, precum și rezultatele anchetei menționate la subpunctul 1) de îndată ce sunt disponibile.

20. În cazul în care, pe baza anchetelor menționate la punctele 31-34, organismul dăunător specificat nu este depistat într-o zonă demarcată timp de patru ani, delimitarea poate fi anulată. În astfel de cazuri, autoritatea competentă actualizează datele de la punctul 15.

21. Prin derogare de la punctul 20, în cazul în care autoritatea competentă a redus zona-tampon la o lățime de nu mai puțin de 1 km în conformitate cu punctul 16, la fel, poate anula această zonă demarcată după 12 luni de la stabilirea sa inițială, dacă sunt îndeplinite ambele condiții de mai jos:

1) în urma măsurilor adoptate în conformitate cu punctul 16, se concluzionează cu un nivel ridicat de încredere că prezența inițială a organismului dăunător specificat a fost un caz izolat, iar în zona demarcată respectivă nu a avut loc nicio răspândire;

2) cât mai aproape posibil de momentul anulării, au fost efectuate teste oficiale în zona demarcată, ținând cont de cercetările privind efectuarea anchetei pentru depistarea Xylella fastidiosa. În acest scop și ținând cont de alte anchete bazate pe riscuri referitoare la Xylella fastidiosa, proiectul anchetei și planul de eșantionare utilizat trebuie să poată identifica, cu un grad de încredere de cel puțin 95 %, un nivel de prezență a plantelor infectate de cel puțin 1 %.

22. În cazul în care o zonă demarcată este anulată în conformitate cu punctul 21, plantele specificate situate în zona demarcată stabilită anterior fac obiectul unor anchete intensive în decursul următorilor doi ani. În acest scop și ținând cont de alte anchete bazate pe riscuri referitoare la Xylella fastidiosa, proiectul anchetei și planul de eșantionare utilizat trebuie să poată identifica, cu un grad de încredere de cel puțin 80 %, un nivel de prezență a plantelor infectate de cel puțin 1 %.

23. În momentul anulării zonei demarcate după 12 luni de la identificarea sa inițială, autoritatea competentă informează imediat alte țări sau grupuri de țări cu privire la motivele acestei anulări.

Capitolul IV

MĂSURI DE ERADICARE

24. Operatorii elimină imediat din zona infectată:

1) plantele infectate, cu certitudine, cu organismul dăunător specificat;

2) plantele care prezintă simptome și indică o posibilă infecție cu respectivul organism dăunător sau despre care se suspectează că sunt infectate cu acesta;

3) plantele care aparțin aceleiași specii ca planta infectată, indiferent de starea lor de sănătate;

4) plantele din alte specii decât planta infectată, care au fost depistate ca fiind infectate în alte părți din zona demarcată;

5) plantele specificate, altele decât cele menționate în subpunctele 3) și 4), care nu au fost supuse imediat eșantionării și testării moleculare și în cazul cărora s-a constatat că sunt afectate de organismul dăunător specificat.

25. La eliminarea plantelor menționate la punctul 24, operatorul ține cont de toate măsurile de precauție necesare și organizează eliminarea pe baza nivelului de risc prezentat de respectivele plante.

26. Prin derogare de la punctul 24 subpunctele 2)-4), autoritatea competentă poate decide ca plantele individuale specificate, desemnate în mod oficial plante cu valoare istorică, să nu fie eliminate, dacă sunt îndeplinite toate condițiile de mai jos:

1) plantele specificate în cauză sunt supuse inspecției, eșantionării și testării anuale prin unul dintre testele moleculare enumerate în anexa nr. 3 și se confirmă faptul că nu sunt infectate cu organismul dăunător specificat;

2) zona respectivă sau plantele individuale specificate sunt supuse unor tratamente fitosanitare adecvate de combatere a populației de vectori a organismului dăunător specificat, în toate stadiile acestora. Aceste tratamente pot include metode chimice, biologice sau mecanice, ținând cont de condițiile pedoclimatice.

27. Posesorul plantelor, al produselor vegetale sau al altor obiecte aplică în zona infectată tratamente fitosanitare adecvate, de combatere a populației de vectori a organismului dăunător specificat, în toate stadiile acestora, conform dispozițiilor autorității competente. Acesta aplică tratamentele respective înainte și pe parcursul eliminării plantelor menționate la punctul 24. Printre aceste tratamente se numără cele chimice, biologice sau mecanice eficiente împotriva vectorilor, ținând cont de condițiile pedoclimatice.

28. Posesorul plantelor, al produselor vegetale sau al altor obiecte aplică practici agricole pentru controlul populației de vectori a organismului dăunător specificat, în toate stadiile acestora, în zona infectată și în zona-tampon, conform dispozițiilor autorității competente. Se aplică aceste practici în perioada cea mai potrivită a anului, indiferent de eliminarea plantelor în cauză. Aceste practici includ tratamente chimice, biologice sau mecanice eficiente împotriva vectorilor, după caz, ținând cont de condițiile pedoclimatice.

29. Posesorul distruge plantele și părțile plantelor menționate la punctul 24, astfel încât organismul dăunător specificat să nu se răspândească in situ (în mediul natural, la fața locului) sau într-un amplasament din apropiere, desemnat în acest scop în zona infectată, sau la cea mai scurtă distanță de amplasamentul respectiv, cu condiția ca acele plante sau părți ale plantelor să fie acoperite cu plasă împotriva vectorilor.

30. Posesorul poate distruge numai ramurile și frunzișul și să supună lemnul aferent tratamentului fitosanitar, astfel cum este prevăzut la punctul 27, doar la recomandarea expresă a autorității competente. Sistemul de rădăcini al acestor plante este fie îndepărtat, fie devitalizat, aplicându-se un tratament fitosanitar adecvat pentru a evita reapariția.

31. În întreaga zonă demarcată, autoritatea competentă monitorizează, în perioadele cele mai potrivite, prezența organismului dăunător specificat prin anchete anuale, în conformitate cu punctele 6 și 7.

32. În zonele în care se înregistrează infecții, autoritatea competentă prelevă și testează eșantioane de la plantele-gazdă, inclusiv de la plantele specificate care nu au fost eliminate în conformitate cu punctul 24. În acest scop și ținând cont de alte anchete bazate pe riscuri referitoare la Xylella fastidiosa, proiectul anchetei și planul de eșantionare trebuie să poată identifica, cu un grad de încredere de cel puțin 90 %, un nivel de prezență a plantelor infectate de cel puțin 0,5 %.

33. În zonele-tampon, autoritatea competentă prelevă și testează eșantioane de la plantele-gazdă, precum și de la alte plante care prezintă simptome care indică o posibilă infecție sau despre care se suspectează că sunt infectate cu organismul dăunător respectiv. În acest scop și ținând cont de alte anchete bazate pe riscuri referitoare la Xylella fastidiosa, proiectul anchetei și planul de eșantionare trebuie să poată identifica, cu un grad de încredere de cel puțin 90 %, un nivel de prezență a plantelor infectate de cel puțin 1 %, ținând cont de faptul că primii 400 m care înconjoară zonele infectate prezintă un risc mai mare.

34. Autoritatea competentă monitorizează prezența organismului dăunător specificat în vectorii din zona demarcată pentru a stabili riscul extinderii ulterioare prezentat de vectori și pentru a evalua eficacitatea măsurilor de control fitosanitar aplicate în conformitate cu punctele 27 și 28.

35. Autoritatea competentă ia orice altă măsură referitoare la eradicarea organismului dăunător specificat în conformitate cu standardul internațional pentru măsuri fitosanitare (în continuare – ISPM) nr. 9 și contribuie la aplicarea unei abordări integrate în conformitate cu principiile stabilite în ISPM nr. 14.

36. Autoritatea competentă ia măsuri vizând orice particularitate sau complicație despre care se poate considera în mod rezonabil că ar putea împiedica, stânjeni sau întârzia eradicarea, în special măsuri legate de distrugerea adecvată a tuturor plantelor infectate sau suspectate a fi infectate sau legate de accesibilitatea locului în care se află acestea, de faptul că sunt proprietate publică sau privată sau de persoana sau entitatea responsabilă de acestea.

37. Autoritatea competentă efectuează investigațiile corespunzătoare pentru a identifica originea infecției. Aceasta identifică plantele-gazdă asociate cu cazul de infecție în cauză, inclusiv pe cele care au fost deplasate înainte de stabilirea zonei demarcate. Rezultatele acestor investigații se comunică statului/statelor din care provin respectivele plante, prin care respectivele plante au fost deplasate și în care au ajuns respectivele plante.

Capitolul V

MĂSURI DE IZOLARE

38. Autoritatea competentă aplică, la necesitate, măsurile de izolare prevăzute la punctele 39-50, în loc de măsuri de eradicare, într-o zonă infectată.

39. Posesorul plantelor elimină toate plantele care au fost depistate ca fiind infectate cu organismul dăunător specificat în baza monitorizării menționate la punctele 44 și 45 și a dispozițiilor autorității competente.

Respectiva eliminare are loc imediat după identificarea oficială a prezenței organismului dăunător specificat sau, dacă organismul dăunător specificat este depistat în afara sezonului de zbor al vectorului, eliminarea trebuie să aibă loc înainte de următorul sezon de zbor al vectorului. Se iau toate măsurile de precauție necesare pentru a evita răspândirea organismului dăunător specificat și a vectorilor săi în cursul eliminării și după eliminare.

40. Prin derogare de la punctul 39, autoritatea competentă poate decide, în scopuri științifice, să nu elimine plantele care s-au dovedit a fi infectate cu organismul dăunător specificat în locurile în care se găsesc plante cu valoare culturală și socială deosebită, menționate la punctul 44 subpunctul 2).

41. Posesorul plantelor aplică tratamente fitosanitare corespunzătoare de combatere a populației de vectori a organismului dăunător specificat, în toate stadiile acestora, pe plantele menționate la punctul 39, înainte de îndepărtarea acestora, și în jurul plantelor menționate la punctul 40, toate plantele care au fost depistate ca fiind infectate cu organismul dăunător specificat, conform dispozițiilor autorității competente. Printre aceste tratamente se numără cele chimice, biologice sau mecanice eficiente împotriva vectorilor, ținând cont de condițiile pedoclimatice.

42. În zonele menționate la punctul 44, posesorul plantelor aplică practici agricole pentru controlul populației de vectori a organismului dăunător specificat, în toate stadiile acestora, în perioada cea mai potrivită a fiecărui an. Printre aceste practici se numără tratamentele chimice, biologice sau mecanice eficiente împotriva vectorilor, ținând cont de condițiile pedoclimatice.

43. Cel puțin în părțile zonei infectate, menționate la punctul 44, autoritatea competentă prelevă și testează imediat eșantioane în interiorul unei zone cu raza de 50 m în jurul plantelor depistate ca fiind infectate cu organismul dăunător specificat, de la următoarele plante:

1) toate plantele specificate care aparțin speciilor plantelor specificate depistate ca fiind infectate în aceeași zonă demarcată; și

2) toate celelalte plante care prezintă simptome care indică o posibilă infecție cu respectivul organism dăunător sau despre care se suspectează că sunt infectate cu acesta.

44. Autoritatea competentă monitorizează, în perioadele cele mai potrivite, prezența organismului dăunător specificat prin anchete anuale, ținând cont de informațiile privind efectuarea anchetei pentru depistarea organismului dăunător Xylella fastidiosa. Această monitorizare are loc cel puțin în următoarele părți ale zonei în care se înregistrează infecții:

1) pe o suprafață care măsoară cel puțin 5 km de la limita zonei în care se înregistrează infecții cu zona-tampon;

2) în apropierea locurilor în care se găsesc plante cu valoare culturală și socială deosebită, situate în afara zonei menționate în subpunctul 1) și desemnate în consecință de autoritatea competentă.

45. În acele părți ale zonei în care se înregistrează infecții, autoritatea competentă efectuează eșantionarea și testarea speciilor de plante-gazdă depistate ca fiind infectate cu organismul dăunător specificat în zona demarcată, în conformitate cu punctul 7. În acest scop și ținând cont de alte anchete bazate pe riscuri referitoare la Xylella fastidiosa, proiectul anchetei și planul de eșantionare trebuie să poată identifica, cu un grad de încredere de cel puțin 90 %, un nivel de prezență a plantelor infectate de cel puțin 0,7 %. Autoritatea competentă prelevă și testează eșantioane de la populația de vectori în vederea depistării prezenței organismului dăunător specificat.

46. În zonele-tampon, autoritatea competentă prelevă și testează eșantioane de la plantele-gazdă, precum și de la alte plante care prezintă simptome care indică o posibilă infecție cu organismul dăunător respectiv sau despre care se suspectează că sunt infectate cu acesta. În acest scop, ținând cont de alte anchete bazate pe riscuri referitoare la Xylella fastidiosa, proiectul anchetei și planul de eșantionare trebuie să poată identifica cu un grad de încredere de cel puțin 90 %, un nivel de prezență a plantelor infectate de cel puțin 1 %, ținând cont de faptul că primii 400 m care înconjoară zonele infectate prezintă un risc mai mare.

47. Autoritatea competentă monitorizează prezența organismelor dăunătoare specificate în vectorii din părțile zonei în care se înregistrează infecții menționate la punctele 44 și 45 și în zona-tampon, pentru a determina riscul răspândirii în continuare prezentat de vectori și pentru a evalua eficacitatea măsurilor de control fitosanitar aplicate în conformitate cu punctele 41 și 42.

48. Posesorul plantelor, al produselor vegetale sau al altor obiecte, la fața locului sau într-un loc apropiat desemnat în acest scop din zona în care se înregistrează infecții, distruge plantele și părțile plantelor depistate ca fiind infectate cu organismul dăunător specificat, într-un mod prin care să asigure că nu va avea loc răspândirea organismului dăunător specificat, sub supravegherea strictă a autorității competente.

49. Autoritatea competentă poate decide să limiteze distrugerea numai la ramuri și frunziș și să supună lemnul aferent unor tratamente fitosanitare adecvate, în conformitate cu punctul 41, în cazul în care concluzionează că plantele respective nu prezintă niciun risc de răspândire ulterioară a organismului dăunător specificat. Sistemul de rădăcini al acestor plante este fie îndepărtat, fie devitalizat, aplicându-se un tratament fitosanitar adecvat pentru a evita reapariția.

50. Autoritatea competentă ia măsuri vizând orice particularitate sau complicație despre care se poate considera în mod rezonabil că ar putea împiedica, stânjeni sau întârzia izolarea, în special cele legate de distrugerea adecvată a tuturor plantelor infectate sau suspectate a fi infectate sau legate de accesibilitatea locului în care se află acestea, de faptul că sunt proprietate publică sau privată sau de persoana sau entitatea responsabilă de acestea.

Capitolul VI

PLANTAREA PLANTELOR SPECIFICATE ÎN ZONELE ÎN CARE SE ÎNREGISTREAZĂ INFECȚII ȘI DEPLASĂRILE ACESTORA PE TERITORIUL REPUBLICII MOLDOVA

51. Plantarea plantelor specificate în zonele în care se înregistrează infecții se efectuează doar la permisiunea autorității competente și doar în unul dintre următoarele cazuri:

1) plantele specificate sunt cultivate în locuri de producție cu protecție contra insectelor, care sunt indemne de organismul dăunător specificat și de vectorii săi;

2) plantele specificate aparțin de preferință soiurilor considerate rezistente sau tolerante la organismul dăunător specificat și sunt plantate în zonele în care se înregistrează infecții, dar în afara zonei menționate la punctul 44 subpunctul 1);

3) plantele specificate aparțin acelorași specii de plante care au fost testate și considerate indemne de organismul dăunător specificat pe baza activităților de anchetă efectuate cel puțin în ultimii doi ani în conformitate cu punctele 31-34 și sunt plantate în zonele în care se înregistrează infecții stabilite în scopul eradicării.

52. Deplasarea, dintr-o zonă demarcată și din zonele respective în care se înregistrează infecții în zonele-tampon, a plantelor specificate care au fost cultivate într-un loc de producție situat în zona demarcată respectivă, poate fi permisă numai în cazul în care sunt îndeplinite toate condițiile de mai jos:

1) plantele specificate au fost cultivate pe parcursul întregului lor ciclu de fertilizare într-un loc care a fost înregistrat în conformitate cu punctele 57-59 sau au fost prezente într-un astfel de loc cel puțin în ultimii trei ani;

2) pe parcursul perioadei de cultivare a plantelor specificate, nici prezența organismului dăunător specificat, nici cea a vectorilor săi nu au fost constatate în locul respectiv;

3) plantele specificate fac obiectul unor tratamente fitosanitare de combatere a populației de vectori, în toate stadiile acestora, la momentele oportune din cursul anului pentru a le menține libere de vectorii organismului dăunător specificat. Printre aceste tratamente se numără, după caz, metode chimice, biologice sau mecanice eficiente, ținând cont de condițiile pedoclimatice;

4) plantele specificate sunt transportate prin zonele demarcate sau în interiorul acestora în containere sau ambalaje închise, asigurându-se faptul că infecția cu organismul specificat sau cu oricare dintre vectorii săi nu poate avea loc;

5) cât mai aproape de momentul deplasării, plantele specificate au fost supuse unor teste moleculare vizând prezența organismului dăunător specificat pe baza unui test enumerat în anexa nr. 3, folosind un plan de eșantionare care poate identifica cu o încredere de cel puțin 80 % un nivel de prezență a plantelor infectate de 1 %.

53. Deplasarea, dintr-o zonă demarcată și din zonele respective în care se înregistrează infecții în zonele-tampon, a plantelor specificate care nu au fost niciodată depistate ca fiind infectate în zona demarcată respectivă poate fi permisă numai în cazul în care sunt îndeplinite toate condițiile de mai jos:

1) plantele specificate au fost cultivate într-un loc care aparține unui operator înregistrat;

2) plantele specificate aparțin unor specii de plante care au fost cultivate cel puțin o perioadă din viața lor într-o zonă demarcată și, timp de trei ani de la înființarea zonei demarcate, au făcut obiectul activităților de anchetă menționate la punctele 31-34 și 43-47 și nu au fost niciodată depistate ca fiind infectate cu organismul dăunător specificat;

3) speciile plantelor specificate menționate la subpunctul 2) sunt publicate pe pagina web oficială a autorității competente ca lista plantelor-gazdă care nu au fost constatate ca fiind infectate în zona demarcată specifică;

4) plantele specificate fac obiectul unor tratamente fitosanitare de combatere a populației de vectori, în toate stadiile acestora, la momentele oportune din cursul anului pentru a le menține libere de vectorii organismului dăunător specificat. Aceste tratamente includ, după caz, metode chimice, biologice sau mecanice eficiente în funcție de condițiile pedoclimatice;

5) cât mai aproape posibil de momentul deplasării, loturile din plantele specificate au făcut obiectul inspecției de către autoritatea competentă și al testării moleculare, utilizându-se un plan de eșantionare care poate identifica cu o încredere de cel puțin 95 % un nivel de prezență a plantelor infectate de 1 %;

6) cât mai aproape posibil de momentul deplasării, loturile de plante specificate au făcut obiectul unor tratamente fitosanitare împotriva tuturor vectorilor organismului dăunător specificat.

54. Deplasarea, dintr-o zonă demarcată și din zonele respective în care se înregistrează infecții în zonele-tampon, a plantelor specificate care au fost cultivate in vitro (în condiții de laborator) pe durata întregului ciclu de fertilizare in vitro în zona demarcată respectivă, poate fi permisă numai în cazul în care sunt îndeplinite toate condițiile de mai jos:

1)plantele specificate au fost cultivate pe durata întregului lor ciclu de fertilizare într-un loc care a fost înregistrat în conformitate cu punctele 57-59;

2)plantele specificate au fost cultivate într-un container transparent, în condiții de sterilitate, și îndeplinesc una dintre următoarele condiții:

a) provin din semințe;

b) au fost înmulțite, în condiții de sterilitate, de la plantele-mamă originare din zone indemne de organismul dăunător specificat și care au fost testate și considerate indemne de organismul dăunător specificat;

c) au fost înmulțite, în condiții de sterilitate, de la plantele-mamă care au fost cultivate într-un loc care îndeplinește condițiile prevăzute la punctul 52 și care au fost testate și considerate indemne de organismul dăunător specificat utilizându-se un plan de eșantionare care poate identifica, cu o încredere de cel puțin 95 %, un nivel de prezență a plantelor infectate de 1 %;

3)plantele specificate sunt transportate prin zonele demarcate în containere, în condiții de sterilitate care exclud posibilitatea de infecție cu organismul dăunător specificat prin vectorii săi.

55. Deplasarea, dintr-o zonă demarcată și din zonele respective în care se înregistrează infecții în zonele-tampon destinate plantării, altele decât semințele, a plantelor aflate în repaus vegetativ din genul Vitis care au fost cultivate o parte din viața lor în zona demarcată respectivă și sunt enumerate ca plante specificate pentru acea zonă demarcată, poate fi permisă numai atunci dacă sunt îndeplinite condițiile de mai jos:

1) plantele au fost cultivate într-un loc care aparține unui operator înregistrat;

2) cât mai aproape posibil de momentul deplasării, plantele au fost supuse unui tratament adecvat prin termoterapie într-o instalație de tratare, în cursul căruia plantele aflate în repaus vegetativ sunt imersate timp de 45 de minute în apă încălzită la 50°C.

56. Deplasarea, în zonele în care se înregistrează infecții, în zonele-tampon și din zonele-tampon către zonele respective în care se înregistrează infecții, a plantelor specificate care au fost cultivate cel puțin o parte din viața lor într-o zonă demarcată poate fi permisă numai în cazul în care sunt îndeplinite toate condițiile de mai jos:

1) plantele specificate au fost cultivate într-un loc care aparține unui operator înregistrat;

2) locul respectiv face obiectul eșantionării și testării de către autoritatea competentă, pentru determinarea prezenței organismului dăunător specificat;

3) rezultatele inspecției anuale și ale testării unui eșantion reprezentativ confirmă absența organismului dăunător specificat;

4) plantele specificate fac obiectul unor tratamente fitosanitare de combatere a populației de vectori, în toate stadiile acestora, la momentele oportune din cursul anului pentru a le menține libere de vectorii organismului dăunător specificat. Printre aceste tratamente se numără, după caz, metode chimice, biologice sau mecanice eficiente, ținând cont de condițiile pedoclimatice;

5) operatorii solicită persoanei care primește respectivele plante să semneze o declarație conform căreia aceste plante nu vor fi deplasate din zonele respective.

57. Autoritatea competentă este în drept să înregistreze un loc de producție numai în sensul punctelor 52 și 54 dacă se îndeplinesc următoarele condiții:

1) operatorul este înregistrat în conformitate cu prevederile cadrului legal de reglementare a măsurilor de protecție împotriva organismelor dăunătoare plantelor;

2) locul de producție a fost declarat ca loc protejat fizic/zonă liberă de virus împotriva organismului dăunător specificat și a vectorilor săi;

3) locul de producție a făcut anual obiectul a cel puțin două inspecții de către autoritatea competentă, efectuate la cele mai potrivite momente.

58. În cazul în care, în timpul inspecțiilor anuale, autoritatea competentă depistează prezența organismului dăunător specificat sau daune aduse protecției fizice menționate la punctul 57 subpunctul 2), aceasta suspendă temporar deplasarea plantelor specificate în afara zonelor demarcate în cauză și din zona infectată respectivă în zonele-tampon.

59. Autoritatea competentă întocmește și actualizează o listă cu toate locurile înregistrate în conformitate cu punctul 57. Aceasta transmite lista respectivă altui stat/altor state imediat după întocmirea sau actualizarea acesteia.

60. Plantele specificate care nu au fost niciodată cultivate într-o zonă demarcată pot fi deplasate doar dacă au fost cultivate într-un loc care îndeplinește următoarele condiții:

1) aparține unui operator înregistrat și face obiectul inspecției anuale efectuate de autoritatea competentă;

2) este supus, în funcție de nivelul de risc, eșantionării și testării pentru a se constata prezența organismului dăunător specificat, folosindu-se un test prezentat în anexa nr. 3 și ținând cont de informațiile privind efectuarea anchetei pentru depistarea Xylella fastidiosa.

61. Prin derogare de la punctul 60, plantele destinate plantării, altele decât semințele din speciile Coffea, Lavandula dentata L., Nerium oleander L., Olea europaea L., Polygala myrtifolia L. și Prunus dulcis (Mill.) D.A. Webb, pot fi deplasate pentru prima dată pe teritoriul Republicii Moldova doar dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

1) au fost cultivate într-un loc care este supus inspecției anuale și fac dovada acestui lucru;

2) locul respectiv face obiectul eșantionării și testării pentru a se constata prezența organismului dăunător specificat, ținând cont de informațiile privind efectuarea anchetei pentru depistarea Xylella fastidiosa și utilizându-se un plan de eșantionare care poate identifica, cu o încredere de cel puțin 80 %, un nivel de prezență a plantelor infectate de 1 %.

62. Plantele-mamă prebază sau materialul prebază definite/definit în Norma privind producerea, controlul, certificarea și comercializarea materialului de înmulţire şi de plantare fructifer, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 415/2013, care aparțin speciilor Juglans regia L., Olea europaea L., Prunus amygdalus Batsch, P. amygdalus x P. persica, P. armeniaca L., P. avium (L.) L., P. cerasus L., P. domestica L., P. domestica x P. salicina, P. dulcis (Mill.) D.A. Webb, P. persica (L.) Batsch, și P. salicina Lindley, care au fost cultivate în afara zonelor demarcate și care și-au petrecut cel puțin o parte din perioada lor de viață în afara spațiilor protejate împotriva insectelor pot fi deplasate numai dacă sunt însoțite de un certificat fitosanitar și dacă este îndeplinită condiția ca în cel mai scurt interval posibil înainte de deplasarea lor au făcut obiectul inspecției vizuale, al prelevării de eșantioane și al testării moleculare pentru depistarea prezenței organismului dăunător specificat, efectuate în conformitate cu standardele internaționale pentru măsuri fitosanitare.

63. Plantele menționate la punctele 52-62 pot fi deplasate pe teritoriul Republicii Moldova numai dacă sunt însoțite de un pașaport fitosanitar, în conformitate cu prevederile cadrului legal de reglementare a măsurilor de protecție împotriva organismelor dăunătoare plantelor.

În cazul plantelor specificate menționate la punctul 56, se aplică următoarele condiții suplimentare:

1) în cazul în care sunt deplasate numai în interiorul zonelor în care se înregistrează infecții, se include indicația „Zonă infectată – XYLEFA” lângă codul de trasabilitate;

2) în cazul în care sunt deplasate în interiorul zonei-tampon sau din zona-tampon către zona în care se înregistrează infecții, se include indicația „Zonă-tampon și zonă infectată – XYLEFA” lângă codul de trasabilitate.

Capitolul VII

INTRODUCEREA ÎN REPUBLICA MOLDOVA A PLANTELOR-GAZDĂ

64. Plantele-gazdă care provin dintr-o altă țară în care se cunoaște că organismul dăunător specificat nu este prezent pot fi introduse în Republica Moldova numai în cazul în care se îndeplinesc următoarele condiții:

1) autoritatea națională pentru protecția plantelor din țara de origine a comunicat în scris autorității competente că organismul dăunător specificat nu este prezent în țară, în baza inspecției, a prelevării de probe și a testării moleculare, utilizându-se un test dintre cele enumerate în anexa nr. 3, și în conformitate cu standardele internaționale relevante pentru măsurile fitosanitare. Ținând cont de alte anchete bazate pe riscuri referitoare la Xylella fastidiosa, proiectul anchetei și planul de eșantionare trebuie să poată identifica, cu un grad de încredere de cel puțin 80 %, un nivel de prezență a plantelor infectate la nivel național de cel puțin 1 %;

2) plantele-gazdă sunt însoțite de un certificat fitosanitar care atestă la rubrica „Declarație suplimentară”, că organismul dăunător specificat nu există în țară;

3) plantele-gazdă au fost cultivate în locuri supuse inspecțiilor anuale, efectuate de autoritatea națională pentru protecția plantelor din țara de origine și, în funcție de nivelul de risc, au fost supuse eșantionării și testării enumerate în anexa nr. 3, efectuate pe plantele respective în perioadele corespunzătoare ale anului, în ceea ce privește posibilitatea depistării organismului dăunător specificat;

4) plantele destinate plantării, altele decât semințele, de Coffea, Lavandula dentata L., Nerium oleander L., Olea europaea L., Polygala myrtifolia L. și Prunus dulcis (Mill.) D.A. Webb au fost cultivate în locuri supuse inspecțiilor anuale, efectuate de autoritatea națională pentru protecția plantelor din țara de origine, precum și eșantionării și testării enumerate în anexa nr. 3, efectuate pe plantele respective în perioadele corespunzătoare ale anului în ceea ce privește posibilitatea depistării organismului dăunător specificat, utilizându-se un plan de eșantionare care poate identifica cu o încredere de cel puțin 80 %, un nivel de prezență a plantelor infectate de 1 %;

5) la intrarea în Republica Moldova, plantele-gazdă au fost verificate de autoritatea competentă în conformitate cu punctele 75-77 și nu s-a constatat prezența organismului dăunător specificat.

65. Plantele-gazdă care provin dintr-o altă țară cu prezența cunoscută a organismului dăunător specificat, inclusiv din zonele enumerate în anexa nr. 4, pot fi introduse în Republica Moldova doar în cazul în care sunt îndeplinite toate condițiile de mai jos:

1) plantele-gazdă provin dintr-o zonă care a fost declarată indemnă de organismul dăunător specificat de către autoritatea națională pentru protecția plantelor din țara de origine în conformitate cu standardele internaționale relevante pentru măsurile fitosanitare și cu anchetele oficiale bazate pe prelevarea de probe și testare, utilizându-se un test enumerat în anexa nr. 3. Ținând cont de alte anchete bazate pe riscuri referitoare la Xylella fastidiosa, proiectul anchetei și planul de eșantionare utilizat poate să identifice, cu un grad de încredere de cel puțin 80 %, un nivel de prezență a plantelor infectate de cel puțin 1 %;

2) autoritatea națională pentru protecția plantelor din țara de origine a comunicat în scris autorității competente denumirea zonei respective;

3) plantele-gazdă sunt însoțite de un certificat fitosanitar care menționează, la rubrica „Locul de origine”, că plantele-gazdă în cauză și-au petrecut întreaga viață în zona menționată la subpunctul 1), cu trimitere specifică la denumirea zonei respective;

4) plantele-gazdă au fost cultivate într-un loc care face obiectul inspecțiilor anuale efectuate de autoritatea competentă națională pentru protecția plantelor din țara de origine și, în funcție de nivelul de risc, au fost supuse eșantionării și testării enumerate în anexa nr. 3, efectuate pe plantele respective în perioadele corespunzătoare ale anului în ceea ce privește posibilitatea depistării organismului dăunător specificat;

5) plantele destinate plantării, altele decât semințele, de Coffea, Lavandula dentata L., Nerium oleander L., Olea europaea L., Polygala myrtifolia L. și Prunus dulcis (Mill.) D.A. Webb au fost cultivate într-un loc care face obiectul inspecțiilor anuale efectuate de autoritatea competentă națională pentru protecția plantelor din țara de origine și au fost supuse eșantionării și testării enumerate în anexa nr. 3, efectuate pe plantele respective în perioadele corespunzătoare ale anului în ceea ce privește posibilitatea depistării organismului dăunător specificat, utilizându-se un plan de eșantionare care poate identifica, cu o încredere de cel puțin 80 % un nivel de prezență a plantelor infectate de 1 %;

6) la intrarea în Republica Moldova, plantele-gazdă au fost verificate de autoritatea competentă în conformitate cu punctele 75-77 și nu s-a constatat prezența organismului dăunător specificat.

66. Plantele-gazdă care provin dintr-o altă țară cu prezență cunoscută a organismului dăunător specificat pot fi introduse în Republica Moldova doar în cazul în care sunt îndeplinite toate condițiile următoare:

1) plantele-gazdă provin dintr-un loc de producție care a fost înregistrat ca fiind indemn de organisme dăunătoare de autoritatea națională pentru protecția plantelor din țara de origine, în conformitate cu punctele 68 și 69;

2) autoritatea competentă națională pentru protecția plantelor din țara de origine a comunicat în scris autorității competente lista cu locurile de producție indemne de organisme dăunătoare, inclusiv amplasarea lor pe teritoriul țării;

3) plantele-gazdă sunt însoțite de un certificat fitosanitar care atestă următoarele:

a) la rubrica „Declarație suplimentară”, că plantele-gazdă au fost produse pe durata întregului ciclu de fertilizare în unul sau mai multe locuri înregistrate ca fiind indemne de organisme dăunătoare de către autoritatea competentă națională pentru protecția plantelor din țara de origine, în conformitate cu punctele 68 și 69, și că plantele-gazdă au fost transportate în containere sau ambalaje închise, asigurându-se imposibilitatea infectării cu organismul dăunător specificat prin intermediul vectorilor săi;

b) la rubrica „Locul de origine”, numele sau codul locului (locurilor) de producție indemne de organisme dăunătoare;

4) la intrarea în Republica Moldova, plantele-gazdă au fost verificate de autoritatea competentă în conformitate cu punctele 75-77 și nu s-a constatat prezența organismului dăunător specificat.

67. Plantele-gazdă care provin dintr-o țară în care organismul dăunător specificat este cunoscut ca fiind prezent și au fost cultivate in vitro pe durata întregului ciclu de fertilizare pot fi introduse în Republica Moldova doar în cazul în care sunt îndeplinite toate condițiile de mai jos:

1) plantele-gazdă îndeplinesc una dintre următoarele condiții:

a) provin din semințe;

b) au fost înmulțite, în condiții de sterilitate, de la plantele-mamă care și-au petrecut toată viața într-o zonă neafectată de organismul dăunător specificat și care au fost testate și considerate indemne de organismul dăunător specificat;

c) au fost înmulțite, în condiții de sterilitate, de la plantele-mamă care au fost cultivate într-un loc ce îndeplinește condițiile punctelor 68 și 69 și care au fost testate și considerate indemne de organismul dăunător specificat;

2) plantele-gazdă au fost cultivate într-un loc de producție care a fost înregistrat ca indemn de organisme dăunătoare de către autoritatea competentă națională pentru protecția plantelor din țara de origine, în conformitate cu punctele 68 și 69;

3) autoritatea națională pentru protecția plantelor din țara de origine a comunicat în scris autorității competente lista cu locurile de producție indemne de organisme dăunătoare, inclusiv amplasarea lor pe teritoriul țării;

4) plantele-gazdă sunt însoțite de un certificat fitosanitar care atestă următoarele:

a) la rubrica „Declarație suplimentară”, că plantele-gazdă au fost produse in vitro pe durata întregului ciclu de fertilizare în unul sau mai multe locuri înregistrate ca fiind indemne de organisme dăunătoare de către autoritatea competentă națională pentru protecția plantelor din țara de origine, în conformitate cu punctele 68 și 69, și că plantele-gazdă au fost transportate în containere sau ambalaje închise, asigurându-se că nu poate avea loc nicio infecție cu organismul dăunător specificat sau cu oricare dintre vectorii săi cunoscuți;

b) la rubrica „Locul de origine”, numele sau codul locului de producție indemn de organisme dăunătoare.

Capitolul VIII

ÎNREGISTRAREA LOCURILOR DE PRODUCȚIE CA INDEMNE DE ORGANISME DĂUNĂTOARE

68. Un loc de producție înregistrat este recunoscut ca indemn de organisme dăunătoare numai dacă sunt îndeplinite toate condițiile de mai jos:

1) locul de producție este declarat de autoritatea națională pentru protecția plantelor din țara de origine ca loc cu protecție contra insectelor, indemn de organismul dăunător specificat și de vectorii săi, în conformitate cu standardele internaționale relevante pentru măsuri fitosanitare;

2) locul de producție a făcut obiectul unor tratamente fitosanitare de combatere a populației de vectori, în toate stadiile acestora, la momentele oportune din cursul anului, pentru a le menține libere de vectorii organismului dăunător specificat. Aceste tratamente includ metode chimice, biologice sau mecanice eficiente în funcție de condițiile pedoclimatice;

3) locul de producție face anual obiectul a cel puțin două inspecții de către autoritatea competentă națională pentru protecția plantelor din țara de origine, efectuate la cele mai potrivite momente;

4) cât mai aproape de momentul deplasării, plantele-gazdă care provin din locul de producție fac obiectul unor teste moleculare pentru depistarea prezenței organismului dăunător specificat, utilizând un test menționat în anexa nr. 3, și un plan de eșantionare care poate identifica, cu un nivel de încredere de cel puțin 90 %, un nivel de prezență a plantelor infectate de 1 %.

69. În cazul în care, pe parcursul inspecțiilor anuale, autoritatea națională pentru protecția plantelor din țara de origine depistează prezența organismului dăunător specificat sau daune care compromit condițiile de protecție împotriva insectelor, a locului de producție indemn de organisme dăunătoare, suspendă temporar deplasarea plantelor-gazdă.

Capitolul IX

CONTROALE OFICIALE PRIVIND DEPLASAREA PLANTELOR SPECIFICATE PE TERITORIUL REPUBLICII MOLDOVA ȘI A PLANTELOR-GAZDĂ ÎNSPRE REPUBLICA MOLDOVA

70. Autoritatea competentă efectuează controale oficiale sistematice vizând plantele specificate deplasate în afara unei zone demarcate sau dintr-o zonă în care se înregistrează infecții într-o zonă-tampon.

71. Aceste controale se efectuează în conformitate cu prevederile Legii nr. 131/2012 privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător, cel puțin în amplasamente, inclusiv drumuri, aeroporturi și porturi, unde plantele-gazdă sunt mutate din zonele în care se înregistrează infecții în zone-tampon sau în alte părți ale teritoriului Republicii Moldova.

72. Aceste controale includ un control al documentelor și o verificare a identității plantelor specificate.

73. Controalele respective se efectuează indiferent de originea declarată a plantelor specificate, de situația proprietarului sau de persoana sau entitatea responsabilă de ele.

74. În cazul în care controalele respective arată că nu sunt îndeplinite condițiile de la punctele 52-56, autoritatea competentă va dispune acțiuni de distrugere imediată a plantelor neconforme, la fața locului sau într-un loc apropiat. Respectiva acțiune se efectuează luând toate măsurile de precauție necesare pentru a evita răspândirea organismului dăunător specificat, precum și a oricăror vectori purtați de planta respectivă în cursul eliminării și după eliminare.

75. Toate transporturile de plante-gazdă introduse în Republica Moldova dintr-o altă țară sunt verificate oficial la punctul de intrare în Republica Moldova sau la locul de destinație, stabilit în conformitate cu prevederile cadrului legal de reglementare a măsurilor de protecție împotriva organismelor dăunătoare plantelor.

76. În cazul plantelor-gazdă care provin din zonele în care se cunoaște că există organismul dăunător specificat, autoritatea competentă va efectua o inspecție, constând în prelevarea de probe și testarea lotului plantelor specificate, pentru a confirma absența organismului dăunător specificat, pe baza unui plan de eșantionare care poate identifica, cu un grad de încredere de cel puțin 80 %, un nivel de prezență a plantelor infectate de 1 %, cu respectarea ISPM nr. 31.

77. Punctul 76 nu se aplică plantelor-gazdă care au fost cultivate pe durata întregului ciclu de fertilizare in vitro și sunt transportate în containere transparente și în condiții de sterilitate.

Capitolul X

ACTIVITĂȚI DE COMUNICARE

78. Autoritatea competentă pune la dispoziția publicului larg, a călătorilor, a operatorilor și a operatorilor de transport internațional informații cu privire la amenințarea reprezentată de organismul dăunător specificat pentru teritoriul Republicii Moldova. Aceste informații sunt prezentate sub forma unor campanii de sensibilizare publicate pe pagina web oficială a autorității competente.

79. În cadrul zonelor demarcate, autoritatea competentă ia măsuri de sensibilizare a publicului cu privire la amenințarea reprezentată de organismul dăunător specificat și la măsurile adoptate pentru a preveni introducerea și răspândirea sa în țară. Autoritatea competentă se asigură că publicul larg, călătorii și operatorii relevanți sunt la curent cu delimitarea zonei demarcate, a zonei în care se înregistrează infecții și a zonei-tampon și informează operatorii relevanți cu privire la măsurile care trebuie luate împotriva vectorului, astfel cum sunt prevăzute la punctele 27, 28, 41 și 42.

Capitolul XI

DISPOZIȚII FINALE

80. Până la data de 30 aprilie a fiecărui an, autoritatea competentă transmite, după caz, Guvernului un raport privind măsurile luate în cursul anului precedent, în conformitate cu punctele 3-9, 13-15, 16-19, 24-51 și 70-74 și privind rezultatele acestor măsuri.

Rezultatele anchetelor efectuate în conformitate cu punctele 31-34 și 43-47 în zonele demarcate se elaborează utilizând modelele prevăzute în anexele nr. 5 și nr. 6.

81. Până la data de 31 decembrie a fiecărui an, autoritatea competentă transmite Guvernului, după caz, un plan prin care se stabilesc măsurile care trebuie luate în anul următor conform punctelor 3-9, 13-15, 16-19, 24-51 și 70-74. Acest plan stabilește perioada planificată a fiecărei măsuri, termenele de punere în aplicare a măsurilor și bugetul alocat pentru toate măsurile.

82. Atunci când se justifică prin evoluția riscului fitosanitar respectiv, autoritatea competentă adaptează măsurile necesare și actualizează, în consecință, planul menționat la punctul 81.

83. Autoritatea competentă informează imediat autoritățile naționale ale altor state responsabile de protecția plantelor cu privire la orice identificare oficială a prezenței organismului dăunător specificat în locurile menționate la punctul 44 subpunctul 1).

anexa nr.1

anexa nr.2

anexa nr.3

anexa nr.4

anexa nr.5

anexa nr.6

Anexa nr. 20 la Hotărârea Guvernului nr. 558/2011

REGULAMENT de stabilire a unor măsuri vizând izolarea prezenței Aleurocanthus spiniferus (Quaintance) la anumite zone demarcate

Prezentul Regulament transpune Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/1927 al Comisiei din 11 octombrie 2022 de stabilire a unor măsuri vizând izolarea prezenței Aleurocanthus spiniferus (Quaintance) la anumite zone demarcate, CELEX: 32022R1927, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 265 din 10 octombrie 2022, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/589 din 20 februarie 2024.

Secţiunea 1

Dispoziţii generale

1. Prezentul Regulament stabilește măsurile pentru izolarea prezenței Aleurocanthus spiniferus (Quaintance) în zonele demarcate, unde eradicarea sa nu este posibilă.

2. În sensul prezentului Regulament se aplică următoarele noțiuni:

2.1.organism dăunător specificat – organismul dăunător Aleurocanthus spiniferus (Quaintance);

2.2. plante specificate – următoarele plante destinate plantării: Citrus L., Fortunella Swingle, Poncirus Raf., și hibrizii lor, Ceratonia siliqua L., Cercis siliquastrum L., Clematis vitalba L., Cotoneaster Medik., Crategus L., Cydonia oblonga L., Diospyros kaki L., Eriobotrya japonica (Thunb.) Lindl., Ficus carica L., Hedera L., Magnolia L., Malus Mill., Melia L., Mespilus germanica L., Myrtus communis L., Parthenocissus Planch., Photinia Lindley., Prunus cerasus L., Prunus laurocerasus L., Psidium guajava L., Punica granatum L., Pyracantha M. Roem., Pyrus L., Rosa L., Vitis L., Wisteria Nutt., altele decât semințele, polenul și culturile de țesuturi;

2.3. zonă demarcată pentru izolare – zonă menționată în anexa nr. 1, de unde organismul dăunător specificat nu poate fi eradicat;

2.4. fișă de supraveghere fitosanitară – Fișă de supraveghere fitosanitară a Aleurocanthus spiniferus și a Aleurocanthus woglumi, întocmită de către Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor;

2.5. unitate de inspecție – plante, părți de plante, mărfuri, materiale, vectori ai organismului dăunător care au fost analizați pentru identificarea și depistarea organismelor dăunătoare;

2.6. unitate epidemiologică – zonă omogenă în care interacțiunile dintre organismul dăunător, plantele-gazdă și factorii și condițiile abiotice și biotice ar determina aceeași situație epidemiologică, dacă organismul dăunător ar fi prezent;

2.7. sensibilitatea metodei – probabilitatea ca o metodă să detecteze corect prezența organismului dăunător.

Secţiunea a 2-a

Stabilirea zonelor demarcate și a măsurilor pentru izolarea organismului dăunător specificat

3. Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor (în continuare – autoritate competentă) stabilește zonele demarcate pentru izolarea prezenței organismului dăunător specificat, constând într-o zonă infestată și o zonă-tampon, cu o lățime de cel puțin 2 km, care înconjoară zona infestată.

4. În zonele infestate, autoritatea competentă asigură faptul că se ia(u) una sau mai multe dintre următoarele măsuri:

4.1. controlul biologic, cum ar fi parazitoizii, al organismului dăunător specificat;

4.2. tratamentele adecvate împotriva organismului dăunător specificat;

4.3. tăierea și distrugerea părților plantelor specificate infestate cu organismul dăunător specificat, după aplicarea tratamentelor prevăzute la subpct. 4.2;

4.4. plasarea capcanelor vizând organismul dăunător specificat și, în cazul în care organismul dăunător specificat este capturat, aplicarea unor tratamente adecvate.

5. În cazul în care prezența organismului dăunător specificat a fost confirmată oficial în zona-tampon, se aplică art.17 și 18 din Legea nr. 422/2023 privind măsurile de protecție împotriva organismelor dăunătoare plantelor în continuare – Legea nr. 422/2023).

6. În zonele demarcate pentru izolare, autoritățile competente sensibilizează publicul cu privire la amenințarea reprezentată de organismul dăunător specificat și la măsurile adoptate pentru a preveni răspândirea sa ulterioară în afara zonelor respective.

6.1. Autoritatea competentă informează publicul larg și operatorii profesioniști cu privire la delimitarea zonei demarcate pentru izolare.

Secţiunea a 3-a

Anchete

7. Autoritatea competentă efectuează anchetele prevăzute la pct. 8 și 9, ținând cont de informațiile menționate în fișa de supraveghere fitosanitară.

8. Autoritatea competentă efectuează anchete anuale bazate pe riscuri pentru depistarea prezenței organismului dăunător specificat în zonele de pe teritoriul Republicii Moldova despre care se știe că în interiorul lor organismul dăunător specificat nu este prezent, dar unde s-ar putea stabili.

9. În zonele-tampon din zonele demarcate pentru izolare, autoritatea competentă efectuează anchete anuale, astfel cum se menționează la art. 19 alin. (1) din Legea nr. 422/2023, pentru a depista prezența organismului dăunător specificat.

10. Anchetele includ:

10.1. examinări vizuale, la momente adecvate, pentru a depista organismul dăunător specificat sau simptomele prezenței acestuia;

10.2. plasarea capcanelor;

10.3. eșantionarea și testarea, în cazul în care plantele prezintă simptome sau se suspectează infestarea lor cu organismul dăunător specificat.

11. Anchetele trebuie să fie mai amănunțite decât anchetele menționate la pct. 8, cu un număr mai mare de examinări vizuale și de capcane, după caz, de eșantionări și de testări.

Secţiunea a 4-a

Raportare

12. Până la data de 30 aprilie a fiecărui an, autoritatea competentă publică pe site-ul său web oficial şi comunică, la solicitare, autorităţilor naţionale din domeniu ale statelor vecine rezultatele anchetelor efectuate în anul calendaristic precedent, în conformitate cu:

12.1. pct. 8, utilizând unul dintre modelele prevăzute în anexele la Ordinul ministrului agriculturii și industriei alimentare nr. 140/2024 cu privire la anchetele pentru organismele dăunătoare de carantină și organismele dăunătoare prioritare;

12.2. pct. 9 și 10, utilizând unul dintre modelele prevăzute în anexa nr. 2.

13. Autoritatea competentă publică anexa nr. 1 pe site-ul său web oficial, cu scopul de a informa importatorii și publicul larg despre zonele infestate, pentru a preveni introducerea și răspândirea produselor de origine vegetală potențial purtătoare a organismului specificat.

anexa nr.1

anexa nr.2

[Anexa nr.20 introdusă prin HG347 din 11.06.25, MO397-400/25.07.25 art.470; în vigoare 25.08.25]

Anexa nr. 21 la Hotărârea Guvernului nr. 558/2011

REGULAMENT privind măsurile temporare de prevenire a introducerii, circulației, răspândirii, multiplicării și eliberării Meloidogyne graminicola (Golden & Birchfield) pe teritoriul Republicii Moldova

Prezentul Regulament transpune Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/1372 al Comisiei din 5 august 2022 privind măsurile temporare de prevenire a introducerii, circulației, răspândirii, multiplicării și eliberării Meloidogyne graminicola (Golden & Birchfield) pe teritoriul Uniunii, CELEX: 32022R1372, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 206 din 8 august 2022.

Secţiunea 1

Dispoziții generale

1. Prezentul Regulament stabilește normele pentru prevenirea introducerii, circulației, răspândirii, multiplicării și eliberării Meloidogyne graminicola (Golden & Birchfield) pe teritoriul Republicii Moldova.

2. În sensul prezentului Regulament se aplică următoarele noțiuni:

2.1. organism dăunător specificat – organismul dăunător Meloidogyne graminicola (Golden & Birchfield);

2.2. plante specificate – plante destinate plantării, altele decât semințele, cu rădăcini, aparținând speciei Oryza sativa L., și care au fost cultivate în sol;

2.3. plante-gazdă – plante destinate plantării, cu rădăcini, aparținând genurilor și speciilor enumerate în anexa nr. 1, și care au fost cultivate în sol;

2.4. plante-gazdă spontane – plante-gazdă care apar în locurile de producție fără să fi fost plantate;

2.5. semințe specificate – semințe de plante din specia Oryza sativa L.;

2.6. obiecte specificate – utilaje, unelte, vehicule și echipamente personale care au fost utilizate pentru activități legate de plantarea, tratarea sau recoltarea plantelor-gazdă;

2.7. zonă demarcată – zonă formată dintr-o zonă infestată și o zonă-tampon și care este stabilită în momentul depistării organismului dăunător specificat;

2.8. zonă infestată – zonă în care pe terenul sau terenurile cultivate cu plante din specia Oryza sativa L.:

2.8.1. toate plantele-gazdă sunt cert infestate cu organismul dăunător specificat;

2.8.2. toate plantele-gazdă prezintă simptome care indică o posibilă infestare cu organismul dăunător specificat;

2.8.3. toate celelalte plante sunt suspectate a fi infestate sau sunt infestate cu organismul dăunător specificat, inclusiv plantele predispuse să fie infestate din cauza sensibilității lor la organismul dăunător respectiv și a proximității lor față de plantele specificate infestate sau plantele cultivate din acestea;

2.8.4. terenul, solul sau alte elemente sunt infestate sau susceptibile de a fi infestate cu organismul dăunător specificat;

2.9. zonă-tampon – zonă cu o lățime de cel puțin 100 m, care înconjoară zona infestată;

2.10. metoda culturilor-capcană – metoda prin care anumite plante specificate sunt plantate temporar pe un teren infestat pentru a prinde organismul dăunător specificat, fiind apoi îndepărtate și distruse, în scopul protejării altor plante specificate de pe același teren împotriva organismukui dăunător respectiv.

3. Organismul dăunător specificat nu se introduce, nu circulă, nu se deține, nu se multiplică sau nu se eliberează pe teritoriul Republicii Moldova.

Secţiunea a 2-a

Stabilirea unor zone demarcate

4. În cazul în care prezența organismului dăunător specificat pe teritoriul Republicii Moldova este confirmată, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (în continuare – autoritate competentă) stabilește imediat o zonă demarcată.

5. Dacă prezența organismului dăunător specificat este confirmată în zona-tampon, autoritatea competentă revizuiește imediat și modifică în consecință delimitarea zonei infestate și a zonei-tampon.

6. Autoritatea competentă actualizează și publică pe site-ul său web oficial lista zonelor demarcate cu privire la numărul și poziția zonelor demarcate stabilite pentru organismul dăunător specificat şi notifică altor țări, conform art. 18 alin. (6) din Legea nr. 422/2023 privind măsurile de protecție împotriva organismelor dăunătoare plantelor (în continuare – Legea nr. 422/2023).

7. În cazul în care, pe baza anchetelor menționate la pct. 12-15, organismul dăunător specificat nu este depistat într-o zonă demarcată timp de trei ani consecutivi, zona demarcată respectivă poate fi eliminată. În astfel de cazuri, autoritatea competentă acționează în conformitate cu art. 19 alin. (4) din Legea nr. 422/2023.

Secţiunea a 3-a

Măsuri de eradicare

8. În scopul eradicării organismului dăunător specificat, autoritatea competentă aplică în zona (zonele) delimitată (delimitate) următoarele măsuri:

8.1. plantele specificate din zona infestată se îndepărtează și se distrug de pe terenurile din apropierea terenurilor de recoltare. Plantele specificate se distrug la fața locului sau într-un loc din apropriere desemnat în acest scop în zona infestată, astfel încât să se asigure faptul că organismul dăunător specificat nu se răspândește;

8.2. semințele specificate nu se însămânțează, iar plantele-gazdă nu se plantează în zona infestată;

8.3. plantele-gazdă spontane se elimină în mod regulat;

8.4. pe terenurile din zona infestată se aplică metoda culturilor-capcană sau alte metode care împiedică organismul dăunător să își încheie ciclul de viață;

8.5. plantele specificate care sunt utilizate pentru metoda culturilor-capcană se distrug în termen de cinci săptămâni de la plantare;

8.6. obiectele specificate care au fost utilizate într-o zonă infestată se curăță de sol și de resturi vegetale înainte de a fi mutate pe terenurile învecinate. În timpul curățării, se evită dispersarea reziduurilor în afara terenului infestat.

Secţiunea a 4-a

Măsuri de izolare și sensibilizare

9. În zonele demarcate, similar zonelor demarcate din anexa nr. 2, autoritatea competentă va aplica cumulativ următoarele măsuri în scopul izolării organismului dăunător specificat în zonele respective și al prevenirii răspândirii acestuia în afara zonelor respective:

9.1. semințele specificate pot fi însămânțate, iar plantele specificate pot fi plantate numai dacă s-a aplicat una dintre următoarele măsuri fitosanitare:

9.1.1. metoda culturilor-capcană, prin care plantele specificate sunt distruse în termen de cinci săptămâni de la plantare;

9.1.2. rotația culturilor cu plante care nu sunt gazde sau cu plante-gazde cultivate din genul Brassica L. sau din speciile Allium cepa L., Glycine max (L.) Merr., Hordeum vulgare L., Panicum miliaceum L., Sorghum bicolor (L.) Moench, Triticum aestivum L. și Zea mays L., utilizate pentru producția de bulbi, legume sau semințe destinate utilizatorilor finali, altele decât cele utilizate pentru plantare;

9.2. plantele-gazdă spontane se elimină în mod regulat;

9.3. obiectele specificate care au fost utilizate pe terenul infestat se curăță de sol și de resturi vegetale înainte de a fi mutate pe terenurile învecinate. În timpul curățării, se evită dispersarea reziduurilor în afara terenului infestat.

10. Dacă rezultatele anchetei demonstrează o prezență mai mare a organismului dăunător specificat, autoritatea competentă aplică măsurile menționate la pct. 8 în zonele demarcate respective.

11. În ceea ce privește zona (zonele) demarcată (demarcate) în care au fost aplicate măsurile de eradicare și de izolare menționate la pct. 8-10, autoritatea competentă organizează campanii de sensibilizare a publicului cu privire la amenințarea reprezentată de organismul dăunător specificat și la măsurile adoptate pentru a preveni răspândirea acestuia în afara zonelor demarcate.

11.1. Autoritatea competentă asigură faptul că publicul larg și operatorii relevanți sunt la curent cu delimitarea zonei (zonelor) demarcate, a zonei infestate și a zonei-tampon.

11.2. Autoritatea competentă publică anexa nr. 2 pe site-ul său web oficial, în scopul de a informa importatorii și publicul larg despre zonele infestate, pentru a preveni introducerea și răspândirea produselor de origine vegetală, potențial purtătoare a organismului specificat.

Secţiunea a 5-a

Anchete privind organismul dăunător specificat

12. Autoritatea competentă efectuează anchete oficiale anuale pentru a depista prezența organismului dăunător specificat pe plantele-gazdă de pe teritoriul său, acordând prioritate anchetelor privind plantele specificate. Anchetele respective trebuie să se bazeze pe riscuri.

12.1. Autoritatea competentă, până la data de 30 aprilie a fiecărui an, publică pe site-ul său web oficial şi comunică, la solicitare, autorităţilor naţionale din domeniu ale statelor vecine rezultatele anchetelor efectuate în afara zonelor demarcate, pe baza modelelor menționate în anexa nr. 1 la Regulamentul privind formatul rapoartelor și instrucțiunile privind modul de completare a acestora pentru rapoartele anuale privind rezultatele anchetelor și formatul programelor multianuale de anchetă, aprobat prin Ordinul ministrului agriculturii și industriei alimentare nr. 140/2024 cu privire la anchetele pentru organismele dăunătoare de carantină și organismele dăunătoare prioritare.

13. În zonele demarcate, autoritatea competentă monitorizează evoluția prezenței organismului dăunător specificat. Autoritatea competentă, până la data de 30 aprilie a fiecărui an, generalizează rezultatele anchetelor efectuate utilizând modelul prevăzut în anexa nr. 3.

14. Anchetele constau în examinări vizuale ale plantelor-gazdă, eșantionarea plantelor-gazdă simptomatice și, după caz, a plantelor-gazdă asimptomatice aflate în apropierea plantelor-gazdă simptomatice, precum și a solului. Sistemul radicular al plantelor eșantionate se verifică pentru depistarea prezenței galelor determinate de organismul dăunător specificat.

15. Eșantioanele de sol se prelevă în apropierea plantelor-gazdă simptomatice. Se prelevă eșantioane de sol la o adâncime de 20-25 cm. Pe terenurile aflate sub supraveghere, eșantioanele de sol se prelevă dintr-un dreptunghi care să acopere întregul teren, iar distanța de prelevare trebuie să nu depășească 20 m lungime și 5 m lățime. Dimensiunea eșantionului este de 500 ml până la o suprafață totală de 1 ha.

Secţiunea a 6-a

Circulația plantelor specificate, a solului, a semințelor specificate și a obiectelor specificate

16. Se interzice circulația plantelor specificate în afara zonelor demarcate.

17. Se interzice circulația pe teritoriul zonelor demarcate sau în afara acestora a solului în care au fost cultivate plante specificate în ultimii trei ani.

18. Circulația semințelor specificate pe teritoriul zonelor demarcate sau în afara acestora este permisă numai în cazul în care semințele sunt lipsite de sol și de resturi vegetale.

19. Circulația obiectelor specificate în afara zonelor demarcate este permisă numai în cazul în care ele sunt curățate și constatate ca fiind lipsite de sol.

Secţiunea a 7-a

Introducerea pe teritoriul Republicii Moldova a plantelor specificate și a semințelor specificate

20. Plantele specificate și semințele specificate pot fi introduse în Republica Moldova numai dacă autoritatea competentă sau operatorii profesioniști aflați sub supravegherea oficială a autorității competente îndeplinesc cumulativ următoarele cerințe:

20.1. plantele specificate care au fost produse într-un loc indemn de organismul dăunător sau într-un teren de producție indemn de organismul dăunător sunt inspectate oficial la locul sau pe terenul de producție respectiv, la momentul cel mai potrivit pentru detectarea simptomelor de infecție în timpul ultimului ciclu complet de vegetație, înainte de export, și sunt declarate indemne de organismul dăunător specificat;

20.2. au fost efectuate inspecții oficiale la momentul cel mai potrivit pentru depistarea simptomelor de infecție în timpul ultimului ciclu complet de vegetație înainte de export, într-o zonă cu o lățime de cel puțin 100 m și care înconjoară locul sau terenul de producție menționat la subpct. 20.1;

20.3. toate plantele specificate din zona care înconjoară locul indemn de organismul dăunător sau terenul de producție indemn de organismul dăunător care au prezentat simptome de infecție în timpul inspecțiilor respective au fost distruse imediat;

20.4. plantele specificate sunt însoțite de un certificat fitosanitar care include, în conformitate cu art. 71 alin. (2) din Legea nr. 422/2023, la rubrica „Declarație suplimentară”, una dintre următoarele declarații:

20.4.1. „Organizația națională pentru protecția plantelor de origine a plantelor specificate a recunoscut această țară ca fiind indemnă de organismul dăunător specificat, în conformitate cu standardele internaționale pentru măsuri fitosanitare.”;

20.4.2. „Plantele specificate provin dintr-o zonă indemnă de organismul dăunător, stabilită în ceea ce privește organismul dăunător specificat de organizația națională pentru protecția plantelor din altă țară în care se situează zona în cauză, în conformitate cu standardele internaționale pentru măsuri fitosanitare. Numele zonei indemne de organismul dăunător se include în certificatul fitosanitar la rubrica «Locul de origine».”;

20.4.3. „Plantele specificate au fost produse într-un loc indemn de organismul dăunător sau într-un teren de producție indemn de organismul dăunător, stabilit în ceea ce privește organismul dăunător specificat de organizația națională pentru protecția plantelor din țara în cauză, în conformitate cu standardele internaționale relevante pentru măsuri fitosanitare (Cerințe pentru stabilirea locurilor indemne de organisme dăunătoare și a siturilor de producție indemne de organisme dăunătoare. ISPM nr. 10 (1999), Roma, IPPC, FAO 2016)”;

20.5. certificatul fitosanitar care însoțește semințele specificate include, la rubrica „Declarație suplimentară”, informația că semințele sunt lipsite de sol și de resturi vegetale.

21. Plantele specificate importate în Republica Moldova care, la inspecția vizuală, prezintă simptome de infestare cu organismul dăunător specificat sunt supuse eșantionării și testării de către autoritatea competentă pentru a identifica prezența organismului dăunător respectiv, conform art. 22 alin. (4) din Legea nr. 422/2023.

anexa nr.1

anexa nr.2

anexa nr.3

[Anexa nr.21 introdusă prin HG347 din 11.06.25, MO397-400/25.07.25 art.470; în vigoare 25.08.25]

Anexa nr. 22 la Hotărârea Guvernului nr. 558/2011

REGULAMENT de stabilire a măsurilor de prevenire a introducerii și a răspândirii în Republica Moldova a Fusarium circinatum Nirenberg & O’Donnell (denumită anterior Gibberella circinata)

Prezentul Regulament transpune Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/2032 a Comisiei din 26 noiembrie 2019 de stabilire a măsurilor de prevenire a introducerii și a răspândirii în Uniune a Fusarium circinatum Nirenberg & O’Donnell (denumită anterior Gibberella circinata) și de abrogare a Deciziei 2007/433/CE, CELEX: 32019D2032, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 313 din 4 decembrie 2019.

Secţiunea 1

Dispoziții generale

1. Prezentul Regulament stabilește măsurile de prevenire a introducerii și a răspândirii în Republica Moldova a Fusarium circinatum Nirenberg & O’Donnell.

2. În sensul prezentului Regulament se aplică următoarele noțiuni:

2.1. organism specificat – Fusarium circinatum Nirenberg & O’Donnell 1998;

2.2. plante specificate – plante care aparțin genului Pinus L. și speciilor Pseudotsuga menziesii (Mirbel) Franco;

2.3. loc de producție – orice sediu sau lot de câmpuri exploatate ca o singură unitate de producție ori agricolă sau o suprafață forestieră desemnată pentru producerea sau recoltarea de semințe ale plantelor specificate;

2.4. material de ambalaj din lemn – material de ambalaj din lemn sub formă de casete, de cutii, de lăzi, de bidoane și de alte ambalaje similare, de paleți, de boxpaleți și de alte platforme de încărcare, de suporturi de paleți, de dunaje, indiferent dacă sunt sau nu în uz efectiv în transportul de obiecte de orice natură, cu excepția lemnului brut cu o grosime de 6 mm sau mai mică, a lemnului prelucrat obținut cu ajutorul cleiului, al căldurii și al presiunii sau cu ajutorul unei combinații a acestor metode, precum și a dunajului de susținere a transporturilor de lemn, care este fabricat din lemn de același tip și de aceeași calitate ca și lemnul transportat și care îndeplinește aceleași cerințe fitosanitare ale Republicii Moldova cu cele îndeplinite de lemnul transportat.

Secţiunea a 2-a

Acțiuni ce trebuie desfășurate în caz de depistare a organismului specificat sau de suspectare a prezenței acestuia

3. Orice persoană care suspectează prezența organismului specificat sau care are cunoștință de aceasta informează imediat autoritatea competentă și îi furnizează toate informațiile cu privire la prezența sau la prezența suspectată a organismului specificat.

4. Autoritatea competentă înregistrează imediat aceste informații în mod oficial.

5. În cazul în care autoritatea competentă a fost informată cu privire la prezența sau la suspiciunea prezenței organismului specificat, se vor întreprinde toate măsurile necesare pentru a confirma prezența sau suspiciunea prezenței respective.

6. Autoritatea competentă asigură faptul că orice persoană care are sub control plante, produse vegetale sau lemn din speciile de plante specificate sau lemn de conifere (Pinales) care ar putea fi infectate cu organismul specificat este informată imediat cu privire la prezența sau la suspiciunea prezenței organismului specificat, precum și la măsurile care trebuie întreprinse.

Secţiunea a 3-a

Anchetele ce vizează prezența organismului specificat

7. Autoritatea competentă efectuează anchete anuale în vederea depistării prezenței organismului specificat. Nu este nevoie ca aceste anchete să fie efectuate în cazul în care se concluzionează fără echivoc că organismul specificat nu se poate instala sau răspândi pe teritoriul țării, având în vedere condițiile sale ecoclimatice sau absența speciilor-gazdă.

8. Aceste anchete îndeplinesc următoarele condiții:

8.1. se efectuează de către organismul oficial responsabil sau sub supravegherea oficială a organismului oficial responsabil;

8.2. constau în examinări vizuale și, în cazul oricărei suspiciuni de infecție cu organismul specificat, în prelevări de eșantioane și în efectuarea de teste;

8.3. se bazează pe principii tehnice și științifice și sunt efectuate pe parcursul anului din punctul de vedere al posibilității de a depista organismul specificat prin inspecție vizuală, prin prelevare de eșantioane și prin testare.

Secţiunea a 4-a

Stabilirea zonelor demarcate

9. În cazul în care prezența organismului specificat este confirmată, autoritatea competentă demarchează de îndată o zonă în conformitate cu pct. 10.

10. Zona demarcată cuprinde:

10.1. o zonă infestată în care prezența organismului specificat a fost confirmată și care include toate plantele cunoscute ca fiind infectate sau care prezintă semne ori simptome care indică o posibilă infectare sau care ar fi putut fi ori ar putea să fie contaminate sau infectate cu organismul specificat;

10.2. o zonă-tampon care înconjoară zona infestată, cu o lățime de cel puțin 1 km în jurul ei.

În cazul în care mai multe zone-tampon se suprapun sau sunt apropiate din punct de vedere geografic, se stabilește o zonă demarcată mai mare care să includă zonele demarcate și zonele situate între ele.

Delimitarea exactă a zonei infestate și a zonei-tampon se bazează pe principii științifice, pe biologia organismului specificat, pe nivelul de infestare și pe distribuția plantelor specificate în zona în cauză.

11. Dacă prezența organismului specificat este confirmată în zona-tampon, delimitarea zonei infestate și a zonei-tampon se revizuiește imediat și se modifică în mod corespunzător.

12. În cazul în care, pe baza anchetelor menționate la pct. 7, organismul specificat nu este depistat într-o zonă demarcată timp de doi ani consecutivi, demarcarea poate fi anulată. În astfel de cazuri, autoritatea competentă informează, după caz, alte țări cu privire la anularea demarcării.

13. Autoritatea competentă adaptează zona demarcată în mod corespunzător în cazul în care acest lucru este justificat de evoluția riscului fitosanitar respectiv, astfel cum este descris la pct. 10-12. Autoritatea competentă comunică adaptarea respectivă și altor state, la solicitare, conform acordurilor bilaterale.

14. Prin derogare de la pct. 9, autoritatea competentă poate decide să nu stabilească o zonă demarcată în cazul în care există dovezi că prezența organismului specificat este izolată și că acesta nu s-a instalat în zonă, precum și că răspândirea organismului specificat nu este posibilă având în vedere condițiile în care au fost cultivate sau depozitate plantele specificate, precum și lemnul, scoarța izolată sau materialele de ambalaj din lemn din speciile de plante specificate sau de conifere.

15. În cazul menționat la pct. 14, autoritatea competentă:

15.1. întreprinde măsuri imediate pentru a asigura eradicarea rapidă a organismului specificat și a exclude posibilitatea răspândirii acestuia, precum și distrugerea oricărui material infectat;

15.2. efectuează anchete periodice și adecvate timp de cel puțin doi ani pentru a stabili dacă au fost infectate și alte plante decât cele pe care organismul specificat a fost depistat prima oară. Aceste anchete se efectuează într-o zonă cu o lățime de cel puțin 1 km în jurul zonei infestate;

15.3. întreprinde orice altă măsură care poate contribui la eradicarea organismului specificat, ținând cont de Standardul internațional pentru măsuri fitosanitare (ISPM) nr. 9 (Ghid pentru programele de eradicare a dăunătorilor. ISPM Nr. 9 (1998), Roma, IPPC, FAO 1998) și aplicând o abordare integrată în conformitate cu principiile stabilite în ISPM nr. 14 (Utilizarea măsurilor integrate într-o abordare sistemică pentru managementul riscului dăunătorilor. ISPM Nr. 14 (2002), Roma, IPPC, FAO 2017);

15.4. notifică, după caz, celorlalte țări justificarea deciziei de a nu stabili o zonă demarcată, precum și rezultatele anchetelor menționate la subpct. 15.2 de îndată ce sunt disponibile.

Secţiunea a 5-a

Măsurile de eradicare în zona demarcată

16. Autoritatea competentă aplică următoarele măsuri în zona demarcată:

16.1. eliminarea imediată a plantelor cunoscute ca fiind infectate cu organismul specificat și a plantelor care prezintă simptome care indică o infecție posibilă cu acesta sau despre care se suspectează că sunt infectate cu organismul respectiv;

16.2. eliminarea plantelor specificate pe o rază de 100 m în jurul plantelor infestate;

16.3. orice altă măsură care poate contribui la eradicarea completă a organismului specificat, ținând cont de ISPM nr. 9 și aplicând o abordare integrată în conformitate cu principiile stabilite în ISPM nr. 14;

În sensul subpct. 16.1 și 16.2, eliminarea include distrugerea plantelor, îndepărtarea și eliminarea în condiții de siguranță a rădăcinilor, respectând o distanță de cel puțin 50 cm față de colet, precum și a resturilor de scoarță.

17. Prin derogare de la pct. 16, nu este necesar să fie eliminate plantele specificate de la care s-au prelevat eșantioane și care au fost testate în sensul pct. 7 și 8 și confirmate ca nefiind infectate cu organismul specificat.

18. Autoritatea competentă efectuează investigațiile corespunzătoare pentru a identifica originea infecției. Aceasta stabilește traseul plantelor specificate, precum și al lemnului și al scoarței izolate care provin de la plantele specificate sau de la conifere (Pinales) și care sunt asociate cu cazul de infecție respectiv, inclusiv al celor care au circulat înainte să fie stabilită zona demarcată. Rezultatele unor astfel de investigații se comunică și altor state, la solicitare, conform acordurilor bilaterale, precum și țărilor în care au circulat plantele.

Secţiunea a 6-a

Circulația plantelor specificate

19. Plantele specificate destinate plantării pot circula pe teritoriul țării numai dacă acestea sunt însoțite de un pașaport fitosanitar.

20. Pașaportul fitosanitar se eliberează pentru plantele specificate destinate plantării dacă este îndeplinită una dintre următoarele condiții:

20.1. plantele au fost crescute în întreaga lor viață sau de la introducerea lor în țară într-un loc de producție aflat în afara unei zone demarcate;

20.2. plantele provin dintr-un loc de producție, inclusiv din vecinătatea acestuia cu o rază de cel puțin 1 km în jurul lui, în care, pe parcursul inspecțiilor anuale oficiale efectuate timp de doi ani înainte ca plantele să circule, nu s-a observat niciun simptom asociat cu organismul specificat, iar plantele au fost testate anterior circulației pe baza unui eșantion reprezentativ pentru fiecare lot, constatându-se că organismul specificat este absent.

21. Plantele specificate, altele decât cele destinate plantării, pot circula dintr-o zonă infestată într-o zonă-tampon și dintr-o zonă demarcată spre restul teritoriului țării numai dacă sunt însoțite de un pașaport fitosanitar.

21.1. Pașaportul fitosanitar se eliberează numai dacă plantele provin dintr-un loc de producție, inclusiv din vecinătatea acestuia cu o rază de cel puțin 1 km în jurul lui, în care, pe parcursul inspecțiilor anuale oficiale efectuate timp de doi ani înainte ca plantele să circule, nu s-a observat niciun simptom asociat cu organismul specificat, iar plantele au fost testate anterior circulației pe baza unui eșantion reprezentativ pentru fiecare lot, constatându-se că organismul specificat este absent.

22. Prin derogare de la pct. 19, orice persoană care acționează în scopuri care nu se încadrează în activitatea sa comercială, în activitatea sa profesională sau în ocupația sa și care achiziționează plante specificate destinate plantării pentru uz personal, nu are nevoie de un pașaport fitosanitar pentru circulația acestora.

23. Totuși, derogarea de la pct. 22 nu se aplică circulației dintr-o zonă infestată într-o zonă-tampon și dintr-o zonă demarcată spre restul teritoriului țării.

Secţiunea a 7-a

Circulația anumitor tipuri de lemn și de scoarță izolată în exteriorul zonelor demarcate

24. Următoarele materiale pot circula dintr-o zonă infestată într-o zonă-tampon și dintr-o zonă demarcată înspre restul teritoriului țării numai dacă sunt însoțite de un pașaport fitosanitar:

24.1. lemnul provenit de la plantele specificate, cu excepția materialelor de ambalaj din lemn;

24.2. lemnul de conifere (Pinales) sub formă de așchii, de particule, de rumeguș, de șpanuri, de deșeuri forestiere și de resturi obținute integral sau parțial de la aceste conifere;

24.3. scoarța izolată provenită de la conifere (Pinales).

25. Pașaportul fitosanitar se eliberează doar în cazul în care materialul respectiv a fost supus unui tratament termic adecvat pentru a atinge o temperatură minimă de 56°C timp de cel puțin 30 de minute fără întrerupere în întreaga masă lemnoasă.

26. Lemnul care urmează să fie tratat în conformitate cu pct. 24 poate circula în exteriorul zonei demarcate numai în următoarele condiții:

26.1. în zona demarcată nu există disponibilă nicio unitate adecvată de tratare;

26.2. tratamentul este efectuat în cea mai apropiată unitate de tratare din afara zonei demarcate care are capacitatea de a realiza un astfel de tratament;

26.3. transportul este realizat sub controlul autorității competente și în vehicule închise care asigură prevenirea dispersării lemnului și a răspândirii organismului specificat.

Secţiunea a 8-a

Circulația materialelor de ambalaj din lemn în exteriorul zonelor demarcate

27. Lemnul de conifere sub formă de materiale de ambalaj din lemn poate circula dintr-o zonă infestată într-o zonă-tampon și dintr-o zonă demarcată spre restul teritoriului țării numai dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

27.1. constă în lemn decojit, astfel cum este specificat în Standardul internațional pentru măsuri fitosanitare (ISPM) nr. 15;

27.2. este supus unuia dintre tratamentele aprobate, astfel cum este specificat în anexa I la ISPM nr. 15;

27.3. se vor întreprinde măsuri fitosanitare conform principiilor de gestionare a riscurilor de dăunători conform anexei nr. 2 din Legea nr. 422/2023 privind măsurile de protecție împotriva organismelor dăunătoare plantelor (în continuare – Legea nr. 422/2023).

Secţiunea a 9-a

Introducerea în Republica Moldova a plantelor specificate

28. Plantele specificate pot fi importate pe teritoriul Republicii Moldova numai dacă sunt însoțite de certificatul la care se face referire la art. 76 din Legea nr. 422/2023, care cuprinde următoarele mențiuni la rubrica „Declarație suplimentară”:

28.1. au fost crescute întreaga lor viață într-o țară în care organismul specificat este absent;

28.2. au fost crescute întreaga lor viață într-o zonă indemnă de organismul specificat, stabilită de către autoritatea națională fitosanitară, în conformitate cu standardele internaționale pentru măsuri fitosanitare;

28.3. provin dintr-un loc de producție, inclusiv de pe o rază de cel puțin 1 km în jurul acestuia, în care, pe parcursul inspecțiilor oficiale efectuate timp de doi ani înainte ca plantele să fie deplasate, nu s-a observat niciun simptom asociat cu organismul specificat, iar plantele au fost eșantionate și testate imediat înaintea exportării acestora, pe baza unui eșantion reprezentativ pentru fiecare lot, iar rezultatele acestor teste arată că organismul specificat este absent.

Secţiunea a 10-a

Introducerea în Republica Moldova a anumitor tipuri de lemn și de scoarță izolată

29. Lemnul provenit de la plantele specificate, sub altă formă decât cele de așchii, de particule, de rumeguș, de șpanuri, de deșeuri forestiere și de resturi, precum și scoarța izolată obținută integral sau parțial de la respectivele plante, sub altă formă decât cea de material de ambalaj din lemn, care provin din alte țări pot fi introduse pe teritoriul Republicii Moldova numai dacă sunt însoțite de certificatul la care se face referire la art. 76 din Legea nr. 422/2023.

30. Certificatul fitosanitar cuprinde una dintre următoarele mențiuni la rubrica „Declarație suplimentară”:

30.1. lemnul sau scoarța izolată provine dintr-o țară indemnă de organismul specificat, stabilită de către autoritatea națională fitosanitară în conformitate cu standardele internaționale pentru măsuri fitosanitare;

30.2. lemnul sau scoarța izolată provine dintr-o zonă indemnă de organismul specificat, stabilită de către autoritatea națională fitosanitară în conformitate cu standardele internaționale pentru măsuri fitosanitare;

30.3. lemnul sau scoarța izolată a fost supus(ă) unui tratament termic adecvat pentru a se atinge o temperatură minimă de 56°C timp de cel puțin 30 de minute fără întrerupere în întreaga masă lemnoasă; tratamentul termic se evidențiază prin aplicarea marcajului „HT” pe lemn sau pe orice ambalaj, în conformitate cu practicile în vigoare, precum și pe certificat.

31. Lemnul de conifere (Pinales), sub altă formă decât cea de așchii, de particule, de rumeguș, de șpanuri, de deșeuri forestiere și de resturi, precum și scoarța izolată obținută integral sau parțial de la aceste conifere cu proveniență din import pot fi introduse pe teritoriul Republicii Moldova numai dacă sunt însoțite de certificatul la care se face referire la art. 76 din Legea nr.422/2023.

32. Certificatul fitosanitar cuprinde una dintre următoarele mențiuni la rubrica „Declarație suplimentară”:

32.1. lemnul sau scoarța izolată provine dintr-o țară indemnă de organismul specificat, stabilită de către autoritatea națională fitosanitară în conformitate cu standardele internaționale pentru măsuri fitosanitare;

32.2. lemnul sau scoarța izolată provine dintr-o zonă indemnă de organismul specificat, stabilită de către autoritatea națională fitosanitară în conformitate cu standardele internaționale pentru măsuri fitosanitare;

32.3. lemnul sau scoarța izolată a fost supus(ă) unui tratament termic adecvat pentru a se atinge o temperatură minimă de 56°C timp de cel puțin 30 de minute fără întrerupere în întreaga masă lemnoasă; tratamentul termic se evidențiază prin aplicarea marcajului „HT” pe lemn sau pe orice ambalaj, în conformitate cu practicile în vigoare.

Secţiunea a 11-a

Controalele oficiale la introducerea în Republica Moldova a plantelor specificate, precum și a anumitor tipuri de lemn și de scoarță izolată cu proveniență din import

33. Toate transporturile de plante specificate, de lemn provenit de la plantele specificate, sub altă formă decât cea de materiale de ambalaj din lemn, precum și cele de lemn de conifere (Pinales) sub formă de așchii, de particule, de rumeguș, de șpanuri, de deșeuri forestiere și de resturi, obținute integral sau parțial de la aceste conifere, care sunt introduse în Republica Moldova din altă țară despre care se cunoaște că organismul specificat este prezent, se supun controalelor fitosanitare la punctul de intrare în Republica Moldova sau la locul de destinație, stabilite în conformitate cu pct.19 subpct.3) din Regulamentul privind modul de trecere a frontierei de stat a mărfurilor supuse controlului de către Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 938/2018.

34. Controalele oficiale menționate la pct. 33 includ o inspecție vizuală, precum și, după caz, eșantionarea și testarea lotului de plante, de produse vegetale sau de alte obiecte pentru a confirma absența organismului specificat.

[Anexa nr.22 introdusă prin HG347 din 11.06.25, MO397-400/25.07.25 art.470; în vigoare 25.08.25]

Anexa nr. 23 la Hotărârea Guvernului nr. 558/2011

REGULAMENT de stabilire a măsurilor de prevenire a stabilirii și a răspândirii pe teritoriul Republicii Moldova și de eradicare a Pomacea (Perry)

Prezentul Regulament transpune Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/2013 al Comisiei din 23 iulie 2024 privind măsurile de prevenire a stabilirii și răspândirii pe teritoriul Uniunii și de eradicare a Pomacea (Perry) și de abrogare a Deciziei de punere în aplicare 2012/697/UE, CELEX: 32024R2013, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L din 26 iulie 2024.

Secţiunea 1

Dispoziții generale

1. Prezentul Regulament stabilește măsurile de prevenire a stabilirii și răspândirii pe teritoriul Republicii Moldova a Pomacea (Perry) și măsurile de eradicare a acestuia.

2. În sensul prezentului Regulament se aplică următoarele noțiuni:

2.1. organism dăunător specificat – toate etapele vieții genului Pomacea (Perry);

2.2. plante specificate – plante destinate plantării, altele decât semințele, care pot crește numai în apă dulce sau în sol saturat permanent cu apă dulce;

2.3. fișă de supraveghere fitosanitară – Fișă de supraveghere fitosanitară a Pomacea spp., întocmită de către autoritatea competentă;

2.4. unitate de inspecție – plante, părți de plante, mărfuri, materiale, vectorii pentru organismul dăunător care au fost analizați pentru identificarea și depistarea organismelor dăunătoare;

2.5. unitate epidemiologică – zonă omogenă unde interacțiunile dintre organismul dăunător, plantele-gazdă și factorii și condițiile abiotice și biotice ar determina aceeași situație epidemiologică dacă organismul dăunător ar fi prezent;

2.6. eficacitatea eșantionării – probabilitatea de a selecta părți infectate dintr-o plantă infectată;

2.7. sensibilitatea metodei – probabilitatea ca o metodă să depisteze corect prezența organismului dăunător.

Secţiunea a 2-a

Efectuarea anchetelor pe teritoriul Republicii Moldova

3. Autoritatea competentă efectuează anchete anuale bazate pe riscuri pentru a depista prezența organismului dăunător specificat în afara zonelor demarcate menționate la pct. 5-9, în zonele de pe teritoriul Republicii Moldova în care prezența organismului dăunător specificat nu este cunoscută, dar unde acesta s-ar putea instala, ținând cont de informațiile menționate în fișa de supraveghere fitosanitară.

4. Anchetele constau în examinări vizuale, în momentele cele mai adecvate, pentru a depista organismul dăunător specificat, pe terenurile plantelor specificate și în zonele umede naturale sau artificiale, cum ar fi râuri, lacuri, iazuri, canale de irigare.

Secţiunea a 3-a

Stabilirea zonelor demarcate

5. În cazul în care prezența organismului dăunător specificat este confirmată oficial, autoritatea competentă stabilește, fără întârziere, o zonă demarcată care cuprinde:

5.1. o zonă infestată, inclusiv cel puțin zona situată pe o rază de 10 m în jurul locului în care s-a constatat prezența organismului dăunător specificat sau, în cazul în care organismul dăunător specificat este depistat pe un teren cultivat, întregul teren; și

5.2. o zonă-tampon cu lățimea de cel puțin 500 m în jurul zonei infestate.

6. Zona-tampon include numai cursurile de apă și zonele saturate cu apă dulce. În cazul în care zona infestată include o parte a unui curs de apă, zona-tampon include acest curs de apă pe o lungime de cel puțin 1 000 m în aval și 500 m în amonte de locul în care a fost depistat organismul dăunător specificat.

7. În cazurile în care zonele-tampon din diferite zone delimitate se suprapun, se stabilește o nouă zonă demarcată, inclusiv zona acoperită de zonele infestate și de zonele-tampon, pentru a se asigura o delimitare clară a zonei delimitate.

8. În cazul în care se constată prezența organismului dăunător specificat în zona-tampon, delimitarea zonei infestate și a zonei-tampon se modifică în consecință.

9. În zonele demarcate, autoritatea competentă sensibilizează publicul cu privire la amenințarea reprezentată de organismul dăunător specificat și la măsurile adoptate pentru a preveni răspândirea sa în continuare în afara zonelor respective. Autoritatea competentă se asigură că publicul larg și operatorii profesioniști cunosc delimitarea zonelor demarcate.

10. Prin derogare de la pct. 5, autoritatea competentă poate alege să nu desemneze o zonă demarcată dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

10.1. organismul dăunător specificat a fost depistat în una dintre următoarele situații:

10.1.1. un corp de apă izolat (de exemplu, iaz, lac);

10.1.2. un teren de producție care este izolat fizic de corpurile de apă înconjurătoare;

10.1.3. un corp de apă natural în care, din cauza temperaturilor scăzute, organismul dăunător specificat nu se poate stabili;

10.2. există dovezi că organismul dăunător specificat nu a scăpat din locul în care a fost depistat;

10.3. există dovezi că este o prezență izolată care nu este de așteptat să ducă la instalarea organismului dăunător specificat;

10.4. nu există nicio conexiune de apă care să permită răspândirea naturală a organismului dăunător specificat între locul depistării și mediul natural în cazurile descrise la subpct. 10.1.1 și 10.1.2;

10.5. în cazul în care există un sistem de eliminare în corpul de apă, sistemul respectiv a fost curățat pentru a se asigura absența organismului dăunător specificat.

11. În cazul în care se aplică derogarea prevăzută la pct. 10, autoritatea competentă:

11.1. va întreprinde măsuri pentru a asigura eradicarea rapidă a organismului dăunător specificat și pentru a exclude posibilitatea răspândirii acestuia;

11.2. identifică originea infestării și investighează, în măsura posibilităților, căile asociate prezenței organismului dăunător specificat;

11.3. sensibilizează publicul cu privire la amenințarea reprezentată de organismul dăunător specificat; și

11.4. efectuează examinări vizuale în locul în care a fost depistat organismul dăunător specificat și în împrejurimile acestuia, timp de cel puțindoi ani după depistare, pentru a asigura absența organismului dăunător specificat în cazurile descrise la subpct. 10.1.1 și 10.1.2.

Secţiunea a 4-a

Măsuri de eradicare și anchete anuale în zonele demarcate

12. Măsurile de eradicare includ următoarele:

12.1. îndepărtarea și distrugerea organismului dăunător specificat;

12.2. monitorizarea intensă pentru depistarea prezenței organismului dăunător specificat prin inspecții bianuale, în special în zona-tampon;

12.3. un protocol de igienă pentru toate utilajele utilizate pentru agricultură și acvacultură, care pot intra în contact cu organismul dăunător specificat și care pot să îl răspândească;

12.4. un protocol de igienă pentru toate echipamentele destinate activităților nautice și ambarcațiunilor, inclusiv plasele de pescuit, care rămân fixe în zona delimitată;

12.5. o combinație de tratamente împotriva organismului dăunător specificat și gestionarea apei, inclusiv secarea parcelelor, a lacurilor artificiale, a iazurilor și a canalelor de irigare, în zonele în care acest lucru este aplicabil.

13. În zonele demarcate, autoritatea competentă efectuează anchete anuale, astfel cum se menționează la art. 19 alin. (1) din Legea nr. 422/2023 privind măsurile de protecție împotriva organismelor dăunătoare plantelor, pentru a depista prezența organismului dăunător specificat, ținând cont de informațiile menționate în fișa de supraveghere fitosanitară.

14. Anchetele respective constau în:

14.1. examinări vizuale, în momentele cele mai adecvate, pentru a depista organismul dăunător specificat, pe terenurile plantelor specificate și în zonele umede naturale sau artificiale, cum ar fi râuri, lacuri, iazuri, canale de irigare; și

14.2. eșantionarea și testarea, în cazul depistărilor sau al suspiciunii cu privire la depistarea organismului dăunător specificat.

15. Demarcarea menționată la pct. 5-9 poate fi anulată dacă, pe baza anchetelor menționate la pct. 13-14, organismul dăunător specificat nu a fost depistat în zona demarcată timp de cel puțin patru ani consecutivi.

16. Până la data de 30 aprilie a fiecărui an, autoritatea competentă transmite, după caz, statelor vecine rezultatele anchetelor efectuate în anul calendaristic precedent, în conformitate cu:

16.1. pct. 3 și 4, în afara zonelor demarcate, în cursul anului calendaristic precedent, utilizând modelele prevăzute în anexa nr. 1 la Regulamentul privind formatul rapoartelor și instrucțiunile privind modul de completare a acestora pentru rapoartele anuale privind rezultatele anchetelor și formatul programelor multianuale de anchetă, aprobat prin Ordinul ministrului agriculturii și industriei alimentare nr. 140/2024 cu privire la anchetele pentru organismele dăunătoare de carantină și organismele dăunătoare prioritare;

16.2. pct. 13 și 14, în zonele demarcate, în cursul anului calendaristic precedent, utilizând unul dintre modelele prevăzute în anexă.

anexa

[Anexa nr.23 introdusă prin HG347 din 11.06.25, MO397-400/25.07.25 art.470; în vigoare 25.08.25]

Anexa nr. 24 la Hotărârea Guvernului nr. 558/2011

REGULAMENT de stabilire a cerințelor fitosanitare la introducerea în Republica Moldova a lemnului tăiat decojit de Quercus L. provenind din Statele Unite ale Americii

Prezentul Regulament transpune Decizia de punere în aplicare a Comisiei 2013/780 din 18 decembrie 2013 de prevedere a unei derogări de la articolul 13 alineatul (1) punctul (ii) din Directiva 2000/29/CE a Consiliului în ceea ce privește lemnul tăiat decojit de Quercus L., Platanus L. și Acer saccharum Marsh. provenind din Statele Unite ale Americii, CELEX: 32013D0780, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 346 din 20 decembrie 2013, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/2004 a Comisiei din 14 noiembrie 2016.

1. Prezentul Regulament stabilește cerințele fitosanitare la introducerea în Republica Moldova a lemnului tăiat decojit de Quercus L. provenind din Statele Unite ale Americii.

2. Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (în continuare – autoritate competentă) permite introducerea pe teritoriul Republicii Moldova a lemnului tăiat decojit de Quercus L. provenind din Statele Unite ale Americii care se încadrează în clasificarea la unul dintre codurile din Nomenclatura combinată a mărfurilor, aprobată prin Legea nr. 172/2014, fără a fi însoțit de un certificat fitosanitar, cu condiția că lemnul importat îndeplinește condițiile stabilite în anexă.

3. Autoritatea competentă informează Comisia Uniunii Europene, la cerere, în cazul în care s-a făcut uz de derogarea prevăzută la pct. 2.

În cazul în care s-a făcut uz de derogare, autoritatea competentă, înainte de data de 15 iulie a fiecărui an, generează un raport referitor la numărul de transporturi importate în anul anterior în temeiul pct. 2, precum și un raport detaliat al tuturor cazurilor de interceptare după cum se menționează la pct. 4.

4. Autoritatea competentă informează, la solicitare, alte țări sau grupuri de țări, în termen de cel mult două zile lucrătoare de la data interceptării fiecărui transport care este introdus pe teritoriul Republicii Moldova în temeiul pct. 2 și care nu este în conformitate cu condițiile stabilite în anexă.

5. Autoritatea competentă solicită autorității naţionale pentru protecţia plantelor din ţara de origine să îi furnizeze informațiile tehnice necesare care să îi permită autorității competente să evalueze funcționarea Programului de certificare a uscării în cuptor a lemnului tăiat de esență tare pentru construcții.

anexa

[Anexa nr.24 introdusă prin HG347 din 11.06.25, MO397-400/25.07.25 art.470; în vigoare 25.08.25]

Anexa nr. 25 la Hotărârea Guvernului nr. 558/2011

REGULAMENT de stabilire a măsurilor de prevenire a introducerii și a răspândirii în Republica Moldova a Anoplophora glabripennis (Motschulsky)

Prezentul Regulament transpune Decizia de punere în aplicare (UE) 2015/893 a Comisiei din 9 iunie 2015 privind măsurile pentru prevenirea introducerii și răspândirii în Uniune a Anoplophora glabripennis (Motschulsky), CELEX: 32015D0893, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 146 din 11 iunie 2015.

Secţiunea 1

Dispoziții generale

1. Prezentul Regulament stabilește măsurile de prevenire a introducerii și răspândirii în Republica Moldova a Anoplophora glabripennis (Motschulsky), precum și a eradicării sau izolării acesteia, în cazul în care se constată prezența acesteia pe teritoriul țării.

2. În sensul prezentului Regulament se aplică următoarele noțiuni:

2.1. plante specificate – plante destinate plantării, cu diametrul tulpinii de minimum 1 cm în zona cea mai dezvoltată a tulpinii, cu excepția semințelor, din speciile Acer spp., Aesculus spp., Alnus spp., Betula spp., Carpinus spp., Cercidiphyllum spp., Corylus spp., Fagus spp., Fraxinus spp., Koelreuteria spp., Platanus spp., Populus spp., Salix spp., Tilia spp. și Ulmus spp.;

2.2. lemn specificat – lemn obținut integral sau parțial din plante specificate, care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:

2.2.1. este lemn în sensul noțiunii „produse vegetale” definită la art. 2 din Legea nr. 422/2023 privind măsurile de protecție împotriva organismelor dăunătoare plantelor, cu excepția materialului de ambalaj din lemn, inclusiv lemn care nu și-a păstrat suprafața rotundă naturală; și

2.2.2. astfel cum este enumerat în Legea nr. 172/2014 privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor:

Cod NCDescriere
4401 12 000Lemn de foc, altul decât de conifere, sub formă de trunchiuri, butuci, vreascuri, ramuri sau sub forme similare
4401 22Lemn din alte specii de arbori decât coniferele, sub formă de așchii sau particule
ex 4401 39 000Alte deșeuri și resturi de lemn, neaglomerate sub formă de butuci, brichete, pelete sau forme similare
4403Lemn brut, chiar cojit, curățat de ramuri sau ecarisat, tratat cu vopsea, baiț, creozot sau alți agenți de conservare
4403 94 000Lemn de fag (Fagus spp.), brut, chiar cojit, curățat de ramuri sau ecarisat
ex 4403 99 000Lemn, altul decât de conifere (altul decât fagul (Fagus spp.), plopul (Populus spp.) sau mesteacănul (Betula spp.), brut, chiar cojit, curățat de ramuri sau ecarisat
4403 97 000Lemn de plop (Populus spp.), brut, chiar cojit, curățat de ramuri sau ecarisat
4403 95Bușteni pentru cherestea din mesteacăn (Betula spp.), brut, chiar cojit, curățat de ramuri sau ecarisat
4403 96 000Lemn de mesteacăn (Betula spp.), brut, chiar cojit, curățat de ramuri sau ecarisat, cu excepția buștenilor pentru cherestea
ex 4404 20 000Lemn pentru dogărie, altul decât conifere; prăjini despicate; țăruși și pari din lemn, ascuțiți, nedespicați longitudinal; lemn simplu degroșat sau rotunjit dar nestrunjit, necurbat sau altfel prelucrat, pentru bastoane, umbrele, mânere de scule sau similare; lemn sub formă de eclise, lame, benzi și produse similare
4406Traverse din lemn pentru căi ferate sau similare
4407 92 000Lemn de fag (Fagus spp.), tăiat sau despicat longitudinal, tranșat sau derulat, chiar geluit, șlefuit sau lipit prin îmbinare cap la cap, cu o grosime de peste
6 mm
4407 93Lemn de arțar (Acer spp.), tăiat sau despicat longitudinal, tranșat sau derulat, chiar geluit, șlefuit sau lipit prin îmbinare cap la cap, cu o grosime de peste
6 mm
4407 95Lemn de frasin (Fraxinus spp.), tăiat sau despicat longitudinal, tranșat sau derulat, chiar geluit, șlefuit sau lipit prin îmbinare cap la cap, cu o grosime de peste 6 mm
ex 4407 99Lemn, altul decât de conifere (altul decât fagul (Fagus spp.), arțarul (Acer spp.), frasinul (Fraxinus spp.) sau plopul (Populus spp.), tăiat sau despicat longitudinal, tranșat sau derulat, chiar geluit, șlefuit sau lipit prin îmbinare cap la cap, cu o grosime de peste 6 mm
4407 97 100Lemn de plop (Populus spp.), tăiat sau despicat longitudinal, tranșat sau derulat, chiar geluit, șlefuit sau lipit prin îmbinare cap la cap, cu o grosime de peste 6 mm
9406 10 000Construcții prefabricate din lemn

2.3. material de ambalaj din lemn specificat – material de ambalaj obținut integral sau parțial din plante specificate;

2.4. loc de producție – orice spaţiu sau mai multe câmpuri exploatate ca o singură unitate de producție sau agricolă;

2.5. organism specificat – organismul dăunător Anoplophora glabripennis (Motschulsky);

2.6. plante-gazdă – plante care aparțin speciilor enumerate în anexa nr. 1.

Secţiunea a 2-a

Importul plantelor specificate și lemnului specificat

3. În ceea ce privește importurile originare din alte țări în care organismul specificat este cunoscut ca fiind prezent, plantele specificate pot fi introduse în Republica Moldova numai dacă îndeplinesc următoarele condiții:

3.1. sunt conforme cu cerințele specifice de import prevăzute la pct. 1 secțiunea 1 din anexa nr. 2;

3.2. la intrarea în Republica Moldova sunt verificate de către autoritatea competentă, în conformitate cu pct. 2 secțiunea 1 din anexa nr. 2, pentru depistarea prezenței organismului specificat și nu a fost depistat niciun simptom al organismului în cauză.

4. În ceea ce privește importurile originare din alte țări în care organismul specificat este cunoscut ca fiind prezent, lemnul specificat poate fi introdus în Republica Moldova numai dacă îndeplinește următoarele condiții:

4.1. respectă cerințele specifice de import prevăzute la pct. 1 și 2 secțiunea a 2-a din anexa nr. 2;

4.2. la intrarea în Republica Moldova este verificat de către autoritatea competentă în conformitate cu pct. 3 secțiunea a 2-a din anexa nr. 2 pentru depistarea prezenței organismului specificat și nu a fost depistat niciun simptom al organismului în cauză.

Secţiunea a 3-a

Circulația plantelor specificate, a lemnului specificat și a materialului de ambalaj din lemn specificat în Republica Moldova

5. Plantele specificate originare din ariile delimitate stabilite în conformitate cu pct. 13-16 pot circula în Republica Moldova numai dacă îndeplinesc condițiile prevăzute la pct. 1 secțiunea a 3-a din anexa nr. 2.

6. Plantele specificate care nu au fost crescute în ariile delimitate, dar sunt introduse în aceste arii, pot circula în Republica Moldova numai dacă îndeplinesc condițiile prevăzute la pct. 3 secțiunea a 3-a din anexa nr. 2.

7. Plantele specificate importate, în conformitate cu pct. 3, din alte țări în care organismul specificat este cunoscut ca fiind prezent, pot circula în Republica Moldova numai dacă îndeplinesc condițiile prevăzute la pct. 4 secțiunea a 3-a din anexa nr. 2.

8. Lemnul specificat originar din ariile delimitate stabilite în conformitate cu pct. 13-16 poate circula în Republica Moldova numai dacă îndeplinește condițiile prevăzute la pct. 1-5 secțiunea a 4-a din anexa nr. 2.

9. Lemnul specificat care și-a păstrat parțial sau integral suprafața rotundă care nu este originar din ariile delimitate, dar este introdus în aceste arii, poate circula în Republica Moldova numai dacă îndeplinește condițiile prevăzute în la pct. 1 și pct. 3-5 secțiunea a 4-a din anexa nr. 2.

10. Materialul de ambalaj din lemn specificat originar din ariile delimitate stabilite în conformitate cu pct. 13-16 poate circula în Republica Moldova numai dacă îndeplinește condițiile prevăzute în secțiunea a 5-a din anexa nr. 2.

Secţiunea a 4-a

Controale privind organismul specificat

11. Autoritatea competentă desfășoară controale oficiale anuale pentru determinarea prezenței organismului specificat și a dovezilor de infestare cu acest organism a plantelor-gazdă pe teritoriul țării.

12. Fără a aduce atingere art. 9 alin. (1) și (2) și art. 17 din Legea nr. 422/2023 privind măsurile de protecție împotriva organismelor dăunătoare plantelor, autoritatea competentă notifică statelor vecine, după caz, rezultatele controalelor până la data de 30 aprilie a fiecărui an.

Secţiunea a 5-a

Ariile delimitate

13. În cazul în care rezultatele controalelor menționate la pct. 11 confirmă prezența organismului specificat într-o anumită arie sau dacă există dovezi ale prezenței respectivului organism obținute prin alte mijloace, autoritatea competentă stabilește imediat o arie delimitată, alcătuită dintr-o zonă infestată și o zonă-tampon, în conformitate cu secțiunea 1 din anexa nr. 3.

14. Prin derogare de la pct. 13, autoritatea competentă poate să nu stabilească arii delimitate, în cazul în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute la pct. 1 secțiunea a 2-a din anexa nr. 3. În acest caz, autoritatea competentă întreprinde măsurile prevăzute la pct. 2 din respectiva secțiune.

15. Autoritatea competentă întreprinde, în ariile delimitate, măsurile prevăzute în secțiunea a 3-a din anexa nr. 3.

16. Autoritatea competentă stabilește calendarul pentru punerea în aplicare a măsurilor prevăzute la pct. 14 și 15.

Secţiunea a 6-a

Raportarea măsurilor

17. Până la data de 30 aprilie a fiecărui an, autoritatea competentă transmite Comisiei Europene și statelor Uniunii Europene, după caz, un raport care cuprinde o listă actualizată a tuturor ariilor delimitate stabilite în conformitate cu pct. 13-16, inclusiv informații privind descrierea și localizarea lor prin intermediul unor hărți care le delimitează, precum și măsurile pe care le-au întreprins sau intenționează să le întreprindă autoritatea competentă.

18. În cazul în care autoritatea competentă decide să nu stabilească o arie delimitată în conformitate cu pct. 14, raportul include date și elemente care justifică această decizie.

19. În cazul în care autoritatea competentă decide, în conformitate cu
pct. 3 și 4 secțiunea a 3-a din anexa nr. 3, să aplice măsuri de împiedicare a răspândirii organismului în locul măsurilor de eradicare, se informează, după caz, statele vecine cu privire la decizia respectivă, precizând motivele sale.

anexa nr.1

anexa nr.2

anexa nr.3

[Anexa nr.25 introdusă prin HG347 din 11.06.25, MO397-400/25.07.25 art.470; în vigoare 25.08.25]

Anexa nr. 26 la Hotărârea Guvernului nr. 558/2011

Măsurile de control pentru Diabrotica virgifera virgifera Le Conte în Republica Moldova

Prezentele Măsuri transpun Recomandarea Comisiei nr. 63 din 6 februarie 2014 privind măsurile pentru controlul Diabrotica virgifera virgifera Le Conte în regiuni ale Uniunii în care se confirmă prezența sa, CELEX: 32014H0063, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 38 din 7 februarie 2014.

1. Prezentele Măsuri stabilesc măsurile de control în zonele în care se confirmă prezența Diabrotica virgifera virgifera Le Conte (în continuare – Diabrotica), în Republica Moldova.

2. În sensul prezentelor măsuri se aplică următoarea noțiune:

control – reducerea densității populației de dăunători la un nivel care nu cauzează pierderi economice semnificative, pentru a asigura o producție de porumb sustenabilă din punct de vedere economic.

3. În zonele Republicii Moldova în care s-a confirmat prezența Diabrotica, producătorii agricoli trebuie să ia în considerare principiile generale ale gestionării integrate a dăunătorilor, prevăzute în anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 42/2020 pentru aprobarea Cerințelor privind utilizarea durabilă a produselor de uz fitosanitar, pentru controlul acestui dăunător.

4. Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (în continuare – autoritate competentă) trebuie să se asigure că recomandările caracteristice pentru anumite culturi sau sectoare referitoare la gestionarea integrată a dăunătorilor vizând Diabrotica, elaborate de alte instituții de cercetare, adresate fermierilor cultivatori de porumb și utilizatorilor profesioniști de produse fitosanitare, sunt în conformitate cu normele privind utilizarea corectă a produselor fitosanitare, astfel cum se menționează la art. 34 din Legea nr. 403/2023 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare și pentru modificarea unor acte normative.

5. Metodele biologice, fizice și alte metode nechimice sustenabile ar trebui preferate metodelor chimice, dacă cele dintâi asigură un control satisfăcător al dăunătorilor. Prin urmare, controlul Diabrotica de către utilizatorii profesioniști ar trebui să se realizeze sau să fie sprijinit prin intermediul următoarelor măsuri:

5.1. rotația culturilor;

5.2. utilizarea agenților de control biologic;

5.3. adaptarea datei de semănare a porumbului, pentru evitarea suprapunerii procesului de germinare a semințelor cu eclozarea larvelor;

5.4. curățarea utilajelor agricole și eliminarea plantelor spontane de porumb, precum și alte măsuri de igienă.

6. Rotația culturilor va fi prioritară, deoarece se ia în considerare eficacitatea înaltă a metodei în controlul Diabrotica și avantajele asupra mediului, precum și alte beneficii agronomice pe termen mai lung.

7. Toate măsurile prezentate la pct.5 trebuie însoțite de monitorizarea prezenței Diabrotica pentru a identifica necesitatea și momentul potrivit pentru luarea unor măsuri de protecție. Autoritatea competentă trebuie să se asigure că monitorizarea eficientă a populației de Diabrotica se realizează cu ajutorul unor metode și instrumente disponibile. Este necesară stabilirea la nivel național a unor valori-limită fundamentate științific pentru populația de Diabrotica, întrucât acestea constituie elemente esențiale ale procesului decizional vizând punerea în aplicare a oricăror măsuri de control.

8. În conformitate cu pct.44 subpct.3) din Cerințele privind utilizarea durabilă a produselor de uz fitosanitar, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 42/2020, autoritatea competentă asigură utilizatorii profesioniști de produse fitosanitare cu informații și cu instrumente pentru monitorizarea Diabrotica.

9. Autoritatea competentă asigură, astfel cum se prevede la pct. 44 subpct. 3) din Cerințele privind utilizarea durabilă a produselor de uz fitosanitar, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 42/2020, serviciile de consiliere privind gestionarea integrată a dăunătorilor, precum și furnizează recomandări privind controlul Diabrotica tuturor utilizatorilor profesioniști de produse fitosanitare. Autoritatea competentă instituie, de asemenea, măsuri pentru a-i încuraja pe utilizatorii profesioniști să pună în aplicare recomandări caracteristice pentru anumite culturi sau sectoare menționate la pct. 4.

10. Autoritatea competentă asigură accesul tuturor utilizatorilor profesioniști de produse fitosanitare la sesiuni de formare pe tema controlului sustenabil al Diabrotica. Dispozițiile din prezenta Măsură trebuie să facă parte din formarea asigurată de către autoritatea competentă în temeiul pct. 16 din Hotărârea Guvernului nr.42/2020 pentru aprobarea Cerințelor privind utilizarea durabilă a produselor de uz fitosanitar.

11. Selectarea programelor de cercetare și dezvoltare tehnologică la ameliorarea culturii de porumb se va axa pe controlul sustenabil al Diabrotica.

[Anexa nr.26 introdusă prin HG347 din 11.06.25, MO397-400/25.07.25 art.470; în vigoare 25.08.25]