pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională

DECIZIE nr. 3 din 03.06.2014 · CURTEA CONSTITUȚIONALĂ · publicat 18.07.2014 · abrogat 27.05.2025
pe legis.md
Trimiteri: 17 legate · 1 nerezolvată

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md.

Nerezolvate (1)
  • pct. 402 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act

Abrogată prin DCC1 din 27.05.25, MO261-264/29.05.25 art.66; în vigoare 27.05.25

Curtea Constituţională, statuând în componenţa:

Dl Alexandru TĂNASE, preşedinte,

Dl Aurel BĂIEŞU,

Dl Igor DOLEA,

Dl Tudor PANȚÎRU,

Dl Victor POPA,

Dl Petru RAILEAN, judecători,

cu participarea dnei Dina Musteață, grefier, și a dnei Rodica Secrieru, Secretar general,

În vederea stabilirii unor reguli de procedură specifice examinării sesizărilor depuse la Curtea Constituțională, în conformitate cu prevederile Legii nr. 317-XIII din 13 decembrie 1994 cu privire la Curtea Constituțională și Codului jurisdicției constituționale nr. 502-XIII din 16 iunie 1995,

DECIDE:

1. A aproba Regulamentul privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituțională, potrivit anexei.

2. Prezenta decizie este definitivă și intră în vigoare la data adoptării.

PREŞEDINTELE

CURŢII CONSTITUŢIONALE Alexandru TĂNASE

Nr. AG-3. Chişinău, 3 iunie 2014.

Anexă la Decizia Curții Constituționale nr. AG - 3 din 3 iunie 2014

REGULAMENTUL privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituțională I. Considerații generale

1. Prezentul Regulament stabilește regulile de procedură specifice examinării sesizărilor depuse la Curtea Constituțională (în continuare – Curtea).

2. Prevederile prezentului Regulament se aplică și se interpretează prin prisma prevederilor Legii nr.317-XIII din 13 decembrie 1994 cu privire la Curtea Constituțională și Codului jurisdicției constituționale nr. 502-XIII din 16 iunie 1995.

3. Judecătorii, judecătorii-asistenți și angajații Curții, responsabili de gestionarea și instrumentarea dosarelor, sunt obligați să păstreze confidențialitatea informației de care au luat cunoștință pe durata întregii proceduri.

II. Procedura preparatorie admisibilității sesizării

4. Sesizările, depuse la Curte de către subiecții abilitați cu acest drept, inclusiv judecătorii/completele de judecată din cadrul Curţii Supreme de Justiţie, curţilor de apel şi judecătoriilor – în cazul prezentării excepţiei de neconstituţionalitate, sunt prezentate de către Serviciul registratură, grefă și arhivă Președintelui Curții.

5. Președintele Curții, primind sesizarea, printr-o rezoluție dispune transmiterea acesteia către Secretariatul Curții spre analiză prealabilă admisibilității.

6. Secretarul general repartizează sesizarea Secției expertiză juridică și coordonează întreaga procedură de analiză a sesizării prealabilă admisibilității.

7. Sesizarea se analizează de către Secția expertiză juridică în termen de 15 zile de la data repartizării acesteia de către Secretarul general. În caz de necesitate, termenul de examinare poate fi stabilit de Președintele Curții.

8. La examinarea prealabilă a sesizărilor, care vizează controlul constituționalității legilor, excepțiile de neconstituționalitate și interpretarea Constituției, Secția expertiză juridică întocmește o Fișă analitică, care constituie un document de uz intern.

9. Fișa analitică cuprinde următoarele elemente structurale:

a) obiectul sesizării – se indică expres prevederile actului normativ contestat sau prevederile constituționale, a căror interpretare se solicită;

b) esența normelor contestate – se expune succint substanța aspectelor vizate de normele contestate sau de normele constituționale, a căror interpretare se solicită;

c) prevederile constituționale invocate – se indică nemijlocit cuprinsul articolelor din Constituție pretinse a fi încălcate;

d) argumentele autorului sesizării – se indică succint și clar esența problemelor abordate în sesizare, precum și informaţia pe care autorul o consideră pertinentă pentru soluţionarea sesizării;

e) concluziile asupra obiectului sesizării – se indică scopul normei contestate și legătura acesteia cu alte prevederi legale; norma contestată se examinează prin prisma normelor constituționale invocate;

f) referințe internaționale relevante – se indică prevederile actelor internaționale, expertizele organismelor internaționale, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, precum și jurisprudența Curților Constituționale ale altor state, în cazul în care acestea sunt relevante pentru obiectul sesizării;

g) jurisprudența Curții Constituționale – se indică referințe din hotărârile sau deciziile Curții, în cazul în care aceasta s-a pronunțat într-o problemă similară sau chiar identică cu obiectul sesizării;

h) concluzii de fond și procedură – se indică legătura de cauzalitate între normele contestate și prevederile constituționale pretinse a fi încălcate, precum și respectarea aspectelor de procedură și formă la depunerea sesizării.

10. La stabilirea surselor internaționale relevante, Secția expertiză juridică conlucrează cu Secția cercetare și analiză.

11. Fișa analitică este semnată de către șeful Secției expertiză juridică, șeful Secției cercetare și analiză și Secretarul general și se transmite Președintelui Curții împreună cu sesizarea.

12. În cazul în care în fișa analitică se indică că sesizarea nu este depusă de către subiectul cu drept de sesizare, este depusă repetat și nu a expirat termenul de 9 luni de la data în care subiectul și-a retras sesizarea, Președintele Curții respinge sesizarea.

13. La examinarea prealabilă admisibilității sesizării, pot fi formulate întrebări către autorul sesizării, în vederea elucidării tuturor aspectelor esențiale pentru soluționarea cauzei.

III. Examinarea admisibilității sesizării

14. Primind sesizarea și fișa analitică asupra acesteia, Președintele Curții desemnează un judecător-raportor, care va examina sesizarea, cu excepția situațiilor prevăzute la pct. 12. În caz de necesitate, Președintele Curții poate desemna mai mulți judecători-raportori.

15. Sesizările cu un obiect identic sau similar prin decizia Preşedintelui Curţii pot fi conexate și repartizate unui judecător-raportor. În cazul în care acest lucru ar prelungi considerabil termenul de examinare, sesizările nu vor fi conexate.

16. Serviciul registratură, grefă și arhivă asigură transmiterea sesizării în format electronic tuturor judecătorilor, indicând numele judecătorului-raportor desemnat de către Președintele Curții.

17. Primind sesizarea și fișa analitică, judecătorul-raportor examinează conținutul acestora și întocmește un aviz asupra sesizării.

18. În activitatea sa judecătorul-raportor este asistat de către un judecător-asistent și un asistent judiciar (referent), de regulă, care a întocmit fișa analitică.

19. Termenul de examinare a admisibilității sesizării este de până la 60 de zile de la înregistrarea acesteia. În caz de necesitate, pentru examinarea suplimentară a sesizării, la solicitarea judecătorului-raportor, termenul poate fi prelungit de către Președintele Curții.

191. Sesizările privind excepţiile de neconstituţionalitate se prezintă direct Curţii Constituţionale de către judecătorii/completele de judecată din cadrul Curţii Supreme de Justiţie, curţilor de apel şi judecătoriilor, pe rolul cărora se află cauza, iar admisibilitatea acestora se examinează în regim prioritar, în termen care nu depăşeşte 15 zile. Pentru examinarea amplă a tuturor circumstanţelor, sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate se prezintă Curţii împreună cu dosarul cauzei, în cadrul căreia a fost ridicată excepţia.

192. În sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate judecătorul/completul de judecată care a sesizat Curtea indică dacă:

a) obiectul excepţiei intră în categoria actelor cuprinse la articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie;

b) excepţia este ridicată de către părţile litigiului sau reprezentantul acestora sau este ridicată de instanţa de judecată din oficiu;

c) prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluţionarea litigiului;

d) nu există o hotărâre anterioară a Curţii având ca obiect prevederile contestate.

20. Dacă în procesul examinării sesizării se constată că aceasta este incompletă, nu conține suficientă informație pentru a fi declarată admisibilă sau este necesară elucidarea suplimentară a unor aspecte, judecătorul-raportor poate solicita completarea sesizării și adresa întrebări suplimentare autorului sesizării, fixând termenul de prezentare a răspunsului.

21. La finalizarea procedurii de examinare a admisibilității sesizării, Președintele Curții fixează data ședinței, în cadrul căreia judecătorul-raportor prezintă avizul asupra sesizării.

22. Judecătorii, cu cel puțin 3 zile înainte, sunt înștiințați de către Secretariatul Curții despre data desfășurării ședinței privind examinarea admisibilității sesizării.

23. Ședința privind examinarea admisibilității sesizării este deliberativă dacă la ea participă majoritatea judecătorilor Curții. La şedinţă participă de asemenea judecătorul-asistent, secretarul general şi asistentul judiciar (referentul) care a asistat judecătorul-raportor.

24. Admisibilitatea sesizării se examinează în şedinţă închisă, fără participarea părţilor.

25. În baza avizului prezentat, judecătorul-raportor propune Plenului Curții să adopte una din următoarele soluții:

a) declararea sesizării admisibilă;

b) declararea sesizării inadmisibilă;

c) conexarea admisibilității cu examinarea în fond a sesizării;

d) restituirea sesizării.

26. Propunerile prezentate de judecătorul-raportor se adoptă cu votul majorității judecătorilor prezenți.

27. La adoptarea deciziilor de inadmisibilitate a sesizărilor depuse pot fi formulate opinii separate ale judecătorilor.

28. Sesizarea urmează a fi declarată inadmisibilă în cazul în care:

a) soluţionarea sesizării nu intră în competenţa Curţii;

b) există o hotărâre/decizie/aviz al Curţii având ca obiect prevederile contestate;

c) normele contestate au fost modificate sau abrogate;

d) sesizarea este vădit nefondată;

e) la ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate nu au fost respectate condiţiile menţionate la pct.192.

29. Sesizarea urmează a fi restituită prin scrisoare autorului sesizării în cazul în care:

a) sesizarea nu este motivată și nu cuprinde obiectul pe care sunt întemeiate cerințele;

b) nu este demonstrată legătura de cauzalitate între prevederile contestate și normele constituționale invocate;

c) sesizarea nu întrunește condițiile de formă;

d) autorul sesizării nu a prezentat informația suplimentară și nu a răspuns la întrebările formulate de Curte în termenul stabilit.

30. Decizia privind admisibilitatea sesizării se aduce la cunoștința autorului sesizării.

31. Decizia privind inadmisibilitatea sesizării se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova și se aduce la cunoștința autorului sesizării.

32. Declararea sesizării inadmisibilă exclude posibilitatea depunerii repetate a unei noi sesizări având același obiect și temeiuri.

33. Restituirea sesizării de către Curte nu exclude posibilitatea depunerii repetate a unei noi sesizări cu acelaşi obiect şi aceleaşi temeiuri, dacă subiectul cu drept de sesizare care a depus-o a înlăturat deficiențele constatate.

IV. Pregătirea cauzei pentru examinare

în ședința publică a Curții

34. Sesizările declarate admisibile se pregătesc pentru examinare în cadrul ședințelor publice.

35. În procesul de pregătire a dosarului pentru examinare în şedinţa publică a Curţii, judecătorul-raportor, asistat de către un judecător-asistent şi un asistent judiciar (referent) din cadrul Secţiei expertiză juridică, solicită autorităţilor vizate prezentarea opiniei asupra sesizării. La solicitarea opiniei asupra sesizării, după caz, Curtea formulează faţă de autorităţi întrebări asupra esenţei cauzei. Neprezentarea opiniei în termenul cerut nu împiedică examinarea sesizării de către Curte.

351. Opiniile prezentate în adresa Curții se comunică părților, care, în termenul stabilit de Curte, pot prezenta comentarii asupra pozițiilor celorlalte părți.

36. Opiniile asupra sesizării, expediate în adresa Curții, se remit de către Serviciul registratură, grefă și arhivă în format electronic tuturor judecătorilor.

37. Toate actele expediate autorului sesizării sau altor autorități sunt semnate de către Președintele Curții.

38. Judecătorul-raportor, analizând obiectul sesizării, opiniile autorităților, soluțiile ce decurg din doctrina și jurisprudența națională și internațională, precum și orice alte materiale necesare, întocmește proiectul hotărârii.

39. După pregătirea cauzei pentru examinare, cu cel puțin 10 zile înainte de data desfășurării ședinței publice, autorul (autorii) sesizării și ceilalți participanți la proces sunt informați despre locul, data și ora ședinței. În cazuri urgente, participanții la proces pot fi informați într-un termen mai restrâns.

40. La ședințele publice ale Curții, suplimentar, pe lângă autorul (autorii) sesizării, urmează a fi invitați:

a) reprezentantul Parlamentului și, după caz, al Președintelui Republicii Moldova și al Guvernului, dacă se exercită controlul constituționalității unei legi;

b) reprezentantul Parlamentului, dacă se exercită controlul constituționalității unei hotărâri a Parlamentului;

c) reprezentantul Președintelui Republicii Moldova, dacă se exercită controlul constituționalității unui decret al Președintelui;

d) reprezentantul Guvernului dacă se exercită controlul constituționalității unei hotărâri a Guvernului;

e) reprezentantul Parlamentului și reprezentanții altor instituții vizate, la decizia Președintelui Curții, în cazul în care se interpretează o normă constituțională;

f) judecătorul care a ridicat excepţia de neconstituţionalitate la soluţionarea unei cauze aflate pe rolul său sau partea litigiului (reprezentantul acesteia) dacă excepţia a fost ridicată de către aceasta din urmă. În cazul în care excepţia de neconstituţionalitate este ridicată de către un complet de judecată, sesizarea va fi susţinută la şedinţa publică a Curţii de către un judecător delegat din cadrul completului;

g) intervenienții.

401. Autorul sesizării poate participa personal la ședința publică a Curții sau poate delega un reprezentant.

402. Reprezentantul autorului sesizării și reprezentanții autorităților invitate la ședințele publice ale Curții urmează a fi licențiați în drept, cu excepția cazului în care Plenul Curții decide altfel. Calificarea reprezentantului urmează a fi confirmată prin acte doveditoare.

403. La delegarea mai multor reprezentanți de către autorul sesizării și autoritățile publice, cel puțin un reprezentant urmează a fi licențiat în drept. Președintele ședinței, în urma consultării reprezentanților părții, decide ordinea luărilor de cuvânt.

404. În cazul în care este delegată o singură persoană, care nu întrunește condiția menționată la pct. 402, iar Plenul Curții nu a decis altfel, Președintele ședinței refuză admiterea acesteia ca parte la ședința publică a Curții și acordarea dreptului la luarea de cuvânt.

405. În situații excepționale și la orice etapă a procesului, în cazul în care circumstanțele sau conduita reprezentantului desemnat justifică acest lucru, Plenul Curții poate să dispună că acesta nu mai poate participa la ședința publică a Curții, iar partea reprezentată urmează să delege o altă persoană.

41. În anumite cazuri, Președintele Curții poate decide invitarea reprezentanților altor instituții, decât cele menționate la pct. 40.

42. Judecătorul-raportor prezintă proiectul celorlalți judecători, cu cel puțin 3 zile înainte de data desfășurării ședinței publice. În mod excepțional, proiectul poate fi prezentat într-un termen mai restrâns.

43. În vederea discutării aspectelor conceptuale abordate în proiectul hotărârii, Președintele Curții poate dispune întrunirea în ședință a judecătorilor până la data desfășurării ședinței publice.

V. Accesibilitatea informațiilor și materialelor cauzei pentru părți și alte persoane interesate

44. Toate informaţiile cu privire la judecătorul-raportor, judecătorul-asistent sau asistentul judiciar (referentul) care asistă judecătorul-raportor, sau orice alte informaţii referitoare la procesul decizional constituie informații confidențiale și nu sunt accesibile publicului.

45. Participanții la proces au dreptul să ia cunoștință de materialele dosarului. Studierea dosarului se încuviințează de către Președintele Curții și se desfășoară în prezența unui angajat responsabil al Curții.

46. Dosarul este pus la dispoziția părților sau a reprezentanților legali ai acestora după verificarea identității acestora.

47. La solicitarea părților sau a reprezentanților legali ai acestora, Președintele Curții poate încuviința eliberarea unor copii ale materialelor din dosar.

48. Sunt respinse cererile de studiere a fișelor analitice, avizelor, proiectelor de decizii, hotărâri şi a altor acte întocmite în procesul de pregătire a dosarului, precum şi a documentelor considerate confidenţiale.

VI. Examinarea cauzei în cadrul ședinței

publice a Curții

49. Sesizarea se examinează în ședința publică a Curții în termen de până la 6 luni de la data depunerii. La solicitarea judecătorului-raportor sau a participanților la proces, pentru motive întemeiate, termenul de procedură poate fi prelungit de către Președintele Curții.

50. Sesizările se examinează de Curte în cadrul ședințelor publice, organizate, de regulă, în patru sesiuni: iarnă, primăvară, vară și toamnă.

51. În cazuri urgente, sesizările pot fi examinate și în ședințe publice extraordinare, în afara sesiunilor ordinare stabilite.

511. Sesizările de interpretare a Constituţiei, precum şi cele prin care Curtea Constituţională se pronunţă prin aviz se examinează în şedinţă închisă, fără participarea părţilor, cu excepţia cazului în care Curtea decide altfel.

512. Dispozitivul hotărârilor privind interpretarea Constituţiei şi al avizelor se pronunţă public. Părțile sunt informate despre data și locul pronunțării publice a dispozitivului.

52. Sesizările pregătite pentru examinare se includ în ordinea de zi a ședințelor Curții.

53. Proiectul agendei de examinare a sesizărilor în ședințe publice este propus de Președintele Curții și aprobat de Plenul Curții. Orice judecător poate propune modificări în ordinea de zi a şedinţelor.

54. Comunicatele de presă referitoare la şedinţele publice ale Curţii (ora, locul și ordinea de zi) se plasează pe site-ul Curţii.

55. Secretariatul Curții prezintă judecătorilor ordinea de zi a ședinței, de regulă, cu cel puțin 10 zile înainte de desfășurarea acesteia.

56. Ședința Curții este condusă de Preşedintele Curţii. În cazul în care Președintele Curții nu poate fi prezent, acesta desemnează un alt președinte de ședință. Indicaţiile preşedintelui şedinţei sunt obligatorii pentru participanţii la proces şi pentru persoanele prezente.

57. Preşedintele şedinţei constată prezenţa participanţilor la proces, motivul neprezentării acestora și, după caz, verifică împuternicirile reprezentanţilor părţilor.

58. Absența unei părţi, înștiințată asupra datei, orei şi locului desfășurării şedinţei, nu împiedică examinarea cauzei.

59. Preşedintele şedinţei prezintă componenţa Curţii Constituţionale, numele grefierului, după caz, al experţilor şi interpretului.

60. Preşedintele şedinţei explică participanţilor la proces drepturile şi obligaţiile lor procedurale, cuprinse în Codul jurisdicției constituționale, și prezintă succint esența cauzei care urmează a fi examinată.

61. În cadrul ședinței Curții, părțile prezintă faptele și aspectele de drept ale cauzei, astfel încât luările de cuvânt să nu depăşească 15 minute, preşedintele şedinţei fiind în drept să limiteze pledoariile.

611. La solicitarea părților, președintele ședinței poate acorda acestora un termen de până la 15 minute pentru formularea opiniei asupra întrebărilor adresate de către judecători.

62. Preşedintele şedinţei elimină din proces tot ceea ce nu are legătură cu examinarea cauzei şi exercitarea atribuţiilor Curţii Constituţionale. El este în drept:

a) să întrerupă, după somare, orice participant la proces;

b) să excludă orice întrebare şi explicaţie care nu se referă la cauză, nu ţine de proces sau de competenţa Curţii Constituţionale;

c) să priveze de cuvânt participantul care încalcă ordinea dezbaterilor, nu se comportă adecvat, încalcă alte reguli de procedură a jurisdicţiei constituţionale;

d) să dispună îndepărtarea din sală a oricărei persoane care încalcă prevederile legale și regulamentare, precum și etica judiciară.

63. După rostirea cuvântului de încheiere de către părți, președintele ședinței anunță retragerea judecătorilor în sala de consiliu pentru deliberare. Participanţii la proces sunt înştiinţaţi despre locul, data şi ora pronunţării dispozitivului hotărârii.

64. Dispozitivul hotărârii este pronunțat de către președintele ședinței.

VII. Deliberarea

65. Judecătorii Curții deliberează în sala de consiliu. Deliberarea este secretă.

66. În sala de consiliu, până la votarea dispozitivului, judecătorul-raportor prezintă faptele și aspectele juridice relevante procesului decizional.

67. După prezentarea informației de către judecătorului-raportor, se acordă cuvântul judecătorilor.

68. În sala de consiliu este prezent Secretarul general, judecătorul-asistent și asistentul judiciar, care pot prezenta faptele cauzei şi oferi informaţii cu privire la legislația naţională și internațională şi jurisprudenţa constituţională pertinentă. De asemenea, pot răspunde la întrebările judecătorilor asupra cauzei.

69. După încheierea deliberărilor, preşedintele şedinţei pune la vot propunerile judecătorului-raportor şi ale celorlalți judecători. Preşedintele şedinţei votează ultimul. Judecătorul Curţii nu este în drept să se abţină de la vot. La votarea dispozitivului participă doar judecătorii.

70. Dacă în timpul deliberărilor se înregistrează paritate de voturi, președintele ședinței poate decide reluarea examinării cauzei pentru analiza unor noi argumente sau circumstanțe esențiale pentru soluționarea cauzei. Cauza poate fi reluată și în alte situații, în care judecătorii constată necesitatea unei examinări suplimentare. În acest caz președintele ședinței anunță întreruperea ședinței sau amână examinarea cauzei.

71. După votarea dispozitivului hotărârii, la examinarea textului hotărârii, în sala de consiliu participă Secretarul general, judecătorul-asistent și asistentul judiciar care a asistat judecătorul-raportor la pregătirea dosarului.

72. În ziua pronunțării dispozitivului hotărârii pe site-ul Curții se plasează un comunicat de presă, iar dispozitivul hotărârii se plasează, de regulă, în aceeași zi.

721. Dispozitivul hotărârii se comunică părților și terțelor persoane interesate.

VIII.

DECLARAŢIILE PUBLICE PENTRU MASS-MEDIA

73. La depunerea sesizărilor, precum şi după desfăşurarea şedinţelor publice ale Curţii, declaraţiile pentru presă pot fi făcute în incinta Curţii doar de reprezentanţii Curţii. Autorii sesizării şi alţi participanţi la proces pot face declaraţii în incinta Curţii doar cu autorizarea expresă a Curţii.