Capitolul 3
ŞEDINŢELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
Articolul 16. Plenul Curţii Constituţionale
(1) Curtea Constituţională exercită jurisdicţia în şedinţe plenare (plen).
(2) Plenul Curţii Constituţionale, pe lîngă exercitarea jurisdicţiei conduce activitatea Curţii în ansamblu.
Articolul 17. Convocarea şedinţelor
(1) Curtea Constituţională este convocată în şedinţă de Preşedintele ei, la iniţiativa acestuia ori la cererea a cel puţin doi judecători ai Curţii.
(2) Data, ora şi locul şedinţei sînt aduse la cunoştinţa părţilor cel mai tîrziu cu 10 zile înainte de începutul şedinţei, cu excepţia cazurilor extraordinare.
(3) Părţilor li se înmînează citaţii, semnate de şeful Secretariatului Curţii, şi materialele necesare pentru examinarea sesizării.
Articolul 18. Şedinţele de serviciu
Preşedintele Curţii Constituţionale convoacă judecătorii şi salariaţii Secretariatului în şedinţe de serviciu în probleme de activitate a Curţii şi a subunităţilor Secretariatului.
Articolul 19. Competenţa Preşedintelui Curţii Constituţionale în pregătirea şedinţei
(1) Preşedintele Curţii Constituţionale exercită conducerea generală a pregătirii şedinţei.
(2) La depunerea sesizării de către subiecţii prevăzuţi în Legea cu privire la Curtea Constituţională art. 25, Preşedintele Curţii dispune transmiterea sesizării spre examinare preliminară în termenul stabilit:
a) unui sau mai multor judecători ai Curţii;
b) unei subunităţi a Secretariatului ori unui judecător-asistent.
(3) Dispoziţia Preşedintelui Curţii Constituţionale se legalizează într-un formular special.
(4) După ce Curtea Constituţională decide primirea spre examinare a sesizării şi includerea ei în ordinea de zi, Preşedintele Curţii Constituţionale desemnează un judecător ca raportor, fixează termenul de examinare a sesizării şi de prezentare a raportului, care nu poate fi mai mare de 60 de zile de la data înregistrării sesizării. Dacă este necesară efectuarea unui volum mare de investigaţii, acest termen poate fi prelungit cu 30 de zile.
(5) Preşedintele Curţii Constituţionale solicită judecătorului raportor informaţii despre pregătirea dosarului spre examinare, stabileşte persoanele care vor fi invitate la şedinţă, dă indicaţii privitor la remiterea materialelor către judecători şi participanţii la proces, precum şi la încunoştinţarea lor asupra locului, datei şi orei şedinţei.
Articolul 20. Competenţa judecătorului raportor în pregătirea şedinţei
(1) Primind decizia Curţii Constituţionale de a lua spre examinare sesizarea şi de a o include în ordinea de zi, judecătorul raportor întreprinde următoarele acţiuni:
a) remite celeilalte părţi copia de pe sesizare şi de pe materialele anexate;
b) studiază posibilele obiecţii scrise ale celeilalte părţi asupra sesizării;
c) solicită organelor respective materialele referitoare la cauză;
d) solicită efectuarea expertizelor;
e) întreprinde alte acţiuni pentru soluţionarea cauzei.
(2) Toate acţiunile judecătorului raportor, în pregătirea cauzei spre examinare, se întreprind în numele Curţii. Cerinţele judecătorului raportor sînt obligatorii.
(3) După pregătirea preliminară a problemei spre examinare, în subunitatea respectivă a Secretariatului, sub controlul judecătorului raportor, se întocmeşte dosarul, care cuprinde:
a) decizia Curţii Constituţionale de a lua spre examinare sesizarea şi de a o include în ordinea de zi;
b) avizul asupra examinării preliminare a sesizării;
c) sesizarea şi materialele anexate;
d) cererea de efectuare a expertizelor;
e) note informative şi rapoarte efectuate în procesul examinării preliminare a sesizării;
f) raporturile de expertiză şi alte materiale.
(4) Judecătorii Curţii Constituţionale sînt în drept să ia cunoştinţă, la orice etapă de pregătire a cauzei spre examinare, de materialele dosarului.
(5) După pregătirea cauzei spre examinare, nu mai tîrziu de 10 zile înainte de şedinţa Curţii Constituţionale, judecătorul raportor este obligat:
a) să încunoştinţeze judecătorii şi participanţii la proces despre locul, data şi ora şedinţei;
b) să remită judecătorilor şi părţilor copiile de pe sesizare;
c) să prezinte participanţilor la proces, la solicitarea lor, materialele dosarului.
(6) În cauzele de rezolvare a excepţiilor de neconstituţionalitate a actelor juridice sesizate de Curtea Supremă de Justiţie, care rezultă din cauze penale sau civile concrete, persoanele care sînt părţi în cauzele respective au dreptul să ia cunoştinţă de toate materialele dosarului.
(7) La hotărîrea Curţii Constituţionale, materialele dosarului pot fi expediate altor participanţi la proces, precum şi Preşedintelui Republicii Moldova, Preşedintelui Parlamentului, Primului ministru, Preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie, Procurorului General.
Articolul 21. Competenţa şefului Secretariatului în pregătirea şedinţei
Şeful Secretariatului, în pregătirea cauzei spre examinare, asigură:
a) controlul asupra respectării termenului stabilit pentru examinarea sesizărilor;
b) întocmirea proiectului planului de examinare a sesizărilor, prezentarea planului aprobat judecătorilor, judecătorilor-asistenţi, subunităţilor Secretariatului şi controlul asupra îndeplinirii lui;
c) remiterea ordinii de zi a şedinţelor Curţii Constituţionale către judecători şi subunităţile Secretariatului: referitor la sesizări - cel mai tîrziu cu 10 zile, iar la alte probleme - cel mai tîrziu cu 3 zile înainte de şedinţă;
d) expedierea copiilor de pe sesizare judecătorilor în termen de 3 zile de la data deciziei Curţii Constituţionale de a le primi spre examinare şi a le include în ordinea de zi;
e) asistenţa organizatorică şi tehnică a şedinţelor Curţii Constituţionale;
f) protocolarea.
Articolul 22. Formarea ordinii de zi (punerea cauzelor pe rol)
(1) La propunerea Preşedintelui Curţii Constituţionale sau a judecătorilor, Curtea Constituţională stabileşte problemele ce urmează a fi examinate în şedinţe şi aprobă ordinea de zi.
(2) Proiectele de decizii ale şedinţelor, iar, după caz, şi notele informative în cauzele incluse în ordinea de zi (puse pe rol) se înmînează judecătorilor Curţii Constituţionale cu cel mai tîrziu 3 zile înainte de şedinţă.
(3) Lucrările şedinţelor se consemnează într-un proces-verbal.
Articolul 23. Asigurarea ordinii şi securităţii în şedinţă
(1) Ordinea şi securitatea în şedinţă sînt asigurate de administratorul Curţii Constituţionale.
(2) Curtea Constituţională poate dispune controlul persoanelor care doresc să asiste la şedinţă, inclusiv controlul legitimaţiilor, al lucrărilor şi percheziţia corporală.
(3) Participanţii la proces, alte persoane care asistă la şedinţă trebuie să aibă o atitudine plină de respect faţă de Curtea Constituţională.
(4) Manifestarea lipsei de respect faţă de Curtea Constituţională prin nesupunere dispoziţiilor date de preşedintele şedinţei, prin încălcarea ordinii în şedinţă, precum şi săvîrşirea altor fapte care denotă desconsiderare vădită faţă de Curte, de procedura jurisdicţiei constituţionale atrag răspunderea stabilită în art. 82.
Articolul 24. Administratorul Curţii Constituţionale
(1) Menţinerea ordinii în sediul Curţii Constituţionale este atribuţia administratorului,ale cărui cerinţe legitime sînt obligatorii.
(2) În şedinţa Curţii Constituţionale administratorul îndeplineşte întocmai regulile procedurii jurisdicţiei constituţionale şi dispoziţiile preşedintelui şedinţei.
(3) Administratorul poartă robă, al cărei model este aprobat de Curtea Constituţională.
Capitolul 5
PARTICIPANŢII LA PROCES. DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE LOR
Articolul 28. Participanţii la proces
Se consideră participanţi la proces: părţile, reprezentanţii lor, experţii şi interpreţii.
Articolul 29. Părţile
(1) Părţi în procesul de jurisdicţie constituţională sînt:
a) organele sau persoanele oficiale care, conform art. 38, au dreptul de a sesiza Curtea Constituţională;
b) organele sau persoanele oficiale ale căror acte sînt contestate.
(2) Persoanele oficiale care sînt parte în proces îşi pot exercita drepturile procedurale personal sau prin reprezentanţi.
(3) Autorităţile publice, instituţiile şi organizaţiile sînt reprezentate în calitate de parte în proces de către organele lor de conducere, care acţionează în limitele împuternicirilor acordate lor prin lege, sau de către reprezentanţi.
Articolul 30. Reprezentanţii părţilor
(1) În calitate de reprezentanţi ai părţilor pot participa, în bază de procură, avocaţi, specialişti în domeniul respectiv şi alte persoane. În numele unei părţi pot participa cîţiva reprezentanţi.
(2) Împuternicirile reprezentantului şi drepturile lui sînt indicate în procură.
Articolul 31. Drepturile şi obligaţiile părţilor
(1) Părţile în procesul de jurisdicţie Constituţională beneficiază de drepturi procedurale egale.
(2) Părţile au acces la lucrările dosarului, pot să prezinte argumente şi să participe la examinarea lor, să pună întrebări altor participanţi la proces, să facă declaraţii, să prezinte explicaţii, verbale şi scrise, să obiecteze împotriva declaraţiilor, argumentelor şi considerentelor altor participanţi la proces.
(3) Subiectul sesizării are dreptul să modifice temeiul sau obiectul ei, să renunţe la sesizare, parţial sau total.
(4) Părţile prezintă de sine stătător argumentele la care se face referinţă în sesizare.
(5) Dacă la proces participă mai mulţi reprezentaţi ai unei părţi cu aceleaşi împuterniciri, Curtea Constituţională poate solicita iniţierea unui reprezentant care să expună poziţia finală şi să rostească cuvîntul de încheiere.
Articolul 32. Expertiza. Drepturile şi obligaţiile expertului
(1) În stadiul de pregătire a cauzei spre examinare judecătorul raportor, iar în şedinţă Curtea Constituţională, poate dispune efectuarea de expertize. Dispoziţia de efectuare a expertizei este legalizată prin cerinţa nominală a judecătorului raportor ori prin decizia Curţii Constituţionale, cu indicarea termenului de prezentare în scris a raportului de expertiză.
(2) Dacă au fost desemnaţi cîţva experţi, aceştia au dreptul să se consulte între ei. În cazul în care ajung la aceeaşi părere, ei semnează un singur raport de expertiză.
(3) Expertul are acces la lucrările dosarului, poate solicita, după caz, materiale suplimentare, cu permisiunea preşedintelui şedinţei poate pune întrebări părţilor.
(4) Expertul trebuie să se prezinte la citaţia Curţii Constituţionale şi să facă un raport de expertiză obiectiv.
(5) Înainte de a lua cuvînt în şedinţa Curţii Constituţionale, expertul depune următorul jurămînt:
"Invitat în Curtea Constituţională ca expert, jur să prezint un raport de expertiză obiectiv, argumentat ştiinţific, şi să răspund cinstit la întrebări, conform cunoştinţelor şi calificaţiei mele.".
(6) La propunerea preşedintelui şedinţei, expertul citeşte jurămîntul, îl semnează şi îl transmite grefierului pentru a-l anexa la procesul-verbal.
(7) Raportul de expertiză nu este obligatoriu pentru Curtea Constituţională. Aceasta îl estimează, avînd propria convingere, formată prin examinarea sub toate aspectele a împrejurărilor cauzei, călăuzindu-se numai de Constituţie.
Articolul 33. Interpretul. Drepturile şi obligaţiile lui
(1) Interpretul este numit de Curtea Constituţională ori de judecătorul raportor pentru a traduce participanţilor la proces care nu posedă limba moldovenească.
(2) Interpretul trebuie să se prezinte la citaţia Curţii Constituţionale sau a judecătorului raportor.
(3) În caz de neprezentare nemotivată, de refuzul îndeplinirii funcţiilor sau de traducere frauduloasă, interpretul poartă răspunderea prevăzută de legislaţie.
Capitolul 7
SESIZAREA CURŢII CONSTITUŢIONALE
Articolul 38. Subiecţii cu drept de sesizare
(1) Curtea Constituţională exercită jurisdicţia constituţională la sesizarea făcută de:
a) Preşedintele Republicii Moldova;
b) Guvern;
c) ministrul justiţiei;
d) judecătorii/completurile de judecată din cadrul Curții Supreme de Justiție, al curților de apel și al judecătoriilor;
d1) Consiliul Superior al Magistraturii;
f) Procurorul General;
g) deputatul în Parlament;
h) fracţiunea parlamentară;
i) Avocatul Poporului;
i1) Avocatul Poporului pentru drepturile copilului;
j) consiliile unităților administrativ-teritoriale de nivelul întîi sau al doilea, Adunarea Populară a Găgăuziei (Gagauz-Yeri) – în cazurile de supunere controlului constituționalității legilor, regulamentelor și hotărîrilor Parlamentului, a decretelor Președintelui Republicii Moldova, a hotărîrilor, ordonanțelor și a dispozițiilor Guvernului, precum și a tratatelor internaționale la care Republica Moldova este parte, care nu corespund art. 109 și, respectiv, art. 111 din Constituția Republicii Moldova.
(2) Subiecţii prevăzuţi la alin. (1) pot face sesizări în probleme ce ţin de competenţa lor, cu excepţia sesizării:
a) privind revizuirea Constituţiei, care poate fi făcută de subiecţii indicaţi în Constituţie art. 141;
b) privind constatarea circumstanţelor ce justifică dizolvarea Parlamentului, care poate fi făcută de Preşedintele Republicii Moldova;
c) privind constatarea circumstanţelor ce justifică suspendarea din funcţie a Preşedintelui Republicii Moldova sau interimatul funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova, care poate fi făcută în temeiul unei hotărîri a Parlamentului, semnate de Preşedintele Parlamentului;
d) ce are ca obiect constituţionalitatea unui partid care poate fi făcută de Preşedintele Republicii Moldova, de Preşedintele Parlamentului, de Guvern, de ministrul justiţiei sau de Procurorul General. Preşedintele Parlamentului poate face sesizări numai în temeiul unei hotărîri a Parlamentului, Procurorul General - în temeiul unei hotărîri a Consiliului Superior al Procurorilor, ministrul justiţiei - în temeiul unei hotărîri a colegiului Ministerului Justiţiei.
(3) Rezultatele referendumului republican, ale alegerilor în Parlament şi ale alegerii Preşedintelui Republicii Moldova se confirmă în urma examinării raportului Comisiei republicane pentru efectuarea referendumului sau al Comisiei Electorale Centrale.
(4) Materialele privind declararea candidatului supleant ca deputat în Parlament se prezintă de către Comisia Electorală Centrală Curţii Constituţionale.
Articolul 39. Forma şi conţinutul sesizării
(1) Sesizarea se prezintă în scris în limba moldovenească.
(2) Sesizarea trebuie să fie motivată şi să cuprindă:
a) denumirea Curţii Constituţionale ca instanţă sesizată;
b) denumirea şi adresa subiectului sesizării;
c) obiectul sesizării;
d) împrejurările pe care subiectul îşi întemeiază cerinţele;
e) cerinţele sesizării;
f) alte date referitoare la obiectul sesizării;
g) nomenclatorul documentelor anexate;
h) semnătura subiectului, codul şi ştampila lui.
Articolul 40. Primirea sesizării
(1) După intrare în Curtea Constituţională, sesizarea se prezintă Preşedintelui Curţii.
(2) Dacă sesizarea corespunde cerinţelor art. 39, Preşedintele Curţii Constituţionale întreprinde măsurile prevăzute în art. 19.
(3) Dacă sesizarea contravine cerinţelor art. 39, Preşedintele Curţii Constituţionale primeşte sesizarea, propunînd subiectului să lichideze neajunsurile, sau o respinge.
Articolul 41. Retragerea sesizării
(1) Sesizarea poate fi retrasă de subiectul ei la orice etapă de examinare a cauzei.
(2) Sesizarea inclusă pe ordinea de zi se restituie prin decizie a Curţii Constituţionale.
Articolul 42. Sesizarea repetată
(1) În cazul în care Curtea Constituţională a pronunţat o decizie privitor la un act normativ (parţial ori în ansamblu), nu se admite o sesizare repetată.
(2) Dacă subiectul a retras sesizarea, o sesizare repetată se admite doar după 9 luni.
Articolul 43. Conexarea dosarelor
Fiecare sesizare constituie, de regulă, o cauză aparte. Curtea Constituţională poate dispune conexarea dosarelor, dacă sesizările privesc aceeaşi problemă.
Articolul 44. Examinarea preliminară a sesizării
(1) Examinarea preliminară a sesizării este efectuată de judecătorul Curţii Constituţionale sau de judecătorul asistent.
(2) Rezultatele examinării preliminare a sesizării se legalizează prin aviz.
(3) După prezentarea avizului asupra examinării preliminare a sesizării, Preşedintele Curţii Constituţionale înaintează materialele în şedinţa Curţii.
Capitolul 8
EXAMINAREA SESIZĂRII ÎN ŞEDINŢĂ
Articolul 45. Deschiderea şedinţei
Şedinţa începe cu dispoziţia grefierului:"Ridicaţi-vă, întră judecătorul Curţii Constituţionale". După această solemnitate, preşedintele şedinţei prezintă cauza ce urmează a fi examinată.
Articolul 46. Conducerea şedinţei
(1) Şedinţa Curţii Constituţionale este condusă de Preşedintele Curţii.
(2) Indicaţiile preşedintelui şedinţei sînt obligatorii participanţilor la proces şi altor persoane prezente în sală.
(3) Preşedintele şedinţei elimină din proces tot ceea ce nu are atitudine de examinarea cauzei şi de exercitarea atribuţiilor Curţii Constituţionale. El este în drept să întrerupă, după somare, orice participant la proces, să excludă orice întrebare şi explicaţie care nu se referă la cauză, nu ţine de proces sau de compenenţa Curţii Constituţionale; poate priva de cuvînt participantul care încalcă ordinea dezbaterilor, nu se comportă disciplinat, încalcă alte reguli de procedură a jurisdicţiei constituţionale; are dreptul să dispună îndepărtarea din sală a oricărei persoane care încalcă şi nesocoteşte dispoziţiile lui.
(4) Preşedintele şedinţei conduce deliberarea judecătorilor Curţii Constituţionale în camera de consiliu, asigură condiţiile de examinare liberă a părerilor.
Articolul 47. Verificarea prezenţei la şedinţă
(1) Preşedintele şedinţei constată prezenţa participanţilor la proces, motivul neprezentării, verifică, după caz, împuternicirile factorilor de decizie şi ale reprezentanţilor părţilor.
(2) Preşedintele şedinţei prezintă componenţa Curţii Constituţionale, numele grefierului, experţilor şi interpretului.
Articolul 48. Lămurirea drepturilor şi obligaţiilor participanţilor la proces
Preşedintele şedinţei lămureşte participanţilor la proces drepturile şi obligaţiile lor procedurale. Reiterează experţilor răspunderea pe care o poartă pentru îndeplinirea nesatisfăcătoare a obligaţiilor.
Articolul 49. Efectul neprezentării părţilor la şedinţă
(1) Neprezentarea la şedinţa Curţii Constituţionale a unei părţi, încunoştinţată asupra datei, orei şi locului şedinţei în modul stabilit de Regulamentul Secretariatului, nu împiedică examinarea cauzei şi pronunţarea hotărîrii sau avizului.
(2) În cazul în care partea a declarat că intenţionează să participe la şedinţă, dar nu s-a prezentat din cauza faptului că nu a primit citaţia sau că a primit-o cu întîrziere, ori în cazul în care Curtea Constituţională nu are informarea că citaţia a ajuns la destinaţie, şedinţa Curţii se amînă.
(3) Şedinţa Curţii Constituţionale poate fi amînată şi în cazul neprezentării ambelor părţi, cauzele neprezentării fiind necunoscute, dar ambele părţi exprimîndu-şi în prealabil intenţia de a participa la proces, sau în cazul în care ambele părţi roagă Curtea să amîne şedinţa.
Articolul 50. Soluţionarea demersurilor
(1) Demersurile participanţilor la proces prezentate în scris se trec la dosar, după ce li s-a dat citire în şedinţă. Demersurile orale se consemnează în procesul-verbal al şedinţei.
(2) Demersurile se soluţionează în şedinţă, prin decizie a Curţii Constituţionale.
(3) Curtea Constituţională poate dispune, prin decizie sau dispoziţie, citarea la proces a noi persoane.
Articolul 51. Informarea prezentată de judecătorul raportor
Examinarea cauzei începe cu informarea prezentată de judecătorul raportor asupra esenţei cauzei, temeiului în care Curtea Constituţională o va examina, asupra materialelor, pregătirii cauzei spre examinare.
Articolul 52. Explicaţiile părţilor
(1) După ce judecătorul raportor a prezentat informarea, preşedintele şedinţei propune părţilor să-şi expună poziţiile.
(2) Primul îşi expune punctul de vedere subiectul sesizării, pe urmă cealaltă parte.
(3) În cazul în care partea insistă să fie ascultaţi toţi reprezentanţii ei, Curtea Constituţională le oferă posibilitatea, dacă reprezentaţii au împuterniciri bine delimitate.
(4) Părţile nu pot folosi dreptul la cuvînt în şedinţa Curţii Constituţionale pentru declaraţii politice. Ele sînt obligate să se comporte disciplinat şi să respecte regulile de procedură a jurisdicţiei constituţionale.
(5) După ce partea şi-a expus punctul de vedere, judecătorii Curţii Constituţionale şi cealaltă parte îi pot pune întrebări.
(6) Experţii au dreptul să pună doar întrebările necesare elaborării raportului de expertiză.
(7) Preşedintele şedinţei respinge întrebările care sugerează răspunsul.
Articolul 53. Ascultarea experţilor
(1) Curtea Constituţională ascultă, după caz, experţii. Ordinea în care experţii sînt ascultaţi este stabilită de Curte.
(2) Judecătorii Curţii Constituţionale şi participanţii la proces pot pune întrebări expertului.
Articolul 54. Cuvîntul de încheiere al părţilor
(1) Părţile rostesc cuvînt de încheiere, în care pot analiza materialele examinate în şedinţa Curţii Constituţionale.
(2) Curtea Constituţională poate oferi părţilor, la cerere, timpul necesar pregătirii cuvîntului de încheiere, pentru care fapt se anunţă întreruperea şedinţei.
Articolul 55. Deliberarea
(1) Judecătorii Curţii Constituţionale deliberează în camera de consiliu.
(2) Deliberarea este secretă. Judecătorii Curţii Constituţionale nu au dreptul să divulge conţinutul deliberării.
(3) Preşedintele şedinţei oferă judecătorilor Curţii Constituţionale posibilitatea de a-şi expune liber opinia în problema examinată. În timpul deliberării, judecătorii pot să-şi concretizeze poziţiile.
(4) După încheierea deliberării, preşedintele şedinţei pune la vot propunerile judecătorului raportor şi ale altor judecători, proiectele de acte ale Curţii Constituţionale.
Articolul 56. Reluarea examinării cauzei
Dacă după cuvîntul de încheiere al părţilor sau în camera de consiliu se constată necesitatea examinării unor noi argumente sau împrejurări, esenţiale pentru soluţionarea cauzei, Curtea Constituţională decide reluarea examinării cauzei. În astfel de cazuri Curtea Constituţională anunţă întrerupere în şedinţă ori amînă examinarea cauzei.
Articolul 57. Protocolarea
(1) Lucrările şedinţei Curţii Constituţionale se consemnează într-un proces-verbal, în care se indică:
a) locul şi data şedinţei, ora deschiderii şi închiderii ei;
b) numele preşedintelui şedinţei, al judecătorilor prezenţi şi al grefierului;
c) ordinea de zi;
d) informaţii despre părţi şi despre participanţii la proces;
e) acţiunile Curţii Constituţionale în ordinea desfăşurării lor, deciziile pronunţate;
f) demersurile, declaraţiile şi explicaţiile părţilor;
g) raportul de expertiză, întrebări şi răspunsuri;
h) cuvîntările altor persoane;
i) faptele şi împrejurările a căror consemnare în procesul-verbal a fost cerută de participanţii la proces;
j) preîntîmpinările, amenzile şi alte acţiuni ale preşedintelui şedinţei;
k) chestiunile supuse votului şi rezultatele lui;
l) deciziile protocolare pronunţate de Curtea Constituţională.
(2) Procesul-verbal este întocmit de grefier. Acesta vizează fiecare pagină de proces-verbal şi poartă răspundere personală pentru corectitudinea lui.
(3) Procesul-verbal este întocmit şi semnat de preşedintele şedinţei şi de grefier în decursul a cel mult 5 zile de la data încheierii şedinţei.
Articolul 58. Etica procedurii jurisdicţiei constituţionale
(1) Şedinţele Curţii Constituţionale se desfăşoară într-o atmosferă solemnă, cu respectarea eticii procedurii jurisdicţiei constituţionale.
(2) În sala de şedinţe se află Stema de Stat, Drapelul de Stat şi Constituţia Republicii Moldova.
(3) În şedinţă judecătorii Curţii Constituţionale poartă robă, al cărui model este aprobat de Curte.
(4) La intrarea şi ieşirea judecătorilor Curţii Constituţionale din sala de şedinţe asistenţa se ridică în picioare.
(5) Participanţii la proces se adresează Curţii Constituţionale, formulează cererile şi declaraţiile, prezintă explicaţiile şi răspund la întrebări stînd în picioare. Excepţie se poate face numai cu încuviinţarea preşedintelui şedinţei.
(6) Participanţii la proces nu au dreptul să pună întrebări judecătorilor Curţii Constituţionale.
(7) Participanţii la proces se adresează Curţii Constituţionale sau judecătorilor cu formula "Onorată Curte", "Înălţimea voastră", iar altor persoane cu cuvintele "Stimate Domn", "Stimată Doamnă".
(8) Încălcarea eticii procedurii jurisdicţiei constituţionale înseamnă lipsa de respect faţă de Curtea Constituţională şi atrage răspunderea prevăzută de prezentul cod.
Articolul 59. Amînarea şedinţei
(1) Şedinţa Curţii Constituţionale poate fi amînată în cazul în care:
a) Curtea conchide că dosarul nu este pregătit spre examinare;
b) părţile, o parte, expertul, a căror prezenţă este obligatorie, nu s-au prezentat la şedinţă;
c) amînarea şedinţei este cerută de un judecător, de o parte, iar Curtea va considera că argumentarea cererii este convingătoare;
d) nu există cvorumul şedinţei, din motive de boală ori din cauza absenţei motivate a unui judecător;
e) există alte împrejurări care nu pot fi eliminate în pauza dintre şedinţe şi care împiedică mersul ei normal.
(2) Decizia privind amînarea şedinţei se ia cu majoritatea de voturi a judecătorilor Curţii Constituţionale. În acest caz, Curtea poate asculta experţii în prezenţa părţilor.
(3) Curtea Constituţională reia examinarea cauzei după eliminarea împrejurărilor care au pricinuit amînarea şedinţei.
Articolul 60. Sistarea procesului
Curtea Constituţională dispune sistarea procesului, dacă:
a) sesizarea este retrasă;
b) sesizarea nu ţine de competenţa organelor şi persoanelor care au făcut-o;
c) soluţionarea sesizării nu intră în competenţa Curţii Constituţionale;
d) excepţia de neconstituţionalitate a actului normativ contestat este rezolvată;
e) există o hotărîre anterioară a Curţii Constituţionale în problema dată;
f) se înregistrează paritate de voturi la adoptarea hotărîrii, deciziei sau avizului în cazurile prevăzute la art. 66 alin.(5).
Capitolul 9
ACTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
Articolul 61. Actele Curţii Constituţionale
(1) Curtea Constituţională pronunţă hotărîri şi decizii şi emite avize.
(2) În cazul soluţionării în fond a sesizării se pronunţă hotărîre sau se emite aviz.
(3) În cazul nesoluţionării în fond a sesizării se pronunţă decizie, care se întocmeşte ca act aparte ori se consemnează în procesul-verbal.
Articolul 62. Hotărîrile
Prin hotărîre, Curtea Constituţională:
a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor, regulamentelor şi hotărîrilor Parlamentului, decretelor Preşedintelui Republicii Moldova, hotărîrilor şi dispoziţiilor Guvernului, precum şi a tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte;
b) interpretează Constituţia;
c) confirmă rezultatele referendumurilor republicane;
d) confirmă rezultatele alegerii Parlamentului şi a Preşedintelui Republicii Moldova;
e) rezolvă excepţiile de neconstituţionalitate a actelor juridice, sesizate de Curtea Supremă de Justiţie;
f) se pronunţă asupra altor cazuri de competenţa sa.
Articolul 63. Avizele
Prin avize Curtea Constituţională se pronunţă asupra:
a) iniţiativelor de revizuire a Constituţiei;
b) circumstanţelor care justifică dizolvarea Parlamentului;
c) circumstanţelor care justifică suspendarea din funcţie a Preşedintelui Republicii Moldova;
d) circumstanţelor care justifică interimatul funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova;
e) constituţionalităţii unui partid;
f) altor cazuri de competenţa sa
Articolul 64. Deciziile
Deciziile sînt pronunţate de Curtea Constituţională, de Preşedintele şi de judecătorii Curţii în cazurile prevăzute de procedura jurisdicţiei constituţionale, cu excepţia celor care necesită hotărîri sau avize.
Articolul 65. Dispoziţiile
Preşedintele Curţii Constituţionale, în exerciţiul funcţiunii, dă dispoziţii.
Articolul 66. Pronunţarea hotărîrilor, deciziilor şi emiterea avizelor
(1) Curtea Constituţională pronunţă hotărîri, decizii şi emite avize prin vot deschis. La decizia Curţii ele pot fi adoptate prin vot secret.
(2) Votarea deschisă se efectuează prin audierea nominală a judecătorilor Curţii Constituţionale. Preşedintele şedinţei votează ultimul.
(3) Preşedintele şedinţei supune votului propunerile judecătorilor Curţii Constituţionale în ordinea prezentării lor. În final se votează actul în ansamblu.
(4) Judecătorul Curţii Constituţionale nu este în drept să se abţină de la deliberări ori de la vot.
(5) În cazul în care la adoptarea hotărîrii privind constituţionalitatea actului normativ sau a tratatului internaţional se înregistrează paritate de voturi, actul normativ sau tratatul internaţional se prezumă constituţional, iar cauza se sistează. În alte cazuri de paritate a voturilor se consideră că hotărîrea, decizia sau avizul nu au fost adoptate, iar examinarea cauzei se sistează, cu excepţia cazurilor prevăzute la art.4 alin.(1) lit.d), e), f) şi h), cînd examinarea cauzei se amînă.
(6) Hotărîrea, decizia şi avizul sînt formulate în scris de judecătorul raportor sau de un alt judecător, la propunerea preşedintelui şedinţei.
Articolul 67. Opinia separată a judecătorului
(1) Judecătorul Curţii Constiuţionale care nu este de acord cu hotărîrea pronunţată sau cu avizul emis poate să-şi expună în scris opinia sa separată.
(2) Opinia separată a judecătorului poate fi anexată, la cererea acestuia, la actul adoptat.
Articolul 68. Elementele hotărîrii şi ale avizului
(1) Hotărîrea şi avizul trebuie să conţină:
a) denumirea sa, data şi locul adoptării;
b) componenţa Curţii Constituţionale, numele grefierului;
c) informaţii despre părţi şi reprezentanţii lor;
d) prevederea Constituţiei conform căreia este examinată sesizarea;
e) cerinţele subiectului sesizării;
f) denumirea actului normativ a cărui constituţionalitate se examinează;
g) împrejurările elucidate de Curte;
h) argumentele în favoarea hotărîrii pronunţate sau avizului emis, iar, după caz, argumentele care resping opiniile părţilor;
i) dispozitivul;
j) modul şi termenul lor de executare;
k) menţiunea că sînt definitive şi obligatorii;
l) data intrării în vigoare.
Articolul 69. Întocmirea hotărîrii şi avizului
(1) Hotărîrea şi avizul se întocmesc ca acte aparte.
(2) Curtea Constituţională poate amîna întocmirea hotărîrii şi avizului, dar nu mai mult de 5 zile. Dispozitivul actului adoptat însă se întocmeşte în scris, se pronunţă în aceeaşi şedinţă şi se trece la dosar. După definitivarea hotărîrii şi avizului Curtea Constituţională le aduce la cunoştinţa participanţilor la proces.
(3) Hotărîrea şi avizul se semnează de Preşedintele Curţii Constituţionale şi se trec în registrul Curţii.
Articolul 70. Pronunţarea hotărîrii şi avizului
(1) Hotărîrea şi avizul se pronunţă,de regulă, în aceeaşi şedinţă, după deliberarea judecătorilor Curţii Constituţionale. La pronunţare, preşedintele şedinţei nu divulgă rezultatele votării, cu excepţia cazurilor cînd vreun judecător are opinie separată. În astfel de cazuri după pronunţarea hotărîrii şi avizului,se dă citire şi opiniei separate.
(2) Hotărîrile şi avizele se pronunţă în numele Republicii Moldova.
Articolul 71. Caracterul irevocabil al hotărîrii şi avizului
Hotărîrea şi avizul Curţii Constituţionale sînt definitive şi nu pot fi atacate.
Articolul 72. Reviziuirea hotărîrii şi avizului
(1) Revizuirea hotărîrii şi avizului se efectuează numai la iniţiativa Curţii Constituţionale, prin decizie, adoptată cu votul majorităţii judecătorilor ei, în cazul în care:
a) au apărut noi împrejurări, necunoscute la data pronunţării hotărîrii şi emiterii avizului, dacă aceste împrejurări sînt de natură să schimbe esenţial hotărîrea şi avizul;
b) se modifică prevederile Constituţiei, ale legilor şi ale altor acte normative în al căror temei a fost pronunţată hotărîrea şi emis avizul.
(2) Revizuirea hotărîrii şi avizului se efectuează cu respectarea procedurii de jurisdicţie constituţională.
Articolul 73. Corectarea inexactităţilor
(1) Curtea Constituţională are dreptul să corecteze,din oficiu sau la cererea participanţilor la proces, inexactităţile din denumiri, desemnări şi greşelile de redacţie.
(2) Corectarea inexactităţilor şi greşelilor de redacţie se face numai în şedinţa Curţii Constituţionale, cu pronunţarea deciziei respective.
Capitolul 13
ASIGURAREA EXERCITĂRII JURISDICŢIEI CONSTITUŢIONALE
Articolul 81. Asigurarea exercitării jurisdicţiei constituţionale
(1) Pentru a apăra demnitatea judecătorilor Curţii Constituţionale, a participanţilor la proces şi pentru a asigura condiţii de exercitare a jurisdicţiei constituţionale, Curtea este în drept să ia măsurile prevăzute la art. 82.
(2) Dacă expertul încalcă jurămîntul judiciar, iar interpretul nu-şi exercită onest obligaţiile, ei poartă şi o altă răspundere, conform legislaţiei.
Articolul 82. Răspunderea pentru încălcarea procedurii jurisdicţiei constituţionale
(1) În vederea asigurării exercitării jurisdicţiei constituţionale, se prevede răspundere administrativă, sub formă de amendă de pînă la 25 salarii minime, pentru:
a) declaraţii neconstituţionale, indiferent de modul lor de exprimare;
b) imixtiune la activitatea procedurală a judecătorilor Curţii Constituţionale, încercare de a exercita influenţă asupra lor prin metode neprocedurale;
c) neîndeplinire nemotivată, în modul şi în termenii stabiliţi, a cerinţelor judecătorilor Curţii, neexecutare a hotărîrilor şi avizelor Curţii;
d) încălcare a jurămîntului judiciar;
e) manifestare a lipsei de respect faţă de Curtea Constituţională prin nesocotirea dispoziţiilor date de preşedintele şedinţei, prin încălcare a ordinii în şedinţă, precum şi săvîrşirea altor fapte care denotă desconsiderare vădită faţă de Curte, de procedura jurisdicţiei constituţionale.
(2) Măsurile de asigurare a unor condiţii normale pentru exercitarea jurisdicţiei constituţionale se întreprind prin decizie a preşedintelui şedinţei, care se consemnează în procesul-verbal al şedinţei sau se anexează la el.
(3) Amenda se plăteşte în decursul a 15 zile de la data înştiinţării persoanei amendate despre aplicarea ei. Dacă persoana refuză să plătească amenda ori nu o plăteşte în termen, decizia Curţii Constituţionale se execută în condiţiile legii, în temeiul extrasului din procesul-verbal al şedinţei sau al deciziei preşedintelui şedinţei.