1. Se aprobă Regulamentul sanitar pentru instituțiile de învățământ primar, secundar, ciclul I și II, și profesional tehnic (se anexează).
2. Cheltuielile aferente punerii în aplicare a prezentei hotărâri vor fi acoperite din contul și în limitele mijloacelor financiare aprobate instituțiilor de învățământ primar, secundar, ciclul I și II, și profesional tehnic, precum și din alte surse, conform legislației.
3. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Ministerului Sănătății.
Nr. 492. Chişinău, 10 iulie 2024.
Aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 492/2024
REGULAMENT SANITAR pentru instituțiile de învățământ primar, secundar, ciclul I și II, și profesional tehnic
I.
DISPOZIȚII GENERALE
1. Regulamentul sanitar pentru instituțiile de învățământ primar, secundar, ciclul I și II, și profesional tehnic (în continuare – Regulament) stabilește normele sanitare pentru toate instituțiile de învățământ primar, secundar, ciclul I și ciclul II, și profesional tehnic (în continuare – instituții de învățământ), indiferent de tipul de proprietate şi de forma organizatorico-juridică.
2. Prezentul Regulament se aplică:
2.1. persoanelor fizice şi juridice, activitatea cărora ține de:
2.1.1. proiectarea și construcția instituțiilor de învățământ;
2.1.2. reconstrucția instituțiilor de învățământ;
2.1.3. exploatarea instituțiilor de învățământ;
2.1.4. instruirea şi educația elevilor în instituțiile de învățământ;
2.2. specialiștilor care efectuează supravegherea de stat a sănătății publice.
II.
AMPLASAREA INSTITUȚIILOR DE ÎNVĂȚĂMÂNT
3. Instituțiile de învățământ se amplasează exclusiv în zone cu regim locativ, pe un teren propriu, distanțat de magistrale şi de întreprinderi, conform zonelor de protecție sanitară. Distanța de la clădire până la aliniamentul stradal trebuie să fie de minimum 25 m. În localitățile rurale, această distanță poate fi redusă la 15 m.
4. Distanța de la teritoriul instituţiei de învățământ până la obiectele radiotehnice şi sursele de poluare nu trebuie să fie mai mică de 50 m.
5. Distanța de la clădirea instituției de învățământ, din partea unde se află ferestrele încăperilor în care se desfășoară procesul educațional, până la clădirile din vecinătate trebuie să fie de minimum 2,5 înălțimi ale clădirii mai înalte. Casele individuale, încăperile de întreținere a animalelor şi edificiile sociale se amplasează la o distanță de minimum 50 m de la clădirea instituţiei de învățământ.
6. Teritoriul instituţiilor de învățământ trebuie să fie îngrădit. Suprafața spațiului verde trebuie să constituie minimum 40% din suprafața totală a terenului. Se admite micșorarea suprafeței spațiului verde cu 10% în cazul în care instituția de învățământ se află în vecinătatea unei păduri sau a unui parc. Nu se permite plantarea arborilor şi arbuștilor înțepători şi cu fructe otrăvitoare.
7. Administratorii de patrimoniu ai instituțiilor de învățământ au obligația de a desfăşura lucrări de prevenire, combatere şi distrugere a buruienii ambrozia, pentru evitarea răspândirii acesteia şi pentru eliminarea acesteia în cazul prezenței pe terenurile instituțiilor de învățământ, conform Regulamentului privind combaterea și prevenirea răspândirii buruienii ambrozia (Ambrosia artemisiifolia), aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 967/2018.
8. Suprafața teritoriului instituției de învățământ trebuie să asigure cel puțin 50 m2 pentru fiecare elev.
9. Lotul de pământ se împarte în următoarele zone funcționale:
9.1. de construcție (clădirea principală);
9.2. de sport;
9.3. de odihnă;
9.4. de gospodărie;
9.5. de cazare (la necesitate).
Pentru instituțiile de învățământ primar, secundar, ciclul I și ciclul II, precum și pentru instituțiile de învățământ profesional tehnic cu profil în domeniul agriculturii, este prezentă și zona destinată lotului experimental.
10. Zona de sport include terenul de volei, terenul de baschet, terenul de minifotbal, pistele pentru alergări și sărituri, care pot fi amenajate pe aceeași suprafață. Zona de sport nu trebuie să fie amplasată pe partea cu ferestre ale claselor. Terenurile sportive vor fi nivelate permanent, pentru a exclude riscul de accidentare și vor fi situate la o distanță de minimum 25 m de la locuințele din apropiere. Suprafețele zonelor de sport vor fi acoperite cu iarbă, lemn, cauciuc sau asfalt în cazul terenului sportiv combinat. Terenul sportiv va fi dotat cu echipamentul și inventarul necesar.
11. Zona de odihnă pentru instituțiile de învățământ primar, secundar, ciclul I și ciclul II, va fi amplasată în vecinătatea claselor primare, gimnaziale și liceale, respectiv, iar pentru instituțiile de învățământ profesional tehnic – în vecinătatea zonelor de construcție, de sport şi de cazare. Terenul destinat elevilor din clasa I va fi amenajat și dotat corespunzător vârstei acestora, cu echipament și inventar adecvat.
12. Zona de gospodărie va fi amplasată în proximitatea blocului alimentar, având teren pavat sau asfaltat şi acces separat.
13. Containerele pentru colectarea reziduurilor solide trebuie să fie confecționate din materiale ușor de procesat și de dezinfectat (metal, plastic), dotate cu capace şi amplasate pe teren pavat sau asfaltat în zona de gospodărie, la o distanță de minimum 25 m de la clădire.
14. În instituţiile de învățământ se respectă măsurile de siguranță în exploatare, asigurând protecţia tuturor elevilor, inclusiv a celor cu cerințe educaționale speciale (în continuare – CES), împotriva riscului de accidentare în timpul utilizării normale a spațiului interior și exterior al clădirilor, prin:
14.1. prevenirea alunecării:
14.1.1. stratul de uzură va asigura condiții pentru a preveni alunecările;
14.1.2 finisajul treptelor şi al rampelor va fi realizat astfel încât să se evite alunecarea, având o reflectivitate perceptibilă pentru persoanele cu dizabilități de vedere;
14.1.3. treptele vor fi proiectate astfel încât să prevină staționarea apei și formarea unui strat de gheață pe suprafața lor;
14.2. prevenirea căderilor și împiedicărilor:
14.2.1. schimbările de nivel vor fi semnalizate prin marcaje vizibile;
14.2.2. marginea treptelor va fi clar vizibilă, astfel încât să nu fie confundată cu desenul de pe suprafața orizontală a treptei.
15. Este permisă amplasarea instituțiilor de educație timpurie în cadrul instituțiilor de învățământ, cu condiția ca acestea să aibă căi de acces separate, spații de joacă distincte și să respecte normele sanitare stabilite în Regulamentul sanitar pentru instituțiile de educație timpurie aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 1211/2016.
16. Teritoriul instituţiei de învățământ trebuie să fie iluminat artificial pe timpul nopții.
17. Toate drumurile și căile de circulație în cadrul teritoriului instituției de învățământ trebuie să fie pavate sau asfaltate.
18. Solul trebuie să fie uscat și ferit de inundații şi infiltrații. Apa subterană superficială trebuie să se găsească la cel puţin 1 m sub nivelul inferior al fundamentului clădirii.
19. Pe teritoriul instituțiilor de învățământ nu se permite trecerea rețelelor inginerești comunale (apeduct, canalizare, încălzire, alimentare cu energie), cu excepția celor care deservesc direct instituția de învățământ.
III.
NORME SANITARE PENTRU CLĂDIRE ŞI ÎNCĂPERILE DE BAZĂ
20. Clădirile instituțiilor de învățământ primar, secundar, ciclul I și ciclul II, nu vor depăși 4 niveluri şi vor dispune de următoarele categorii de încăperi:
20.1. săli de clasă pentru ciclul primar (clasele I-IV);
20.2. săli de clasă pentru ciclul secundar (clasele V-XII);
20.3. ateliere;
20.4. săli de sport;
20.5. săli de festivități;
20.6. săli pentru grupele cu program prelungit;
20.7. încăperi comune (bloc alimentar, bibliotecă, administrative, de gospodărie, cabinet medical, cabinet pentru consiliere psihologică);
20.8. încăperi de cazare (după caz).
Componența și suprafața încăperilor în instituțiile de învățământ primar, secundar, ciclul I și ciclul II, sunt prevăzute în anexa nr. 1.
21. Clădirile instituțiilor de învățământ profesional tehnic vor dispune de următoarele categorii de încăperi:
21.1. săli de clasă pentru instruirea generală (ore teoretice);
21.2. săli pentru instruirea profesională (ateliere pentru însușirea disciplinelor speciale, laboratoare);
21.3. săli de sport;
21.4. săli de festivități;
21.5. încăperi administrative;
21.6. încăperi comune (cabinet medical, cabinet pentru consiliere psihologică);
21.7. depozite;
21.8. bloc alimentar;
21.9. încăperi de cazare (cămine), după caz.
Componența şi suprafața încăperilor de studii în instituțiile de învățământ profesional tehnic sunt prevăzute în anexa nr. 2.
22. Clădirea instituţiei de învățământ va fi proiectată astfel încât să permită accesul tuturor categoriilor de elevi, inclusiv al celor cu dizabilități locomotorii și cu deficiențe de vedere. Blocurile instituțiilor de învățământ vor fi construite și adaptate la necesitățile elevilor cu CES în conformitate cu legislația în domeniul construcțiilor, inclusiv prin:
22.1. căi de acces conforme normativelor şi standardelor naționale în construcție, adaptate la necesitățile persoanelor cu dizabilități;
22.2. grupuri sanitare accesibile;
22.3. uși şi ascensoare accesibile și largi;
22.4. gresie şi faianță antiderapantă şi cu reflecție perceptibilă de către persoanele cu dizabilități de vedere accentuate şi medii.
23. În fiecare sală de clasă se prevăd câte 1-2 locuri echipate adecvat pentru elevii cu CES, în funcţie de fiecare tip de afecțiune: dizabilități locomotorii, deficiențe de vedere sau de auz.
24. În încăperile unde se utilizează echipamente de sunet (set microfon, echipament auditiv etc.) se prevede izolarea acustică fonică a pereților şi a podelei (pereții şi pardoseala vor avea proprietăţi de izolare acustică înaltă).
25. Insolarea sălilor de clasă pentru ciclul primar trebuie să fie de minim 3 ore.
26. Este interzisă amplasarea încăperilor în care se desfășoară procesul educațional în subsol sau la demisol, cu excepția depozitelor, a grupurilor sanitare și a vestiarelor.
27. Atelierele se amplasează la parter, după caz, în blocuri speciale, izolate de sălile de clasă.
28. Repartizarea încăperilor în blocul instituţiei se efectuează în funcție de vârsta elevilor din instituțiile de învățământ primar, secundar, ciclul I și ciclul II.
29. Încăperile pentru clasa I sunt amplasate la parter şi sunt separate de celelalte clase.
30. La fiecare etaj se instalează surse de apă potabilă cu jet ascendent, iar în cazul în care calitatea apei nu corespunde standardelor, se vor utiliza dozatoare de apă potabilă, prevăzute cu pahare de unică folosință.
31. Coridoarele care duc spre sălile de clasă din instituțiile de învățământ primar, secundar, ciclul I și ciclul II, vor avea o lățime minimă de 1,8 m, iar celelalte coridoare vor avea o lățime minimă de 1,4 m.
32. Înălţimea etajelor, cu excepția sălii de sport şi a celei de festivități, va fi de minimum 3,3 m (de la podea până la podeaua următorului etaj).
33. Vestiarele sălilor de sport vor fi separate pentru fete și băieți, fiind amenajate cu cuiere și/sau dulapuri, cu uși care se încuie și cu separeuri, după posibilitate, pentru a asigura intimitatea în procesul de schimb al hainelor. Componența şi dimensiunile minime recomandabile ale sălilor de sport şi ale încăperilor auxiliare se proiectează conform documentului normativ NCM C.01.03:2017 „Proiectarea construcțiilor pentru instituții de învățământ general”.
34. Sălile de sport se amplasează nu mai sus de nivelul al doilea și comunică cu o sală pentru depozitarea utilajului sportiv. Nu se admite trecerea în sălile de sport prin încăperile în care se desfășoară procesul educațional.
35. În componența încăperilor pentru instruire sportivă se admit şi bazine de înot. Dimensiunile şi capacitatea bazinului de înot vor corespunde cerințelor normative tehnice în construcții.
36. Pentru elevii cu dizabilități locomotorii, bazinele de înot vor fi dotate cu un dispozitiv pentru coborârea şi ridicarea acestora.
37. În jurul bazinului de înot se prevede o pistă de ocolire cu o lățime de cel puțin 1,25 m. Pentru elevii care nu pot înota, se recomandă amenajarea unei piste separate la cota de 0,9 m mai jos de nivelul peretelui bazinului şi cu o înălțime de 0,75 m.
38. Bazinele de înot vor dispune de un sistem de filtrare și dezinfecție a apei. Monitorizarea calității apei se va efectua în conformitate cu cadrul normativ în domeniu.
39. În zona de amplasare a bazinului de înot se planifică următoarele încăperi auxiliare:
39.1. o cameră destinată antrenorului, dotată cu vestiar, toaletă şi duș;
39.2. două vestiare pentru elevi (băieți și fete), dotate cu cabine de duș şi toalete, asigurate permanent cu hârtie igienică, apă caldă, săpun, prosoape de hârtie sau dispozitive electrice de uscare a mâinilor.
Suprafețele încăperilor auxiliare se stabilesc în sarcina de proiect. Metodele de tratare a apei pot include filtrarea, dezinfectarea (clorinarea, ozonarea) și recircularea. Încăperea pentru clorinarea apei va avea intrare separată. Controlul calității apei din bazinul de înot se va realiza conform unui program de monitorizare, coordonat cu subdiviziunea teritorială a Agenției Naționale pentru Sănătate Publică.
40. În instituțiile de învățământ, clădirile se proiectează având la fiecare etaj grupuri sanitare pentru elevi, conform următoarelor specificații:
40.1. un vas WC pentru maximum 20 de fete;
40.2. un vas WC și un pisoar pentru maximum 20 de băieți.
Toaletele trebuie să fie accesibile inclusiv pentru persoanele cu dizabilități, utilizatorii de scaune cu rotile, și separate pentru băieți şi fete.
Ușa de intrare în toaletă nu va fi amplasată vizavi de ușa de intrare în sala de clasă.
Instituţiile de învățământ vor dispune de încăperi pentru igiena personală a fetelor, dotate cu o cabină pentru maximum 70 de fete, având o suprafață de cel puțin 3,0 m2, care să includă: un bideu și/sau duș, un vas WC, un lavoar, toate conectate la apă rece și caldă, noptieră, oglindă verticală de dimensiuni adecvate, cu ușă care se închide din interior, coș cu capac pentru deșeuri igienice personale.
Grupurile sanitare vor fi dotate cu lavoare, minimum un lavoar la fiecare 40 de elevi, conectate la apă rece şi caldă, controlate termostatic, aprovizionate în permanență cu hârtie igienică, apă caldă, săpun, prosoape de hârtie sau dispozitive electrice pentru uscare, produse de igienă menstruală (preferabil amplasate în dispozitive speciale) și coșuri de gunoi cu capac pentru deșeuri.
41. Cabinele de toaletă trebuie dotate cu uși, prevăzute cu încuietori care să permită închiderea din interior, și trebuie să fie suficient de spațioase pentru a asigura intimitatea elevilor. Vasele WC se montează în podea şi sunt separate prin paravane încorporate în podea sau susținute de piloni de protecţie, placate cu faianță sau din metal, plastic. Se recomandă instalarea lângă vasele WC a unor bare de suport.
42. Mobilierul şi echipamentul destinate elevilor vor fi inofensive pentru sănătatea copiilor şi adaptate cerințelor procesului educațional. Acestea vor fi reglabile și vor corespunde taliei, vârstei și dezvoltării fizice a elevilor sau, după caz, vor fi adaptate nevoilor elevilor cu dizabilități. Conducerea instituției de învățământ are obligația de a repara imediat orice defecțiuni ale mobilierului. Se interzice folosirea scaunelor fără spătar în sălile de clasă.
43. Cerințele pentru căminele instituțiilor de învățământ profesional tehnic vor corespunde prevederilor Regulamentului-cadru privind funcționarea căminelor din subordinea instituțiilor de învățământ de stat aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.74/2007. Căminele vor fi grupate în dormitoare separate pentru băieți şi fete sau în blocuri de instruire și de cazare, în funcție de vârsta elevilor. Pe lângă dormitoare, se vor amenaja și încăperi pentru curățarea hainelor şi a încălțămintei.
44. Nu se admit paturi suprapuse în căminele instituțiilor de învățământ.
45. Încăperile blocului alimentar vor fi amplasate la parter, în proximitatea zonei de gospodărie. Capacitatea cantinei din instituția de învățământ (locuri în cantină) este de minimum 20-25% din numărul total de elevi care se alimentează.
46. În instituțiile de învățământ primar, secundar, ciclul I și ciclul II, unde elevii studiază 2-3 limbi străine, se va amenaja câte un cabinet destinat acestor scopuri.
47. Capacitatea sălii de festivități nu poate fi mai mică de 25% din numărul total de elevi în instituțiile de învățământ primar, secundar, ciclul I și ciclul II.
48. În învățământul primar, clasa cuprinde nu mai mult de 20 de elevi, iar în învățământul secundar, ciclul I și ciclul II, clasa cuprinde nu mai mult de 25 de elevi.
49. În instituțiile de învățământ, se vor amenaja un cabinet medical, un cabinet de proceduri şi, după caz, un cabinet stomatologic.
50. Se interzice efectuarea reparațiilor clădirii, încăperilor și rețelelor edilitare interioare în condițiile în care sunt prezenți elevii. Vopsirea ferestrelor, zugrăvirea tavanului şi pereților se efectuează după necesitate, înainte de eliberarea autorizației sanitare de funcționare, conform prevederilor Legii nr. 10/2009 privind supravegherea de stat a sănătății publice.
51. Se interzice folosirea clădirilor şi a teritoriului instituţiilor de învățământ în alte scopuri decât cel educațional.
IV.
NORME SANITARE PENTRU ATELIERE
52. Încăperile atelierelor vor fi calde, luminoase şi uscate. Se interzice amplasarea acestora la demisolul sau subsolul clădirii. Suprafața atelierelor va corespunde specificului procesului educațional şi activității fizice intense a elevilor (nu mai puțin de 6 m2 pentru un elev).
53. Depozitele și încăperile pentru păstrarea uneltelor vor fi amplasate în spațiul destinat atelierelor. Depozitul pentru păstrarea lemnului va avea o ușă spre exterior şi una spre atelier.
54. Pardoselile din ateliere se realizează din materiale care permit curățarea umedă.
55. Culoarele de circulație între posturile de lucru din ateliere vor fi evidențiate prin linii de culoare albă. Este interzisă blocarea ușilor, a scărilor şi a coridoarelor.
56. Pereții interiori vor fi netezi, acoperiți cu vopsea, pentru a permite curățarea umedă.
57. Atelierele vor fi dotate cu lavoare cu apă caldă şi rece, săpun lichid, șervețele de unică folosință sau instalații electrice şi perii pentru curățarea suprafețelor.
58. Atelierele vor fi asigurate cu apă potabilă, vor fi conectate la rețeaua de apeduct sau asigurate cu apă potabilă îmbuteliată.
59. Atelierele vor fi dotate cu trusă medicală și brancardă pentru acordarea primului ajutor în caz de traumatisme.
60. Vestiarele vor fi izolate de încăperile destinate pentru echipamentul de protecţie.
61. Tot utilajul de atelier se va menține în stare bună şi va fi fixat de pardoseală și/sau de mese.
62. Materialele şi detaliile se depozitează în locuri speciale, fără ca ele să blocheze culoarele de circulație ale atelierului. Înălțimea stivelor de materiale depozitate nu va depăși 1 m.
63. Transmisiile vor dispune de grile de protecţie.
64. Transmisiile care se află în interiorul agregatelor trebuie să fie complet izolate. Accesul la acestea se va efectua prin dispozitive de deschidere. Valțurile vor fi dotate cu dispozitive de protecţie pentru a preveni accidentările cauzate de prinderea hainelor sau a degetelor.
65. Tot utilajul de atelier care prelucrează metale fragile va avea dispozitive de protecţie pentru evitarea traumatismelor elevilor. Pentru protecţia de așchii, strungul de frezare va fi dotat cu un paravan. Strungul pentru geluit va fi dotat cu un vas pentru acumularea surcelelor.
66. Utilajul de atelier va fi vopsit în culori deschise. Dispozitivele periculoase vor fi vopsite în roșu aprins.
67. Funcționalitatea strungurilor se verifică la începutul lucrului de către profesor. Activitatea la strungurile deteriorate nu este permisă.
68. Pornirea şi oprirea utilajului de atelier nu trebuie să prezinte risc pentru sănătate.
69. Dispozitivele de pornire vor asigura pornirea lină a agregatelor şi vor exclude posibilitatea de oprire a acestora de sine stătător. Nu se admit mai multe dispozitive de pornire. În vecinătatea locului de lucru al profesorului va fi instalat un întrerupător pentru deconectarea utilajului din tot atelierul. Dispozitivele de pornire a utilajului de atelier vor fi instalate fără risc pentru sănătate.
70. Îndepărtarea așchiilor, prafului şi murdăriei se efectuează cu ajutorul periilor în timpul staționării utilajului de atelier. Curățarea fără echipamentele necesare este interzisă.
71. Ungerea utilajului de atelier se efectuează sistematic, conform instrucțiilor specifice. Sistemul de ungere trebuie să prevină vărsarea şi stropirea cu ulei şi să fie sigur pentru utilizatori.
72. Repararea utilajului de atelier în timpul funcționării acestuia sau în timpul lecțiilor este strict interzisă.
73. Locul de muncă se organizează astfel încât să fie evitate accidentele. Fiecare loc de muncă se marchează cu semne de siguranță. Locurile de muncă se dotează cu mese, dulapuri, rafturi și suporturi pentru instrumente, precum și cu ochelari de protecţie. Instrumentele de pe rafturi nu trebuie să depășească dimensiunile acestora. Este interzisă blocarea locului de muncă cu materiale sau piese care nu sunt necesare în momentul respectiv.
74. Este strict interzisă depozitarea în atelierele școlare a altor materiale și unelte de lucru în afara celor care sunt utilizate curent în activitatea de instruire.
75. Managerii instituţiilor de învăţământ și profesorii de educație tehnologică sunt obligați:
75.1. să le prezinte elevilor informații detaliate referitoare la tehnica securității;
75.2. să le asigure elevilor instrumentele necesare pentru desfășurarea activităților practice;
75.3. să verifice periodic funcționalitatea instrumentelor;
75.4. să verifice corectitudinea executării operațiunilor de muncă conform normelor de siguranță.
76. Instrumentele utilizate în ateliere diferă ca dimensiune. Acestea vor fi depozitate în casete speciale, plasate în dulapuri, pe mese sau, după caz, conform instrucțiunilor, în interiorul mașinilor-unelte.
77. Masa greutăților transportate manual nu trebuie să depășească:
77.1. pentru adolescenți (15 ani) – 8,2 kg;
77.2. pentru adolescente (15 ani) – 5,0 kg;
77.3. pentru tineri (16-18 ani) – 16,4 kg;
77.4. pentru tinere (16-18 ani) – 10,2 kg.
Timpul de transport al greutăților nu trebuie să depășească 1/3 din timpul total de lucru. Transportarea greutăților de către elevii cu vârsta mai mică de 15 ani nu este permisă.
78. Pentru ridicarea, amplasarea şi instalarea greutăților se folosesc dispozitive speciale, cum ar fi mesele cu rotile, care asigură protecţia elevilor şi facilitează activitatea acestora.
79. La orele de educație tehnologică, elevii şi profesorii vor fi asigurați cu echipament de protecție corespunzător. Elevii vor beneficia de mijloace de individuale de protecţie, inclusiv halate, șorțuri, mănuși, ochelari de protecţie și, după caz, alte echipamente necesare.
80. În situația în care activitatea se desfășoară în genunchi sau în poziție orizontală, elevii vor fi asigurați cu saltele speciale.
81. La orele de educație tehnologică, profesorii sunt obligați să supravegheze utilizarea mijloacelor individuale de protecţie de către elevi, asigurându-se că acestea sunt păstrate în condiții de curățenie. Toți profesorii de educație tehnologică sunt obligați să cunoască și să aplice regulile de securitate a muncii în domeniile respective.
82. Elevii nu pot participa la activități practice sau opera utilaje dacă nu au învățat regulile specifice de lucru pentru fiecare utilaj şi dacă nu au fost instruiți în privința normelor de securitate la locul de muncă.
Efectuarea instruirii în domeniul protecției muncii se consemnează în registrul de evidență.
83. Atelierele din instituțiile de învățământ profesional tehnic, unde în procesul de instruire are loc eliminarea substanțelor chimice (aparate de sudură, dispozitive de asamblare) şi producerea de pulberi, vor fi dotate cu sisteme de ventilație mecanică prin refulare și aspirație conforme cu normele și documentația specifică.
84. Suprafața minimă recomandată pentru locurile destinate atelierelor de instruire şi producție, în funcție de capacitatea şi tipul acestora, este prevăzută în anexa nr. 3.
85. Menghinele de pe mesele de lăcătușărie trebuie instalate la o distanta de cel puțin 1 m între axe. Lățimea mesei trebuie să fie de cel puțin de 0,75 m. În scopul protecţiei elevilor, se instalează scuturi din plasă metalică cu o înălțime minimă de 1 m, mesele universale de lăcătușărie și tâmplărie având scuturi detașabile. Menghinele trebuie să fie fixate bine, iar suprafața fălcilor trebuie să fie în stare bună pentru a asigura fixarea sigură a pieselor.
86. Distanța dintre mesele de lăcătușărie, amplasate perpendicular față de culoar, trebuie să fie de cel puțin 0,9 m, iar între mesele amplasate frontal, în linie, de cel puțin 1,6 m.
Distanța dintre mesele destinate prelucrării lemnului, aranjate într-un rând, trebuie să fie de cel puțin 65 cm, iar între rândurile de mese – de cel puțin 70 cm. Distanța de la strunguri până la mesele de lăcătușărie (tâmplărie) trebuie să fie de cel puțin 90 cm.
87. Ciocanele și baroasele trebuie să aibă o suprafață convexă netedă, fără crăpături sau bavuri. Mânerul acestora trebuie să fie trainic.
88. Mânerele ciocanelor şi baroaselor trebuie să fie confecționate din lemn de esență tare (stejar, mesteacăn sau arțar). Utilizarea lemnului de esență moale (brad sau pin) este interzisă.
89. Mânerele dălților, șurubelnițelor, pilelor și ferăstraielor vor fi ajustate şi dotate cu inele metalice. Dimensiunea mânerelor va corespunde cerințelor igienice şi dimensiunilor uneltelor. Utilizarea uneltelor cu mânere deteriorate este interzisă.
90. La utilizarea dălții este obligatorie purtarea ochelarilor de protecţie. Profesorii sunt responsabili de monitorizarea purtării corecte a ochelarilor de către elevi.
91. Uneltele pentru modelarea lemnului (gealău) vor avea calapoade netede. Capătul posterior şi partea superioară a gealăului vor fi rotunjite. Mânerul calapodului va fi neted. Lama gealăului va fi bine ascuțită, ajustată la calapod şi nu va avea bavuri sau fisuri.
92. Atelierele de asamblare din instituțiile de învățământ profesional tehnic vor fi dotate cu cabine de asamblare cu dimensiuni de cel puțin 1,5x1,5 m. Cabinele destinate pentru sudarea cu gaz şi sudarea cu arc electric vor avea o suprafață de cel puțin de 4 m2, cu un perete lateral de cel puțin de 2,0 m înălțime. Aparatele de sudură cu mai multe locuri se instalează într-o încăpere separată, izolată de alte încăperi de studii. Locurile de muncă destinate sudării cu gaz vor fi amenajate în cabine izolate, dotate cu o masă pentru sudură, un scaun şi un vas cu apă. Atelierele pentru electromotori, unde se efectuează lucrări de sudură, vor fi dotate cu mese care au un înveliș metalic (cu dimensiuni de cel puțin 300x300 mm) şi dispozitive pentru fixarea materialelor şi uneltelor.
93. În funcție de profilul instituțiilor de învățământ profesional tehnic, trebuie să existe încăperi sau depozite pentru stocarea şi distribuirea uneltelor şi a inventarului, cu o suprafață de cel puțin 15 m2, pentru depozitarea pieselor, materiilor prime şi produselor fabricate (0,2-0,3 m2 pentru fiecare mașină-unealtă). Fiecare atelier va fi echipat cu dulapuri pentru depozitarea echipamentelor de protecţie (salopete, șorțuri, mănuși, ochelari de protecţie) şi cu lavoare cu apă rece și caldă (minimum 2 bucăți).
V.
NORME SANITARE PENTRU CĂMINE
94. Căminele includ dormitoare, încăperi auxiliare, de cultură și medicale.
95. Fiecare cameră din cămin va fi dotată conform prevederilor Regulamentului-cadru privind funcționarea căminelor din subordinea instituțiilor de învățământ de stat aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 74/2007.
96. Dormitoarele sunt destinate pentru cazarea a 2-3 elevi. Într-un dormitor se permite cazarea a maximum 4 elevi. Suprafața minimă destinată fiecărui elev va fi de cel puțin de 6 m2.
97. Fiecare grup de dormitoare este însoțit de grupuri sanitare (toaletă, duș, lavoar), o bucătărie echipată cu un aragaz/reșou, un lavoar, o masă-dulap și un frigider corespunzător (destinate pentru un număr de maximum 10 elevi), precum și încăperi pentru activități şi odihnă.
98. Dormitoarele vor fi decomandate, iar lățimea minimă a acestora va fi de cel puţin 2,2 m. Dormitoarele sunt prevăzute cu ieșiri separate spre coridor sau hol, iar ușile acestora se deschid spre interior.
99. Dormitoarele sunt dotate cu dulapuri încastrate pentru depozitarea hainelor şi lenjeriilor de pat. Numărul compartimentelor din dulapuri corespunde numărului de elevi cazați în dormitorul respectiv, iar dimensiunile minime ale unui compartiment sunt de 0,6x0,6 m. Dulapurile pot fi instalate şi în hol.
100. Componența încăperilor auxiliare este prevăzută în anexa nr. 4. Încăperile destinate pregătirii temelor şi recreării vor fi dotate cu scaune şi mese corespunzătoare taliei elevilor. Locurile pentru activități vor fi iluminate local.
101. Bucătăriile vor fi utilate cu aragaze/plite electrice, lavoare, mese pentru gătit, dulapuri și frigidere, conform următoarelor criterii: un aragaz/plită electrică, un lavoar, o masă, un dulap și un frigider la fiecare 10 elevi. În încăperea auxiliară se va instala un dispozitiv de încălzire a apei.
102. Saloanele din izolator vor avea câte 2 paturi (cu o suprafață minimă de 7 m2 pentru fiecare pat). Fiecare salon va fi dotat cu toaletă, chiuvetă şi duș. Izolatorul va avea ieșire directă spre exterior și va dispune de un sistem autonom de ventilație prin aspirație.
103. Cabinetul medical, încăperile auxiliare, sălile de festivități, de odihnă şi de menaj vor fi amplasate, de regulă, la parter. În subsol se permite amplasarea depozitelor pentru lenjeriile de pat murdare, echipamentele sportive şi gospodărești, a spălătoriei pentru lenjerii, a încăperilor pentru uscarea hainelor şi încălțămintei, precum și a încăperilor tehnice.
104. Încăperile pentru curățarea şi călcarea hainelor vor fi dotate cu un lavoar, mese de călcat și dulapuri încastrate.
105. La intrarea în cămin va fi amenajat un tambur.
VI.
NORME SANITARE DE PROTECŢIE ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI PENTRU INSTITUȚIILE DE ÎNVĂȚĂMÂNT PROFESIONAL TEHNIC
106. În timpul instruirii profesionale și al practicii de producție se vor evalua caracterul, frecvența, nivelul și durata acțiunii zgomotului.
107. În vederea reducerii nivelului de zgomot în blocurile de studii, se respectă următoarele norme sanitare:
107.1. în sălile de odihnă, de sport şi în ateliere, tavanul şi pereții vor fi căptușiți cu materiale fonoizolante;
107.2. atelierele, inclusiv cele de producție, vor fi dotate cu utilaje moderne cu un nivel redus de zgomot, al căror pașaport tehnic include date despre caracteristicile zgomotului;
107.3. utilajele grele (instalații, mașini-unelte) vor fi montate la parter, pe o fundație specială din beton sau, în lipsa acesteia, pe o suprafață amortizantă;
107.4. utilajele de pe mese vor fi montate pe suprafețe amortizante şi fixate pe masă; se recomandă montarea mașinilor de masă ușoare pe o placă grea, cu amortizatoare sub placă;
107.5. reparațiile utilajelor, înlocuirea pieselor şi mecanismelor uzate, precum și echilibrarea părților mobile ale mașinilor se efectuează la timp;
107.6. încăperile cu nivel ridicat de zgomot (ateliere, săli de studii, săli de sport, cantine) vor fi amplasate departe de spațiile destinate studiilor, de cabinetul medical, de birourile administrative şi de bibliotecă. Plăcile de finisare ale atelierelor vor avea proprietăți fonoabsorbante. Atelierele vor fi separate prin pereți solizi, iar între două ateliere se poate amenaja o încăpere pentru depozitarea uneltelor sau alte depozite;
107.7. în ateliere, sălile de studii, blocurile alimentare şi sălile de sport, timpul de reverberație nu va depăși o secundă;
107.8. în cazul în care încăperile destinate profesorilor sunt amplasate în vecinătatea atelierelor, se vor respecta normele sanitare de protecţie împotriva zgomotului, inclusiv prin instalarea ușilor duble cu garnituri speciale din cauciuc. În sălile de clasă, ultimul rând de mese va fi amplasat la o distanță de cel puțin 0,2 m de ușă în lungime şi cel puțin 0,5 m în lățime;
107.9. în sala de sport nu se vor permite activități simultane ale două grupe. Instalațiile de gimnastică destinate săriturilor vor avea garnituri amortizatoare (din cauciuc) pe perimetru;
107.10. picioarele meselor şi ale scaunelor din sălile de clasă vor fi căptușite cu pâslă sau cauciuc;
107.11. pereții încăperilor cu nivel ridicat de zgomot nu vor fi acoperiți cu faianță ceramică sau vopsea. În cazul în care există ateliere cu nivel ridicat de zgomot, se va amenaja o încăpere de odihnă;
107.12. proiectele vor include compartimentul „Protecţia fonică”, cu calcule acustice pentru reducerea zgomotului.
108. În cazul în care nivelul de zgomot depășește normele în vigoare (70 dBA), gradul de impact negativ al zgomotului asupra organismului poate fi limitat prin următoarele măsuri:
108.1. utilizarea obligatorie a căștilor de protecție;
108.2. reglementarea nivelului maxim admis de zgomot în funcție de vârstă, conform anexei nr. 5;
108.3. lucrul în condiţiile în care nivelul şi durata zgomotului depășesc normele indicate în tabelul din anexa nr. 5 se realizează cu utilizarea echipamentelor de protecţie individuală sau colectivă. Durata lucrului în condiții de zgomot de tip impuls este redusă cu un nivel față de cel indicat în tabel (de exemplu, pentru 70 dB(A), durata este de 3,5 şi 5 ore);
108.4. în timpul instruirii profesionale şi al practicii de producție, se vor lua pauze de 10-15 minute la fiecare 45 de minute de lucru. Elevii trebuie să se afle în încăperi cu nivel redus de zgomot.
VII.
NORME SANITARE PENTRU LABORATOARELE DE INFORMATICĂ
109. Laboratoarele de informatică (în continuare – LI) dotate cu tehnică de calcul (în continuare – TC) pot fi amplasate la orice etaj, cu excepția demisolurilor.
110. Suprafața LI depinde de tipul şi de numărul calculatoarelor instalate. Pentru un loc de muncă este necesară o suprafață de cel puțin 6 m2.
111. Podeaua în LI dotate cu TC va fi netedă, antiderapantă, ușor de curățat și va avea proprietăţi antistatice.
112. Înălţimea tavanului în LI dotate cu TC va fi de cel puțin 3 m.
113. Pereții din LI dotate cu TC vor fi vopsiți în culori albastru-deschis, verde-deschis, gri-deschis; se admit și pereți în culori galben sau bej.
114. La ferestre vor fi folosite draperii sau jaluzele în ton cu pereții, menite să mențină lumina naturală. Folosirea draperiilor de culoare neagră este interzisă.
115. În LI cu terminale video (în continuare – TV) cu 10 şi mai multe locuri va fi amenajată o încăpere de laborator cu o suprafață de cel puțin 18 m2, dotată cu o masă de montaj radio cu ventilație locală prin aspirație și rafturi pentru depozitarea echipamentelor şi pieselor de schimb.
116. La intrarea în LI cu TV vor fi amplasate dulapuri sau rafturi pentru depozitarea genților şi a altor obiecte personale ale elevilor.
117. Locurile de lucru în LI vor avea o construcție specială pentru a asigura elevilor o poziție corectă.
118. Mesele din LI cu TV sunt proiectate pentru unul sau două locuri de lucru. Lungimea mesei de lucru pentru un singur loc trebuie să fie de cel puţin 70 cm, iar lățimea să asigure un spațiu de cel puțin 30 cm în fața tastaturii pentru caiet şi antebrațele elevului. Mesele vor fi vopsite în nuanțe de lemn natural, albastru-deschis, verde-deschis sau gri-deschis.
119. Mesele de lucru cu TV vor avea două suprafețe separate: una orizontală pentru amplasarea monitoarelor, cu posibilitatea de ajustare lentă a înălțimii între 520 mm și 760 mm, şi a doua pentru tastatură, cu ajustare lentă a unghiului de înclinare între 0 și 15 grade, asigurând o fixare în poziția optimă (12-15o), permițând menţinerea unei poziții corecte de lucru a elevilor, evitând înclinarea excesivă a capului înainte.
120. În sălile de clasă și în LI cu TV, înălțimea meselor şi a scaunelor trebuie să corespundă taliei elevilor, conform normativelor igienice pentru mobilierul școlar prevăzute în anexa nr. 6.
121. În cazul în care înălțimea mesei şi a scaunului nu corespunde taliei elevilor, se vor utiliza suporturi reglabile pentru picioare, ajustate la înălțimea necesară.
122. Suportul trebuie să aibă următoarele dimensiuni: lățimea – cel puțin 300 mm, lungimea – cel puțin 400 mm, cu un unghi de înclinare față de sol de minimum 20o. Suportul trebuie să fie reglabil în înălțime în limita a 150 mm. Suprafața suportului, cu relief la marginea anterioară, va avea o margine cu înălțimea maximă de 10 mm.
123. Scaunele şi spătarele vor fi acoperite cu materiale semi-moi, permeabile la aer, ușor de curățat și cu efect antistatic.
124. Locurile de lucru cu TV vor fi amplasate perpendicular față de ferestre, astfel încât lumina să cadă dintr-o parte, de preferat din stânga.
125. Amplasarea locurilor de lucru cu TC şi TV poate fi realizată în trei moduri: de-a lungul perimetrului, în rânduri (1-3 rânduri) sau în centru. Varianta optimă este amplasarea acestora de-a lungul perimetrului.
126. La amplasarea locurilor de lucru de-a lungul perimetrului se respectă următoarele distanțe:
126.1. după lățimea LI dotate cu TC: distanța dintre peretele cu ferestre şi mesele de lucru va fi de cel puţin 0,8 m; distanța dintre peretele opus ferestrelor şi mesele cu TC şi TV va fi de cel puţin 0,1 m, iar în unele cazuri, în funcţie de tipurile de terminale video folosite, mesele vor fi amplasate nemijlocit la perete;
126.2. după lungimea LI cu TV: mesele pentru două locuri cu TC şi TV vor fi amplasate una lângă alta, iar mesele pentru un loc vor fi amplasate la o anumită distanță, determinată de numărul lor şi de suprafața încăperilor.
127. Distanța dintre suprafețele laterale ale monitoarelor video trebuie să fie de cel puțin 1,2 m. În cazul în care numărul locurilor de lucru cu TC sau TV este redus, se preferă amplasarea acestora la peretele opus ferestrelor. În cazul amplasării meselor cu TC şi TV de-a lungul perimetrului, LI vor fi dotate suplimentar cu mese școlare şi scaune conform standardelor naționale, pentru elevii care nu lucrează cu TC sau TV. În funcţie de numărul locurilor de lucru cu TC sau TV, mesele școlare vor fi amplasate în unul sau două rânduri. Nu se permite alipirea a două mese școlare, iar distanța dintre rânduri trebuie să fie de cel puţin 0,5 m.
128. La amplasarea meselor pentru un loc cu TC sau TV în unul, două sau trei rânduri, trebuie respectate următoarele distanțe:
128.1. pe lungimea LI cu TV: în fiecare rând, distanța dintre mesele de lucru trebuie să fie de cel puţin 2 m, iar distanța dintre ultimele mese de lucru şi perete trebuie să fie de cel puţin 0,8 m.
În cazul în care ușa este situată lângă ultimele mese, distanța dintre acestea şi peretele lateral trebuie să fie de cel puţin 1,2 m;
128.2. pe lățimea LI dotate cu TC: distanța dintre peretele cu ferestre şi primul rând de mese cu TC sau TV trebuie să fie între 0,8 și 1,1 m; distanța dintre al treilea rând de mese (de la ferestre) şi perete va varia între 0,8 și 0,9 m; distanța dintre părțile laterale ale monitoarelor video va fi de cel puțin 1,2 m.
129. În cazul amplasării meselor cu TC sau TV în două rânduri, spațiul dintre rânduri trebuie să fie mărit în mod corespunzător.
130. În cazul în care mesele cu TC sau TV sunt amplasate central, cu două rânduri situate în centrul LI, monitoarele video vor fi orientate în direcții opuse, iar TV vor fi aranjate spate în spate. Distanța dintre mesele de lucru cu monitoare video trebuie să fie de cel puțin 2 m (măsurată între ecranul unui monitor video şi spatele celuilalt), iar distanța dintre suprafețele laterale ale monitoarelor video trebuie să fie de cel puțin 1,2 m.
131. Încăperile de lucru cu TV vor fi dotate cu sisteme centrale sau autonome de încălzire, precum și cu sisteme de ventilație mecanică prin refulare și aspirație sau de climatizare, în conformitate cu normativele tehnice în construcții.
132. La organizarea LI dotate cu TC în încăperi adaptate, unde lipsește ventilația prin refulare și aspirație, este necesar să se asigure climatizarea aerului în perioada caldă și de tranziție, asigurând o temperatură interioară de 24 °C±1,5 °C.
133. În LI cu TV va fi efectuată zilnic curățarea umedă.
134. LI vor avea iluminare naturală şi artificială. Fluxul principal de lumină naturală va veni din partea stângă. Razele solare şi lumina reflectată nu vor ajunge în câmpul vizual al elevului sau pe ecranul monitorului video.
135. Coeficientul de iluminare naturală (CIN) nu trebuie să fie mai mic de 1,5%.
136. Iluminarea artificială în încăperile cu TV se va realiza printr-un sistem de iluminare generală, cu montarea corpurilor de iluminat care să asigure un nivel optim de iluminare. Corpurile de iluminat vor fi dispuse uniform pe tavan în benzi paralele cu ferestrele. Ecranul monitorului va fi plasat într-o zonă protejată de corpurile de iluminat pentru a evita reflexiile și strălucirea pe suprafața ecranului. Corpurile de iluminat se vor conecta pe rânduri, separat, pentru a asigura o iluminare suficientă şi uniformă în întreaga încăpere.
Corpurile de iluminat vor fi curățate de praf de cel puțin 2 ori pe an şi ori de câte ori este necesar.
137. Coeficientul de pulsare nu va depăși 5%.
138. Iluminarea suprafeței mesei de lucru în zona de lucru cu documentele va fi de 300-500 lx. Sistemul de iluminare nu trebuie să creeze reflexii pe ecran şi nu trebuie să crească nivelul iluminării ecranului mai mult de 300 lx.
139. Distanța de la ochi până la ecran va fi de 0,6-0,7 m.
140. Nivelul maxim permis al parametrilor iradierii electromagnetice neionizante și al conținutului de aeroioni ușori este stabilit în anexa nr. 7.
141. Nivelul maxim permis al zgomotului la locurile de lucru în timpul funcționării calculatoarelor este prevăzut în anexa nr. 8.
142. Durata pauzelor dintre lecții în timpul cărora se utilizează TC sau TV va fi de 10-20 de minute.
143. Durata lecțiilor și a activităților extrașcolare pentru elevii claselor I-IV, în timpul cărora se utilizează TC şi TV, nu va depăși 25 de minute, pentru elevii claselor V-IX nu va depăși 30 de minute, iar pentru ceilalți elevi nu va depăși 35 de minute. Astfel de activități se vor organiza cel mult de 2 ori pe săptămână.
144. Durata jocurilor pe calculator în timpul lecțiilor nu trebuie să depășească 10 minute pentru elevii claselor I-IV şi 15 minute pentru elevii claselor V-XII. Jocurile pe calculator se vor organiza la finalul lecțiilor.
145. Pentru prevenirea surmenajului, este necesară organizarea unei pauze de înviorare între ore pentru elevii claselor X-XII, în cazul lecțiilor perechi de informatică. Aceasta va include exerciții fizice cu acțiune generală care ameliorează starea funcțională a sistemului nervos, cardiovascular şi respirator, eliminând oboseala mușchilor din zona umerilor, brațelor, trunchiului şi picioarelor.
Se recomandă alternarea seturilor de exerciții.
VIII.
NORME SANITARE PENTRU CLASELE/GRUPELE CU PROGRAM PRELUNGIT DIN INSTITUȚIILE DE ÎNVĂȚĂMÂNT PRIMAR, SECUNDAR, CICLUL I ȘI CICLUL II
146. Clasele/grupele cu program prelungit se organizează pentru elevii claselor I-IV în instituțiile în care sunt create condiţiile necesare. Numărul maxim de elevi într-o grupă este de 25-30. Clasele/grupele cu program prelungit sunt formate din elevi din aceeași clasă sau din clase paralele. Programul zilnic de activitate în aceste clase/grupe are o durată de 3-6 ore astronomice și se finalizează nu mai târziu de ora 18:00.
147. Pentru clasele/grupele cu program prelungit pentru elevii clasei I sunt prevăzute săli de joacă. În cazul în care instituția nu dispune de săli separate pentru joacă, se folosește o încăpere universală unde se organizează activitățile de joc ale elevilor. Pentru clasele/grupele cu program prelungit pentru elevii claselor II-IV se recomandă amenajarea unor săli dedicate pentru jocuri, activități și cluburi.
148. Se recomandă ca, în timpul aflării în clasele/grupele cu program prelungit, elevii să își schimbe hainele şi încălțămintea. Încăperile pentru clasele/grupele cu program prelungit trebuie să fie dotate cu dulapuri individuale pentru depozitarea hainelor, a încălțămintei şi a obiectelor de igienă personală. Aceste dulapuri se amplasează și în sălile de joacă.
149. Programul zilnic trebuie să includă următoarele elemente: alimentație, odihnă activă în aer liber, pregătirea temelor și activități extrașcolare.
150. În caz de surmenaj (scăderea randamentului activităților), în orele de meditație se recomandă o pauză dinamică (1-2 minute) la minutul 20-25. La orele de matematică şi de citire din clasele primare sunt prevăzute două pauze dinamice: la minutul 15-17 şi la minutul 30-32.
151. În vederea restabilirii capacității de învățare după finalizarea lecțiilor, se organizează o pauză de odihnă pentru elevi de 2-3 ore, de preferință în aer liber. Plimbările se planifică după cum urmează: după terminarea lecțiilor – 1 oră, înainte de pregătirea temelor – 1 oră (pentru elevii din clasa I – somn) şi după pregătirea temelor – 1 oră. În timpul plimbărilor se organizează jocuri dinamice, exerciții fizice și jocuri sportive.
152. Activitățile dinamice în aer liber se desfășoară sub supravegherea cadrului didactic. Înotul în bazin se recomandă de două ori pe săptămână.
153. Pentru creșterea eficienței de restabilire este necesar ca:
153.1. activitățile dinamice să fie mai intense în prima jumătate a activității sportive sau a plimbării, iar în ultimele 10 minute să se reducă intensitatea acestora;
153.2. activitățile trebuie să fie adecvate vârstei elevilor;
153.3. intensitatea activităților dinamice trebuie să fie ajustată în funcție de starea de sănătate şi de pregătirea fizică a elevilor.
154. Elevii din grupa medicală specială trebuie să participe la activitățile dinamice, dar fără a depune efort fizic.
155. La pregătirea temelor trebuie respectate următoarele cerințe:
155.1. orele de meditație se desfășoară în sala de clasă în care învață elevii sau în altă sală, cu condiția ca mobilierul să corespundă taliei elevilor;
155.2. orele de meditație încep nu mai târziu de ora 16:00;
155.3. durata orelor de meditație este de maximum 1 oră pentru elevii din clasa I, maximum 1,5 ore pentru elevii din clasa a II-a şi maximum 2 ore pentru elevii din clasele III-IV;
155.4. elevii pot alege independent primul obiect la care se pregătesc;
155.5. elevii pot face o pauză după finalizarea unui anumit volum de lucru;
155.6. există pauze dinamice (1-2 minute) cu efectuarea a 3-5 exerciții fizice.
156. Activitățile extrașcolare se organizează după pregătirea temelor şi includ participare la cercuri tematice, lectură în bibliotecă și jocuri liniștite.
157. Durata activităților extrașcolare (cor, cerc de dans, orchestre, artă decorativă aplicată, design, ikebana, artizanat, pictură, grafică, activități de cercetare pentru disciplinele școlare) este de maximum 30 de minute pentru elevii din clasele I-II şi maximum 1,5 ore pentru ceilalți elevi, cu o pauză de 10 minute după fiecare 45 de minute de activitate.
158. Se recomandă participarea la cel mult două cercuri extrașcolare. Pentru organizarea activităților extrașcolare se vor utiliza sălile de lectură, sălile de festivități şi cele de sport, biblioteca, atelierele, laboratoarele, terenurile de sport și laboratoarele de robotică.
159. Alimentația elevilor se organizează de 3 ori pe zi: micul dejun (09:00-10:00), prânzul (12:00-13:00) şi gustarea (16:00). Cheltuielile pentru asigurarea micului dejun vor fi acoperite din bugetul de stat.
IX.
ILUMINATUL NATURAL ŞI ARTIFICIAL
160. Nivelul iluminatului natural şi artificial în instituțiile de învățământ trebuie să corespundă prevederilor actelor de proiect, elaborate în conformitate cu normele tehnice în construcții NCM C.04.02:2017 „Exigențe funcționale. Iluminatul natural și artificial”.
161. Toate încăperile trebuie să fie iluminate în mod natural. La locul de lucru al elevilor se asigură lumina din partea stângă.
162. Toate încăperile de studii şi de cazare, atelierele şi încăperile de odihnă trebuie să dispună de iluminare naturală directă și laterală. Iluminatul poate fi realizat în formă de benzi, cu dispozitive de protecţie solară. În cazul în care unele încăperi au o adâncime mai mare de 6 metri, este necesar ca iluminarea naturală să fie asigurată din ambele părți.
163. Lumina din partea dreaptă (cu excepția celei destinate elevilor stângaci), din spate şi din față nu este admisă.
164. Este permis iluminatul indirect al coridoarelor, lavoarelor şi vestiarelor. Iluminatul artificial poate fi folosit în spațiile de depozitare, coridoarele cantinei, toaletele pentru personal, încăperile cu echipament sportiv, precum și în dușurile şi toaletele de lângă sala de sport.
165. Coeficientul de iluminare naturală trebuie să fie de cel puțin 1,5%, iar pentru elevii cu deficiențe de vedere şi de auz, de minimum 2,5%.
166. Coeficientul de iluminare în sălile de clasă ale elevilor trebuie să fie de 1:4-1:5.
167. Băncile trebuie să fie de culoare verde-deschis sau de culoarea naturală a lemnului. Pereții, tavanul, podeaua și mobilierul trebuie să aibă o suprafață mată. Pereții claselor și ai încăperilor trebuie să fie vopsiți în tonuri calde, iar culoarea tavanului trebuie să fie albă. Amplasarea florilor pe pervazuri este interzisă. Dulapurile trebuie să fie instalate la peretele interior al sălii de clasă.
168. În sălile de clasă trebuie să se utilizeze mijloace de reducere a luminii solare, precum draperiile și jaluzelele, care se recomandă să fie în culori deschise.
169. Copacii trebuie plantați la cel puţin 10 m de clădirea școlii.
170. Iluminarea artificială se efectuează în conformitate cu cerințele actelor normative.
171. Pentru elevii cu deficiențe severe de vedere, nivelul iluminatului artificial în sălile de clasă şi în sălile de sport trebuie să fie de cel puţin 600-800 lx, iar pentru elevii care suferă de fotofobie, nu mai mult de 300 lx.
172. Încăperile de studii pentru elevii cu deficiențe severe de vedere trebuie să fie echipate cu un sistem combinat de iluminat artificial.
173. Pentru a crea un mediu confortabil pentru elevii cu sensibilitate la lumină, la masa de lucru a acestora se prevede, în mod obligatoriu, un sistem de aprindere separată a unor grupuri de lămpi pentru iluminat general.
174. Corpurile de iluminat din rândul al treilea al sălii de clasă (cel mai îndepărtat de ferestre) şi cele de la tablă trebuie să aibă întrerupătoare separate pentru a permite controlul individual al iluminatului în aceste zone.
175. Mobilierul din ateliere se aranjează astfel încât lumina să cadă din partea stângă a elevului. Băncile de tâmplărie se amplasează la un unghi de 30-45o față de ferestre, la o distanța între ele de cel puțin 65-80 cm. Mesele de lăcătușărie se amplasează de-a lungul ferestrelor, la o distanța de cel puțin 1,2 m între rânduri. Este permisă și amplasarea lor perpendiculară. Mașinile de cusut se aranjează de-a lungul ferestrelor în unul sau două rânduri astfel încât lumina să cadă din partea stângă.
176. În afară de iluminatul general, în ateliere trebuie prevăzut și iluminatul local pentru băncile de tâmplărie şi mesele de lăcătușărie, precum și pentru strunguri. În cabinetul medical, în biroul directorului și în cancelarie trebuie să existe, de asemenea, surse locale de lumină.
177. Pentru încăperile de producție cu condiții normale (fără temperatură ridicată, praf, umiditate) şi dificile (prezenţa prafului, umiditate ridicată, substanțe chimice active) sursele de iluminat se utilizează în funcție de destinația lor.
178. Iluminatul artificial trebuie să asigure o iluminare uniformă a spațiilor în care se desfășoară activitatea, fără efecte de pâlpâire, orbire și/sau modificare a culorilor.
179. La exploatarea sistemelor de iluminat se respectă recomandările producătorului, precum și prevederile normelor referitoare la verificarea instalațiilor electrice, înlocuirea corpurilor de iluminat utilizate, curățarea periodică a echipamentelor de iluminat și a suprafețelor reflectorizante din încăpere (ferestre, pereți, tavan).
180. Lămpile fluorescente utilizate trebuie depozitate în încăperi inaccesibile elevilor, urmând a fi evacuate conform regulilor stabilite.
X.
MICROCLIMA, VENTILAŢIA, ÎNCĂLZIREA
181. În perioada rece a anului, în timpul orelor de lucru, temperatura normată a aerului în încăperi este de 18-20 oC, cu excepția sălii de sport – 16 oC, a atelierelor de prelucrare a metalelor şi lemnului – 17 oC, a dușurilor – 25 oC și a dormitoarelor din cămine – 20-22 °C. Umiditatea relativă în încăperile instituțiilor de învățământ trebuie să fie între 30% și 60%.
182. În perioada caldă a anului, în timpul orelor de lucru, temperatura normată a aerului în încăperi este de 26 oC ± 1,5 oC, cu excepția sălilor de sport – 24 oC ± 2 oC și a sălilor de calculatoare – 24 oC ± 1,5 oC.
183. Temperatura apei în bazinul de înot este de 26-28°C, temperatura aerului interior în încăperea bazinului de înot este cu 1-2 °C mai mare decât temperatura apei, umiditatea relativă este de 50-60%, iar temperatura podelei din jurul bazinului de înot este de 30-31°C.
184. În instituțiile de învățământ profesional tehnic nu se permite efectuarea practicii de producție pe terenuri deschise în sezonul rece al anului, când parametrii temperaturii şi ai vitezei vântului depășesc următoarele valori: -25 °C şi 2,0-2,5 m/s; -20 °C şi 3,5-4,0 m/s; -15 °C şi 4,5-5,0 m/s; -10 °C şi 6,0-6,5 m/s; -5 °C şi 7,0-7,5 m/s; 0 °C şi 8,0-9,5 m/s.
185. Viteza curenților de aer în încăperile destinate elevilor nu va depăși 0,3 m/s.
186. În timpul orelor de lucru, în încăperile destinate elevilor, concentrația de dioxid de carbon (CO2) nu trebuie să depășească 800 ppm.
187. Ventilarea prin deschiderea ferestrelor în clădirile dotate cu sistem de ventilație naturală se realizează astfel încât să se evite disconfortul termic şi să se asigure schimbul continuu de aer în încăperi. În cazul renovării capitale a clădirilor existente, se recomandă instalarea unui sistem de ventilație mecanică. În lipsa acestuia, încăperile destinate elevilor trebuie să fie ventilate natural în pauzele dintre lecții, prin deschiderea ferestrelor. În aceste perioade, elevii trebuie să părăsească încăperea. Pe timp de vreme caldă, activitățile se vor desfășura cu oberlihturile sau ferestrele deschise. Pentru prevenirea accidentării elevilor şi împiedicarea accesului insectelor zburătoare, ferestrele vor fi dotate cu plase de protecție.
188. Pentru a asigura o ventilație naturală constantă, oberlihturile şi ferestrele trebuie să aibă o suprafață totală de cel puţin 1/50 din suprafața încăperii şi să direcționeze aerul spre tavan. Este interzisă lipirea sau fixarea acestora cu cuie.
189. Utilizarea aparatelor de aer condiționat și a altor sisteme de ventilație sau climatizare se face cu respectarea strictă a parametrilor de microclimat (fluxul de aer, temperatură, nivelul de zgomot, frecvența de igienizare a filtrelor conform recomandărilor producătorului și amplasarea corectă a acestora). În sălile de clasă, în cantină și în sala de festivități, sistemele de ventilație trebuie să asigure un debit de refulare și aspirație a aerului de 20 m3/h per persoană, iar în sala de sport trebuie să fie asigurat un debit de refulare-aspirație de 80 m3/h.
190. Încăperile cu ventilare mecanică destinate elevilor trebuie să fie ventilate continuu, cu aport de aer proaspăt (fără amestec), respectând parametrii normativi pentru temperatura aerului introdus, umiditatea și puritatea aerului, precum și viteza normată la refularea aerului proaspăt. Distribuția aerului trebuie să fie asigurată prin flux laminar pentru a exclude curentul de aer.
191. Grupurile sanitare trebuie să fie dotate cu un sistem de ventilație de aspirație mecanică și care asigură un debit de aspirație al aerului de 50 m3/h pentru un vas WC, 25 m3/h pentru un pisoar și 75 m3/h pentru o cabină de duș.
192. Laboratoarele de chimie trebuie să fie dotate cu dulapuri pentru păstrarea substanțelor chimice, echipate cu sisteme locale de aspirație mecanică.
193. Laboratoarele, atelierele de formare profesională, utilajul de atelier şi mecanismele în care se elimină căldură, gaze şi pulberi trebuie să fie dotate cu sisteme de ventilație locală prin aspirația aerului şi sisteme de ventilație generală, care mențin nivelurile substanțelor nocive la valori admise.
194. Mesele de lucru din atelierele de sudură trebuie să fie dotate cu sisteme de ventilație mecanică locală prin aspirația aerului (5-6 m/s). Aerul aspirat trebuie compensat prin sistemul de refulare a aerului. Dacă sudura electrică se efectuează în locații variabile, încăperea trebuie să fie prevăzută cu un sistem de ventilare prin refulare și aspirație, calculat în funcție de conținutul celor mai toxice componente ale electrozilor utilizați. Mesele destinate pentru instalarea echipamentelor electrice trebuie să fie dotate cu dispozitive de aspirație locală (5-6 m/s).
195. Clădirea instituției de învățământ trebuie să fie dotată cu un sistem de încălzire (centralizat sau autonom) şi cu ventilație mecanică.
196. Sistemele de încălzire în instituțiile de învățământ trebuie să fie conforme normelor sanitare pentru clădirile şi construcțiile publice. Utilizarea sistemelor de încălzire cu abur este interzisă.
197. Instalațiile de încălzire trebuie să fie îngrădite. Temperatura agentului termic pentru încălzire trebuie să fie de 55-75 °C.
198. Dispozitivele de încălzire trebuie curățate de praf săptămânal sau conform instrucțiunilor de utilizare.
199. Asigurarea cu căldură se poate face prin pompe termice, sisteme de alimentare centralizată cu energie termică, centrale termice autonome pe gaz natural, peleți, brichete, lemne sau cărbune, amplasate în clădiri separate, integrate (nu mai jos de nivelul solului) sau în anexele adiacente clădirilor instituţiei, executate în conformitate cu normele de securitate împotriva incendiilor.
200. Amplasarea centralelor termice autonome în apropierea sau sub sălile în care se desfășoară procesul educațional, în zonele de odihnă şi pe căile de evacuare este interzisă. Proiectarea centralelor termice se realizează în conformitate cu normele de construcție în vigoare.
201. Utilizarea sobelor și a convectoarelor pe gaz pentru încălzirea încăperilor este interzisă.
XI.
ALIMENTAREA CU APĂ POTABILĂ ȘI SANITAȚIA
202. Instituţiile de învățământ sunt dotate cu sisteme centralizate de alimentare cu apă rece, caldă şi canalizare. În cazul în care nu există sisteme centralizate de alimentare cu apă caldă, aceasta va fi produsă la nivel local. Calitatea apei trebuie să respecte standardele de potabilitate stabilite prin Legea nr. 182/2019 privind calitatea apei potabile. Consumul mediu de apă potabilă în instituțiile de învățământ primar și secundar, ciclul I și ciclul II, este de minimum 20 de litri pe zi pentru un elev, inclusiv 1,5-2 litri pe zi destinați exclusiv consumului de apă potabilă.
203. În localitățile unde alimentarea cu apă se face prin sisteme mici de alimentare cu apă potabilă trebuie respectate prevederile Regulamentului sanitar privind sistemele mici de alimentare cu apă potabilă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1466/2016.
204. În situația în care calitatea apei potabile nu corespunde prevederilor legale sau în cazul întreruperii alimentării cu apă din sistemul public de alimentare cu apă din cauza defecțiunilor în rețea, se permite utilizarea provizorie a apei potabile îmbuteliate până la remedierea situației.
205. În instituțiile de învățământ, consumul de apă potabilă îmbuteliată se realizează utilizând butelii sau recipiente dotate cu dozatoare, în conformitate cu normele de consum şi de depozitare, asigurându-se respectarea datei de fabricație și a termenului de valabilitate indicate pe ambalaj de către producător.
206. Laboratoarele de chimie, fizică, biologie, sălile de educație tehnologică, de educație plastică, atelierele, sălile destinate claselor primare și grupelor cu program prelungit, cantina, bufetul, grupurile sanitare, dușurile și încăperile pentru necesități tehnice (după caz) trebuie să fie dotate cu chiuvetă conectată la rețeaua de apă și la sistemul de canalizare.
207. La începutul fiecărui an de studii, apa potabilă trebuie să fie supusă unei testări conform parametrilor reglementați în Regulamentul sanitar privind supravegherea și monitorizarea calității apei potabile, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 651/2023.
208. Instituțiile de învățământ trebuie să fie conectate la sistemul de canalizare. În localitățile fără sisteme centralizate de canalizare, trebuie să fie instalate sisteme locale autorizate pentru colectarea, epurarea şi deversarea apelor menajere epurate, în conformitate cu normele aplicabile în Republica Moldova, pentru a preveni poluarea solului, apei şi aerului.
XII.
AMENAJAREA ÎNCĂPERILOR
209. Fiecare elev este asigurat cu un loc de lucru în bancă sau la masă, care trebuie să corespundă taliei (în încălțăminte), acuității vizuale şi auditive a acestuia.
210. Construcția mobilierului școlar trebuie să respecte cerințele standardelor SM EN 1729-1:2016 „Mobilier. Scaune și mese pentru instituții de învățământ. Partea 1: Dimensiuni funcționale” și SM EN 1729-2:2023 „Mobilier. Scaune și mese pentru instituții de învățământ. Partea 2: Cerințe de securitate și metode de încercare”.
211. Fiecare sală de clasă trebuie să fie dotată cu mobilier de 2-3 dimensiuni diferite, corespunzătoare taliei elevilor.
212. Băncile de dimensiuni mai mici trebuie să fie amplasate mai aproape de tablă. Elevii cu deficiențe de vedere și de auz trebuie să fie așezați în primele bănci, luând în considerare talia acestora.
Elevii cu afecțiuni reumatice, angină sau boli ale căilor respiratorii superioare trebuie să fie așezați în băncile situate mai departe de ferestre.
213. Sala de clasă se dotează cu o plăcuță colorată pe care sunt indicate categoriile de mobilier pentru ca elevii să poată identifica ușor mobilierul corespunzător taliei lor, fie de sine stătător, fie la indicația profesorului.
214. La începutul anului de studii, lucrătorul medical din instituția de învățământ întocmește pentru fiecare clasă o fișă medicală, care este avizată de către cadrul didactic şi aprobată de directorul instituției de învățământ.
215. În sălile de clasă, distanța de la pereți până la bănci (amplasate în trei rânduri) trebuie să fie de cel puțin 0,5 m, de la tablă până la primele bănci trebuie să fie între 2,4 și 2,7 m, de la tablă până la ultimele bănci trebuie să fie de cel mult 8,6 m.
216. În sălile de clasă, pentru elevii cu deficiențe severe de vedere şi pentru cei cu retard mintal trebuie să fie instalate mese universale individuale, cu parametri reglabili, design simplu şi construcții sigure.
217. În sălile de clasă, pentru elevii cu deficiențe severe de auz şi dereglări severe de vorbire trebuie să fie instalate mese individuale cu telecomandă, microfon și echipament auditiv. Masa profesorului va fi prevăzută cu un panou de control de la distanță, care include un amplificator şi un comutator, conectat printr-o linie de joasă tensiune la panourile de control de la fiecare masă. Echipamentul auditiv trebuie montat pe mesele fixe destinate elevilor şi profesorilor.
218. În cazul în care se prevăd locuri pentru elevii cu deficiențe de vedere sau de auz, distanțele trebuie să fie:
218.1. dintre masă/mese şi pereții fără ferestre – minimum 0,7 m;
218.2. dintre masă/mese şi pereții cu ferestre – minimum 0,5 m.
219. Dimensiunile mesei destinate elevilor cu deficiențe de vedere trebuie să fie de minimum 1,0 m în lățime şi 0,6 m în lungime pentru a permite aranjarea literaturii și a materialelor didactice tipărite în alfabetul Braille şi a dispozitivelor tiflotehnice. În sălile de clasă de grupă standard, este suficient ca masa/mesele elevului/elevilor cu deficiențe de vedere sau de auz să fie amplasată/e cât mai aproape de fereastră sau de sursa de lumină, iar pentru elevul/elevii care utilizează scaun/scaune cu rotile, trebuie să fie prevăzute 1-2 locuri lângă ușă. În cazul în care mesele cu două locuri sunt înlocuite cu mese cu un singur loc, trebuie respectate distanțele dintre mesele elevilor cu scaune cu rotile, dintre mese şi pereți, precum şi distanța de la ușa de intrare până la tablă.
220. Dimensiunile spațiului pentru un singur loc de ședere, cu posibilitatea de rotire a scaunului cu rotile, trebuie să fie de cel puțin 1,8x1,8 m.
221. În sălile de clasă, inclusiv în centrele de resurse pentru educația incluzivă, se va furniza mobilier special pentru elevii cu dizabilități locomotorii.
222. Tabla școlară poate fi de culoare maro închis sau verde închis şi trebuie să fie dotată cu un suport pentru cretă şi burete.
223. Amenajarea laboratoarelor de chimie, fizică şi biologie se realizează conform cerințelor stricte de securitate şi igienă, respectând standardele de dotare actuale.
XIII.
NORME SANITARE PENTRU MENŢINEREA ÎNCĂPERILOR ŞI A TERITORIULUI
224. Toate încăperile clădirilor şi teritoriul trebuie să fie menținute în ordine şi curățenie. Curățarea încăperilor se face zilnic prin metoda umedă, utilizând produse de curățare, cu oberlihturile deschise, în următoarele intervale de timp:
224.1. în dormitoare – dimineața;
224.2. în sălile de clasă și ateliere – după terminarea lecțiilor şi activităților în secții tematice;
224.3. în coridoare – după fiecare pauză;
224.4. în cantină – după fiecare masă;
224.5. în vestiar – la sfârșitul zilei;
224.6. în cabinetul medical – dimineața;
224.7. în sala de festivități – la sfârșitul zilei;
224.8. în cabinele de duș – după fiecare utilizare;
224.9. în toaletă – după fiecare recreație, utilizând produse biocide;
224.10. în celelalte încăperi – la sfârșitul zilei şi ori de câte ori este necesar pe parcursul zilei.
225. Curățarea ferestrelor se efectuează trimestrial pe partea exterioară și de 1-2 ori pe lună pe partea interioară.
226. Echipamentul pentru curățarea toaletelor se depozitează separat de restul echipamentului şi se marchează corespunzător. Produsele biocide și cele de curățare se vor stoca în spații bine ventilate și întunecate, special destinate acestui scop, cu acces limitat pentru elevi. Produsele dezinfectante, de curățare și biocide sunt utilizate conform destinației și în concentrațiile adecvate.
Cerințele tehnice pentru achiziționarea și utilizarea produselor biocide în instituțiile de învățământ sunt prevăzute în anexa nr. 9.
227. Vasele WC se curăță zilnic cu apă fierbinte, produse de curățare și biocide. Podeaua în grupurile sanitare, bucătărie, spălătorie şi baie trebuie să fie acoperită cu plăci de ceramică netede și impermeabile.
228. Produsele necesare pentru igiena personală sunt furnizate în grupurile sanitare ale instituţiei de învățământ în funcție de numărul de copii (hârtie igienică, săpun, mijloace pentru uscarea mâinilor etc.).
229. Intrarea în instituția de învățământ este dotată cu dispozitive, vase, covorașe şi mături pentru curățarea şi spălarea, la necesitate, a încălțămintei. O dată pe lună se organizează o zi de igienizare, cu utilizarea produselor biocide, conform Regulamentului sanitar privind punerea la dispoziție pe piață și utilizarea produselor biocide, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.344/2020.
230. Toate încăperile din blocul alimentar, utilajele, instalațiile, inclusiv canalele de scurgere și ustensilele, sunt menținute permanent în stare de curățenie şi funcţionare adecvată. Se efectuează zilnic o curățenie minuțioasă: spălarea podelei, ștergerea mobilierului, îndepărtarea pânzei de păianjen și a prafului, spălarea ferestrelor. În fiecare săptămână, pereții, corpurile de iluminat și sticla de la ferestre se curăță de praf şi de funingine cu ajutorul produselor de curățare. O dată pe lună se face o curățenie generală, cu ulterioara dezinfectare a tuturor încăperilor, utilajelor şi inventarului. În cantină se face curățenie după fiecare masă servită.
231. Curățenia umedă în sala de sport se face după fiecare lecție. Saltelele se curăță zilnic cu aspiratorul sau se șterg cu o cârpă umedă, iar o dată pe săptămână se scot la aerisit.
232. În cămine, podeaua din toalete şi lavabourile se spală cu apă caldă folosind produse de curățare şi biocide (în timpul zilei, în funcție de utilizarea lor, dar nu mai puțin de 2 ori pe zi). Vasele WC se spală zilnic cu apă fierbinte, produse de curățare detergent şi biocide.
233. Toate camerele din cămine se mențin în ordine de către elevi, iar spațiile auxiliare se curăță de către personalul pentru curățenie. O dată pe lună se efectuează, în mod obligatoriu, o curățenie generală a tuturor încăperilor din cămin (ștergerea prafului de pe pereți şi de pe tavan, spălarea podelei, ferestrelor, pervazurilor, ușilor, obiectelor și utilajului), cu aerisirea şi scuturarea lenjeriilor de pat. Toate încăperile din cămin, în special dormitoarele, trebuie aerisite, după necesitate, în timpul curățeniei şi înainte de culcare, prin deschiderea oberlihturilor iarna şi prin deschiderea ferestrelor vara.
234. Echipamentul pentru curățenie (perii, găleți, cârpe) trebuie să fie marcat şi păstrat în dulap. După fiecare curățenie, tot echipamentul trebuie spălat cu apă caldă, folosind produse de curățare. Pentru colectarea reziduurilor, pe teren se instalează coșuri de gunoi.
235. Spălarea în baie sau la duș, schimbarea lenjeriei de corp şi a lenjeriilor de pat trebuie să se facă o dată la 7 zile sau mai des, dacă este necesar. Toți elevii trebuie să aibă acces la apă caldă pe parcursul zilei, indiferent de programul lor de plecare și întoarcere de la lecții. În fiecare an, la începutul anului de studii, în toate încăperile din cămin trebuie să se facă reparații, iar înainte de răcirea vremii trebuie să se întreprindă măsuri pentru păstrarea căldurii. Zugrăvirea tavanului şi pereților în dormitoare se face o dată pe an, iar în încăperile auxiliare, în funcție de condițiile sanitare, de două ori pe an.
236. Terenul căminelor trebuie să fie îngrădit, înverzit, amenajat, curățat sistematic, iar în sezonul cald trebuie să fie udat. Fiecare cămin va elabora un regulament intern care să asigure liniștea și odihna elevilor. Administrația căminului este obligată să viziteze zilnic (dimineața şi seara) toate încăperile pentru a verifica respectarea normelor sanitare și, în cazul identificării persoanelor bolnave, să le izoleze şi să cheme medicul.
237. Zona de sport trebuie menținută curată. Primăvara devreme şi toamna târziu trebuie efectuate lucrări de curățare a teritoriului. Se interzice depozitarea materialelor pe teritoriul zonei de sport și utilizarea acestuia pentru stocare necorespunzătoare.
238. Terenul trebuie curățat zilnic. Tomberoanele trebuie golite atunci când gunoiul ocupă 2/3 din volumul lor, cu dezinfectarea ulterioară a acestora (cu o soluție de 10% de clorură de var sau alte produse biocide permise de Ministerul Sănătății). În timpul verii, trotuarele şi căile de acces trebuie udate şi măturate, iar iarna trebuie curățate de zăpadă şi presărate cu materiale antiderapante. În timpul verii, copacii și arbuștii trebuie udați zilnic.
XIV.
ORGANIZAREA ALIMENTAȚIEI ELEVILOR
239. Organizarea alimentației elevilor se realizează conform Instrucțiunii privind organizarea alimentației copiilor și elevilor în instituțiile de învățământ general, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 722/2018.
2391. Organizarea alimentației pentru elevii care beneficiază de mic dejun la pachet în sălile de clasă se realizează în condițiile prevăzute de ordinul comun elaborat de Ministerul Sănătății și Ministerul Educației și Cercetării.
[Pct.2391 introdus prin HG259 din 29.04.25, MO201-203/30.04.25 art.247; în vigoare 30.05.25]
240. Blocul alimentar/cantina instituției de învățământ este supus(ă) controlului privind siguranța alimentelor până la data de 1 septembrie a anului în curs.
241. Alimentația elevilor trebuie să fie de calitate, echilibrată și diversificată în ceea ce privește compoziția produselor alimentare şi să asigure organismului în creștere aportul necesar de substanțe nutritive. Meniurile pentru elevi sunt întocmite pe baza meniurilor standard pentru 10 zile, specifice fiecărui sezon (vară-toamnă, iarnă-primăvară), elaborate anual pentru 10 zile şi coordonate cu subdiviziunile teritoriale ale Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (în continuare – ANSP).
242. Cu privire la alimentația elevilor, instituția de învățământ respectă strict următoarele principii:
242.1. asigurarea diversități alimentare, ceea ce înseamnă consumul de alimente din toate grupele şi subgrupele alimentare pe parcursul zilei;
242.2. asigurarea proporționalității dintre grupele şi subgrupele alimentare, cu un consum mai mare de fructe, legume, cereale integrale, lapte şi produse lactate, comparativ cu alimentele bogate în grăsimi şi adaos de zahăr;
242.3. consumul moderat al anumitor produse alimentare, cu alegerea alimentelor cu conținut scăzut de grăsimi saturate şi adaos de zahăr;
242.4. interzicerea încălzirii produselor alimentare gata preparate.
243. Lucrătorul medical este responsabil de întocmirea şi realizarea meniului. În cazul prezenței șefului de producere în instituţiile de învățământ primar, secundar, ciclul I și ciclul II, responsabilitatea pentru întocmirea meniului zilnic de repartiție revine acestuia, în colaborare cu lucrătorul medical.
Pentru elevii care necesită o dietă specială, se întocmește un meniu separat pe baza recomandărilor lucrătorului medical şi/sau la cererea părinților/reprezentantului legal. Lista elevilor care necesită alimentație specială se afișează în blocul alimentar și în cabinetul medical.
244. În scopul profilaxiei deficitului de micronutrienţi (vitamine şi săruri minerale), în alimentația elevilor se folosesc produse fortificate cu micronutrienţi.
245. Produsele alimentare sunt pregătite şi servite nu mai târziu de 2 ore de la finalizarea procesului tehnologic.
246. În instituţiile de învățământ se admit următoarele tehnologii de preparare a produselor alimentare: fierbere, gătire la aburi, înăbușire și coacere. Produsele alimentare prăjite sunt interzise.
247. Alimentația elevilor se desfășoară conform unui orar aprobat de directorul instituţiei de învățământ. Distribuirea produselor alimentare se face numai după evaluarea acestora de către membrii comisiei de triere, formată prin ordinul directorului instituției de învățământ, și după notarea corespunzătoare în registrul de triaj al produselor culinare pentru fiecare fel de produse alimentare.
248. În instituțiile de învățământ care nu au bloc alimentar propriu sau care au bloc alimentar propriu/cantină, dar capacitatea acestora nu permite alimentația tuturor elevilor beneficiari de mic dejun gratuit, se permite organizarea alimentației elevilor prin sistem catering sau cu oferirea pachetului alimentar, cu respectarea următoarelor condiții:
[Pct.248 modificat prin HG259 din 29.04.25, MO201-203/30.04.25 art.247; în vigoare 30.05.25]
248.1. compania de catering și unitatea de alimentație care prestează servicii de alimentație la pachet trebuie să dețină autorizație sanitar-veterinară sau certificat de înregistrare în domeniul siguranței alimentelor, atât pentru activitățile de catering, cât și pentru mijlocul de transport concret, în conformitate cu prevederile legislative în domeniu;
[Pct.248 subpct.248.1 modificat prin HG259 din 29.04.25, MO201-203/30.04.25 art.247; în vigoare 30.05.25]
248.2. meniul zilnic de repartiție și conținutul pachetului alimentar se elaborează și se semnează de către lucrătorul medical al instituţiei de învăţământ pe baza meniului-model pe 10 zile, coordonat cu bucătarul-şef şi cu conducătorul instituţiei de învăţământ şi în colaborare cu un specialist în nutriţie din cadrul companiei de catering și al unității care prestează servicii de alimentație la pachet, după caz, şi aprobat de subdiviziunile teritoriale ale ANSP. Meniul zilnic de repartiţie și conținutul pachetului alimentar vor fi însoţite de o listă a ingredientelor, cu indicarea gramajului per porţie individuală, în funcţie de grupul de vârstă;
[Pct.248 subpct.248.2 în redacția HG259 din 29.04.25, MO201-203/30.04.25 art.247; în vigoare 30.05.25]
248.3. produsele alimentare gata preparate vor fi transportate în recipiente permise de legislație, cu asigurarea temperaturii corespunzătoare pentru produsele alimentare finite, iar produsele care fac obiectul pachetului alimentar vor fi livrate în porții individuale, în ambalaje alimentare care să respecte legislația privind materialele în contact cu alimentul, sigilate și etichetate corespunzător;
[Pct.248 subpct.248.3 modificat prin HG259 din 29.04.25, MO201-203/30.04.25 art.247; în vigoare 30.05.25]
248.4. amenajarea unui spațiu pentru recepționarea produselor alimentare gata preparate, a produselor pentru pachetele alimentare și dotarea acestuia cu utilaje frigorifice, veselă și echipamente pentru spălătorie, asigurând accesul la apă rece și caldă. În cazul în care produsele alimentare livrate la pachet nu sunt servite timp de 60 de minute, acestea sunt păstrate până la servire, în condițiile indicate de producător, cu respectarea termenelor de valabilitate;
[Pct.248 subpct.248.4 în redacția HG259 din 29.04.25, MO201-203/30.04.25 art.247; în vigoare 30.05.25]
248.5. personalul va utiliza echipament special: halat, mănuși de unică folosință și bonetă. Acesta trebuie să dețină dovada examenelor medicale, cu mențiuni ce atestă că a fost supus controlului medical și instruirii igienice;
248.6. păstrarea de probe zilnice, în recipiente sterile, în cantități de cel puțin 150 g per produs din toate produsele alimentare, la o temperatură cuprinsă între 1 °C și 4 °C, timp de 72 de ore, însoțite de meniul zilnic de distribuție în instituția de învățământ și în cadrul companiei de catering;
248.7. compania de catering și unitatea de alimentație care prestează servicii de alimentație la pachet sunt responsabile de efectuarea analizei calitative și cantitative a alimentației copiilor;
[Pct.248 subpct.248.7 modificat prin HG259 din 29.04.25, MO201-203/30.04.25 art.247; în vigoare 30.05.25]
248.8. produsele alimentare pentru pachetul alimentar sunt procurate, transportate, recepționate, păstrate și preparate, după caz, în strictă conformitate cu prevederile Legii nr.279/2017 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare, ale Legii nr.306/2018 privind siguranța alimentelor și ale Regulamentului sanitar pentru unitățile de alimentație publică, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.206/2023 cu privire la aprobarea regulamentelor și a regulilor din comerțul interior și abrogarea unor hotărâri ale Guvernului.
[Pct.248 subpct.248.8 introdus prin HG259 din 29.04.25, MO201-203/30.04.25 art.247; în vigoare 30.05.25]
249. Elevilor li se asigură condițiile necesare pentru igiena mâinilor. În coridorul de acces spre cantină se instalează lavoare, respectând proporția de un lavoar la un număr maxim de 20 de locuri din cantină. Lavoarele sunt conectate la rețelele inginerești cu apă rece și caldă și sunt dotate cu săpun lichid, prosoape de unică folosință sau uscătoare electrice pentru mâini.
250. Suprafața destinată unui elev cu dizabilități locomotorii în scaun cu rotile trebuie să fie de minimum 3,2 m2. Distanța dintre mese şi locul de distribuție trebuie să fie de cel puțin 150-200 cm, iar distanța dintre rânduri şi perete trebuie să fie de minimum 40-60 cm.
251. Mesele pentru servirea produselor alimentare trebuie să aibă o suprafață igienică, ușor de spălat și rezistentă la acțiunea temperaturilor înalte şi a soluțiilor dezinfectante. După fiecare repriză alimentară, mesele pentru servirea produselor alimentare trebuie să fie șterse cu o cârpă umedă curată.
252. Pentru servirea mesei se permite utilizarea veselei emailate, fabricate din faianță, porțelan, inox sau sticlă. Se interzice folosirea veselei știrbite, din plastic, aluminiu sau ceramică.
253. În spațiile interioare se instalează surse de apă potabilă cu jet ascendent sau se amplasează recipiente-dozatoare de apă potabilă prevăzute cu pahare de unică folosință. Pentru asigurarea regimului de consum al apei potabile, se utilizează butelii sau recipiente cu apă potabilă dotate cu dozatoare, respectând normele de consum şi de păstrare indicate pe ambalaj de către producător și în avizele sanitare pentru toate materialele care vin în contact cu apa potabilă.
254. Personalul angajat în zonele de manipulare a produselor alimentare este obligat să mențină un grad înalt de curățenie personală pe toată durata serviciului, să poarte vestimentație sanitară de protecţie, să efectueze examene medicale profilactice și să urmeze instruiri igienice. Bijuteriile (inele, cercei, brățări şi pandantive) trebuie scoase, iar purtarea acestora este interzisă pe toată durata manipulării produselor alimentare.
255. Activitatea cantinelor se desfășoară în conformitate cu cerințele prevăzute în capitolul XVIII din Instrucțiunea privind organizarea alimentației copiilor și elevilor în instituțiile de învățământ general, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 722/2018.
XV.
ORGANIZAREA PROCESULUI EDUCAȚIONAL
Secțiunea 1
Norme sanitare pentru organizarea procesului educațional în instituțiile de învățământ primar, secundar, ciclul I și ciclul II
256. Procesul educațional în instituțiile de învățământ primar, secundar, ciclul I și ciclul II, trebuie să fie organizat astfel încât să le asigure elevilor:
256.1. protecția sănătății;
256.2. menținerea performanței pe parcursul zilei, săptămânii și anului de studii;
256.3. activitatea fizică necesară.
257. Elevii sunt încadrați în procesul educațional 5 zile pe săptămână.
258. Numărul maximal de ore pe săptămână se stabilește după cum urmează:
258.1. în clasa I: 20 de ore;
258.2. în clasa II: 21 de ore;
258.3. în clasa III: 22 de ore;
258.4. în clasa IV: 23 de ore;
258.5. în clasele V-IX: 25-29 de ore;
258.6. în clasele X-XII: 29-30 de ore.
259. La întocmirea orarului lecțiilor se ţine cont de alternarea disciplinelor de matematică, fizică etc. cu cele de educație muzicală, educație plastică, educație tehnologică şi educație fizică. Lecțiile perechi se permit doar în clasele X-XII și în cadrul lecțiilor de laborator şi de educație tehnologică.
260. Pentru evitarea oboselii digitale a ochilor se recomandă utilizarea mijloacelor tehnice la un număr de 3-4 lecții pe săptămână pentru clasele primare și gimnaziale și la 4-6 lecții pe săptămână pentru clasele liceale. Durata folosirii mijloacelor tehnice la lecții este prevăzută în anexa nr. 10.
261. Se evită planificarea a mai mult de două teze pe săptămână, iar pentru clasele în care sunt prevăzute doar două teze se va planifica o teză pe săptămână. Tezele și evaluările nu se vor stabili în prima și în ultima zi a săptămânii școlare și nici în două zile consecutive.
262. Procesul educațional se desfășoară în primul schimb. Durata recreațiilor trebuie să fie de cel puțin 10-30 de minute. În timpul recreațiilor, se recomandă ca elevii să se afle în aer liber.
263. Timpul alocat pentru pregătirea temelor este stabilit după cum urmează:
263.1. în clasa I: maximum 1 oră;
263.2. în clasa II: maximum 1,5 ore;
263.3. în clasele III-IV: maximum 2 ore;
263.4. în clasele V-VII: maximum 2,5-3 ore;
263.5. în clasele VIII-XII: maximum 4 ore.
264. Volumul și greutatea manualelor, rechizitelor și altor materiale necesare în procesul de învățământ, pe care elevii le poartă zilnic la și de la școală, trebuie să fie adaptate la capacitatea de efort fizic corespunzătoare vârstei acestora.
Se recomandă ca elevii din învățământul primar și cei din învățământul secundar, ciclul I, să folosească ghiozdane școlare ortopedice.
Greutatea conținutului ghiozdanului nu trebuie să depășească 10% din greutatea elevului.
Secțiunea a 2-a
Norme sanitare pentru organizarea procesului educațional în instituțiile de învățământ profesional tehnic
265. Practica de producție la specialitățile incluse în lista profesiilor pentru care este interzisă munca adolescenților sub 18 ani este permisă pentru elevii care au împlinit vârsta de 16 ani, cu respectarea următoarelor cerințe:
265.1. durata zilei de lucru constituie 50% din durata zilei de lucru a angajaților adulți;
265.2. excluderea anumitor tipuri de activități (operațiuni) şi a condițiilor de muncă interzise pentru adolescenți;
265.3. condiţiile de muncă nu depășesc parametrii clasei de nocivitate 3.1 pentru substanțele chimice, conform criteriilor de evaluare şi clasificare a condiţiilor de muncă.
266. Durata recreațiilor în timpul procesului educațional nu trebuie să fie mai mică de 10 minute. Durata pauzei pentru organizarea alimentației elevilor este de 45 de minute.
267. Structura zilei de lucru în timpul practicii de producție este următoarea:
267.1. în prima etapă se acordă o pauză de 10 minute la fiecare 50 de minute;
267.2. în a doua etapă se acordă pauze de 10 minute la fiecare 1,5-2 ore;
267.3. în etapa finală, regimul de lucru este similar cu cel al unui angajat adult, cu condiția ca pauza de prânz să fie oferită după 3 ore.
268. Regimul de învățământ și formare profesională trebuie să fie stabilit după cum urmează:
268.1. pentru profesiile fără risc pentru sănătate:
268.1.1. în primul an, 1 zi de practică alternează cu 1 sau 2 zile de cursuri teoretice;
268.1.2. în al doilea an, numărul zilelor de practică poate fi dublat;
268.1.3. în al treilea an, numărul zilelor de practică poate fi triplat sau zilele de practică pot fi combinate alternativ cu orele teoretice;
268.2. pentru profesiile cu o durată de instruire de 1-1,5 ani:
268.2.1. în primul semestru, zilele de formare profesională alternează cu cele teoretice, peste o zi;
268.2.2. în al doilea semestru este permis un regim de 3 zile de practică (formare profesională), dintre care 2 pot fi consecutive;
268.3. pentru profesiile în care munca adolescenților sub 18 ani este interzisă, activitățile practice alternează cu cele teoretice pe parcursul zilei.
269. Practica de producție în primul şi în al doilea an de studii începe nu mai devreme de ora 08.00, iar în al treilea an de studii şi pentru profesiile cu durata de instruire de 1 an, nu mai devreme de ora 07.30. Instruirea şi practica de producție în tura de noapte sunt interzise. Aceste prevederi sunt incluse în contractul privind organizarea instruirii şi practicii de producție dintre instituțiile de învățământ profesional tehnic şi agentul economic.
270. Orarul lecțiilor se întocmește în funcție de gradul de complexitate al disciplinelor, cu respectarea următoarelor norme sanitare:
270.1. disciplinele din grupul de formare profesională şi cele teoretice fac parte din grupul disciplinelor cu nivel sporit de complexitate și se includ în orar în zilele cu productivitate ridicată, cu excepția zilelor de luni şi vineri;
270.2. disciplinele din grupul de educație umanistă, socială şi științifică de bază se includ, de asemenea, în zilele cu productivitate ridicată (marți, miercuri și joi);
270.3. disciplinele din grupul de pregătire opțională se includ în orar în zilele de luni şi vineri;
270.4. în parcursul zilei, disciplinele teoretice din ciclul profesional se includ în orar între orele 14.00-16.00;
270.5. frecvența includerii disciplinei în orar pe parcursul săptămânii este de o dată la 2 zile, dar nu mai rar de o dată la 3 zile;
270.6. pe parcursul zilei, disciplinele de cultură generală alternează cu cele de formare profesională;
270.7. sunt permise lecțiile perechi, cu excepția celor de educație fizică.
271. Durata activităților pe calculator în timpul lecțiilor pentru elevii din anul I de studii nu depășește 30 de minute, iar pentru cei din anul II – 3 ore academice, cu condiția ca durata lucrului pe calculator să nu depășească 50% din timpul total al lecțiilor, făcând pauze de 15-20 de minute după fiecare oră de studiu, cu ieșirea elevilor pe teren şi aerisirea sălii de clasă.
272. În anii II-III de studii sunt permise lecțiile perechi, cu durata lucrului pe calculator de 30 de minute pentru fiecare lecție, cu o pauză de 20 de minute între lecții. Dacă elevii învață într-un singur schimb, după 3-4 ore se face o pauză de 50-60 de minute pentru odihnă şi prânz. După fiecare 20-25 de minute de lucru la TV sau în cazul apariției disconfortului vizual, se recomandă efectuarea exercițiilor pentru relaxarea ochilor şi pauze pentru activități fizice. Seturile de exerciții se schimbă la fiecare 2-4 săptămâni.
273. Durata activității cercurilor tematice şi a lecțiilor facultative pe parcursul săptămânii nu trebuie să depășească 2 ore, inclusiv lucrul nemijlocit pe calculator – 1 oră, care se desfășoară la 50-60 de minute după finalizarea lecțiilor de bază. Durata de lucru pe calculator în timpul practicii de producție (fără lecții) nu trebuie să depășească 3 ore pe zi, cu respectarea regimului de activitate şi a măsurilor profilactice.
274. Orarul lecțiilor se stabilește pentru un semestru.
275. Se recomandă organizarea următoarelor activități fizice:
275.1. gimnastica de dimineață (8-10 minute);
275.2. lecții de educație fizică (se recomandă 4 ore pe săptămână);
275.3. lecții facultative de educație fizică (se recomandă 2-4 ore pe săptămână);
275.4. pauze pentru activități fizice (3-5 minute) în a doua jumătate a celei de-a 3-a şi a 5-a lecții teoretice;
275.5. jocuri şi activități în aer liber în timpul recreațiilor (20 de minute), după 2 lecții teoretice;
275.6. cercuri sportive (1,5-2 ore de 2-3 ori pe săptămână).
276. Elevii, după efectuarea examenelor medicale, sunt repartizați în grupuri medicale: grupul principal, pregătitor şi special. Elevii care nu au fost supuși examenului medical nu sunt admiși la orele de educație fizică. Lecția de educație fizică (pentru grupurile principal și pregătitor) are următoarea structură: partea introductivă (8-10 minute), conținutul de bază (25-30 de minute) şi partea finală (3-5 minute). Densitatea activităților fizice este de 60-80%, cu o frecvență a pulsului de 170-180 de bătăi/minut. Durata exercițiilor profesional-aplicative nu trebuie să depășească 20-40% din durata totală a lecției.
277. Instruirea profesională şi practica de producție a elevilor din anul I de studii se efectuează în atelierele instituțiilor de învățământ profesional tehnic. Practica de producție a elevilor din anii II și III de studii, în cazul programelor cu o durată de 1-1,5 ani, este permisă la întreprinderi și instituţii a căror activitate este autorizată de subdiviziunile teritoriale ale ANSP şi de inspecția muncii. Locurile de muncă trebuie să fie certificate în modul stabilit.
XVI.
EDUCAŢIA PENTRU SĂNĂTATE A ELEVILOR
278. Educația pentru sănătate a elevilor trebuie să se bazeze pe un proces complex de formare a deprinderilor igienice. Educația pentru sănătate presupune participarea activă a lucrătorului medical, a cadrelor didactice și a psihologului școlar.
279. Educația pentru sănătate trebuie să fie orientată spre oferirea suportului necesar elevilor în cunoașterea modalităților de protecție împotriva factorilor care au un impact negativ asupra sănătății.
280. Elevii trebuie să fie informați despre efectele factorilor de mediu şi ale activităților profesionale asupra organismului. Toți elevii trebuie să cunoască metodologia efectuării procedurilor de călire, a gimnasticii de dimineață, a masajului autoaplicat, a autocontrolului stării de sănătate, inclusiv a măsurilor de profilaxie a diferitelor boli şi traumatisme. O atenție deosebită în procesul educației pentru sănătate se va acorda promovării unui stil de viață sănătos, combaterii viciilor (fumat, alcoolism, narcomanie), promovării educației fizice și a educației sexuale.
281. Educația pentru sănătate a elevilor din instituțiile de învățământ primar, secundar, ciclul I și ciclul II, se realizează în cadrul lecțiilor de științe, biologie, educație pentru sănătate și dezvoltare personală, conform curriculumului școlar, precum și prin activități extrașcolare tematice.
XVII.
ASISTENȚA MEDICALĂ
282. Instituțiile de învățământ trebuie să dispună de lucrător medical.
283. Elevii sunt supuși examenului medical conform legislației în domeniu.
284. Elevii care prezintă simptome de boală infecțioasă sau au fost diagnosticați cu astfel de afecțiuni nu sunt admiși în instituţiile de învățământ.
285. Lucrătorul medical examinează periodic, dar nu mai rar de o dată pe lună, elevii din clasele primare pentru detectarea pediculozei. Rezultatele acestor examinări se înregistrează într-un registru special. Elevii cu pediculoză nu sunt admiși în instituţiile de învățământ primar, secundar, ciclul I și ciclul II, până la însănătoșire.
286. Lucrătorul medical va monitoriza rata de vaccinare în instituția de învățământ și va ține evidența copiilor nevaccinați, specificând motivele nevaccinării acestora.
287. Cabinetul medical din cadrul instituției de învățământ dispune de documentația medicală prevăzută în anexa nr.11. Asigurarea cu medicamente și echipamente medicale a cabinetului medical din instituția de învățământ se va realiza în conformitate cu legislația în domeniu. De asemenea, în cabinetul medical vor fi disponibile produse pentru igiena menstruală pentru fete și un spațiu destinat recuperării acestora în caz de dureri menstruale, pentru a reveni cât mai rapid la procesul de învățământ.
XVIII.
ASISTENȚA PSIHOLOGICĂ
288. Instituțiile de învățământ trebuie să dispună de psiholog școlar.
289. Psihologul școlar evaluează nevoile specifice ale elevilor prin discuții individuale, chestionare sau observații, pentru a identifica factorii ce pot afecta capacitatea de învățare și performanța școlară.
290. Psihologul școlar oferă suport în gestionarea emoțiilor negative legate de presiunea academică și stresul asociat examenelor și evaluărilor.
291. Psihologul școlar oferă suport în gestionarea relațiilor cu colegii de clasă, profesorii și părinții, influențând astfel în mod pozitiv mediul educațional în instituția de învățământ.
292. Psihologul școlar identifica posibile dificultăți de învățare sau probleme de sănătate mentală ale elevilor din instituția de învățământ, oferind recomandări pentru intervenție și sprijin profesional.
293. Cabinetul psihologului școlar trebuie să fie echipat cu mobilier confortabil care să faciliteze consilierea (fotolii sau canapea confortabile, o măsuță mică etc.). Gama de culori trebuie să contribuie la crearea unei stări de bine și de liniște.
XIX.
DISPOZIȚII SPECIALE
294. Monitorizarea respectării normelor sanitare prevăzute în prezentul Regulament se realizează de către ANSP, iar blocurile alimentare trebuie înregistrate oficial în domeniul siguranței alimentelor de către Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (în continuare – ANSA), anual, înainte de începerea noului an de studii.
295. Orice modificare a activității instituţiilor de învăţământ, a condiţiilor de instruire și de educație a elevilor trebuie să fie coordonată cu ANSP.
296. Instituţiile de învățământ sunt supuse autorizării sanitare de funcţionare conform prevederilor din Legea nr. 10/2009 privind supravegherea de stat a sănătății publice și de către ANSA conform Legii nr. 306/2018 privind siguranța alimentelor.
297. Angajații sunt obligați să treacă un examen medical și să urmeze o instruire în igienă conform legislației în domeniu. Angajarea lucrătorilor care nu au trecut examenul medical și nu au susținut instruirea în igienă nu este permisă.
298. Responsabilitatea pentru respectarea normelor sanitare prevăzute în prezentul Regulament revine fondatorului şi conducătorului instituţiei de învățământ.
anexa nr.1
anexa nr.2
anexa nr.3
anexa nr.4
anexa nr.5
anexa nr.6
anexa nr.7
anexa nr.8
anexa nr.9
anexa nr.10
anexa nr.11