cu privire la aprobarea regulamentelor și a regulilor din comerțul interior și abrogarea unor hotărâri ale Guvernului

HOTĂRÂRE nr. 206 din 12.04.2023 · GUVERNUL · publicat 24.05.2023
Modificat prin: HG678 din 02.10.24, MO430-433/15.10.24 art.814
pe legis.md
Trimiteri: 193 legate · 1 nerezolvatăMonitorul Oficial: 9 trimiteri

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md. Subliniat punctat albastru-gri: o citare a Monitorului Oficial, un număr fără acces liber, deci fără legătură deocamdată.

Nerezolvate (1)

​În temeiul art. 5 alin. (11), art. 9 alin. (2), art.11 alin. (2), art. 12 alin. (3) și (7) din Legea nr.231/2010 cu privire la comerțul interior (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2021, nr. 230-237, art.262), cu modificările ulterioare, Guvernul HOTĂRĂȘTE:

1. Se aprobă:

1) Regulile de desfăşurare a activității de comerţ, conform anexei nr. 1;

2) Regulile specifice de desfăşurare a comerţului în pieţe, conform anexei nr. 2;

3) Regulamentul privind modul de indicare a preţurilor produselor oferite consumatorilor, conform anexei nr. 3;

4) Regulamentul sanitar pentru unităţile comerciale care practică activitate de comerț cu produse alimentare, conform anexei nr. 4;

5) Regulamentul sanitar pentru unităţile de alimentaţie publică, conform anexei nr. 5;

6) Lista hotărârilor Guvernului care se abrogă, conform anexei nr. 6.

2. Prezenta hotărâre intră în vigoare la expirarea a șase luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

3. Autoritățile administrației publice centrale, autoritățile cu funcții de reglementare și control, persoanele fizice și juridice, indiferent de forma de proprietate, în termen de șase luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova a prezentei hotărâri, își vor aduce actele normative în concordanță cu prevederile acesteia.

4. Se recomandă autorităților administrației publice locale ajustarea actelor normative locale la prevederile prezentei hotărâri.

5. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

PRIM-MINISTRU Dorin RECEAN

Contrasemnează:

Viceprim-ministru,

ministrul dezvoltării

economice și digitalizării Dumitru Alaiba

Nr. 206. Chişinău, 12 aprilie 2023.

Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 206/2023

REGULI de desfăşurare a activității de comerţ

I.

ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII DE COMERȚ

1. Prezentele Reguli stipulează cerințele privind organizarea activităţii de comerț interior, inclusiv comerţul cu amănuntul, comerţul cu ridicata și comerţul ambulant.

2. Tipologia unităților comerciale se stabilește conform nomenclatorului prevăzut în anexa nr. 5 la Legea nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior (în continuare – Legea nr. 231/2010).

3. Unitățile comerciale sunt proiectate și amplasate în conformitate cu prevederile Normativului în construcții NCM B.01.05.

4. Activitatea de comerț se notifică autorităților administraţiei publice locale în conformitate cu prevederile art. 13-17 din Legea nr. 231/2010.

5. Autoritățile administraţiei publice locale elaborează și aprobă Regulamentul de comerț local în condiţiile stabilite în art. 6 alin. (5) și (6) din Legea nr. 231/2010. La elaborarea Regulamentului de comerț local, autoritățile administraţiei publice locale se conduc de legislație și de prezentele Reguli.

6. Comerciantul desfăşoară activitatea de comerţ în conformitate cu programul de activitate (orarul de funcționare) al unităţilor comerciale notificat în temeiul art. 14 alin. (6) lit. d) din Legea nr. 231/2010 și al cerințelor specifice privind programul de activitate al unităţilor comerciale stabilite în Regulamentul de comerț local.

7. Programul de activitate al unităţilor comerciale se afişează la intrarea în unitate, la un loc vizibil din exterior, cu indicarea zilelor de muncă și de odihnă, precum și a intervalului orelor de muncă și a pauzei de masă.

8. Consumatorii sunt deserviţi în unităţile comerciale în timpul orelor de program. La ora încheierii programului de activitate se interzice accesul consumatorilor în incinta unității comerciale, însă toţi consumatorii prezenţi în sala de vânzare sunt deserviți în modul stabilit. Deservirea consumatorilor după încheierea programului de activitate, în conformitate cu prezentul punct, nu se consideră activitate extraprogram.

9. Închiderea unităţii comerciale pentru reparaţii (reutilare), precum și redeschiderea după reparații se realizează cu informarea prealabilă, prin orice mijloace de comunicare disponibile (fie direct la sediul autorităţii publice, fie prin scrisoare recomandată, fie prin intermediul sistemelor informaţionale dedicate sau prin poşta electronică) ale administrației publice locale în raza căreia este amplasată unitatea comercială, cu indicarea termenului preconizat pentru închidere. În cazul în care unităţile comerciale îşi desfăşoară activitatea de comerţ în cadrul întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor, închiderea/redeschiderea lor se coordonează şi cu administraţiile acestora. Informația cu privire la închiderea unităților se prezintă cu 15 zile înainte de închidere și cu 5 zile înainte de redeschidere, fără depunerea notificării de comerț la administrația publică locală.

10. Despre închiderea unităţii comerciale pentru reparaţii (reutilare), despre termenul preconizat sau despre funcţionarea acesteia după un program special în zilele de sărbătoare nelucrătoare sau în zilele următoare după zilele de sărbătoare nelucrătoare, consumatorii sunt informați, cu cel puţin 5 zile înainte de data preconizată, printr-un aviz afişat într-un loc vizibil, lângă programul de activitate, precum și prin orice mijloace de comunicare disponibile.

11. Unităţile comerciale cu amănuntul care comercializează produse agroalimentare nu pot fi închise mai mult de două zile consecutive, cu excepţia unor cauze obiective de nefuncţionare (reparații, reutilare, incidente etc.).

12. Personalul unității comerciale poartă ecuson cu indicarea prenumelui și a funcției.

13. Comerciantul este responsabil de siguranța și calitatea mărfurilor expuse spre comercializare. În caz de depistare a înrăutăţirii indicilor calităţii mărfurilor până la expirarea termenelor de valabilitate, comerciantul este obligat să le excludă din comerț.

14. Comerciantul este obligat să dispună de documente, pe suport de hârtie sau în format electronic, ce atestă calitatea și siguranța (inofensivitatea) produselor. La solicitarea consumatorului, comerciantul este obligat să îi ofere adresa URL (link) la pagina web pe care poate fi vizualizat sau descărcat documentul respectiv în format electronic sau să îi pună la dispoziție copia documentului pe suport de hârtie. Comerciantul păstrează și, respectiv, are obligația să ofere consumatorului documentele nominalizate pe perioada aflării produselor în vânzare, inclusiv pentru perioada termenului de valabilitate a produselor comercializate.

15. Consumatorul este în drept să primească informații cu referire la mărfurile cumpărate, termenul de valabilitate și data-limită de consum a produselor, existența documentelor ce atestă calitatea și siguranța (inofensivitatea) produsului achiziționat, precum şi să cântărească greutatea mărfurilor cumpărate la aparatul de cântărit de control.

16. Mijloacele de măsurare utilizate în unităţile de comerţ trebuie să fie verificate metrologic, în conformitate cu prevederile Legii metrologiei nr. 19/2016 și să corespundă Listei oficiale a mijloacelor de măsurare şi a măsurărilor supuse controlului metrologic legal, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.1042/2016.

17. Comercianţii sunt obligaţi să respecte normativele admise de emitere a zgomotului şi a vibraţiei, stabilite în Regulamentul sanitar privind normativele admise de emitere a zgomotului și a vibrației la desfăşurarea activităților de comerț interior, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.181/2019.

18. Unitatea comercială şi teritoriul aferent sunt întreţinute în curăţenie în raza stabilită de administrația publică locală în Regulamentul de comerț local.

19. Comercianții sunt obligați să asigure respectarea drepturilor consumatorilor, conform Legii nr.105/2003 privind protecția consumatorilor. Informarea consumatorilor despre produsele și serviciile oferite se realizează în conformitate cu prevederile capitolului V din Legea nr.105/2003 privind protecția consumatorilor.

20. Angajaţii unităţilor comerciale care au acces la datele cu caracter personal sunt obligaţi să asigure confidenţialitatea acestor date, în conformitate cu prevederile Legii nr.133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal. La prelucrarea datelor cu caracter personal, comercianții sunt obligați să întreprindă măsurile organizatorice şi tehnice necesare pentru protecţia datelor cu caracter personal împotriva accesului ilicit sau întâmplător, împotriva distrugerii, modificării, blocării, copierii, răspândirii ilicite sau neautorizate, precum şi împotriva altor acţiuni ilicite.

21. Utilizarea tichetelor de masă de către unitățile comerciale se efectuează în conformitate cu prevederile Legii nr.166/2017 cu privire la tichetele de masă și ale Regulamentului cu privire la modul de operare cu tichetele de masă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 227/2018.

II.

COMERȚUL CU AMĂNUNTUL

22. Mărfurile expuse spre vânzare dispun de indicatoare de preţuri vizibile şi clar completate, conform cerințelor prevăzute de Legea nr.279/2017 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare și de anexa nr.3 la prezenta hotărâre. Expunerea mărfurilor în sala de vânzare se efectuează în funcţie de capacitatea unităţii comerciale, astfel încât să fie asigurată integritatea mărfii și să fie evitate riscurile de accidentare și/sau pagube materiale.

23. În vitrinele exterioare ale unităţilor comerciale care comercializează mărfuri nealimentare se expun doar mostre de mărfuri care sunt în vânzare. La solicitarea consumatorilor, mostrele de mărfuri din vitrine se vând în limita stocului disponibil, cu excepţia obiectelor care constituie decorațiuni și a articolelor asupra cărora este prevăzut expres menţiunea „Nu se comercializează” sau „Mostră”.

24. Comercianții sunt obligați să asigure acces în unitatea comercială pentru persoanele cu nevoi speciale, în conformitate cu prevederile Legii nr. 60/2012 privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități. Unităţile cu autoservire oferă consumatorilor coşuri sau cărucioare speciale pentru comoditatea alegerii mărfurilor, prelucrate și menținute în stare sanitar-igienică corespunzătoare în scopul eliminării riscului de contaminare.

25. Comercianții unităților comerciale cu sistem de autoservire pun la dispoziția consumatorilor mobilierul necesar pentru păstrarea lucrurilor personale.

26. Produsele/mărfurile care nu aparţin unităţii comerciale pot fi păstrate în depozitele şi încăperile auxiliare ale acesteia numai în bază de contract.

27. În cazul comercializării mărfurilor nealimentare de tipul articolelor vestimentare (îmbrăcăminte, încălţăminte, articole tricotate etc.), comercianții creează condiţii pentru măsurarea lor, iar în cazul articolelor tehnice complexe şi de altă natură care necesită verificare, asigură condiţii pentru verificarea funcționării.

28. Comercianții sunt obligați să respecte interdicțiile privind vârsta consumatorului, stabilite prin prevederile Legii nr. 1100/2000 cu privire la fabricarea şi circulaţia alcoolului etilic şi a producţiei alcoolice, Legii nr. 278/2007 privind controlul tutunului, Legii viei şi vinului nr.57/2006. În cazul apariţiei dubiilor referitor la vârsta consumatorului, casierul sau vânzătorul este în drept să solicite un act ce demonstrează vârsta acestuia. Este interzisă comercializarea produselor reglementate prin actele normative indicate în prezentul punct în cazul imposibilității stabilirii vârstei consumatorului.

29. Se interzice vânzarea mărfurilor din suprafețele neincluse în suprafața comercială a unității comerciale, precum şi în afara orelor stabilite de program, cu excepția situațiilor descrise la pct. 8.

30. Comercianții care comercializează mărfuri în vrac, cu excepţia comercializării prin intermediul unităților ambulante, sunt obligați să pună la dispoziția consumatorilor aparate de cântărit de control verificate metrologic în conformitate cu prevederile Legii metrologiei nr.19/2016, care oferă posibilitatea verificării corectitudinii greutăţii produsului. Aparatele de cântărit de control se amplasează într-un loc accesibil în sala de vânzare.

31. Achitarea pentru mărfurile procurate/serviciile prestate se efectuează în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 141/2019 cu privire la aplicarea echipamentelor de casă și de control la efectuarea decontărilor.

32. Casierul sau vânzătorul care recepţionează banii pentru marfă, în numerar, prin card bancar sau alte instrumente IT, este obligat să efectueze operaţiunea de achitare după cum urmează:

1) în cazul achitării în numerar:

a) să rostească distinct suma primită de la consumator şi să pună aceşti bani, într-un loc vizibil pentru consumator;

b) să elibereze plătitorului bonul de casă/documentul fiscal emis de echipamentul de casă și de control pentru operațiunea economică efectuată, care trebuie să corespundă sumei real achitate;

c) să anunţe consumatorului restul ce i se cuvine şi să i-l înmâneze împreună cu bonul de casă/documentul fiscal emis de echipamentul de casă și de control pentru operațiunea economică efectuată;

2) în cazul achitării cu cardul bancar sau alte instrumente IT (de ex., aplicații telefon):

a) să rostească distinct suma totală spre achitare;

b) să prezinte consumatorului terminalul pentru aplicarea cardului bancar;

c) să elibereze consumatorului bonul de casă/documentul fiscal emis de echipamentul de casă și de control pentru operațiunea economică efectuată, care trebuie să corespundă sumei real achitate.

33. Consumatorul este în drept să verifice corectitudinea calculului și, după caz, să solicite recalcularea sumei cumpărăturilor.

34. Se interzice folosirea dispoziţiilor de încasare ce nu corespund cerinţelor stabilite prin Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017.

35. În cazul în care produsul are un anumit termen de garanţie, comerciantul emite certificatul de garanție conform cerințelor stabilite în art.184 din Legea nr. 105/2003 privind protecția consumatorilor.

36. Mărfurile nealimentare alese de consumator pot fi rezervate în conformitate cu politica comercială a unității de comerț, cu aplicarea siglei „Rezervat”. După expirarea termenului de rezervare, marfa neachitată se repune în vânzare.

37. Termenul de păstrare a mărfurilor achitate îl stabilește comerciantul, de comun acord cu consumatorul, cu sau fără achitarea unei anumite plăţi. Pe produsul vândut, dar neridicat din unitatea comercială este aplicată sigla „Vândut”. Pe durata termenului de păstrare și rezervare comerciantul poartă răspundere pentru integritatea şi calitatea mărfii. La expirarea termenului stabilit, comerciantul poate expune în comercializare mărfurile achitate, cu restituirea către consumator a costului inițial al produsului, fără restituirea plăților pentru păstrare.

38. Intrarea copiilor cu vârsta de până la 6 ani în incinta unităţii de comerţ cu autoservire se permite doar cu însoţirea unui adult.

III.

COMERȚUL CU RIDICATA

39. Comerţul cu ridicata se desfăşoară prin intermediul unităţilor comerciale de tip C, conform anexei nr. 5 la Legea nr. 231/2010, care dispun, după caz, de depozite, organizează păstrarea şi prelucrarea produselor, completează stocurile de marfă, asigură suportul informaţional, prestează servicii de transport, oferă şi alte servicii aferente comerţului.

40. La desfăşurarea comerţului cu ridicata, comercianţii sunt obligaţi să respecte următoarele cerinţe:

1) existenţa unor încăperi de depozitare dotate tehnic, corespunzătoare volumului şi naturii produselor stocate;

2) utilizarea mijloacelor de măsurare şi control verificate metrologic;

3) respectarea cerinţelor tehnice privind vecinătatea locurilor de depozitare şi expunere a mărfurilor.

IV.

COMERȚUL AMBULANT

41. Comerțul ambulant se desfăşoară, în conformitate cu art.213 din Legea nr.231/2010, prin intermediul unităților de comerț ambulant în piețe, amplasamente sau în cadrul târgurilor, iarmaroacelor, manifestărilor culturale, turistice, sportive şi al altor evenimente similare, în locurile stabilite de administrația publică locală.

42. Tipurile unităților de comerţ ambulant sunt stabilite în Nomenclatorul unităților comerciale, prevăzut în anexa nr. 5 la Legea nr. 231/2010.

43. Amplasarea unităților de comerţ ambulant se efectuează ţinându-se cont de prevederile Legii nr. 231/2010, de zonele funcționale prevăzute de Planul urbanistic general al localităţii și de cerințele stabilite în Regulamentul de comerț local.

44. Unitățile de comerţ ambulant se amplasează provizoriu, fără fundament. În caz de necesitate, reamplasarea/evacuarea acestora se efectuează conform prevederilor Regulamentului de comerț local.

45. Se interzice comerţul ambulant în raza stabilită de administrația publică locală în Regulamentul de comerț local.

46. La solicitarea de eliberare a schemelor de amplasament, pentru amplasarea unităţilor comerciale ambulante pe teritoriul întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor, precum și în raza de 10 m de la intrarea pe teritoriul acestora, comerciantul anexează acordul în scris al acestora.

47. Unităţile de comerţ ambulant prin care se comercializează produse alimentare în aer liber trebuie să fie amplasate la o distanţă de cel puţin 25 m de latrine, lăzi de gunoi, cloace. Distanțele se măsoară prin metoda ortodromică (în linie dreaptă), inclusiv prin utilizarea schițelor, planurilor sau altor scheme aplicabile, după caz.

48. Se interzice comercializarea prin unități de comerț ambulant:

1) a cărnii, a mezelurilor, a peştelui, a ouălor, a mierii de albine şi a produselor alimentare perisabile, fără deținerea actelor permisive corespunzătoare, precum și fără utilizarea instalațiilor ori a utilajului corespunzător;

2) a băuturilor alcoolice, a vinului, a produselor obținute pe bază de must, a produselor vitivinicole aromatizate și a berii, cu excepția locurilor publice stabilite de către administrația publică locală în cadrul sărbătorilor naționale și tradiționale, precum și în cadrul târgurilor, al iarmaroacelor, al manifestărilor culturale, turistice, sportive şi al altor evenimente similare;

3) a metalelor şi a pietrelor preţioase, a bijuteriilor şi a altor articole din metale preţioase, a bijuteriilor şi articolelor spoite cu metale preţioase;

4) a armelor de foc şi a muniţiilor pentru ele, a balonașelor cu gaze neuroparalizante, precum şi a armelor albe;

5) a echipamentului militar, a ţesăturilor de uniformă şi a altor mărfuri din sortimentul militar sau asimilat cu cel militar (poliție, vamă etc.);

6) a articolelor pirotehnice, în conformitate cu Legea nr. 143/2014 privind regimul articolelor pirotehnice;

7) a preparatelor medicale umane sau veterinare;

8) a lenjeriei de corp, neambalate;

9) a tehnicii și a substanţelor chimice utilizate în agricultură, fără deținerea actelor permisive corespunzătoare, precum și fără utilizarea instalațiilor ori a utilajului corespunzător;

10) a produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor, a substanţelor toxice şi a celor uşor inflamabile, cu excepția unităților comerciale amenajate corespunzător cerințelor privind depozitarea și comercializarea produselor indicate;

11) a produselor conservate prin ermetizare, precum și a băuturilor răcoritoare şi alcoolice preparate în condiţii casnice, a ciupercilor de pădure şi de câmp, care nu au fost obținute ca și culturi agricole în condiții de producere corespunzătoare;

12) a următoarelor produse în vrac: făină, paste făinoase, crupe, zahăr, în afara structurilor/construcțiilor care asigură protecție contra condițiilor climaterice fără a avea cel puțin 3 pereți impenetrabili și tavan (în aer liber);

13) a articolelor tehnice complexe.

49. La comercializarea mărfurilor nealimentare de uz personal (îmbrăcăminte, încălţăminte etc.) urmează să fie create condiţii pentru probarea lor. În cazul lipsei acestor condiţii, comercializarea lor în unităţile de comerţ ambulant se interzice.

50. Se interzice comercializarea concomitentă în aceeași unitate a mărfurilor alimentare neambalate/preambalate şi a mărfurilor nealimentare. Ambalajul mărfurilor alimentare trebuie să fie de la producător/procesator sau aplicat de către comerciant astfel ca să prevină impurificarea produsului cu praf, apă, vapori sau alte substanțe volatile.

51. Este interzisă amplasarea produselor alimentare direct pe sol (caldarâm, pământ, podea sau trotuar). Se admite amplasarea produselor agricole și alimentare vegetale în stare brută amplasate pe sol cu condiția utilizării materialelor impenetrabile care să prevină contactul direct cu acestea în cazul comerțului din unități de tipul 42 și 44 din Nomenclatorul unităților comerciale, prevăzut în anexa nr. 5 la Legea nr.231/2010.

52. Comercializarea în cadrul unităților ambulante a băuturilor pentru consumul la pahar se admite în pahare de unică folosinţă.

Anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 206/2023

REGULI SPECIFICE de desfăşurare a comerţului în pieţe

I.

DISPOZIŢII GENERALE

1. Prezentele Reguli specifice stabilesc modul de creare și organizare a activităţii pieței, tipurile de piețe, cerințele sanitare, restricţii de comerț în piețe, drepturile și obligaţiile administratorului pieţei, drepturile și obligaţiile comercianților, regulamentul-cadru al pieței.

2. Prezentele Reguli specifice se aplică tuturor pieţelor, indiferent de tipul lor, forma de proprietate şi forma organizatorico-juridică.

II.

CREAREA ȘI ORGANIZAREA ACTIVITĂȚII PIEȚEI

3. Informația privind inițierea procedurii de creare a pieței este făcută publică prin plasare pe pagina web oficială a autorității administrației publice locale, iar în lipsa paginii web – la un loc vizibil în sediul primăriei.

4. Piața se creează în baza deciziei consiliului local.

5. Piaţa este o zonă special amenajată, în care se comercializează preponderent produse agricole, produse alimentare şi nealimentare, precum şi se prestează servicii prin intermediul unităţilor comerciale amplasate în perimetrul acesteia.

6. Proiectarea, construcția, reconstrucția și reparația capitală a pieţelor, a structurilor și a construcțiilor amplasate în piață se efectuează conform legislației din domeniul construcțiilor, ținând cont de prevederile Regulamentului de comerț local.

7. Piața se creează (proiectează) astfel încât să asigure condiţii adecvate pentru circulația consumatorilor şi a mărfurilor, amplasarea unităților comerciale, a zonelor de parcare și a unităților sanitare corespunzător fluxului de consumatori și mărfuri.

8. În încăperile și pe teritoriul pieţei, în funcție de tipul acesteia, trebuie să fie prevăzute robinete cu apă potabilă, lavoare, spălătorii pentru inventarul comercial, fructe și legume.

9. Pe teritoriul pieței se organizează în mod obligatoriu cel puțin un bloc sanitar (veceu) pentru consumatori, pentru ale cărui servicii nu se percepe taxă.

10. La intrarea în piaţă trebuie să fie afişată denumirea firmei (a întreprinderii), informația privind sediul, datele de contact ale întreprinderii care gestionează piața și programul de activitate al pieței.

11. Programul de activitate al pieţei îl stabileşte administratorul pieţei cu notificarea administraţiei publice locale.

12. Programul de activitate al unităților comerciale amplasate pe teritoriul pieței care nu au o intrare/ieșire separată de pe teritoriul pieței se stabilește în limitele programului de activitate al pieței.

13. Amplasarea/distribuirea unităților comerciale se efectuează ţinând cont de zonele de comerț, respectarea regulilor sanitaro-igienice şi antiincendiare, a normelor de învecinare a mărfurilor, precum şi de asigurare a circulaţiei libere a cumpărătorilor, a mărfurilor și a comercianților în piaţă.

14. Unitățile comerciale ambulante ori spațiile/suprafețele pentru instalarea/amplasarea acestora se atribuie în mod prioritar persoanelor și în condițiile stabilite de prevederile art.12 alin.(5) și art.121 din Legea nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior, în baza principiului „primul venit, primul servit”. Încheierea contractului de locațiune cu administratorul pieței, precum și instalarea unității comerciale propriu-zise nu constituie temei legal de desfășurare a activității de comerț.

15. Administratorul pieței poate stabili plăți pentru amplasarea/repartizarea unităților comerciale și tarife pentru serviciile pieței. Se interzice perceperea plății pentru accesul în piaţă.

16. Lista plăților și a tarifelor pentru serviciile prestate se face publică în conformitate cu pct. 20.

17. Achitarea de către unitatea comercială a plății pentru amplasarea acesteia pe teritoriul pieței nu scutește unitatea comercială de taxa locală pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii, prevăzută în art. 289 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal nr. 1163/1997.

18. În cazul accesului comerciantului în piață per zi, plata se efectuează după sau concomitent cu repartizarea unității comerciale. Comerciantul este obligat să păstreze bonul de casă/documentul fiscal până la finalizarea exercițiului de comerț. Este interzisă transmiterea către alte persoane ce fac comerţ în piaţă a bonului de casă/documentului fiscal emis în urma achitării plății pentru amplasarea/repartizarea unităților comerciale și tarifelor pentru serviciile pieței.

19. Producătorul casnic este obligat, pe perioada comercializării produselor, să afișeze la loc vizibil o informație, cu mențiunea „Producător casnic”, în care sunt indicate:

1) numele, prenumele comerciantului;

2) denumirea produselor;

3) localitatea de origine a produselor.

Cheltuielile pentru afișarea informației și responsabilitatea pentru veridicitatea acesteia aparțin producătorului casnic.

20. Pe teritoriul pieţei trebuie să fie amplasată la un loc vizibil următoarea informaţie:

1) lista mărfurilor interzise pentru vânzare, conform pct. 32;

2) lista și mărimea plăților și tarifelor pentru serviciile pieței;

3) sediul și datele de contact (e-mail și numărul de telefon) ale administratorului pieței;

4) adresa și datele de contact (e-mail și numărul de telefon) ale autorității abilitate cu funcții de protecție a consumatorilor în domeniul produselor nealimentare;

5) adresa și datele de contact (e-mail și numărul de telefon) ale autorității abilitate cu funcții de protecție a consumatorilor în domeniul produselor alimentare;

6) adresa URL (link) a textului electronic consolidat al prezentelor Reguli specifice, publicat în Registrul de stat al actelor juridice (legis.md).

Informațiile menționate în prezentul punct sunt plasate și pe pagina web (dacă există) a pieței și/sau a administrației publice locale pe al cărei teritoriu se află piața.

21. Indicatoarele privind sediul organelor de administrare a pieţei, al punctului medical (după caz), al medicului veterinar (dacă există), blocurile sanitare, zonele de comerț, conform specializării pe grupuri de mărfuri, conțin și indicarea direcției.

III.

TIPURI DE PIEȚE

22. În funcţie de specificul produselor comercializate, pieţele pot fi de mai multe tipuri: pieţe agroalimentare, pieţe de mărfuri nealimentare, pieţe auto, pieţe de flori, pieţe de mărfuri secondhand, pieţe mixte. Tipul pieței îl determină fondatorul.

23. În funcție de tipul pieţei, administratorul pieței este obligat să asigure următoarele condiții minime:

1) în pieţele agroalimentare:

a) amenajarea unor încăperi specializate (hale, pavilioane) pentru comercializarea produselor perisabile, dotate cu utilaj frigorific şi spaţii pentru prelucrarea inventarului, cu apeduct (apă rece și apă caldă) şi sistem de canalizare, detergenţi, dezinfectanţi, inventar şi echipament pentru salubrizare;

b) crearea condiţiilor necesare pentru expunerea şi păstrarea mărfurilor;

c) utilizarea de către vânzători a inventarului comercial şi a echipamentului special, a aparatelor de cântărit, verificate metrologic în conformitate cu prevederile Legii metrologiei nr.19/2016;

d) asigurarea cu aparate de cântărit de control verificate metrologic, ținând cont de calculul cel puţin un aparat la o suprafaţă de 500 m2;

e) amenajarea locurilor speciale pentru comercializarea din camioane a fructelor şi legumelor;

f) amenajarea sectoarelor speciale pentru comercializarea animalelor și a păsărilor vii;

g) amenajarea spălătoriilor pentru inventarul comercial, fructe și legume;

2) în pieţele de mărfuri nealimentare:

a) crearea condiţiilor de comerţ, în funcţie de specificul mărfurilor comercializate;

b) amenajarea și funcţionarea cabinelor de probă, înzestrate cu cuiere, umeraşe şi oglinzi;

c) utilizarea de către comercianți a utilajului şi a inventarului necesar pentru buna organizare a comerţului cu mărfurile respective (suporturi pentru păstrarea şi etalarea covoarelor, standuri pentru expunerea draperiilor, mijloace de măsurare adecvate, verificate metrologic în conformitate cu prevederile Legii metrologiei nr. 19/2016);

d) amenajarea instalaţiilor pentru verificarea aparatajului tehnic de uz casnic;

e) crearea condiţiilor speciale pentru vânzarea mobilei;

f) păstrarea mărfurilor destinate comercializării;

g) respectarea cerinţelor faţă de amplasarea şi comercializarea materialelor de construcţie, a produselor chimice de uz casnic şi a confecţiilor;

3) în pieţele auto:

a) organizarea locurilor de comerţ cu piese auto de schimb, accesorii auto, uleiuri, cosmetică auto, automobile;

b) marcarea locurilor de comerţ şi a parcajului pentru automobile;

c) securitatea unităţilor de transport în parcaje;

4) în pieţele de flori:

a) crearea condiţiilor de comercializare a florilor vii şi/sau artificiale, a accesoriilor şi mărfurilor însoţitoare;

b) rezervarea, în funcţie de sezon, a locurilor de desfacere pentru producătorii autohtoni, inclusiv pentru producătorii casnici;

c) amenajarea spălătoriilor pentru inventarul commercial;

5) în pieţele de mărfuri secondhand: respectarea cerinţelor de comercializare a acestor mărfuri conform Hotărârii Guvernului nr. 427/2001 privind importul şi comercializarea unor mărfuri de uz personal folosite şi Regulamentului privind normele sanitaro-igienice pentru importul şi comercializarea mărfurilor de uz personal folosite „Second-hand”, aprobat prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 4341/2001;

6) în pieţele mixte:

a) marcarea și delimitarea zonelor pieței în funcție de specificul mărfurilor și al produselor comercializate;

b) crearea condiţiilor pentru buna desfăşurare a activităţii comerciale, în funcție de specificul mărfurilor și al produselor comercializate.

IV.

CERINŢE SANITARE PRIVIND ÎNTREȚINEREA PIEȚEI

24. Piața poate fi amplasată pe un teren care trebuie să se afle la o distanţă de cel puţin 1,5 km de la depozitele de deşeuri şi la o distanţă de cel puţin 500 m de la întreprinderile industriale şi depozitele în care producţia şi păstrarea sunt legate de emanarea prafului şi a mirosului puternic, precum şi de alte obiecte, care pot constitui sursă pentru poluarea produselor comercializate în piețe şi răspândirea bolilor infecţioase.

25. Pe teritoriul pieţei se instalează tomberoane pentru gunoi la o distanță de 15 m pe căile de circulație a consumatorilor, precum și se rezervează un teren special pentru acumularea şi evacuarea gunoiului la o distanţă nu mai mică de 20 m de la locurile de desfacere a producției agricole și alimentare.

26. Toate clădirile pieţei trebuie să fie cuplate la rețele edilitare de apeduct, canalizare, încălzire şi aprovizionare cu energie electrică, în cazul în care infrastructura pieţei permite acest lucru. În cazul lipsei conductei de apă centralizată se utilizează un sistem local de aprovizionare cu apă și canalizare. Prezentul punct nu se aplică piețelor agroalimentare din localitățile rurale (sate, comune) care activează cel mult 3 zile pe săptămână și nu mai mult de 5 ore pe zi.

27. În pieţele în lipsește canalizarea centralizată este obligatorie construcţia stațiilor de epurare autonome (septic) la o distanţă de cel puţin 20 m de la locurile de comercializare a produselor alimentare.

28. Teritoriul pieţei se salubrizează zilnic, după încheierea orelor de program. Pe vreme aridă teritoriul pieței este stropit cu apă până la deschidere și pe parcursul zilei la necesitate.

29. La necesitate, dar nu mai rar decât o dată în lună, se organizează ziua de igienizare sanitară, cu dezinfectarea minuţioasă a încăperilor, utilajelor și a întregului teritoriu al pieţei.

30. Comercianții sunt responsabili de menținerea în stare salubră și igienică a unităților comerciale și a echipamentului/instalațiilor utilizate.

31. Reparațiile curente ale structurilor și construcțiilor amplasate în piață se efectuează în condiții care să nu admită contaminarea mărfurilor.

V.

RESTRICŢII DE COMERŢ ÎN PIAŢĂ

32. În pieţe se interzice comercializarea:

1) mărfurilor alimentare și nealimentare fără asigurarea condițiilor stabilite de legislație privind păstrarea și expunerea pe raft/vitrină, precum și în lipsa actelor permisive aferente și a documentelor ce confirmă provenienţa şi calitatea produselor;

2) producţiei alcoolice și a produselor vitivinicole, cu excepţia magazinelor (unităților comerciale fixe) şi a unităților de alimentaţie publică, cu respectarea prevederilor din Legea nr.1100/2000 cu privire la fabricarea şi circulaţia alcoolului etilic şi a producţiei alcoolice;

3) produselor pirotehnice (petardelor, artificiilor şi rachetelor luminoase), a substanţelor explozibile, radioactive şi a surselor de radiaţii ionizate;

4) armelor, a muniţiilor şi a dispozitivelor de detonare;

5) medicamentelor și a dispozitivelor medicale;

6) prin reţeaua de comerţ ambulant, a produselor din tutun, a produselor conexe, a dispozitivelor şi accesoriilor de utilizare, reîncărcare sau încălzire a acestora, astfel cum sunt definite în Legea nr. 278/2007 privind controlul tutunului;

7) produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor, cu excepția magazinelor specializate, în conformitate cu prevederile Regulamentului cu privire la importul, stocarea, comercializarea și utilizarea produselor de uz fitosanitar și fertilizanților, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1045/2005;

8) substanţelor toxice şi a celor uşor inflamabile, în unitățile de comerț ambulant, cu excepția celor amenajate corespunzător cerințelor legale;

9) altor mărfuri interzise prin lege sau a căror vânzare poate fi desfășurată doar în unități comerciale și în condiții speciale impuse prin lege.

33. În pieţe se interzice:

1) utilizarea aparatelor de cântărire de uz casnic, care nu au fost legalizate conform Legii metrologiei nr.19/2016, cu excepția aparatelor de cântărire de uz casnic utilizate la vânzarea produselor agroalimentare de producătorii casnici (art. 121 din Legea nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior);

2) desfășurarea activităţii de comerț fără achitarea tarifelor pentru serviciile de piață și/sau a plăților pentru amplasarea unității comerciale;

3) vânzarea mărfurilor de către persoanele care nu au atins vârsta de 16 ani;

4) desfășurarea/organizarea jocurilor de noroc.

VI.

DREPTURILE ȘI OBLIGAŢIILE ADMINISTRATORULUI PIEŢEI

34. Pieţele sunt administrate de către administratorul pieţei, care poate fi nemijlocit autoritatea administraţiei publice locale sau un agent economic.

35. Administratorul pieţei are dreptul:

1) să întreprindă acțiuni în vederea interzicerii activităţii de comerț pe teritoriul pieței în cazul constatării încălcării Regulamentului pieței;

2) să verifice deținerea de către comerciant a actelor permisive prevăzute de legislație pentru desfășurarea activităţii de comerț;

3) în cazul depistării încălcării de către comerciant a cadrului normativ referitor la activitatea de comerț, să atenționeze comerciantul despre încălcările comise;

4) să restricționeze sau să interzică accesul în piețe al persoanelor în stare de ebrietate, care manifestă comportament violent;

5) să restricționeze sau să interzică accesul în piețe al persoanelor care nu respectă măsurile de protecție sanitar-epidemiologice;

6) să solicite repararea daunei, în modul prevăzut de legislaţie, în caz de deteriorare a patrimoniului pieţei.

36. Administratorul pieţei este obligat:

1) să organizeze amplasarea unităților comerciale, a spațiilor și a construcțiilor destinate amplasării unităților comerciale în conformitate cu reglementările sanitare, sanitar-veterinare și igienice, ținând cont de tipul mărfurilor, tipul și specificul pieței;

2) să asigure comercianților condiții adecvate de activitate prevăzute de legislație și prezentele Reguli specifice;

3) să întreţină în stare sanitară corespunzătoare teritoriul pieţei, să asigure securitatea antiincendiară, ordinea publică și paza pieţei, după caz;

4) să desfăşoare acţiuni privind amenajarea şi reconstruirea pieţei, precum și menținerea în stare funcțională a unităților comerciale și a utilajului, care îi aparține, în scopul asigurării condiţiilor necesare pentru desfășurarea comerţului în condiții salubre și corespunzătoare normelor tehnicii securității;

5) să asigure condițiile ce se impun în vederea asigurării respectării cerințelor prevederilor art.12 alin. (5) și art. 121 alin. (1) din Legea nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior;

6) să asigure amplasarea la un loc vizibil a informaţiei prevăzute la pct. 20;

7) să asigure demarcarea zonelor de comerț, conform specializării pe grupuri de mărfuri, precum și a spațiilor pentru comercializarea produselor agroalimentare de către producătorii casnici;

8) să restricționeze circulația transportului și să limiteze accesul acestuia pe teritoriul pieţei în orele de program, cu excepția cazurilor de strictă necesitate;

9) să asigure conexiunea la rețeaua de energie electrică a unităților comerciale ambulante de comercializare a produselor perisabile, a florilor, a electrocasnicelor sau la solicitarea comerciantului;

10) să asigure condiții de acumulare a deșeurilor și să le evacueze zilnic de pe teritoriul pieței în locuri special amenajate;

11) să informeze autoritățile/entitățile competente și să întreprindă acțiuni în vederea ridicării (evacuării) mărfurilor care prezintă pericol iminent pentru persoane sau bunuri;

12) să informeze organele abilitate cu funcții de control în cazul depistării încălcării cadrului normativ referitor la activitatea de comerț;

13) să asigure respectarea de către angajații pieţei a Regulamentului pieței.

VII.

DREPTURILE ȘI OBLIGAŢIILE COMERCIANȚILOR

37. Persoanele fizice și juridice care desfășoară activitate de comerț în cadrul pieței au dreptul:

1) la informația prevăzută la pct. 20;

2) la informația despre condiţiile de comerț în piață, în conformitate cu prevederile Regulamentului pieței;

3) la oferirea locului de amplasare a unităților comerciale în condiții echitabile, în conformitate cu prevederile Regulamentului pieței;

4) la acordarea de spaţii pentru comercializarea produselor producătorilor casnici, conform prevederilor Legii nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior;

5) să solicite încheierea unui contract de amplasare (atribuire) a unității comerciale, dacă Regulamentul pieței prevede acest lucru;

6) să solicite respectarea de către administrația pieței a prevederilor Regulamentului pieței, precum și a condițiilor stipulate în contractul de amplasare (atribuire) a unității comerciale, în cazul existenței unui astfel de contract.

38. Comercianții sunt obligaţi:

1) să corespundă cerințelor legislației referitoare la activitatea de comerț;

2) să dispună de acte care atestă proveniența, inofensivitatea și calitatea mărfii, în cazurile prevăzute de legislație;

3) să îndeplinească cerinţele prezentelor Reguli specifice, ale Regulamentului pieței, precum și deciziile administrației pieţei, adoptate în limitele competenţei lor;

4) să prezinte, la cererea organelor de control sau a administratorului pieţei, actele permisive prevăzute de legislație pentru desfășurarea activităţii de comerț;

5) să repare daunele, în caz de deteriorare a patrimoniului pieţei.

VIII.

REGULAMENTUL-CADRU DE FUNCȚIONARE A PIEȚEI

39. Regulamentul-cadru de funcționare a pieței conține structura-tip și categoriile de informații și date care se includ în Regulamentul pieței.

40. Regulamentul pieței conține următoarea structură:

1) Introducere;

2) Organizarea pieței;

3) Cerințe generale și specifice de comerț în piață;

4) Restricții de comerț în piață;

5) Serviciile oferite de adminstrația peței;

6) Drepturile și obligațiile comercianților;

7) Drepturile și obligațiile administraţiei pieței.

41. Regulamentul pieței urmează să includă următoarele informații și date:

1) decizia Consiliului local privind crearea și aprobarea Regulamentului pieței;

2) tipul pieței;

3) adresa amplasării pieței;

4) prezentarea schematică a conceptului de amplasare a pieței și încadrarea în planul urbanistic general al localității;

5) prezentarea schematică a infrastructurii pieței corespunzătoare tipului (amplasării unităților comerciale, edificiilor, blocurilor sanitare, laboratoarelor, intrărilor, spațiilor de circulație a consumatorilor, locurilor de parcare etc.);

6) datele de identificare ale administratorului pieței;

7) numărul și structura statelor de personal;

8) cerințe generale și specifice privind regulile de comerț în piață;

9) tipurile de servicii oferite de administratorul pieței;

10) interdicțiile și cerințele conforme legislației și Regulamentului de comerț local.

42. Controlul asupra respectării prezentelor Reguli specifice îl exercită organele abilitate cu funcții de supraveghere și control, conform domeniilor de competență stabilite în Codul contravențional al Republicii Moldova nr. 218/2008.

Anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 206/2023 UE

REGULAMENT privind modul de indicare a preţurilor produselor oferite consumatorilor

Prezentul Regulament transpune Directiva 98/6/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 februarie 1998 privind protecția consumatorului prin indicarea prețurilor produselor oferite consumatorilor, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 080 din 18 martie 1998, așa cum a fost modificată ultima dată prin Directiva (UE) 2019/2161 a Parlamentului European și a Consiliului din 27 noiembrie 2019.

I.

DISPOZIȚII GENERALE

1. Prezentul Regulament stabilește modalitatea de indicare a preţului de vânzare şi a preţului pe unitatea de măsură (unitar) la produsele expuse în suprafeţele comerciale şi oferite consumatorilor, în scopul informării complete și corecte a acestora şi pentru a le permite compararea cu uşurinţă a preţurilor.

2. În scopul aplicării prezentului Regulament, se utilizează noțiunile din Legea nr.105/2003 privind protecția consumatorilor, Legea nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior și Legea nr.279/2017 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare.

3. Prezentul Regulament se aplică:

1) comercializării produselor alimentare şi nealimentare, cu concretizările expuse la pct.16-18 şi în anexele nr. 1 şi nr. 2 la prezentul Regulament;

2) comercializării prin intermediul unităţilor de comerţ cu amănuntul, conform clasificării acestora în Legea nr. 231/2010 privire la comerțul interior, cu excepţia comerțului ambulant, care se desfăşoară prin intermediul altor unități decât pavilioanele și aparatele pentru vânzări;

3) tuturor tipurilor de vânzări cu amănuntul, inclusiv vânzărilor la distanţă, în cadrul comerţului electronic sau în afara suprafețelor comerciale.

4. Indicarea preţului unitar este obligatorie pentru produsele alimentare preambalate, precum și în cazurile în care reglementările specifice impun indicarea cantităţii nominale sau comercializarea în cantităţi prescrise.

5. Orice notificare de reducere a prețului indică prețul de referință (preț de vânzare), aplicat de comerciant într-o perioadă determinată, înainte de aplicarea reducerii de preț, ținând cont de următoarele concretizări:

1) prețul de referință reprezintă cel mai scăzut preț practicat de către comerciant în perioada ultimelor 30 de zile înainte de data aplicării reducerii de preț;

2) în cazul produselor alimentare susceptibile a se deteriora sau a se perima rapid, prețul de referință reprezintă cel mai scăzut preț practicat de comerciant în perioada de 2/3 din termenul de valabiliate, înainte de data aplicării reducerii de preț;

3) în cazul ȋn care produsul a fost prezent pe piață mai puțin de 30 de zile, prețul de referință reprezintă cel mai mic preț practicat de comerciant de la data punerii produsului pe piață, înainte de data aplicării reducerii de preț;

4) dacă reducerea de preț este majorată treptat în perioada ultimelor 30 de zile, prețul de referință este considerat prețul fără reducere înainte de prima aplicare a reducerii de preț.

6. Lista produselor nealimentare care necesită în mod obligatoriu indicarea preţului unitar este specificată în anexa nr. 1 la prezentul Regulament.

7. Lista produselor şi cazurilor care se exceptează de la indicarea preţului unitar este specificată în anexa nr. 2 la prezentul Regulament.

II.

MODUL DE INDICARE A PREŢURILOR

8. Orice produs pus în vânzare (plasat pe piață) necesită în mod obligatoriu indicarea preţului. Preţul de vânzare şi preţul unitar se indică într-o formă clară, vizibilă şi uşor de identificat, cu aceleaşi dimensiuni ale cifrelor.

9. Preţul de vânzare şi preţul unitar se exprimă în monedă naţională.

10. Responsabilitatea pentru indicarea preţului de vânzare şi a preţului unitar îi revine comerciantului.

11. Indicatoarele de preţ se amplasează astfel încât consumatorul să le poată asocia cu un produs anume.

12. Preţurile se indică pe produse sau pe indicatoare de preţuri amplasate lângă acestea în imediata apropiere ori pot fi cuprinse într-o listă sau într-un catalog, împreună cu preţurile altor produse, plasate în locuri uşor vizibile pentru consumatori.

13. În unităţile de alimentaţie publică preţurile se indică în meniu (lista de bucate) sau în catalogul de preţuri (pentru băuturi). În cazul utilizării meniurilor și/sau a cataloagelor, vânzătorul trebuie să asigure punerea la dispoziţia consumatorilor a unui număr suficient de exemplare.

14. În cazul în care preţurile se află în vitrinele exterioare, acestea se indică astfel încât consumatorul să le poată vedea cu uşurinţă fără a intra în suprafaţa de vânzare.

15. La produsele preambalate se indică preţul de vânzare, corespunzător cantităţii preambalate, precum şi preţul unitar.

16. În cazul în care preţul unitar este identic cu preţul de vânzare, se indică numai preţul de vânzare.

17. În cazul produselor preambalate pentru care reglementările prevăd indicarea atât a cantităţii nominale, cât şi a masei componentei solide, este suficient să se indice preţul unitar al componentei solide.

18. Pentru produsele vândute în vrac prin cântărire sau măsurare este obligatorie indicarea numai a preţului unitar.

19. În cazul publicităţii, preţul unitar se indică concomitent cu preţul de vânzare pentru produsele ce ţin de aplicarea prezentului Regulament.

20. În cazul desfășurării acțiunilor de vânzare a produselor/serviciilor cu preț redus, prevăzute de capitolul V1 din Legea nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior, indicatoarele de preț vor conține în mod obligatoriu prețul de referință.

21. Afișarea prețurilor în cazul comerțului electronic ori al prestării serviciilor societății informaționale se desfășoară în baza cerințelor prezentului Regulament, cu excepția cerințelor privind suportul fizic al indicatoarelor.

Anexa nr. 1 la Regulamentul privind modul de indicare a preţurilor produselor oferite consumatorilor

LISTA produselor nealimentare ce necesită în mod obligatoriu indicarea preţului unitar I. Produse de uz curent şi gospodăresc

1. Produse cosmetice:

1) produse pentru îngrijirea pielii şi igienă bucală;

2) creme de bărbierit;

3) creme şi loţiuni de uz general;

4) produse de plajă;

5) pastă de dinţi;

6) produse pentru îngrijirea părului şi produse de baie: lacuri, şampoane, balsamuri, produse de clătire, fixative, briantine, spume de păr, spumante de baie etc.;

7) deodorante şi produse de igienă personală;

8) pudră de talc.

2. Produse pentru spălat:

1) săpunuri solide pentru toaletă şi uz casnic;

2) săpunuri fine;

3) fulgi de săpun, detergenţi, balsamuri;

4) lichide pentru spălat, curăţat, preparate auxiliare pentru spălat şi preparate pe bază de hipoclorit;

5) pudră de curăţat;

6) preparate de prespălare şi înmuiere, sub formă de pudră.

3. Produse de lustruit pielea şi încălţămintea, lemnul şi parchetul, metalele, inclusiv pentru autoturisme, ferestrele şi oglinzile:

1) soluţii pentru îndepărtarea petelor;

2) vopsele de uz casnic;

3) insecticide pentru uz casnic;

4) detartranţi;

5) deodorante de uz casnic;

6) biocide.

4. Vopsele, lacuri şi emailuri (se exceptează culorile şi vopselele utilizate în artă şi procesul de învăţământ).

5. Solvenţi.

6. Produse de lipit şi adezivi (se exceptează cele ambalate în tuburi).

7. Cabluri.

8. Cuie.

9. Geamuri şi produse similare.

10. Ciment, var, ipsos, balast, beton, mortar, nisip.

11. Materiale textile şi panouri pentru izolaţie.

II. Materiale de grădinărit

12. Turbă, pământ de răsadniţă, compost şi produse fitosanitare.

13. Produse utilizate în agricultură, inclusiv pentru întreţinerea şi amenajarea solului (substanţe de fertilizare lichide sau granulate).

14. Seminţe, cu excepţia celor ambalate în cantităţi mai mici de 100 g.

III. Alte produse

15. Combustibili/uleiuri şi produse pentru autoturisme (combustibili lichizi, lubrifianţi lichizi/solizi, amestecuri de combustibili/ulei, antigel).

16. Combustibili solizi (lemn, cărbune, cocs şi derivaţi ai acestora).

17. Fire de tricotat constând din fibre naturale, sintetice şi amestecuri ale acestora.

18. Produse de mercerie care se vând la metru.

19. Hrană pentru animale şi păsări.

20. Folie de uz alimentar din aluminiu, polietilenă sau hârtie (metri).

21. Produse vândute sub formă de aerosoli.

Anexa nr. 2 la Regulamentul privind modul de indicare a preţurilor produselor oferite consumatorilor

LISTA produselor şi cazurilor care se exceptează de la indicarea preţului unitar

1. Produsele care se oferă spre vânzare prin licitaţie.

2. Produsele care se oferă spre vânzare ca obiecte de artă sau de anticariat.

3. Produse oferite în cadrul prestării de servicii.

4. Preparatele, produsele culinare şi alimentare care fac obiectul consumului pe loc în unităţi de alimentaţie publică.

5. Produsele preambalate în cantităţi mai mici de 50 de grame sau 50 de mililitri, precum şi cele mai mari de 10 kilograme sau 10 litri.

6. Produsele preambalate vândute prin intermediul unităţilor comerciale ambulante.

7. Produsele vândute prin aparat automat pentru vânzări.

8. Produsele farmaceutice și parafarmaceutice.

9. Preparatele medicamentoase magistrale.

10. Cazurile în care informaţia asupra preţului unitar nu ar folosi consumatorului sau ar crea confuzii:

1) publicitatea cu timp scurt de expunere (spoturi sub 30 secunde), în care informaţia poate crea confuzii;

2) ofertele promoţionale în care preţul a fost redus din cauza deteriorării produsului şi/sau pericolului ca acesta să se deterioreze;

3) produsele asortate vândute într-un singur ambalaj, la care preţul unitar al fiecărui produs ar crea confuzie, iar indicarea preţului unui singur produs ar induce în eroare consumatorii.

Anexa nr. 4 la Hotărârea Guvernului nr. 206/2023

REGULAMENT SANITAR pentru unităţile comerciale care practică activitate de comerț cu produse alimentare

I.

DISPOZIŢII GENERALE

1. Prezentul Regulament sanitar stabilește cerințe privind amplasarea, proiectarea, amenajarea, iluminarea, ventilarea, asigurarea cu apă şi canalizare; cerințe privind utilajul, mobilierul tehnologic, echipamentele şi ustensilele utilizate de unităţile comerciale care practică activitate de comerț cu produse alimentare (în continuare –unități cu profil alimentar); cerinţe sanitare privind comercializarea produselor alimentare; cerințe sanitare față de unităţile de comerţ ambulant, inclusiv automatele pentru vânzări; cerinţe privind prevenirea contaminării încrucişate în cadrul unităților cu profil alimentar.

2. În prezentul Regulament sanitar sunt utilizate noțiunile din Legea nr.231/2010 cu privire la comerțul interior, Legea nr.221/2007 privind activitatea sanitară veterinară, Legea nr.279/2017 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare, Legea nr.296/2017 privind cerințele generale de igienă a produselor alimentare, Legea nr. 306/2018 privind siguranţa alimentelor și alte acte normative de referință.

II.

CERINŢE SPECIFICE PRIVIND AMPLASAREA, PROIECTAREA ȘI AMENAJAREA UNITĂŢILOR CU PROFIL ALIMENTAR

3. La proiectare, amplasare și amenajare, unităţile cu profil alimentar sunt obligate să respecte cerințele de igienă stabilite în Legea nr. 296/2017 privind cerințele generale de igienă a produselor alimentare.

4. Cerințele specifice de amplasare a unităților cu profil alimentar în anumite zone dintr-o localitate se includ în Regulamentul de comerț local, aprobat de autoritatea administrației publice locale.

5. Amplasarea unităţilor cu profil alimentar în blocuri locative sau în case individuale de locuit poate fi efectuată numai la parter, demisol şi doar în spaţiile destinate prin proiect sau pentru care s-a obţinut schimbarea destinaţiei prin decizia autorităţilor administraţiei publice locale.

6. Unităţile cu profil alimentar sunt obligate să respecte Regulamentul sanitar privind normativele admise de emitere a zgomotului și a vibrației la desfăşurarea activităților de comerț interior, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 181/2019.

7. În vederea asigurării condiţiilor de igienă pentru păstrarea şi comercializarea produselor alimentare, unităţile cu profil alimentar dispun de spaţii necesare pentru circuite funcţionale salubre, după cum urmează:

1) suprafaţă comercială;

2) spaţii de păstrare a produselor alimentare;

3) zone delimitate pentru preambalarea, ambalarea produselor alimentare, după caz;

4) anexe sanitare (WC) pentru angajați. În cazul unităților comerciale cu profil alimentar cu suprafaţă comercială de până la 30 m2 se permite utilizarea serviciilor prestatorilor de servicii sanitare (WC) sau WC ale altor agenți economici, în bază de contract;

5) anexe sanitare (WC) pentru vizitatori în cazul în care produsele alimentare sunt servite de către consumatorii finali în incinta unității și suprafața comercială a unității reprezintă:

a) până la 100 m2 – cel puțin o anexă sanitară;

b) peste 100 m2 – cel puțin 2 anexe sanitare.

Pentru unitățile cu suprafaţă comercială de până la 100 m2, poate fi utilizată aceeași anexă sanitară (WC) pentru angajați și vizitatori.

8. Grupurile sanitare trebuie să fie separate de spațiile de preparare, asigurate cu sisteme de ventilare naturală sau mecanică. Nu se permite ca intrarea în grupurile sanitare să fie direct din spaţiile de manipulare a produselor culinare.

9. Încăperile şi instalaţiile sunt executate din materiale sigure, care să nu poată transmite produselor alimentare substanţe indezirabile, inclusiv toxice.

10. Procesul de comercializare a produselor alimentare trebuie să fie organizat astfel încât să asigure desfăşurarea fluxului operațional într-un singur sens şi să evite încrucişările între fazele insalubre şi salubre.

11. În spaţiile de manipulare a produselor alimentare, toate structurile superioare (fixate de plafon) şi armăturile sunt proiectate și instalate astfel încât să nu împiedice curăţarea acestora și să excludă contaminarea directă sau indirectă a produselor alimentare prin condensare, picurare (prelingere), să prevină acumularea murdăriei şi să minimalizeze dezvoltarea mucegaiurilor şi căderea lor sub formă de fulgi.

12. Unităţile cu profil alimentar trebuie să fie concepute astfel încât să dispună de spaţii suficiente de depozitare şi comercializare a produselor alimentare, precum şi de depozitare a ambalajelor, pentru a nu permite degradarea, impurificarea sau contaminarea produselor alimentare.

13. În unităţile cu profil alimentar pot fi comercializate mărfuri industriale nealimentare în ambalajul original (cel al producătorului) sau neambalate, în cazul în care acestea nu comportă riscuri de contaminare pentru produsele alimentare. Depozitarea produselor alimentare şi a mărfurilor nealimentare se efectuează în depozite separate sau în zone separate, care să excludă posibilitatea contaminării produselor alimentare şi/sau transmiterea mirosurilor către produsele alimentare. În sălile de comerţ trebuie să existe zone separate pentru expunerea spre comercializare a produselor alimentare şi a celor nealimentare. Expunerea spre comercializare a produselor nealimentare nu se efectuează în imediata apropiere de secţiile în care se vând produse alimentare neambalate. Preambalarea, ambalarea produselor nealimentare în unităţile cu profil alimentar se efectuează cu condiția păstrării ambalajului producătorului, în zone delimitate.

III.

CERINŢE PRIVIND ILUMINAREA, VENTILAREA, ASIGURAREA CU APĂ ŞI CANALIZARE

14. În spaţiile unităţii cu profil alimentar trebuie să fie asigurată iluminarea naturală şi/sau artificială adecvată. Lumina nu trebuie să altereze culorile şi intensitatea ei nu trebuie să fie mai mică de:

1) 540 lucși – în toate punctele de inspectare (sortare) a produselor alimentare;

2) 220 lucși – în spaţiile de lucru, altele decât cele de inspectare (sortare) a produselor alimentare;

3) 110 lucși – în alte spaţii.

15. Lămpile de iluminare şi accesoriile suspendate deasupra produselor alimentare trebuie să fie sigure şi protejate pentru a preveni contaminarea produselor alimentare în caz de sfărâmare.

16. Încăperile de manipulare a produselor alimentare şi anexele sanitare sunt dotate cu sisteme eficiente de ventilare naturală sau mecanică. Sistemul de ventilare este adecvat pentru a preveni acumularea căldurii, condensarea prafului şi eliminarea aerului contaminat. Nu se permite ca direcţia fluxului de aer în interiorul unităţii să fie din zona murdară în cea curată. Gurile de ventilare trebuie să fie asigurate cu ecrane sau alte închideri de protecţie confecţionate din materiale necorozive. Ecranele trebuie să fie uşor detaşabile pentru curăţare.

17. Sistemul de ventilare a unităţilor cu profil alimentar amplasate în blocuri locative ori având altă destinaţie este separat de sistemul de ventilare a acestora din urmă. Sistemele de ventilare în depozitele de produse alimentare şi nealimentare sunt construite şi funcţionează astfel încât să se evite fluxul mecanic de aer dintr-o zonă contaminată către o zonă curată.

IV.

CERINŢE PRIVIND UTILAJUL, MOBILIERUL TEHNOLOGIC, ECHIPAMENTELE ŞI USTENSILELE

18. Utilajele şi mobilierul tehnologic, articolele, echipamentele şi ustensilele care vin în contact cu produsele alimentare trebuie să fie confecţionate din materiale destinate pentru utilizare în asemenea scopuri, rezistente la lovituri şi coroziune, curăţări repetate şi dezinfecţie, nefieroase, neabsorbante, uşor de curăţat, care să nu transmită substanţe toxice produsului alimentar şi să nu afecteze proprietăţile nutritive, fizico-chimice şi organoleptice ale acestuia, care nu favorizează contaminarea microbiană a produselor alimentare cu care vin în contact. Ele sunt întreţinute în permanentă stare de funcţionare.

19. Pentru manipularea materiilor prime şi a produselor alimentare gata pentru consum sunt utilizate ustensile diferite pentru materia primă şi pentru produsele preparate, identificate corespunzător. Dacă acest lucru nu este posibil, atunci sunt necesare curățarea şi dezinfectarea corespunzătoare înainte de a fi utilizate în contact cu semipreparatele sau produsele finite.

20. Materialul de ambalare este utilizat în corespundere cu cerințele stabilite în Regulamentul sanitar privind materialele și obiectele destinate să vină în contact cu produsele alimentare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 308/2011, Regulamentul sanitar privind materialele și obiectele din plastic destinate să vină în contact cu produsele alimentare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 278/2013, Regulamentul sanitar privind materialele și obiectele din plastic reciclat destinate să vină în contact cu produsele alimentare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 492/2015, și Regulamentul sanitar privind materialele și obiectele fabricate din folie de celuloză regenerată care vin în contact cu produsele alimentare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 493/2017.

21. Recipientele pentru materialele necomestibile şi reziduuri sunt rezistente la scurgeri, construite din materiale impenetrabile, care pot fi uşor curăţate.

22. Recipientele, instalaţiile şi ustensilele utilizate pentru materiale necomestibile şi reziduuri sunt marcate cu inscripții de identificare şi nu sunt utilizate pentru produse alimentare.

23. Comercianții unităților cu profil alimentar asigură condiţiile necesare pentru depozitarea produselor destinate comercializării în conformitate cu prevederile Reglementării tehnice „Ambalarea, transportarea şi depozitarea fructelor, legumelor şi ciupercilor proaspete”, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.1279/2008, și, după caz, ale Regulilor specifice de igienă a produselor alimentare de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.435/2010.

V.

CERINŢE SANITARE PRIVIND COMERCIALIZAREA PRODUSELOR ALIMENTARE

24. Produsele alimentare comercializate trebuie să corespundă cerințelor de calitate și inofensivitate conform art.7 din Legea nr.306/2018 privind siguranța alimentelor.

25. Comercianții unităților cu profil alimentar respectă cerințele față de operatorii din domeniul alimentar, stabilite în Legea nr. 306/2018 privind siguranța alimentelor.

26. Produsele alimentare expuse spre comercializare trebuie să fie etichetate în conformitate cu prevederile Legii nr. 279/2017 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare.

27. Comercializarea produselor crude din categoria cărnii, a peştelui, a fructelor de mare, a ouălor, a legumelor și a altor produse similare, a laptelui şi a produselor lactate, a îngheţatei, a brânzeturilor, a untului, a ouălor şi a semipreparatelor din ele poate fi desfășurată în:

1) unităţi comerciale specializate;

2) secţii specializate de produse alimentare din cadrul unităților comerciale;

3) vitrine frigorifice distincte;

4) vitrine frigorifice care dispun de secțiuni separate prin material impenetrabil (sticlă, metal, materiale plastice), astfel ca să nu fie posibilă contaminarea secundară sau încrucișată.

[Pct.27 modificat prin HG678 din 02.10.24, MO430-433/15.10.24 art.814; în vigoare 15.11.24]

28. Produsele alimentare de origine animală cu adaos de substituenți de origine vegetală, grăsimi vegetale și proteine vegetale se plasează în zone separate ale raftului față de cele fără adaos.

29. Este interzisă plasarea în vitrină a brânzeturilor în saramură în ambalajul de transport.

[Pct.29 modificat prin HG678 din 02.10.24, MO430-433/15.10.24 art.814; în vigoare 15.11.24]

30. Brânzeturile cu cheag tare se comercializează fără înlăturarea cojii de parafină.

31. Ambalarea și preambalarea produselor alimentare se efectuează în conformitate cu art.18 din Legea nr. 296/2017 privind cerințele generale de igienă a produselor alimentare.

32. Porționarea, cântărirea, preambalarea și comercializarea produselor alimentare utilizate în calitate de materie primă și a semipreparatelor se efectuează în secții (zone) separate de produsele gata pentru consum.

33. Se interzice porționarea produselor de patiserie cu cremă direct în secția de comerţ. Produsele de patiserie cu cremă pot fi preparate în cantități mai mari, cu porționarea ulterioară în secții specializate în cazul în care procesul tehnologic permite acest lucru și produsele sunt vândute ulterior porționate.

34. Pâinea și produsele de panificație mici se comercializează doar ambalate și etichetate în conformitate cu Legea nr.279/2017 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare.

341. Prin derogare de la pct. 34, pâinea și produsele de panificație mici, coapte în brutăriile din incinta unităților comerciale, pot fi comercializate neambalate, cu respectarea următoarelor condiții:

1) sunt plasate pe rafturi destinate produselor de panificație și protejate de contactul direct cu mediul ambiant sau cu consumatorii, având geamuri de protecție;

2) există spațiu rezervat pentru mănuși de unică folosință și pungi din hârtie sau alt material admis să intre în contact cu produsele alimentare destinate preambalării direct de către consumatori;

3) consumatorii sunt informați prin afiș, anunț sau orice alt mod despre obligația de a utiliza mănuși de unică folosință;

4) informarea consumatorilor se efectuează în conformitate cu dispozițiile articolului 37 din Legea nr. 279/2017 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare.

[Pct.341 introdus prin HG678 din 02.10.24, MO430-433/15.10.24 art.814; în vigoare 15.11.24]

35. Carnea de pasăre se comercializează în corespundere cu Norma sanitar-veterinară de stabilire a cerințelor de comercializare a cărnii de pasăre, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.773/2013.

36. La comercializarea produselor alimentare nepreambalate, vânzătorul folosește ustensile, precum clești, lopățele, linguri, căușe, cuțite sau altele, după caz. Nu se permite utilizarea acelorași ustensile pentru porționarea brânzeturilor, mezelurilor și a altor produse de gastronomie. Pentru fiecare fel de produse există tocătoare și cuțite separate, marcate distinct, care se vor păstra în încăperile, în zonele/secțiile respective, în locuri special destinate, igienizate zilnic cu soluție de detergent.

37. Comercializarea produselor alimentare nepreambalate se efectuează în materiale de împachetare (hârtie, pungi), în conformitate cu Regulamentul sanitar privind materialele și obiectele destinate să vină în contact cu produsele alimentare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.308/2011, Regulamentul sanitar privind materialele și obiectele din plastic destinate să vină în contact cu produsele alimentare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.278/2013, Regulamentul sanitar privind materialele și obiectele din plastic reciclat destinate să vină în contact cu produsele alimentare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 492/2015, și Regulamentul sanitar privind materialele și obiectele fabricate din folie de celuloză regenerată care vin în contact cu produsele alimentare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.493/2017.

38. Cântărirea produselor alimentare neambalate direct pe aparatele de cântărit, fără hârtie sau alte materiale de împachetare, nu se permite.

39. Livrarea produselor alimentare clientului se efectuează în condiții care să asigure integritatea, calitatea și inofensivitatea lor și să excludă contaminarea și alterarea.

40. Expunerea ouălor spre comercializare se efectuează în conformitate cu Norma sanitar-veterinară privind comercializarea ouălor pentru consum uman, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1208/2008.

41. Comercializarea peștelui viu se efectuează în spații dotate cu bazine acvatice cu facilități de îmbunătățire a apei cu oxigen și facilități de evacuare a apei. Comercializarea peștelui refrigerat sau congelat, precum și a produselor din pește se efectuează în vitrine frigorifice, în spații separate, la o temperatură corespunzătoare proceselor tehnologice.

42. Comercializarea legumelor, fructelor și pomușoarelor se efectuează în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 929/2009 cu privire la aprobarea „Cerinţelor de calitate şi comercializare pentru fructe şi legume proaspete”.

43. Fructele și legumele proaspete vor fi comercializate și depozitate fără a fi afectată calitatea lor, respectându-se principiul compatibilității produselor. Merele, perele, bananele, piersicile, prunele, pepenele galben, avocado, tomatele și alte produse care produc etilenă nu trebuie să fie comercializate și depozitate împreună cu salata verde, varza, morcovii, castraveții, ardeii grași, dovleacul. Legumele rădăcinoase se comercializează separat de alte fructe și legume proaspete.

44. Comercializarea produselor alimentare nepreambalate direct în sala de comerț, ce ar permite autoservirea de către client, este interzisă, cu excepția fructelor și legumelor neprocesate. Se permite comercializarea acestora doar în secții specializate cu deservirea de către personalul unității.

[Pct.44 modificat prin HG678 din 02.10.24, MO430-433/15.10.24 art.814; în vigoare 15.11.24]

45. Se interzice tranșarea, porționarea, preambalarea produselor alimentare de origine animalieră în unitățile comerciale cu o suprafață de până la 24 m2.

46. În cazul în care consumatorul a procurat produse alimentare de calitate neadecvată, vânzătorul este obligat, la solicitarea consumatorului, să le preschimbe cu produse similare conforme cerințelor legislației sau să restituie consumatorului suma achitată, dacă deficiențele menționate au fost depistate în limita termenului de valabilitate conform art. 18 alin. (17) din Legea nr. 105/2003 privind protecția consumatorilor.

47. Se interzice păstrarea în comun a produselor neprocesate și a celor gata pentru consum.

48. Personalul unităților comerciale cu profil alimentar care lucrează în zonele de producere, manipulare și distribuire/comercializare a produselor alimentare trebuie să corespundă cerințelor stabilite în art. 23 din Legea nr. 306/2018 privind siguranța alimentelor și în art. 16 din Legea nr. 296/2017 privind cerințele generale de igienă a produselor alimentare.

VI.

CERINŢE SANITARE PRIVIND UNITĂŢILE DE COMERŢ AMBULANT, INCLUSIV AUTOMATELE PENTRU VÂNZĂRI

49. Unităţile de comerţ ambulant, inclusiv automatele pentru vânzări de produse alimentare, sunt concepute, construite, amplasate, menținute curate și în stare bună astfel încât să se evite pericolul contaminării.

50. Unităţile de comerţ ambulant trebuie să corespundă cerințelor de igienă stabilite în art. 11 din Legea nr. 296/2017 privind cerințele generale de igienă a produselor alimentare.

51. Automatele de comercializare a băuturilor la pahar sunt asigurate cu pahare de unică folosință din materiale biodegradabile. Nu se admite utilizarea paharelor de unică folosință din polimeri sintetici.

52. Pâinea, produsele de panificaţie şi de cofetărie se recepționează și se comercializează doar preambalate și etichetate de către producător/procesator.

53. Unitățile ambulante mobile, tejghelele, suprafețele pe care sunt amplasate produsele alimentare, ustensilele și utilajul se curăţă și se dezinfectează la sfârşitul zilei de lucru sau ori de câte ori este necesar în vederea asigurării cerințelor sanitare.

VII.

CERINŢE PRIVIND PREVENIREA CONTAMINĂRII ÎNCRUCIŞATE

54. În unitatea cu profil alimentar sunt luate măsuri eficiente pentru a preveni contaminarea produselor alimentare gata pentru consum prin contactul direct sau indirect cu materia primă neprocesată.

55. În scopul prevenirii contaminării încrucişate, materia primă şi produsele gata pentru consum se porţionează şi se preambalează/ambalează pe mese, tocătoare, cu cuţite diferite, marcate vizibil: „peşte crud”, „peşte fiert”, „pâine” etc.

56. La trecerea de la manipularea materiilor prime sau a produselor semiprocesate capabile să contamineze produsul final la operaţiile de manipulare sau care vin în contact cu produsele gata pentru consum, personalul este obligat să-şi schimbe vestimentaţia sanitară de protecţie şi să respecte igiena mâinilor.

57. Practicile de manipulare a produselor alimentare şi de igienă a mâinilor de către personalul unităţii se consideră puncte critice şi sunt supravegheate, constituind parte integrantă a sistemului de control în puncte critice (Hazard analysis and critical control points – HACCP).

58. Produsele alimentare neprocesate sunt preambalate în camere separate sau în zone separate de zonele utilizate pentru preambalarea produselor gata pentru consum, marcate corespunzător (denumirea produsului, numărul lotului, ora producerii, data-limită de consum).

59. Se recomandă ca procedurile de control al calităţii şi al siguranţei să fie efectuate de personal competent, care cunoaşte principiile analizei pericolelor și punctelor critice de control (HACCP), bunele practici de igienă a produselor alimentare și prevederile legislației în domeniul siguranței alimentelor.

Anexa nr. 5 la Hotărârea Guvernului nr. 206/2023

REGULAMENTUL SANITAR pentru unităţile de alimentaţie publică

I.

DISPOZIŢII GENERALE

1. Prezentul Regulament sanitar stabilește cerinţele sanitare şi de igienă pentru unităţile de alimentaţie publică stabilite în anexa nr.5 la Legea nr.231/2010 cu privire la comerțul interior.

2. În sensul prezentului Regulament sanitar se definesc următoarele noțiuni:

bucătărie – spaţiu în care hrana este preparată, tratată termic sau reîncălzită pentru a fi servită şi nu include spaţiile de prelucrare preliminară a materiilor prime şi de depozitare a produselor alimentare;

contaminare – prezenţa sau pătrunderea substanţelor indezirabile în produs;

curăţare – îndepărtarea solului, resturilor de produse alimentare, prafului, grăsimilor sau a altor substanţe indezirabile, inclusiv de pe suprafeţele de lucru, veselă, utilaj, inventar;

dăunători – insecte, păsări, rozătoare şi orice alte animale capabile să contamineze hrana direct sau indirect;

igienă a produselor alimentare – toate măsurile necesare pentru asigurarea siguranţei (inofensivităţii), integrităţii şi valorii nutritive a produsului culinar la toate etapele de obţinere a hranei de la creştere, în cazul în care sunt crescute de comerciant, producere sau preparare până la servirea ei finală consumatorului;

lot – cantitatea totală a produselor culinare produse în aceleaşi condiţii esenţiale şi în acelaşi interval de timp;

manipulare a produselor culinare – orice operaţie de preparare, procesare, ambalare, depozitare, transportare, distribuire şi servire a produselor culinare;

manipulator al produselor culinare – persoană care manipulează sau intră în contact cu produsele culinare ori cu echipamentul sau ustensilele folosite la pregătirea produselor culinare;

porţionare – divizarea hranei înainte sau după preparare în una sau mai multe porţii;

produs alimentar perisabil – produs alimentar instabil din punct de vedere microbiologic, cu termenul de valabilitate scurt, care necesită a fi păstrat și comercializat la un anumit regim de temperatură pentru a-și menține inofensivitatea și calitățile sale;

produs culinar congelat – produs culinar menţinut la temperatura egală cu sau sub -18°C în orice parte a produsului;

produs culinar preparat cu grad înalt de finisare – produs culinar tratat termic, răcit rapid şi păstrat refrigerat sau congelat;

produs culinar răcit – produs culinar destinat a fi păstrat la temperaturi ce nu depăşesc +4°C în orice parte a produsului pentru o perioadă de maximum 5 zile;

produse culinare potenţial periculoase – produse culinare capabile să susţină creşterea rapidă şi progresivă a microorganismelor toxinogene şi celor provocatoare de toxiinfecţii alimentare şi/sau boli diareice acute;

produs culinar tratat termic (cooked) – produs culinar tratat termic şi păstrat fierbinte sau reîncălzit şi păstrat fierbinte pentru servirea consumatorului, sau produse culinare preparate reci şi păstrate la rece până la servirea consumatorului;

serviciul catering – serviciu care constă în furnizarea de produse alimentare și/sau de băutură, preparate sau nepreparate, pentru consumul uman, însoțită de servicii conexe suficiente care să permită consumul acestora în afara suprafeței comerciale a unității de alimentație publică.

3. Activităţile şi serviciile de alimentaţie publică se desfăşoară în încăperi specializate dotate corespunzător specificului unității, cu livrare la comandă, catering și/sau „la pachet”.

4. Spațiile și dotările unităţilor de alimentaţie publică trebuie să corespundă cerinţelor tehnice indicate în anexa nr. 1 la prezentul Regulament sanitar.

5. În cazul sistării provizorii a activității unităţii de alimentaţie publică (efectuarea măsurilor sanitare planificate, reparaţii etc.), agentul economic anunţă autorităţile administraţiei publice locale şi consumatorii despre data închiderii, termenul preconizat, precum și despre data redeschiderii unității. Informarea se face prin orice mijloace de comunicare disponibile, fără depunerea unei notificări în acest sens la administrația publică locală.

II.

CERINŢE SPECIFICE PRIVIND PROIECTAREA ŞI AMENAJAREA UNITĂŢILOR DE ALIMENTAȚIE PUBLICĂ

6. Încăperile şi instalaţiile trebuie să corespundă normelor şi cerinţelor securităţii tehnice şi să fie menţinute în stare bună de funcţionare. Toate materialele de construcţie trebuie să fie confecţionate din materiale sigure, care nu transmit produselor alimentare substanţele indezirabile, inclusiv toxice.

7. Procesul de preparare a produselor culinare trebuie organizat astfel încât să asigure desfăşurarea fluxului operațional într-un singur sens şi să evite încrucişările între fazele insalubre şi salubre.

8. În bucătărie se permite separarea funcţională în zone pentru procesarea legumelor, a cărnii şi a peştelui, pregătirea şi distribuirea bucatelor cu condiţia asigurării respectării normelor sanitare în cadrul procesului tehnologic de gătit. Zonele funcţionale sunt separate, delimitate clar, menţinute în curăţenie şi amplasate în corespundere cu procesul tehnologic. În zonele delimitate nu se admit alte operaţii decât cele prevăzute conform destinaţiei.

9. În unităţile de alimentaţie publică care sunt lipsite de spaţiu pentru organizarea bucătăriei, preparatele culinare specifice acestora se pot prepara în sala de consum, în faţa consumatorilor sau în încăperea propriu-zisă, cu obligaţia ca prin organizarea, dotarea şi întreţinerea locului respectiv să se asigure o curăţenie permanentă, apă curgătoare, canalizare, iar unitatea să dispună de posibilităţi satisfăcătoare de ventilaţie (naturală sau mecanică).

10. Încăperile în care sunt preparate, tratate sau procesate produse alimentare, cu excepția spațiilor pentru servirea mesei și a unităților de comerț ambulant, trebuie să corespundă cerințelor de igienă stabilite în art. 10 din Legea nr. 296/2017 privind cerințele generale de igienă a produselor alimentare.

11. În spaţiile de manipulare a produselor culinare toate structurile suspendate (fixate de plafon) şi armătura trebuie să fie proiectate, instalate, finisate și izolate corespunzător, astfel încât să excludă contaminarea directă sau indirectă a produselor culinare şi a materiilor prime prin condensare şi picurare (prelingere), să fie uşor de curăţat, să prevină acumularea murdăriei, dezvoltarea mucegaiurilor şi căderea lor în fulgi.

12. Unităţile de alimentaţie publică care folosesc produse alimentare congelate dispun de încăperi sau zone şi instalaţii care să asigure efectuarea corectă a operaţiilor de decongelare.

13. Sala de servire a unităţii de alimentaţie publică are asigurat un minim de 1,2 m2 pentru un loc la masă.

14. Unităţile de alimentaţie publică sunt dotate, după caz, cu spaţii suficiente de depozitare a materiilor prime şi auxiliare, a produselor culinare şi semipreparate, precum şi a ambalajelor, astfel încât să nu se permită degradarea, impurificarea sau contaminarea produselor.

15. Spălarea veselei pentru servire şi a vaselor de bucătărie se face separat, într-un loc anume stabilit şi amenajat, în care nu se fac alte operaţii de preparare. Acest loc este strict delimitat.

16. Vesela curată pentru masă este păstrată în spaţii separate de vasele de bucătărie sau în boxe ori dulapuri (sertare) separate.

III.

CERINŢE PRIVIND ASIGURAREA CU APĂ ŞI CANALIZARE

17. Unităţile de alimentaţie publică fixe trebuie să dispună şi să folosească permanent în activitatea lor apă potabilă curentă, rece şi caldă, sub presiune şi temperatură adecvată, în cantitate suficientă şi conformă prevederilor Legii nr. 182/2019 privind calitatea apei potabile, cu instalaţii adecvate pentru păstrare şi, în caz de necesitate, pentru distribuire, şi cu protecţie adecvată împotriva contaminării. Unitățile bazate pe unități comerciale ambulante trebuie să dispună de o rezervă de apă potabilă pentru scopuri de salubritate și de igienă, corespunzător specificului activității.

18. Unităţile de alimentaţie publică care folosesc surse proprii de apă potabilă asigură protecţia sanitară a acestora şi controlul calităţii apei utilizate.

19. Folosirea gheţii naturale este permisă numai pentru răcirea băuturilor îmbuteliate.

20. Gheaţa preparată în frigidere sau instalații specializate este preparată numai din apă potabilă şi va fi manipulată şi depozitată astfel încât să fie protejată de contaminare.

21. Aburii utilizaţi pentru contactul direct cu produsele culinare sau suprafeţele de contact cu produsele culinare nu trebuie să conţină substanţe care să prezinte pericol pentru sănătate sau să contamineze produsele alimentare.

22. Apa nepotabilă utilizată pentru producerea de aburi, refrigerare, stingerea incendiilor sau alte scopuri similare nelegate de prepararea produselor culinare este transportată prin reţele complet separate, identificabile prin culoare, fără conectări încrucişate cu ţevi de transportare a apei potabile.

23. Pe tot fluxul tehnologic de producere, conform necesităţilor, sunt instalate convenabil chiuvete şi robinete cu amestecător pentru apa caldă şi rece pentru spălarea și dezinfectarea mâinilor. Uscătoarele electrice sau şerveţelele şi recipientele pentru şerveţelele utilizate pentru uscarea mâinilor sunt amplasate lângă chiuvetă. Chiuvetele, băile sau alte instalații similare sunt asigurate cu ţevi prevăzute adecvat cu sifon, racordate la canalele de scurgere.

24. Reţelele de evacuare a apelor uzate, inclusiv sistemele de canalizare, sunt construite astfel încât să se excludă contaminarea apei potabile. Ţevile de scurgere sunt dotate corespunzător cu sifon şi duc la canalele de scurgere sau la sistemele autorizate de colectare a apelor uzate.

25. Trecerea coloanelor de canalizare prin încăperile de preparare, depozitare şi servire a produselor culinare este permisă numai cu condiţia izolării lor, astfel încât să se prevină orice posibilitate de infiltraţie şi impurificare a spaţiilor şi a produselor.

26. În localităţile fără reţea de canalizare a apelor uzate, colectarea şi îndepărtarea reziduurilor lichide sunt adaptate la condiţiile locale, asigurându-se amenajarea, exploatarea şi întreţinerea instalaţiilor respective în permanentă stare de funcţionare, astfel încât să se prevină contaminarea spaţiilor alimentare cu ape uzate, precum şi poluarea mediului înconjurător.

IV.

CERINŢE PRIVIND ILUMINAREA ŞI VENTILAREA

27. În spaţiile unităţii de alimentație publică trebuie să fie asigurată iluminare naturală sau artificială. Lumina nu trebuie să altereze culorile şi intensitatea ei nu trebuie să fie mai mică de:

1) 540 lucși – în toate punctele de inspectare şi preparare a produselor culinare;

2) 220 lucși – în camerele de lucru, altele decât cele de inspectare şi preparare a produselor culinare;

3) 110 lucși – în alte spaţii.

28. Lămpile de iluminare şi accesoriile suspendate deasupra produselor culinare în orice punct al fluxului de producere trebuie să fie sigure şi protejate, pentru a preveni contaminarea produselor culinare în caz de spargere.

29. Sistemul de ventilare trebuie să fie adecvat, pentru a preveni acumularea căldurii, a prafului şi condensarea aburilor, precum şi pentru eliminarea aerului contaminat. Nu se permite ca direcţia fluxului de aer în interiorul unităţii să fie din zona murdară în cea curată. Gurile de ventilare sunt asigurate cu ecrane sau alte închideri de protecţie confecţionate din materiale necorozive. Ecranele trebuie să fie uşor detaşabile pentru curăţare.

30. Deasupra instalaţiilor de prelucrare termică sunt instalate dispozitive pentru înlăturarea eficientă a aburilor şi a vaporilor.

V.

CERINŢE PRIVIND UTILAJUL, MOBILIERUL TEHNOLOGIC ŞI USTENSILELE

31. Utilajul şi mobilierul tehnologic, ustensilele utilizate în spaţiile de manipulare a produselor culinare sunt confecţionate din materiale rezistente la lovituri şi coroziune, curăţări repetate şi dezinfecţie, neabsorbante, uşor de curăţat, care nu transmit substanţe toxice produsului alimentar şi nu afectează proprietăţile nutritive, fizico-chimice şi organoleptice ale acestuia, care nu favorizează contaminarea microbiană a produselor culinare cu care intră în contact.

Acestea sunt întreţinute în permanentă stare de funcţionare şi amplasate astfel încât să fie accesibile operaţiilor de inspecţie şi igienizare.

32. Utilajele şi mobilierul tehnologic sunt cu suprafeţe netede, fără crăpături şi alte locuri de reţinere a reziduurilor alimentare sau greu accesibile, astfel încât să poată fi demontate şi curăţate cu uşurinţă.

33. Pentru manipularea materiilor prime şi a produselor culinare tratate termic sau semipreparate sunt utilizate utilaje, mobilier tehnologic şi ustensile separate, marcate corespunzător. Utilajele, mobilierul tehnologic şi ustensilele care au fost utilizate pentru produsele alimentare crude sunt curăţate regulat şi dezinfectate înainte de utilizarea lor pentru produsele culinare tratate termic sau produse culinare preparate cu grad înalt de finisare.

34. Dotarea cu utilaje şi ustensile se face în funcţie de natura, volumul şi de profilul unităţii. Capacitatea acestora trebuie să fie adecvată pentru a permite prepararea şi manipularea igienică a produselor culinare. Nu se utilizează vase şi ustensile de bucătărie degradate.

35. Recipientele pentru materialele necomestibile şi reziduuri sunt rezistente la scurgeri, confecţionate din metal sau alte materiale impenetrabile care pot fi uşor curăţate.

VI.

CERINŢE PRIVIND MATERIA PRIMĂ

36. Unităţile de alimentaţie publică au obligaţia să folosească materii prime, materii auxiliare, ingredienţi, semifabricate, pentru care dispun de acte ce atestă inofensivitatea și calitatea acestora, conform Legii nr. 306/2018 privind siguranța alimentelor. Se permite achiziţionarea în pieţe a produselor agricole și alimentare care sunt însoţite de actele ce confirmă calitatea, trasabilitatea şi inofensivitatea acestor produse, prevăzute de legislație.

37. Unitatea de alimentaţie publică poate folosi în activitate produse agricole și alimentare proprii, cu condiția ca acestea să corespundă cerințelor privind siguranța alimentelor.

38. Cantitatea produselor alimentare şi a materiei prime se confirmă prin factură fiscală (sau alt act prevăzut de lege) sau prin act de achiziţie a produselor.

Se interzice recepţionarea şi păstrarea mărfurilor fără facturi sau alte documente ce confirmă originea mărfurilor, cu excepția celor prevăzute la pct. 37.

39. La recepţionare, cantitatea produselor alimentare şi a materiei prime se verifică conform actelor de însoţire a mărfurilor, iar calitatea produselor se controlează prin metoda organoleptică.

40. Calitatea produselor alimentare şi a materiei prime se confirmă prin documente ce atestă calitatea și inofensivitatea acestora, și anume:

1) calitatea materiei prime de origine animală se confirmă prin certificat sanitar-veterinar;

2) calitatea materiei prime de origine nonanimală se confirmă prin certificate de calitate eliberate de producător în baza autocontrolului;

3) calitatea produselor alimentare finite se confirmă prin certificate de calitate, iar pentru producția alcoolică prin certificate de conformitate.

41. Condiţiile de păstrare a materiei prime și a produselor alimentare sunt următoarele:

1) existenţa depozitelor în funcţie de specificul şi volumul activităţii;

2) respectarea regimului de păstrare a produselor (temperatura, umiditatea, ventilaţia);

3) respectarea termenului de valabilitate a produselor;

4) respectarea regulilor vecinătăţii mărfurilor (pentru evitarea transmiterii mirosului și a contaminării încrucișate);

5) prezenţa utilajului special în depozite (stelaje, poliţe, cârlige), ce asigură păstrarea calitativă a mărfurilor.

Păstrarea în comun a materiei prime, semifabricatelor şi producţiei gata pentru consum se permite doar în cazul utilizării recipientelor impenetrabile specifice fiecărui produs.

42. Materia primă alimentară de origine animală refrigerată este depozitată la o temperatură între 0°C şi +4°C. Alte materii prime alimentare care cer refrigerare, cum sunt legumele, fructele şi verdeţurile, sunt depozitate în intervalul de temperatură +2°C şi +6°C.

43. Materia primă congelată care nu este folosită imediat este depozitată la temperatura de sub -18°C.

44. În cazul în care pentru depozitarea materiilor prime perisabile şi neperisabile nu se poate asigura decât o singură încăpere, este obligatorie îndeplinirea următoarelor condiţii:

1) dotarea corespunzătoare cu rafturi, hambare sau recipiente pentru toate produsele neperisabile;

2) asigurarea unui spaţiu frigorific pentru produsele perisabile, cu compartiment separat pentru carne crudă, cu asigurarea unei temperaturi între 0°C şi +4°C;

3) asigurarea ventilaţiei satisfăcătoare prin geamuri sau ochiuri cu rame şi plasă protectoare;

4) aprovizionarea cu materii prime perisabile, îndeosebi cu carne şi lapte, să nu depăşească necesităţile de consum pentru 7 zile.

VII.

CERINŢE PRIVIND PREPARAREA PRODUSELOR ALIMENTARE

45. Unităţile de alimentaţie publică întocmesc de sine stătător sortimentul bucatelor, articolelor de patiserie şi cofetărie, precum și al băuturilor preparate.

46. În meniu se indică lista preparatelor culinare şi a băuturilor, denumirea preparatului și compoziția (în limba română, dublată, după caz, în oricare altă limbă la discreția comerciantului), gramajul şi preţul pentru o porţie. Operatorul din domeniul alimentar indică în meniu orice ingredient sau adjuvant tehnologic care provoacă alergii sau intoleranță, utilizat la fabricarea sau prepararea unui produs alimentar și încă prezent în produsul finit, chiar și într-o formă modificată, conform art.8 alin. (1) lit. b) și c) și art. 19 din Legea nr. 279/2017 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare.

47. Producţia culinară se prepară în corespundere cu documentaţia tehnologică. Unităţile de alimentaţie publică sunt în drept să prepare bucate conform propriilor tehnologii „specialităţile casei”.

48. Bucătarii şi cofetarii trebuie să dispună la locurile de muncă de fişe tehnologice de preparare a bucatelor.

49. Atunci când dezgheţarea este efectuată ca operaţie separată de prepararea termică, aceasta trebuie să fie efectuată numai dacă unitatea dispune de următoarele condiții:

1) refrigerator sau încăpere de dezgheţare, unde se menţine temperatura de la 0°C până la +4°C;

2) apă potabilă curgătoare, care menţine temperatura de maximum +21°C pentru o perioadă ce nu depăşeşte 4 ore;

3) cuptor cu microunde, în cazul în care produsul alimentar este transferat imediat în unitatea convenţională de preparare termică ca parte a procesului continuu de preparare termică sau când întregul proces neîntrerupt de preparare termică are loc în cuptorul cu microunde.

50. Produsele preparate congelate se păstrează la o temperatură de -18°C sau mai joasă. Temperatura de păstrare este permanent monitorizată.

51. Produsele alimentare preparate congelate sunt păstrate la o temperatură de +4°C sau mai joasă, dar nu mai mult de 24 de ore şi nu pot fi recongelate.

52. Prepararea produselor culinare din materii prime și utilizarea băuturilor alcoolice aduse de persoane fizice neautorizate în vederea deservirii la desfăşurarea unor ceremonii sunt interzise.

VIII.

DEPOZITAREA ŞI TRANSPORTUL MATERIEI PRIME ȘI AL PRODUSELOR CULINARE

53. Unitățile de alimentație publică sunt dotate cu spații frigorifice, compartimentate astfel încât să se excludă contaminarea materiilor prime, a produselor culinare tratate termic sau a semipreparatelor/semifabricatelor și împrumutul de mirosuri de la produsele alimentare care emană mirosuri specifice. Acestea sunt separate și depozitate în funcție de temperatura de păstrare, durata de păstrare și cantitatea produselor destinate a fi depozitate, prevăzute cu posibilități de control și înregistrare a temperaturii.

54. Toate spaţiile de refrigerare sunt dotate cu dispozitive de măsurare a temperaturii sau înregistrare a ei, amplasate vizibil, cu asigurarea înregistrării temperaturii maxime a spaţiului de refrigerare.

55. Precizia dispozitivelor de înregistrare a temperaturii este verificată la intervale fixe de timp şi testată pentru precizie cu un termometru standard de precizie cunoscută. Asemenea teste sunt efectuate anterior instalării şi ulterior cel puţin o dată pe an sau mai frecvent, pentru a asigura precizia lor. Se va ţine evidenţa acestor teste.

56. Depozitarea produselor alimentare se face în condiţii care să asigure păstrarea maximală a valorii nutritive, a proprietăţilor organoleptice şi fizico-chimice, precum şi să excludă contaminarea microbiană. În acest scop produsele alimentare sunt depozitate în încăperi sau spaţii special amenajate, protejate de dăunători, dotate cu instalaţiile şi aparatura necesare pentru asigurarea controlului condiţiilor de temperatură, umiditate și ventilaţie.

57. Produsele alimentare ambalate sunt depozitate separat de obiectele de inventar, ambalajele goale, substanţele pentru curăţenie şi dezinfecţie.

58. Preparatele finite şi cele care se consumă fără a mai fi tratate termic se păstrează separat de carne, peşte, viscere crude, preparate din carne crudă, ouă, de alte materii prime crude.

59. Pâinea, produsele de panificaţie şi cele de patiserie neperisabile se păstrează în spaţii special amenajate, în coşuri sau în navete acoperite, confecționate din materiale admise pentru contact cu produsele alimentare.

60. Produsele alimentare neperisabile (crupele, pastele făinoase, zahărul, sarea) se păstrează în ambalaje originale, pe suporturi speciale în încăperi curate, bine aerisite, în condiţii de umiditate relativă de până la 75%.

61. Transportul produselor alimentare se efectuează în funcţie de perisabilitatea acestora, numai cu mijloace autorizate sanitar-veterinar în conformitate cu prevederile Legii nr. 221/2007 privind activitatea sanitară veterinară, care să asigure pe toată durata transportului păstrarea nemodificată a caracteristicilor nutritive, organoleptice, fizico-chimice şi microbiologice, precum şi protecţia împotriva prafului, a dăunătorilor şi a altor poluanţi, a degradării şi a contaminării atât a produselor transportate, cât şi a ambalajelor.

62. La transportare produsele alimentare sunt însoţite de documente care certifică recepţionarea lor conform actelor normative.

63. Personalul care asigură transportarea şi manipularea produselor alimentare, inclusiv a celor perisabile şi a pâinii, poartă vestimentaţie specială pentru a evita contaminarea produselor alimentare.

IX.

CERINŢE PRIVIND REÎNCĂLZIREA ŞI SERVIREA

64. Reîncălzirea produselor culinare se efectuează astfel încât temperatura să ajungă la cel puţin +75°C în mijlocul produsului culinar.

65. Produsele culinare neconsumate sunt ridicate şi evacuate sau donate în condițiile Legii nr. 299/2022 privind prevenirea pierderii și risipei de alimente. Reîncălzirea sau reîntoarcerea lor pentru păstrare în stare răcită sau congelată se interzice.

66. În unităţile cu autoservire sistemul de servire este organizat astfel încât produsele culinare oferite să fie protejate de contaminare directă prin apropierea de sau prin acţiunile consumatorului. Temperatura produselor culinare trebuie să fie sub +4°C pentru produsele servite reci şi mai mare de +60°C pentru produsele servite calde.

X.

CERINŢE PRIVIND PREVENIREA CONTAMINĂRII ÎNCRUCIŞATE

67. În unitatea de alimentație publică se iau măsuri eficiente pentru a preveni contaminarea produselor alimentare preparate şi semipreparate prin contactul direct sau indirect cu materia primă crudă.

68. În unităţile de alimentație publică se respectă următoarele condiţii de protecţie sanitară a produselor culinare şi de prevenire a contaminării încrucişate:

1) operaţiile de prelucrare a cărnii, a peştelui, a legumelor şi a produselor de cofetărie şi patiserie se efectuează în încăperi sau compartimente separate;

2) operaţiile de preparare a cărnii şi a peştelui crud se separă de operaţiile finale de preparare a acestor produse;

3) toate operaţiile de preparare a cărnii crude (tranşare, tocare, prepararea mititeilor, cârnaţilor proaspeţi, chiftelelor şi altor produse) se efectuează în zone destinate numai acestor operaţii. Spaţiul este dotat cu echipament necesar marcat distinct (maşină de tocat, cuţit, topor etc.), bazine ce sunt racordate la instalaţiile de apă caldă şi apă rece şi la sistemul de canalizare. Operaţiile de preparare a peştelui crud se efectuează în condiţii similare;

4) materia primă şi produsele finite se prelucrează pe mese, tocătoare de bucătărie, cu cuţite diferite, marcate vizibil („peşte crud”, „peşte fiert”, „pâine”);

5) se interzice refolosirea ca materie primă a preparatelor culinare finite ori amestecarea tocăturilor de carne crudă cu cele tratate termic;

6) ouăle crude se folosesc numai cu coaja intactă, spălate şi dezinfectate înainte de spargere;

7) legumele şi fructele care se consumă în stare crudă sau se utilizează în calitate de ingrediente se spală sub jet (curent continuu) de apă potabilă;

8) nu se permite păstrarea produselor culinare (cu excepţia peştelui crud) în contact cu gheaţa sau cu apa rezultată din topirea gheţii ori servirea băuturilor, a fructelor şi a legumelor în contact cu gheaţa (cu excepţia cuburilor de gheaţă preparate din apă potabilă).

69. La trecerea de la manipularea materiilor prime crude sau a produselor semiprocesate capabile să contamineze produsul finit la operaţiile de manipulare care vin în contact cu produsele tratate termic sau semipreparate, personalul este obligat să-şi schimbe vestimentaţia sanitară de protecţie şi să respecte igiena mâinilor.

70. Mâinile sunt igienizate între manipularea produselor la diferite etape ale preparării şi manipulării produselor culinare. Practicile de manipulare a produselor culinare şi de igienizare a mâinilor de către personalul întreprinderii se consideră puncte critice şi sunt supravegheate, constituind parte integrantă a sistemului de control în punctele critice (Hazard analysis and critical control points – HACCP).

71. Produsele crude potenţial periculoase trebuie să fie prelucrate în încăperi separate sau în zone separate prin barieră de zonele utilizate pentru prepararea produselor culinare gata pentru consum.

72. Toate ustensilele care au fost în contact cu materia primă sau materialele contaminate trebuie să fie minuţios curăţate şi dezinfectate anterior utilizării în contact cu produsele culinare tratate termic sau semipreparate. Pentru manipularea materiei prime şi a produselor culinare tratate sau semipreparate, în special pentru operaţiile de porţionare şi mărunţire (tocare), se utilizează utilaje şi ustensile separate.

XI.

CERINŢE PRIVIND CURĂŢAREA ŞI IGIENA SPAŢIILOR, UTILAJELOR, INSTALAŢIILOR ŞI USTENSILELOR

73. Toate încăperile, utilajele, instalaţiile, inclusiv canalele de scurgere, ustensilele sunt întreţinute permanent în stare de curăţenie şi bună funcţionare. Încăperile sunt întreţinute libere de condensat, vapori şi surplus de apă, iar periodic sunt curăţate şi reparate.

74. Unităţile de alimentație publică sunt dotate şi aprovizionate, conform necesităţilor şi în cantitate suficientă, cu utilaje, ustensile şi produse, substanţe specifice pentru întreţinerea igienică corespunzătoare (spălare, dezinfectare).

75. Utilajele, instalaţiile şi ustensilele care intră în contact cu produsele alimentare sunt curăţate, inclusiv prin demontare, pe parcursul zilei, la trecerea de la un produs la altul, iar la sfîrşitul fiecărei zile sunt suplimentar supuse dezinfecţiei.

76. Substanţele detergente şi dezinfectante trebuie să corespundă destinaţiei, să fie folosite în concentraţiile corespunzătoare şi, după caz, să fie autorizate conform cerințelor Legii nr.277/2018 privind substanțele chimice.

77. Pe parcursul curăţării şi dezinfectării încăperilor, a utilajelor, a instalaţiilor şi a ustensilelor se iau măsurile de precauție adecvate pentru a preveni contaminarea produselor culinare cu apa de spălat, detergenţi şi substanţe dezinfectante.

78. Soluţiile de curăţare sunt depozitate în recipiente nealimentare corespunzător marcate. Orice reziduuri de detergenţi sau substanţe dezinfectante de pe suprafaţa care poate veni în contact cu produsele alimentare sunt îndepărtate prin spălare minuţioasă cu apă potabilă înainte de folosirea suprafeţei sau a instalaţiei pentru manipularea produselor culinare.

79. Utilizarea furtunurilor sub presiune înaltă se face cu grijă pentru a nu contamina suprafeţele care intră în contact cu produsele culinare, cu microorganismele de pe paviment, canalele de scurgere. În timpul preparării sau manipulării produselor culinare nu sunt utilizate furtunuri sub presiune înaltă. Instalaţiile şi pavimentul trebuie să fie menţinute uscate.

80. Zilnic, imediat după terminarea lucrului sau în altă perioadă potrivită de timp, pavimentul, inclusiv canalele de scurgere, structurile auxiliare şi pereţii în zonele de manipulare a produselor culinare trebuie minuţios curăţate.

81. În funcţie de necesitate, dar nu mai rar decât o dată în trei luni, comercianții efectuează lucrări de igienizare şi de revizuire a instalaţiilor şi utilajelor.

82. Instrumentele şi echipamentele de întreţinere şi curăţare, chimicalele, măturile, spălătoarele, aspiratoarele, detergenţii şi dezinfectantele şi alte substanţe şi instrumente similare sunt păstrate şi depozitate separat, astfel încât să nu contamineze produsele alimentare, ustensilele sau instalaţiile.

83. Pentru curăţarea şi igienizarea grupurilor sanitare sunt folosite utilaje şi ustensile special destinate acestor scopuri, care sunt marcate corespunzător şi se păstrează separat, în spaţii special destinate.

84. Camerele-vestiar şi grupurile sanitare sunt menţinute în permanentă stare de curăţenie.

85. Fiecare unitate de alimentație publică dispune de programe procedurale scrise pentru proceduri de curăţare şi dezinfectare, asigurând că toate suprafeţele sunt corespunzător curăţate şi că zonele critice, instalaţiile şi materialele sunt marcate pentru a li se acorda atenţie specială.

XII.

CERINŢE PRIVIND COLECTAREA, DEPOZITAREA ŞI EVACUAREA DEŞEURILOR

86. Unităţile de alimentație publică dispun de spaţii închise, separate de încăperile de depozitare a materiilor prime şi a produselor culinare sau spații corespunzător amenajate ori instalaţii pentru depozitarea deşeurilor anterior eliminării lor, întreţinute permanent în stare bună de igienă şi de funcţionare.

87. Proiectarea şi amplasarea spaţiilor şi a instalaţiilor se face astfel încât să fie bine ventilate, să prevină accesul dăunătorilor la deşeuri şi să excludă contaminarea materiei prime, a produselor culinare, a apei potabile, a echipamentelor, a clădirii sau a localului.

88. Spaţiile pentru depozitarea deşeurilor sunt dotate cu echipamente de spălare şi curăţare. Pavimentul trebuie să fie impermeabilizat, amenajat în pantă spre o gură de scurgere.

89. Instalaţiile pentru depozitarea deşeurilor sunt confecţionate din material rezistent, uşor de spălat şi de dezinfectat.

90. Deşeurile din spaţiile de manipulare a produselor culinare sunt colectate în saci de unică folosinţă, rezistenţi la scurgere, sau în recipiente reutilizabile, marcate corespunzător. Ele sunt scoase din zona de lucru pe măsura umplerii ori după fiecare perioadă de lucru şi sunt plasate (sacii de unică folosinţă) sau descărcate (recipientele reutilizabile) în lăzi de gunoi acoperite, a căror introducere în bucătărie este interzisă. Recipientele reutilizabile, precum şi lăzile de gunoi sunt curăţate şi dezinfectate după fiecare descărcare.

91. Cutiile de carton şi ambalajele sunt înlăturate pe măsura eliberării, în aceleaşi condiţii ca şi deşeurile.

92. Instalaţiile de presare a deşeurilor sunt separate de zonele de manipulare a produselor culinare.

93. Dacă se utilizează sistemul de evacuare a deşeurilor prin conducta de gunoi, resturile de carne, rebutul şi deşeurile sunt plasate în saci închişi de unică folosinţă. Gura conductei este curăţată şi dezinfectată zilnic.

94. Recipientele de colectare şi spaţiile de depozitare sunt menţinute în permanentă stare de curăţenie. Evacuarea deşeurilor solide şi lichide se face înainte ca acestea să depăşească capacitatea de depozitare sau să intre în descompunere.

XIII.

CERINŢE PRIVIND CONTROLUL DĂUNĂTORILOR

95. Încăperile unităţilor de alimentație publică sunt amenajate şi dotate astfel încât să nu permită accesul dăunătorilor.

96. Unităţile de alimentație publică dispun de programe continue şi eficiente de control al dăunătorilor şi de prevenire a contactului cu aceștia sau a prezenţei lor în spaţiile de manipulare a materiilor prime şi a produselor culinare. Unităţile de alimentație publică şi zonele din jurul lor sunt examinate regulat sau la necesitate, pentru evidenţa infestării.

97. În cazul depistării dăunătorilor în unitatea de alimentație publică sunt efectuate măsuri de eradicare, care să includă tratarea cu chimicale, agenţi fizici sau biologici.

98. Măsurile de eradicare sunt efectuate de către o întreprindere specializată sau de către personalul responsabil din unitatea de alimentație publică, care cunoaște şi conştientizează potenţialele pericole pentru sănătate care pot rezulta din utilizarea substanţelor de combatere, inclusiv pericolele care pot apărea din reziduurile reţinute în produsele alimentare.

99. Unităţile de alimentație publică demonstrează efectuarea măsurilor de eradicare a dăunătorilor prin acte confirmative (contract, proces-verbal, alte acte de referință).

100. Utilizarea preparatelor rodenticide și insecticide, a altor substanţe chimice potențial toxice, care pot prezenta pericol pentru sănătate, trebuie să corespundă Regulamentului sanitar privind punerea la dispoziție pe piață și utilizarea produselor biocide, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 344/2020.

101. Utilizarea recipientelor alimentare sau a recipientelor destinate manipulării produselor alimentare pentru măsurarea, diluarea, prepararea sau depozitarea preparatelor rodenticide și insecticide sau a altor substanţe nealimentare se interzice.

102. Substanţele care pot contamina produsele alimentare nu sunt utilizate sau păstrate în zona de manipulare a produselor culinare, cu excepţia cazurilor în care aceasta este necesar pentru scopuri de igienizare sau procesare.

103. Întreţinerea și/sau creșterea animalelor domestice și a păsărilor în unităţile de alimentație publică, inclusiv la mansardă, sunt interzise.

104. Păstrarea îmbrăcămintei şi a bunurilor personalului în zonele de manipulare a produselor culinare nu se permite.

XIV.

CERINŢE PRIVIND IGIENA PERSONALULUI ŞI CERINŢE DE SĂNĂTATE

105. Comerciantul trebuie să asigure instruirea igienică corespunzătoare a fiecărui manipulator de produse culinare în manipularea igienică a acestora şi în igiena personală, astfel încât manipulatorii să înţeleagă şi să conştientizeze măsurile necesare pentru prevenirea contaminării produselor culinare. Instruirea igienică se va efectua în condiţiile stabilite de Ministerul Sănătăţii şi prevederile prezentului Regulament sanitar.

106. Toate persoanele care lucrează la manipularea, la prepararea şi la servirea produselor culinare sunt obligate să însuşească şi să-și perfecţioneze cunoştinţele în igiena produselor culinare şi igiena personală, în condiţiile stabilite de Legea nr.306/2018 privind siguranța alimentelor și Legea nr. 296/2017 privind cerințele generale de igienă a produselor alimentare.

107. Toate operaţiile de manipulare, de preparare, de servire şi de desfacere a produselor culinare sunt executate numai de către persoane care au fost supuse examenelor medicale la angajare şi, ulterior, periodic în condiţiile stabilite de Guvern.

108. Persoanele care lucrează la prepararea, la manipularea şi la servirea produselor culinare sunt obligate:

1) să poarte în timpul lucrului, în funcţie de specificul locului de muncă şi în conformitate cu actele normative, vestimentaţie de protecţie sanitară a produselor alimentare, curată, care să acopere îmbrăcămintea personală şi părul capului şi să fie impermeabilă în părţile care intră în contact cu umezeala. Persoanele care execută operaţii de curăţare vor purta vestimentaţie de protecţie sanitară diferită de vestimentaţia de protecţie purtată de către persoanele care execută operaţii cu produsele alimentare sau, în cazul în care sunt aceleași persoane, vestimentația va fi schimbată;

2) să nu intre în WC cu vestimentaţia sanitară de protecţie a produselor alimentare;

3) să respecte igiena mâinilor înainte de începerea lucrului, după manipularea materialului care poate să transmită boli ori să contamineze produsele culinare sau instalațiile, după folosirea WC și ori de câte ori este necesar.

109. Conducătorul unităţii sau persoana special desemnată din cadrul unității de alimentație publică are obligaţia să verifice zilnic starea de sănătate/igienă individuală a personalului şi să depisteze persoanele care prezintă febră, diaree sau infecţii acute ale nasului, gâtului sau ale pielii, răni infectate pe suprafeţele corpului, care vin sau pot să vină în contact cu produsele alimentare. Aceste persoane, precum şi persoanele cunoscute ca purtătoare de germeni patogeni, care pot fi transmişi prin intermediul produselor alimentare, nu pot fi primite în unitate, decât cu avizul medical.

110. Toate persoanele care lucrează la manipularea, la prepararea şi la servirea produselor culinare sunt obligate:

1) să se supună vaccinărilor în condiţiile stabilite de Legea nr.10/2009 privind supravegherea de stat a sănătății publice;

2) să raporteze imediat conducerii unităţii de alimentație publică despre îmbolnăvirile indicate în pct.109 sau despre faptul că au fost depistate persoane purtătoare de germeni patogeni;

3) să se prezinte (sau să anunţe) la instituţia medico-sanitară în cazul în care au febră, tulburări digestive acute sau infecţii ale pielii şi să nu reia activitatea decât după primirea certificatului medical favorabil.

111. Persoanele care s-au rănit nu au voie să manipuleze produsele alimentare sau suprafeţele care intră în contact cu produsele alimentare până când leziunea nu va fi complet protejată prin acoperirea ei cu materiale impermeabile la apă şi care se evidențiază prin culoare. Pentru aceste scopuri unitatea de alimentație publică este asigurată cu mijloace pentru acordarea primului ajutor.

112. Persoanele angajate în zonele de manipulare a produselor alimentare sunt obligate să menţină un grad înalt de curăţenie personală pe toată perioada serviciului și să poarte vestimentaţie sanitară de protecţie.

113. Spălarea şi uscarea vestimentaţiei sanitare de protecţie, inclusiv a şorţurilor şi a articolelor similare, în spaţiile de manipulare sau preparare a produselor culinare nu se permite. Bijuteriile (inele, cercei şi medalioane) sunt scoase şi nu sunt purtate pe durata manipulării produselor alimentare.

114. Orice comportament care poate conduce la contaminarea produselor culinare este interzis în zonele de manipulare a produselor alimentare.

115. Mănuşile utilizate la manipularea produselor alimentare trebuie să fie confecţionate din materiale corespunzătoare şi sigure, permise pentru contactul cu produsele alimentare. Ele se menţin în condiţii sigure, curate şi igienice. Purtarea mănuşilor nu îl eliberează pe angajat de spălatul minuţios al mâinilor. Mănuşile rupte sau găurite sunt înlăturate.

116. Administratorul unității de alimentație publică trebuie să se asigure că persoanele antrenate în activitatea unității au efectuat examenul medical conform cerințelor legislației.

XV.

CERINŢE PRIVIND ANEXELE SOCIAL-SANITARE

117. Anexele social-sanitare sunt amplasate comod şi convenabil, ca număr şi capacitate corespund actelor normative de proiectare şi de protecţie a muncii şi constau din camere-vestiar, grupuri sanitare, chiuvete pentru personal şi, după caz, separat pentru clienţi, birouri, boxe pentru deşeuri. Spaţiile vor fi bine iluminate, ventilate şi corespunzător încălzite.

118. În cadrul unităților de alimentație publică în care sunt prevăzute terenuri de joacă pentru copii sunt amenajate încăperi destinate pentru mamă și copil, dotate cu mese pentru înfășat și alt mobilier folosit pentru îngrijirea copiilor.

119. Terenurile de joacă amenajate în localurile de alimentație publică sunt dotate cu mobilier și utilaje de joacă inofensive pentru sănătatea copiilor.

XVI.

IDENTIFICAREA PRODUCŢIEI ŞI SISTEMUL DE CONTROL AL CALITĂŢII ŞI SIGURANŢEI PRODUSELOR CULINARE

120. Recipientele cu produse culinare sunt etichetate prin indicarea datei de producere, a tipului de produse alimentare, a denumirii unităţii şi a numărului lotului (pentru produsele în lot), cu excepția produselor culinare preparate și ambalate pe loc ca urmare a comenzii clientului.

121. Procedurile de control al calităţii şi al siguranţei sunt efectuate de personalul tehnic competent care cunoaşte principiile şi practicile de igienă a produselor alimentare, prevederile prezentului Regulament sanitar şi care foloseşte principiile HACCP în controlul practicilor igienice.

122. Din fiecare lot de produse culinare preparate, corespunzător siguranţei, la sfârşitul perioadei de porţionare, se recoltă câte o probă de cel puţin 50 g din fiecare articol. Proba este plasată într-un recipient steril sau curat şi opărit, acoperit şi corespunzător etichetat şi este păstrată în spaţii frigorifice special destinate acestui scop la o temperatură de la 0°C până la +4°C fără a o congela, pentru o perioadă de cel puţin 2 zile după consumarea întregului lot. Aceste probe sunt valabile pentru investigaţii în cazul suspecţiei de toxiinfecţie alimentară sau alte afecţiuni de origine alimentară.

XVII.

SUPRAVEGHEREA DE STAT ASUPRA RESPECTĂRII PREVEDERILOR PREZENTULUI REGULAMENT SANITAR

123. Supravegherea de stat asupra respectării prevederilor prezentului Regulament se efectuează de către Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor.

124. Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor autorizează sanitar-veterinar unitățile de alimentație publică conform prevederilor art.7 lit. e) din Legea nr. 221/2007 privind activitatea sanitară veterinară și ale art. 231 alin. (5) din Legea nr. 50/2013 cu privire la controalele oficiale pentru verificarea conformității cu legislația privind hrana pentru animale și produsele alimentare și cu normele de sănătate și de bunăstare a animalelor.

125. În cazul încetării activităţii unităţii de alimentaţie publică, agenţii economici informează despre aceasta subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor din structura administrativ-teritorială în care este amplasată unitatea, concomitent cu depunerea notificării privind încetarea activității de comerț, în conformitate cu art. 175 din Legea nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior.

126. În scopul prevenirii toxiinfecţiilor alimentare şi a altor boli de origine alimentară prin nerespectarea regulilor sanitare, specialiştii Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor pot recolta, la solicitarea agentului economic sau periodic, dar nu mai des decât o dată în semestru, din unităţile de alimentație publică, probe de produse alimentare, teste de salubritate de pe suprafeţele de lucru, utilaje, ustensile, ambalaje, de pe mâini şi de pe vestimentaţia de lucru a personalului care manipulează produsele culinare şi din aerul din încăperile de lucru. Astfel de teste de salubritate se recoltă și în caz de suspiciune de contaminare a produselor alimentare şi în cazul toxiinfecţiilor alimentare sau al altor boli de origine alimentară.

127. Rezultatele analizelor probelor de produse alimentare trebuie să corespundă prevederilor actelor normative aplicabile, iar ale testelor de salubritate – normelor microbiologice din anexa nr. 2 la prezentul Regulament sanitar.

Anexa nr. 1 la Regulamentul sanitar pentru unitățile de alimentație publică

Cerinţe tehnice faţă de spațiile și dotările unităţilor de alimentaţie publică

1. În funcție de specificul activităţii, unităţile de alimentaţie publică pot dispune de următoarele spații:

1) spaţii pentru consumatori:

a) spaţii pentru primire – vestibul, hol sau garderobă;

b) spaţii pentru servire – sală de consumaţie, separeuri, terasă, grădină de vară;

c) spaţii pentru grupuri sanitare destinate consumatorilor;

2) zone pentru producţie:

a) zone pentru prelucrarea primară a materiilor prime;

b) zone pentru prepararea la cald;

c) zone pentru bucătăria rece;

d) zone pentru prepararea produselor de cofetărie şi patiserie;

3) zone pentru secţii de producţie şi servire (bar, bufet);

4) zone pentru spălarea veselei de servit, a paharelor şi a tacâmurilor sau a vaselor de bucătărie;

5) spaţii pentru primirea-recepţia şi depozitarea mărfurilor;

6) spaţii necesare personalului unităţii:

a) vestiar pentru salariaţi;

b) grup sanitar pentru personalul unității;

7) spaţii cu caracter tehnic/auxiliar.

2. Dotarea cu obiecte de inventar, utilaje şi instalaţii se realizează ținând cont de specificul activităţii și necesitățile unității de alimentație publică.

Anexa nr. 2 la Regulamentul sanitar pentru unităţile de alimentaţie publică

Normele microbiologice pentru testele de salubritate

Se consideră corespunzătoare condiţiile care respectă următoarele prevederi:

Locul de recoltareMicro-organisme aerobe mezofile (NTG)MicroorganismeBacterii coliforme
Enterobacte-riaceaeStafilococi coagulazo-pozitiviStreptococi hemoliticiMucegaiuri
Ambalaje din sticlă, carton, material plastic, metal, care vin în contact direct cu produsul alimentar1/ml capacitate––––absent/ml capacitate
se acceptă NTG = 2/ml capacitate, dacă bacteriile coliforme sunt absente
Suprafeţe de lucru de pe fluxul tehnologic, care vin în contact direct cu produsele culinare, cu excepţia meselor din blocurile alimentare2/cm2––––absent/100 cm2
se acceptă NTG = 20/cm2, dacă bacteriile coliforme sunt absente pe 100 cm2
Mese din blocurile alimentare–absent/100 cm2––
Echipament de protecţie sanitară2/cm2––––absent/100 cm2
se acceptă NTG = 20/cm2, dacă bacteriile coliforme sunt absente pe 100 cm2
Tacâmuri
(1 obiect)
10/ml soluţie de spălareabsentabsentabsentabsent–
Farfurii
(1 obiect)
1/cm2absentabsentabsentabsent–
Căni, ceşti, pahare etc.
(1 obiect)
10/ml soluţie de spălareabsentabsentabsentabsent–
Hârtie şi folie de plastic folosite în vânzare1/cm2–––3/cm2absent/cm2
Mâini–absentabsentabsent––
Aerul din încăperile de producţie600/m3–––300/m3–

Anexa nr. 6 la Hotărârea Guvernului nr.206/2023

LISTA hotărârilor Guvernului care se abrogă

1. Hotărârea Guvernului nr.517/1996 cu privire la aprobarea Regulilor de funcţionare a reţelei de comerţ ambulant şi a Regulilor de comerţ în pieţele din Republica Moldova (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1996, nr.72-73, art.581), cu modificările ulterioare.

2. Hotărârea Guvernului nr.1068/2000 despre aprobarea Regulamentului cu privire la recepţionarea mărfurilor conform cantităţii şi calităţii în Republica Moldova (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr.137-138, art.1174), cu modificările ulterioare.

3. Hotărârea Guvernului nr.65/2001 cu privire la aprobarea Regulilor de comercializare cu amănuntul a unor tipuri de mărfuri alimentare şi nealimentare (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr.11-13, art.101), cu modificările ulterioare.

4. Hotărârea Guvernului nr. 955/2004 despre aprobarea Regulamentului-tip de funcţionare a pieţelor (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr.163-167, art.1141), cu modificările ulterioare.

5. Hotărârea Guvernului nr.920/2005 cu privire la Nomenclatorul autorizaţiilor, permisiunilor şi certificatelor, eliberate de către autorităţile administrative centrale şi organele subordonate acestora persoanelor fizice şi juridice pentru practicarea activităţii antreprenoriale (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, nr. 126-128, art.1047), cu modificările ulterioare.

6. Hotărârea Guvernului nr. 1209/2007 cu privire la prestarea serviciilor de alimentaţie publică (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.180-183, art.1281), cu modificările ulterioare.

7. Hotărârea Guvernului nr. 966/2010 pentru aprobarea Regulamentului privind modul de indicare a preţurilor produselor oferite consumatorilor spre comercializare (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr. 206-209, art.1076), cu modificările ulterioare.

8. Hotărârea Guvernului nr. 931/2011 cu privire la desfășurarea comerţului cu amănuntul (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2011, nr.222-226, art.1017), cu modificările ulterioare.