cu privire la aprobarea Metodologiei privind organizarea monitoringului calității solului Republicii Moldova

ORDIN nr. 201 din 13.12.2024 · MINISTERUL AGRICULTURII ȘI INDUSTRIEI ALIMENTARE · publicat 24.12.2024
Anexe publicate doar ca fișiere pe legis.md: anexa nr. 1, anexa nr. 2, anexa nr. 3, anexa nr. 4, anexa nr. 5
pe legis.md
Trimiteri: 11 legate · 1 fără țintăMonitorul Oficial: 1 trimitere

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md. Subliniat punctat albastru-gri: o citare a Monitorului Oficial, un număr fără acces liber, deci fără legătură deocamdată.

Fără țintă (1)

În temeiul art.6 lit. f), art.75 alin. (4) din Codul funciar nr.22/2024 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2024, nr.93-95, art.137),

ORDON:

1. Se aprobă Metodologia privind organizarea monitoringului calității solului Republicii Moldova (se anexează).

2. Prezentul ordin intră în vigoare la 7 martie 2025 și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

3. Se abrogă Ordinul ministrului agriculturii și industriei alimentare nr.168 din 13 noiembrie 2023 cu privire la aprobarea Metodologiei privind organizarea monitoringului calității solului Republicii Moldova.

4. Controlul asupra executării prezentului ordin se pune în sarcina Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare.

MINISTRUL AGRICULTURII

ȘI INDUSTRIEI ALIMENTARE Ludmila CATLABUGA

Nr. 201. Chişinău, 13 decembrie 2024.

Aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii și industriei alimentare nr. 201/2024

METODOLOGIA privind organizarea monitoringului calității solului Republicii Moldova

I.

DISPOZIȚII GENERALE

1. Metodologia privind organizarea monitoringului calității solului din Republica Moldova (în continuare - Metodologie) reglementează organizarea unei rețele de monitoring al calității solurilor, instalate în teritoriu în baza sistemului de coordonate „MOLDREF 99”, stabilite în concordanță cu convențiile internaționale transfrontaliere.

2. Scopul prezentei Metodologii este de a stabili mecanismul privind monitorizarea permanentă a schimbărilor calitative și cantitative a solurilor prin cercetări pedologice, agrochimice și biologice necesare pentru aprecierea schimbărilor produse în sol, elaborarea prognozelor cu privire la evoluția calității solurilor, avertizarea autorităților interesate despre problemele negative asupra resurselor de sol, furnizarea de date pentru intervenția operativă referitor la starea de calitate a solurilor și stabilirea tendințelor de evoluție a lor.

3. Obiectivele prezentei Metodologii sunt:

3.1. crearea rețelei de monitoring și supravegherea lor;

3.2. colectarea și sistematizarea datelor obținute;

3.3. elaborarea prognozelor cu privire la evoluția calității solurilor;

3.4. informarea autorităților interesate privind tendința schimbărilor parametrilor calitativi ai solurilor, inclusiv tendința intensificării principalelor forme de degradare a resurselor de sol;

3.5. furnizarea de date pentru fundamentarea măsurilor de prevenire și stopare a fenomenelor negative și pentru ameliorarea calității solurilor.

4. În sensul prezentei Metodologii următoarele noțiuni semnifică:

calitatea solului - capacitatea permanentă de a funcționa în calitate de component al biosistemului viu în limitele granițelor ecosistemului, de folosință agricolă, capacitatea de a asigura bioproductivitatea, de a menține calitatea mediilor adiacente (aerului și apei) și de a favoriza ameliorarea sănătății plantelor, animalelor și a omului;

sistem de monitorizare - supravegherea, evaluarea, prognoza și avertizarea cu privire la starea calității solurilor terenurilor în arealele naturale și antropice în scopul de a determina valori optime și critice ale principalelor caracteristici ale solurilor, de a asigura completarea băncii de date a Sistemului Informațional „Registrul Solurilor Republicii Moldova”, la nivel național și administrativ local, de a genera propuneri de măsuri pentru protecția solurilor și neutralitatea degradării terenurilor în arealele naturale și antropice și de a contribui la sporirea capacității de producție, folosire eficientă și durabilă a solurilor;

rețea de monitoring — rețea fixă de puncte de supraveghere în timp a evoluției și calității solului;

teren selectat pentru cercetare și monitoring (poligon) – reprezintă o suprafață plană mărginită de mai multe segmente de linii drepte, numite laturi care vor cuprinde parametri morfometrici, morfologici, vegetativi, precum și parametri climatici care condiționează formarea tipului de sol caracteristic zonei.

5. La nivel de țară, monitoringul calității solurilor se efectuează de către Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (în continuare – Agenție), în comun cu Instituția Publică „Institutul Național de Cercetări Aplicative în Agricultură și Medicină Veterinară” (în continuare – Institut) și alte entități și organizații de cercetare și inovare din domeniu.

6. Datele și informațiile privind monitoringul calității solurilor vor fi publicate pe pagina web oficială a Agenției și a Institutului.

7. Sistemul național de monitoring al calității solului în rețeaua de monitoring reprezintă amplasarea profilelor de sol pe situri cu coordonate geografice în cadrul terenului selectat pentru cercetare și monitoring (poligon) formate în anul 2004 cu îndesirea acestora prin situri de monitoring.

8. Punctele de amplasare și terenurile selectate (siturile) pentru cercetare și monitoring al calității solurilor trebuie să fie cât mai reprezentative și să acopere întregul spectru al condițiilor geomorfologice, pedoclimatice, pedogeografice pe întreg teritoriul țării și să înglobeze toată gama de soluri.

9. Punctele de monitoring conform rețelei propuse vor include terenuri de diferite categorii de folosință, inclusiv cu destinație agricolă.

10. Un criteriu principal pentru efectuarea monitoringului calității solului este identificarea principalelor forme de degradare a solurilor, în special: dehumificarea, compactare/tasare, eroziunea, salinizarea, solonețizarea, excesul de umiditate, slitizarea ș.a.

11. Siturile identificate conform rețelei de monitoring indicate în anexa nr.1 trebuie amplasate discret și echidistant pe întreg teritoriul Republicii Moldova.

12. Amplasarea terenurilor selectate pentru cercetare și monitoring (poligoanelor) se stabilesc în nodurile de intersecție a rețelei geodezice de 16/16 km. În cazul în care nodul geodezic nu este locație pedologică reprezentativă și coincide cu construcții, bazine acvatice, cariere etc., amplasarea profilului poate fi strămutată în raza de 400 m reprezentând perimetrul terenului selectat (conform conturului tipului de sol), pentru cercetare și monitoring. În cazul lipsei unor subtipuri de sol (mod de folosință, forme de degradare) se recomandă îndesirea ulterioară a rețelei prin amplasarea terenurilor selectate pentru cercetare și monitoring necesare corespunzător cerințelor de acoperire.

13. Agenția, în comun cu Institutul, vor elabora și vor aproba Planul de activități pentru crearea rețelei de monitorizare a calității solului în Republica Moldova, conform anexei nr.4.

14. Agenția, în comun cu Institutul, anual, va argumenta necesitatea de finanțare a organizării și realizării monitoringului calității solului și va prezenta Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, Planul anual de activități pentru crearea rețelei de monitorizare a calității solului, conform anexei nr.5 și a devizului de cheltuieli pentru stabilirea mijloacelor financiare necesare din bugetul de stat până la 1 octombrie a anului în derulare.

15. Agenția elaborează anual Raportul privind lucrările efectuate și datele obținute privind starea de calitate a solului și îl pune la dispoziția Comisiei de evaluare (în continuare - Comisie), în componența căreia se includ cercetători din domeniul științei solului.

16. Comisia se instituie prin ordinul directorului Agenției și este compusă din cinci membri și include: un reprezentant al Agenției, un reprezentant al Institutului, un reprezentant al Universității Tehnice din Moldova, un reprezentant al Universității de Stat din Moldova și un reprezentant al Institutului de Ecologie și Geografie.

17. Comisia activează în baza unui regulament aprobat prin ordinul directorului Agenției.

18. Agenția prezintă Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare Raportul anual privind lucrările efectuate și datele obținute privind starea de calitate a solului, aprobat de Comisie până la 10 februarie a anului în derulare.

19. Cercetările pedologice necesare inițializării și elaborării monitoringului calității solurilor pentru acoperirea întregului teritoriu al țării se realizează în limita mijloacelor disponibile într-o perioadă de până la 10 ani.

II.

MODUL DE FONDARE A REȚELEI DE MONITORING AL CALITĂȚII SOLURILOR

20. La efectuarea observațiilor în rețeaua de monitoring al calității solurilor, evoluția și tendințele acestora, se va ține cont de tipul solului, zona (raionul) pedogeografic, modul de folosință a terenurilor, sistemul de agricultură utilizat.

21. Conținutul și organizarea monitoringului prevede:

21.1. complexitatea, integritatea, sistematizarea rezultatelor cercetărilor;

21.2. minimul de parametri cantitativi ai terenurilor și parametrii calitativi ai solurilor de control, care asigură evaluarea integrată a calității solurilor;

21.3. unificarea metodelor de cercetare și control al stării de calitate a solurilor (prin teledetecție, în staționare de lungă durată, câmpuri experimentale și laboratoare specializate).

22. Rezultatele obținute sunt exprimate în valori (mărimi) absolute și relative ale indicatorilor monitorizați cu referință la o anumită perioadă de timp conform numărului de situri, stocate în baza de date a Sistemului Informațional „Registrul Solurilor Republicii Moldova”, păstrate în arhiva Agenției, Institutului și altor entități și organizații de cercetare și inovare din domeniu implicate în procesul de monitorizare.

23. Organizarea și efectuarea cercetărilor de monitoring al calității solurilor se realizează în limita mijloacelor financiare stabilite anual în bugetul de stat.

24. Obținerea informației pentru monitoringul calității solului se asigură prin investigații pedologice, agrochimice, biologice ș.a. conform indicatorilor și metodelor indicate în anexele nr. 2 și nr. 3.

25. În total, pentru perioada de 10 ani, la nivel național se vor executa investigații pe 38 terenuri selectate pentru cercetare și monitoring (poligon), (dimensiuni 50m x 50m), cu îndesirea rețelei de monitoring prin amplasarea profilelor reprezentative de sol pe situri (punct geodezic) până la 136 situri în rețeaua de monitoring cu dimensiuni de 16 km x16 km.

26. Numărul total de profile ale solului necesar de amplasat în rețeaua de monitoring se repartizează în funcție de modul de folosință al terenurilor cu destinație agricolă, în special:

26.1. 100 profile pe teren agricol cu modul de folosință arabil;

26.2. 12 profile pe teren agricol ocupat cu livezi;

26.3. 12 profile pe teren agricol ocupat cu vii;

26.4. 4 profile pe teren agricol ocupat cu pășuni și fânețe;

26.5. 6 profile pe terenuri ocupate cu vegetație forestieră.

27. Într-un raion pedogeografic/zonă siturile de monitoring al calității solului vor fi analizate în cadrul unui singur an.

28. Categoriile de lucrări specifice care se vor executa în cadrul monitoringului calității solului sunt:

28.1. lucrări de birou – constau din localizarea spațială a obiectului în studiu, evaluarea tipurilor și subtipurilor de sol preconizate a fi studiate conform materialelor de fond disponibile pentru aria de acțiune planificată pe perioada fiecărui an de activitate, pregătirea hărților de lucru tematice și traseelor de deplasare la obiectul de studiu, elaborarea planului de acțiuni cu indicarea volumului de lucrări, numărului de specialiști necesari la efectuarea studiului, costurilor inputurilor care asigură realizarea acțiunilor;

28.2. lucrări de teren - care constau din localizarea în natură (teren) a profilului de sol în siturile rețelei unice de monitorizare cu indicarea coordonatelor geodezice, descrierea morfologică și recoltarea probelor pe orizonturi pedogenetice, determinarea indicatorilor fizici, hidrofizici și microbiologici ale solului;

28.3. lucrări de laborator și birou - constau în analiza probelor de sol cu determinarea indicatorilor cantitativi și calitativi, prelucrarea și interpretarea datelor;

28.4. înregistrarea datelor obținute în Sistemul Informațional „Registrul Solurilor Republicii Moldova”.

29. La formarea rapoartelor argumentate științifico -practic, buletinele de analiză vor fi prezentate în comun cu informațiile obținute în teren și laborator.

III.

INDICATORII DE MONITORIZARE, METODELE DE ANALIZĂ ŞI CLASELE DE VALORI ALE ÎNSUŞIRILOR SOLULUI

30. Monitoringul calității solului se efectuează conform metodelor de analiză prevăzute în anexa nr.2.

31. Indicatorii monitorizați, adâncimea de recoltare a probelor de sol, periodicitatea observațiilor sunt prevăzute în anexa nr.3.

anexa nr.1

anexa nr.2

anexa nr.3

anexa nr.4

anexa nr.5