Parlamentul adoptă prezentul cod.
Capitolul VI
TERENURILE DESTINATE CONSTRUCȚIILOR ȘI AMENAJĂRILOR
Articolul 45. Modurile de folosință a terenurilor destinate construcțiilor și amenajărilor
(1) Terenurile destinate construcțiilor și amenajărilor au următoarele moduri de folosință:
a) terenuri pentru amplasarea construcțiilor locative;
b) terenuri pentru amplasarea construcțiilor comerciale și de prestări servicii;
c) terenuri pentru amplasarea construcțiilor publice;
d) terenuri pentru amplasarea construcțiilor industriale;
e) terenuri pentru amplasarea obiectivelor de transport;
f) terenuri pentru amplasarea obiectivelor tehnico-edilitare;
g) terenuri pentru exploatări miniere;
h) terenuri pentru amplasarea obiectivelor recreative;
i) terenuri pentru amplasarea obiectelor gospodăriei comunale.
(2) Regimul juridic al terenurilor destinate construcțiilor și amenajărilor este reglementat de legislația din domeniile mediului, urbanismului și amenajării teritoriului și de alte legi speciale.
Articolul 46. Terenurile pentru amplasarea construcțiilor locative
Terenurile pentru amplasarea construcțiilor locative includ terenurile pe care sunt amplasate sau urmează să fie amplasate case individuale (case cu curte), blocuri de locuit, locuințe sociale, locuințe de serviciu, locuințe de manevră, hoteluri-azil, cămine, locuințe cu statut special, case de vacanță și structuri de primire turistică cu funcții de cazare.
Articolul 47. Terenurile pentru amplasarea construcțiilor comerciale și de prestări servicii
Terenurile pentru amplasarea construcțiilor comerciale și de prestări servicii includ terenurile pe care sunt amplasate piețe comerciale, depozite angro, centre comerciale, magazine, bănci și alte construcții comerciale și de prestări servicii.
Articolul 48. Terenurile pentru amplasarea construcțiilor publice
Terenurile pentru amplasarea construcțiilor publice includ terenurile aferente obiectivelor administrației publice centrale și locale, întreprinderilor de stat sau societăților comerciale cu capital integral de stat, obiectivelor de învățământ și educație, obiectivelor de cultură, obiectivelor de sport, obiectivelor de sănătate publică, obiectivelor de cult, cimitirelor, necropolelor și infrastructurii de gestionare a deșeurilor.
Articolul 49. Terenurile pentru amplasarea construcțiilor industriale
Terenurile pentru amplasarea construcțiilor industriale includ terenurile pe care sunt amplasate sau pot fi amplasate clădiri de producere și păstrare a utilajelor, instalațiilor sau dispozitivelor specifice, terenurile destinate efectuării diverselor operațiuni de păstrare și livrare a materialelor sau a produselor finite potrivit destinației acestora, precum și terenurile întreprinderilor de generare a energiei.
Articolul 50. Terenurile pentru amplasarea obiectivelor de transport
Terenurile pentru amplasarea obiectivelor de transport includ terenurile pe care sunt amplasate sau pot fi amplasate obiective de transport rutier, feroviar, naval și aerian.
Articolul 51. Terenurile pentru amplasarea obiectivelor tehnico-edilitare
Terenurile pentru amplasarea obiectivelor tehnico-edilitare includ terenurile pentru rețelele de gaze naturale, terenurile pentru rețelele subterane și supraterane de alimentare cu apă potabilă și tehnică, de canalizare, de termoficare, de alimentare cu energie electrică, de comunicații electronice și infrastructura asociată, precum și terenurile pentru căile de circulație a mijloacelor de transport, pentru construcțiile supraterane de pozare a instalațiilor electrice, pentru alte construcții și instalații ce fac parte din dotarea edilitară de interes public sau comun.
Articolul 52. Terenurile pentru exploatări miniere
Terenurile pentru exploatări miniere includ terenurile utilizate pentru prospecțiuni și exploatări miniere sau pentru extragerea de zăcăminte.
Articolul 53. Terenurile pentru amplasarea obiectivelor recreative
Terenurile pentru amplasarea obiectivelor recreative includ terenurile utilizate pentru amplasarea construcțiilor, instalațiilor și amenajărilor pentru odihnă, turism, precum și pentru spațiile verzi ale localităților.
Articolul 54. Terenurile pentru amplasarea obiectelor gospodăriei comunale
Terenurile pentru amplasarea obiectelor gospodăriei comunale includ terenurile utilizate pentru amplasarea stațiilor de epurare a apelor, centralelor electrice de termoficare, cazangeriilor, stațiilor de pompare a apelor, cu excepția celor de captare, precum și a fântânilor arteziene.
Capitolul VII
TERENURI CU DESTINAȚIE SPECIALĂ
Articolul 55. Terenurile cu destinație specială
(1) Terenurile cu destinație specială sunt proprietate a statului.
(2) Terenurile cu destinație specială includ terenurile destinate necesităților de securitate și apărare națională ale Ministerului Apărării, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului de Informații și Securitate, Serviciului de Protecție și Pază de Stat, Poliției de Frontieră și ale Serviciului Vamal.
(3) Sunt considerate terenuri destinate necesităților de securitate și apărare națională:
a) terenurile pe care sunt amplasate obiective militare (imobile, echipamente, instalații, cum ar fi: cazărmi, tabere sau raioane de dispunere a uneia ori mai multor unități militare, depozite, gări, porturi, aeroporturi, poligoane, nave, ambarcațiuni, aeronave, transporturi militare, aflate în gestiunea ori încredințate pentru pază și apărare Armatei Naționale);
b) zonele militare restricționate (zone terestre sau fluviale, aflate sub controlul Armatei Naționale, în care accesul și mișcarea personalului și tehnicii care nu aparțin acesteia sunt limitate conform regulilor stabilite de Ministerul Apărării, după consultarea autorităților publice centrale sau locale, după caz);
c) terenurile repartizate pentru amplasarea și desfășurarea activității unităților militare, centrelor de instruire, poligoanelor, aerodromurilor, construcțiilor, instalațiilor, instituțiilor de învățământ din domeniul milităriei, autorităților administrative și instituțiilor din subordinea Ministerului Apărării sau a Ministerului Afacerilor Interne;
d) terenurile pe care sunt amplasate încăperi de producție, administrative, de locuit și social-culturale aparținând unităților militare și instituțiilor de învățământ din domeniul milităriei;
e) spațiile (poligoanele) pentru parcarea tehnicii militare, terenurile pe care sunt amplasate atelierele de reparație, depozitele pentru păstrarea carburanților și a pieselor de schimb, stațiile de alimentare a mașinilor;
f) terenurile pentru decolarea/aterizarea aeronavelor și a aparatelor de zbor (aerodromurile și heliporturile), căile ferate de acces;
g) bazinele acvatice de instruire/lacurile de acumulare/iazurile, stațiile de pompare și epurare a apei, comunicațiile inginerești și plantațiile de protecție;
h) amenajările care deservesc activitățile din domeniile securității și apărării naționale;
i) zonele de control de-a lungul frontierei de stat a Republicii Moldova;
j) terenurile culoarului de frontieră și fâșia de protecție a frontierei;
k) alte elemente ale infrastructurii de apărare, stabilite conform prevederilor legislației.
(4) Folosirea terenurilor destinate necesităților de securitate și apărare națională în alte scopuri este interzisă.
(5) Modul de repartizare și utilizare a terenurilor cu destinație specială se stabilește de Guvern.
Capitolul IX
SCHIMBAREA DESTINAȚIEI TERENURILOR
Articolul 58. Schimbarea destinației terenurilor
(1) Schimbarea destinației terenurilor, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3), se aprobă prin:
a) hotărâre de Guvern – pentru terenurile proprietate a statului, cu avizul autorității deliberative a administrației publice locale din unitatea administrativ-teritorială de nivelul întâi pe al cărei teritoriu se află terenul;
b) decizia autorității deliberative a administrației publice locale din unitatea administrativ-teritorială de nivelul întâi sau al doilea/Adunării Populare a UTA Găgăuzia în a căror proprietate se află terenul;
c) decizia autorității deliberative a administrației publice locale din unitatea administrativ-teritorială de nivelul întâi – pentru terenurile proprietate privată a persoanei fizice sau juridice, aflate pe teritoriul unității administrativ-teritoriale de nivelul întâi, în temeiul cererii proprietarului de teren.
(2) Schimbarea destinației terenului în scopul extragerii substanțelor minerale utile poate fi efectuată în temeiul cererii proprietarului de teren sau în temeiul cererii deținătorului de teren, cu acordul, autentificat notarial, al proprietarului.
(3) Pe terenurile utilizate în scopul extragerii substanțelor minerale utile pot fi amplasate instalații și echipamente tehnologice de prelucrare a materiei prime și construcții provizorii demontabile, executate pentru organizarea șantierului, care pot fi reamplasate în procesul exploatării zăcământului în limitele perimetrului minier, în baza proiectului perimetrului minier pentru extragerea substanțelor minerale utile.
(4) În termen de 30 de zile lucrătoare după definitivarea extragerii substanțelor minerale utile, instalațiile și echipamentele tehnologice de prelucrare a materiei prime, precum și construcțiile provizorii demontabile, executate pentru organizarea șantierului, se dezasamblează și se demolează.
(5) Se interzice schimbarea destinației terenurilor cu destinație agricolă de calitate superioară, a terenurilor destinate fondului forestier, a terenurilor destinate fondului apelor, a terenurilor pe care sunt amplasate rezervații istorico-culturale și naturale, monumente istorice și situri arheologice, a terenurilor irigate, a loturilor experimentale, a terenurilor instituțiilor de cercetări științifice și ale instituțiilor de învățământ, precum și desfășurarea pe acestea a oricăror activități ce contravin destinației acestora, cu excepția cazurilor prevăzute la alin. (6).
(6) Se permite schimbarea destinației terenurilor cu destinație agricolă de calitate superioară, a terenurilor destinate fondului forestier și a terenurilor destinate fondului apelor în următoarele cazuri:
a) amplasarea obiectelor liniare (drumuri, linii de comunicații electronice, rețele de gaze naturale, de energie electrică, de energie termică, de aprovizionare cu apă și canalizare, conducte);
b) amplasarea instalațiilor eoliene;
c) înfiinţarea cimitirelor (administrate de autorităţile administraţiei publice locale);
d) extragerea substanțelor minerale utile în limitele perimetrelor miniere;
e) dezvoltarea infrastructurii urbane/rurale din contul terenurilor adiacente hotarelor intravilanului.
(7) Schimbarea destinației terenurilor cu destinație agricolă de calitate superioară și a terenurilor destinate fondului forestier în scopul extragerii substanțelor minerale utile în limitele perimetrelor miniere se face în baza unei analize cost-beneficiu, efectuată de o autoritate/instituție publică sau privată abilitată în domeniu pe cheltuiala solicitantului și acceptată de organul central de specialitate al statului care asigură elaborarea politicilor în domeniul mediului.
(8) Schimbarea destinației terenurilor cu destinație agricolă de calitate superioară în terenuri destinate construcțiilor și amenajărilor, în scopul dezvoltării infrastructurii urbane/rurale, se poate face cu condiția includerii acestora în hotarele intravilanului localității și în planul urbanistic general.
(9) Construcția pe teren a unor obiective de protecție a solului, ameliorative, forestiere nu se consideră schimbare a destinației terenului.
(10) Procedura și cerințele specifice de schimbare a destinației terenurilor cu destinație agricolă de calitate superioară în terenuri destinate construcțiilor și amenajărilor în scopul dezvoltării infrastructurii urbane/rurale, precum și criteriile de selectare a terenurilor cu destinație agricolă de calitate superioară și a terenurilor destinate fondului forestier pentru schimbarea destinației acestora în cazurile menționate la alin. (6) se stabilesc de Guvern.
(11) Destinația terenului se consideră schimbată la data emiterii actului administrativ.
Articolul 59. Modul de schimbare a destinației terenurilor
(1) Deținătorii de terenuri interesați de schimbarea destinației acestora prezintă un demers:
a) autorității administrative care implementează politicile în domeniul relațiilor funciare și monitoringului funciar – pentru terenurile proprietate a statului, cu acordul prealabil al autorității administrației publice centrale care administrează terenul;
b) autorității executive a administrației publice locale – pentru terenurile proprietate a unității administrativ-teritoriale respective;
c) autorității executive a administrației publice locale de nivelul întâi – pentru terenurile proprietate privată.
(2) La demersul privind schimbarea destinației terenurilor, prevăzut la alin. (1), se anexează:
a) o copie a buletinului de identitate (pentru persoanele fizice) sau o copie a deciziei de înregistrare a întreprinderii/instituţiei/organizaţiei şi copia extrasului din Registrul de stat al persoanelor juridice și al întreprinzătorilor individuali (pentru persoanele juridice);
b) o copie a actului ce confirmă dreptul de proprietate;
c) planul cadastral al terenului;
d) studiul pedologic, elaborat de o instituție publică sau privată din domeniu (în cazul terenurilor cu destinație agricolă și al celor destinate fondului forestier);
e) după caz, acordul de mediu, emis de autoritatea competentă conform prevederilor Legii nr. 86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului;
f) după caz, decizia de casare a plantațiilor, luată de proprietarul terenului sau de deținătorul acestuia cu acordul proprietarului (în cazul terenurilor ocupate de plantații perene proprietate privată), ori actul de casare a plantațiilor (în cazul terenurilor ocupate de plantații perene proprietate publică).
(3) În cazul schimbării destinației terenurilor în scopul exploatării zăcămintelor de substanțe minerale utile, la demersul prevăzut la alin. (1) se anexează suplimentar actul de confirmare a perimetrului minier, proiectul de recultivare a terenurilor sau actul comisiei autorității administrației publice locale privind finalizarea lucrărilor de recultivare a terenurilor – pentru exploatările în care zăcământul de substanțe minerale utile a fost epuizat (în cazul extinderii carierelor existente ori al solicitării de noi terenuri în localitatea respectivă sau în altă localitate), studiul pedologic privind determinarea notei de bonitate a solului – pentru terenurile reîncadrate în circuit după recultivare, având drept scop calculul prejudiciului cauzat de degradarea calității solului.
(4) Nu se permite transmiterea sau schimbarea destinației terenurilor în scopul extinderii carierelor existente de exploatare a zăcămintelor de substanțe minerale utile fără prezentarea actelor privind recultivarea și reîncadrarea în circuitul agricol a terenurilor transmise anterior, conform proiectului și a planului calendaristic de exploatare a zăcământului și de recultivare a terenului.
(5) În cazul schimbării destinației unor terenuri aflate în proprietatea statului, autoritatea administrativă care implementează politicile în domeniul îmbunătățirilor funciare, relațiilor funciare și monitoringului funciar, în termen de o lună, pregătește dosarul în baza documentelor prevăzute la alin. (2) și (3), în ceea ce privește corespunderea acestuia cu prevederile legislației în vigoare, și îl prezintă organului central de specialitate care asigură elaborarea politicilor în domeniul îmbunătățirilor funciare, relațiilor funciare și monitoringului funciar pentru promovarea proiectului hotărârii de Guvern.
(6) În cazul schimbării destinației unor terenuri proprietate a unității administrativ-teritoriale, autoritatea executivă a administrației publice locale, în baza dosarului întocmit și a documentelor prevăzute la alin. (2) și (3), prezintă spre adoptare decizia privind schimbarea destinației terenului autorității deliberative a administrației publice locale de nivelul întâi sau al doilea sau, după caz, Adunării Populare a UTA Găgăuzia.
(7) În cazul schimbării destinației unor terenuri proprietate privată, autoritatea executivă a administrației publice locale sau, după caz, Comitetul executiv al Găgăuziei, în baza documentelor prevăzute la alin. (2) și (3), prezintă spre adoptare decizia privind schimbarea destinației terenului autorității deliberative a administrației publice locale din unitatea administrativ-teritorială de nivelul întâi pe al cărei teritoriu se află terenul respectiv.
(8) Guvernul, autoritatea deliberativă a administrației publice locale sau Adunarea Populară a UTA Găgăuzia adoptă hotărârea/decizia de schimbare a destinației terenului în termen de o lună de la data la care persoana fizică sau persoana juridică transferă la bugetul autorității respective mijloace bănești în valoare echivalentă cu pierderile cauzate de excluderea terenului din circuitul agricol sau din fondul forestier, conform tarifelor stabilite prin lege.
(9) Schimbarea destinației terenurilor cu destinație agricolă și a terenurilor destinate fondului forestier se face numai după compensarea pierderilor cauzate de excluderea acestora din circuitul agricol sau din fondul forestier.
Articolul 60. Compensarea pierderilor cauzate de schimbarea destinației terenurilor cu destinație agricolă și a celor destinate fondului forestier
(1) Compensarea pierderilor cauzate de schimbarea destinației terenurilor cu destinație agricolă și a celor destinate fondului forestier se face în toate cazurile de către persoanele fizice și persoanele juridice interesate, indiferent de scopul excluderii terenurilor sau de tipul de proprietate asupra acestora.
(2) Mijloacele bănești destinate pentru compensarea pierderilor cauzate de schimbarea destinației terenurilor cu destinație agricolă și a celor destinate fondului forestier, precum și de excluderea terenurilor din circuitul agricol, se încasează la bugetul de stat – în cazul în care decizia a fost aprobată prin hotărâre de Guvern, sau la bugetul local – în cazul în care decizia a fost adoptată de autoritatea deliberativă a administrației publice locale din unitatea administrativ-teritorială de nivelul întâi și al doilea/de Adunarea Populară a UTA Găgăuzia.
(3) Metodologia de calcul al pierderilor cauzate de trecerea terenurilor cu destinație agricolă sau ale fondului forestier la o altă categorie de destinație se aprobă de Parlament.
(4) Pierderile cauzate de schimbarea destinației terenurilor cu destinație agricolă și a celor destinate fondului forestier nu se compensează în următoarele cazuri:
a) în cazul unor lucrări de utilitate publică, declarate astfel în condițiile Legii exproprierii pentru cauză de utilitate publică nr. 488/1999;
b) în cazul creării parcurilor industriale în condițiile Legii nr. 182/2010 cu privire la parcurile industriale;
c) în cazul unor lucrări de uz public;
d) în cazul terenurilor destinate extinderii sau creării zonelor economice libere, în condițiile Legii nr. 440/2001 cu privire la zonele economice libere;
e) în cazul terenurilor care urmează să fie trecute la categoria de terenuri destinate fondului forestier.
Articolul 61. Retragerea temporară a unor terenuri din circuitul agricol sau din fondul forestier
(1) Retragerea temporară a unor terenuri din circuitul agricol sau din fondul forestier, cu excepția terenurilor destinate fondului forestier proprietate a statului, pentru cercetări geologice, pentru lucrări de cercetare arheologică, pentru instalarea rețelelor de comunicații electronice și infrastructura asociată, pentru instalarea rețelelor de transport și distribuție a energiei electrice, a gazelor naturale, a energiei termice, a rețelelor și sistemelor de aprovizionare cu apă și canalizare și a altor instalații similare pe terenurile proprietate a unităților administrativ-teritoriale sau proprietate privată se aprobă prin decizia autorităților administrației publice locale de nivelul întâi și al doilea, iar în cazul terenurilor proprietate a statului – prin hotărârea Guvernului.
(2) Se permite retragerea temporară a unor terenuri din circuitul agricol pentru extragerea, de la adâncimi de până la 5 m, a rocilor sedimentare, a rocilor neconsolidate, a argilei, a argilei nisipoase și a nisipului argilos, cu acordul proprietarului sau al administratorului terenului, de asemenea pentru construcția și extinderea drumurilor publice, căilor ferate, digurilor de protecție contra inundațiilor, pentru prevenirea, stoparea și lichidarea consecințelor proceselor geologice periculoase, conform cerințelor stabilite de Guvern.
(3) Retragerea temporară a unor terenuri din circuitul agricol sau din fondul forestier în cazurile stabilite la alin. (1) și (2) se efectuează conform procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, stabilită de Legea nr. 86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului.
(4) Se interzice efectuarea lucrărilor stabilite la alin. (2) pe terenurile cu destinație agricolă de calitate superioară și pe cele destinate fondului forestier acoperite cu vegetație forestieră.
(5) Autoritățile și întreprinderile care beneficiază de retragerea temporară a terenurilor din circuitul agricol sau din fondul forestier în cazurile stabilite la alin. (2) sunt obligate să ia măsurile necesare ca aceste terenuri să fie reîncadrate în circuitul agricol și în fondul forestier la expirarea termenului aprobat.
(6) Retragerea temporară a unor terenuri din circuitul agricol sau din fondul forestier nu va depăși termenul de doi ani de la data adoptării deciziei.
(7) În cazul necesității de a lichida urmările unei avarii sau de a executa lucrări de urgență, retragerea temporară a terenului din circuitul agricol sau din fondul forestier se va efectua, indiferent de tipul proprietate, cu acordul proprietarului/ deținătorului de teren, în condițiile stabilite de Legea exproprierii pentru cauză de utilitate publică nr. 488/1999 sau de Legea nr. 1384/2002 cu privire la rechizițiile de bunuri și prestările de servicii în interes public. În toate cazurile, deținătorii de terenuri au dreptul la despăgubiri.
(8) Retragerea temporară a unor terenuri din circuitul agricol sau din fondul forestier se efectuează conform procedurii aprobate de organul central de specialitate care asigură elaborarea politicilor în domeniul îmbunătățirilor funciare, relațiilor funciare și monitoringului funciar.
Articolul 62. Repararea prejudiciilor cauzate deținătorilor de terenuri
(1) Prejudiciile cauzate deținătorilor de terenuri prin retragerea temporară a terenurilor lor din circuitul agricol sau din fondul forestier, precum și prin limitarea drepturilor lor sau prin degradarea calității solului ca urmare a activității persoanelor juridice sau fizice, sunt reparate integral, inclusiv beneficiul ratat.
(2) Repararea prejudiciilor cauzate deținătorilor de terenuri și recultivarea terenurilor afectate sunt puse pe seama persoanelor fizice sau juridice cărora li s-au repartizat terenurile retrase temporar din circuitul agricol sau din fondul forestier, precum și pe seama persoanelor fizice sau juridice a căror activitate a dus la limitarea drepturilor deținătorilor de terenuri în legătură cu stabilirea zonelor de protecție a apelor și a zonelor de protecție sanitară sau a dus la degradarea calității terenurilor adiacente ori la folosirea acestora în alte scopuri, sau la diminuarea volumului și a calității producției agricole ori a volumului și a calității fondului forestier, conform tarifelor stabilite de Parlament.
Capitolul X
AMELIORAREA SOLULUI ȘI AMENAJAREA TERENURILOR
Articolul 63. Ameliorarea solului
(1) Ameliorarea solului se realizează prin lucrări de prevenire și de combatere a proceselor de degradare și poluare a solului, provocate de fenomene naturale sau cauzate de activități economice și sociale.
(2) Lucrările necesare pentru protecția și ameliorarea solului se stabilesc pe bază de studii și proiecte, întocmite la cerere de instituțiile de cercetare și proiectare în domeniul îmbunătățirilor funciare, în corelare cu cele de organizare și amenajare a teritoriului, și se execută de către deținătorii de terenuri sau de către întreprinderile specializate în domeniul îmbunătățirilor funciare conform condițiilor și procedurilor stabilite.
(3) Statul sprijină realizarea lucrărilor de protecție și ameliorare a solului prin implementarea politicilor în domeniu, suportând parțial sau în totalitate cheltuielile în limita alocației bugetare aprobate.
(4) Terenurile care, prin degradare și poluare, și-au pierdut, parțial sau în totalitate, capacitatea de producție a culturilor agricole vor fi constituite în perimetre de ameliorare.
(5) Perimetrul de ameliorare se constată, se delimitează și se selectează în baza investigațiilor pe teren, de către specialiștii administrației publice locale care, după caz, pot solicita asistența și consultanța unor experți din domeniu, unor instituții de cercetare de profil sau a unor instituții implementatoare, conform condițiilor și procedurilor privind activitățile de îmbunătățiri funciare, protecție, conservare și sporire a fertilității solurilor, stabilite de Guvern.
Articolul 64. Obligativitatea măsurilor de protecție și ameliorare a solului
(1) Terenurile se utilizează în baza proiectelor de organizare și amenajare a teritoriului, aprobate de autoritățile administrației publice locale, care includ măsuri obligatorii de protecție și ameliorare a solului.
(2) În cadrul proiectelor de organizare și amenajare a teritoriului, măsurile de protecție și ameliorare a solului se stabilesc în funcție de complexitatea și dimensiunile terenului.
(3) Pentru a evita și a minimaliza diversele forme de degradare a solului, precum: eroziunea cu apă și/sau eoliană, reducerea rezervelor de humus și elemente biofile, compactarea, supraumezirea, salinizarea și solonețizarea, alunecarea și surparea de teren, poluarea fizică, chimică sau biologică, deținătorii de terenuri sunt obligați să anunțe autoritățile administrației publice locale și pe cele de protecție a mediului în cazul unor accidente cu impact poluant.
(4) Autoritățile administrației publice locale și cele de protecție a mediului vor întreprinde măsuri de remediere a terenurilor degradate.
(5) În vederea monitorizării stării de toxicitate a solului, deținătorii de terenuri solicită instituțiilor specializate evaluarea periodică a acestora, după cum urmează:
a) în cazul unor riscuri sporite – o dată la 5–7 ani;
b) în cazul unor riscuri moderate – o dată la 10–15 ani;
c) în cazul unor riscuri reduse – o dată la 15–25 de ani.
(6) Evaluarea stării de toxicitate a solului se efectuează pe cheltuiala deținătorilor de teren și/sau din mijloacele bugetare alocate în modul stabilit.
(7) Deținătorii de terenuri vor respecta valorile-limită ale cantităților de metale grele introduse în sol pe unitatea de suprafață și într-o unitate de timp, prevăzute în Reglementarea tehnică „Măsurile de protecție a solului în cadrul practicilor agricole”, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1157/2008.
(8) Deținătorii de terenuri sunt obligați să efectueze analiza solului până la utilizarea nămolurilor și să se asigure că nămolurile ce urmează a fi utilizate pe soluri au fost tratate.
Articolul 65. Măsurile de protecție și ameliorare a solului
În cadrul proiectelor de organizare și amenajare a teritoriului se aplică următoarele măsuri de protecție și de ameliorare a calității solului:
a) teritorial-organizatorice;
b) agroameliorative;
c) silvoameliorative;
d) hidroameliorative.
Articolul 66. Măsurile teritorial-organizatorice
(1) Măsurile teritorial-organizatorice de protecție și ameliorare a solului includ următoarele activități:
a) revizuirea structurii folosințelor agricole și silvice în raport cu natura proceselor de degradare, cu condițiile de relief și cu clima;
b) organizarea măsurilor de protecție antierozională pentru terenurile arabile;
c) amplasarea în asolamente a culturilor care protejează terenurile contra eroziunii pe versanți;
d) respectarea principiilor antierozionale de cultivare a plantelor;
e) dirijarea funcționării tuturor sistemelor de folosire rațională a terenurilor;
f) organizarea corectă a teritoriului în conformitate cu limita ecologică a landșaftului.
(2) Responsabilitatea aplicării măsurilor teritorial-organizatorice de protecție și ameliorare a solului le revine deținătorilor de terenuri.
Articolul 67. Măsurile agroameliorative
(1) Pentru fiecare teren, proiectul de organizare și amenajare a acestuia include recomandării concrete de aplicare a măsurilor agroameliorative.
(2) Măsurile agroameliorative includ următoarele activități:
a) de precauție și măsuri de prevenire a deteriorării fizice a solului;
b) de prevenire a degradării și de refacere a structurii solului;
c) de prevenire a eroziunii solului în cadrul plantațiilor multianuale;
d) de prevenire a epuizării fertilității solului;
e) de prevenire a poluării fizice, chimice și biologice a solului;
f) de atenuare a secetei pedologice.
Articolul 68. Măsurile silvoameliorative
(1) Măsurile silvoameliorative includ activități de prevenire a eroziunii solului.
(2) Fâșiile forestiere de protecție a câmpurilor și plantațiile forestiere se înființează în baza unor proiecte de organizare a teritoriului, în funcție de condițiile concrete ale fiecărui teren, concomitent cu amenajarea hidrologică a terenurilor.
(3) La formarea unui teren se va ține cont de necesitatea creării unor fâșii forestiere.
(4) Măsurile silvoameliorative se efectuează pe cheltuiala proprietarului de teren și/sau din mijloacele bugetare alocate în modul stabilit întreprinderilor specializate conform condițiilor și procedurilor stabilite de organul central de specialitate care asigură elaborarea politicilor în domeniul îmbunătățirilor funciare, relațiilor funciare și monitoringului funciar.
Articolul 69. Măsuri hidroameliorative
(1) Măsurile hidroameliorative includ următoarele activități:
a) de prevenire și combatere a alunecărilor de teren;
b) de prevenire a formării excesului sau deficitului de umiditate.
(2) Măsurile hidroameliorative (construcția și exploatarea sistemelor de irigare, construcția și exploatarea sistemelor de desecare și de drenaj) se aplică în baza unor proiecte aprobate de instituțiile de proiectare din domeniu, în funcție de caracteristicile concrete ale fiecărui teren, în cazurile în care măsurile teritorial-organizatorice, agroameliorative și silvoameliorative nu aduc rezultatul scontat.
(3) În vederea prevenirii degradării solului prin irigare, laboratoarele acreditate în domeniu efectuează analiza chimică a apei pentru irigare și apreciază pretabilitatea solului la irigare.
Articolul 70. Protecția antierozională a solului și combaterea alunecărilor de teren
Acțiunile de prevenire și protecție împotriva eroziunii excesive a solului și de combatere a alunecărilor de teren includ:
a) identificarea terenurilor erodate, stabilirea categoriei și a gradului de eroziune, identificarea alunecării de teren;
b) organizarea teritoriului în funcție de măsurile antierozionale aplicate;
c) aplicarea asolamentelor și a sistemelor antierozionale de culturi specifice în benzi și fâșii înierbate, aplicarea agrotehnicii antierozionale;
d) înierbarea pantelor, transformarea terenurilor puternic erodate în fânețe cultivate;
e) crearea de fâșii forestiere, împădurirea terenurilor afectate de alunecări și puternic erodate;
f) efectuarea lucrărilor hidrotehnice de regularizare a scurgerii apelor pe versanți și de corectare a cursului torentelor ce amenință terenurile cu destinație agricolă, localitățile, căile de comunicații, obiectivele economice și sociale.
Articolul 71. Conservarea terenurilor
(1) Sunt supuse conservării terenurile puternic erodate, supuse în continuare pericolului de eroziune, dacă lipsesc alte metode de stopare a degradării sau posibilități de înnoire a însușirilor utile ale acestora, de asemenea terenurile poluate radioactiv, chimic și biologic, dacă lipsesc condiții sigure pentru sănătatea, traiul și odihna populației.
(2) Pe terenurile conservate din cauza poluării cu substanțe toxice activitatea economică este interzisă, cu excepția cazurilor în care este necesară îngrijirea terenurilor în cauză.
(3) Necesitatea conservării unui teren se stabilește în baza proiectului de organizare și amenajare a teritoriului, de asemenea în baza cercetărilor chimice, bacteriologice și radioactive, la cererea proprietarului sau din inițiativa autorității administrației publice locale.
(4) Reabilitarea terenurilor puternic erodate, precum și a terenurilor poluate radioactiv, chimic sau biologic se va efectua prin aplicarea măsurilor silvoameliorative.
(5) Terenurile conservate sunt trecute într-o evidență specială a cadastrului funciar.
Articolul 72. Decopertarea stratului de sol fertil la efectuarea lucrărilor de excavare și de construcții
(1) Lucrările de excavare și de construcții pot fi efectuate doar după decopertarea stratului de sol fertil care urmează să fie depozitat, păstrat și folosit pentru restabilirea fertilității unor terenuri cu productivitate redusă sau recultivarea unor terenuri degradate ca urmare a extragerii substanțelor minerale utile.
(2) Persoanele fizice sau juridice care doresc să amplaseze construcții pe terenuri cu sol fertil sunt obligate să ia măsuri pentru ca stratul de sol fertil al acestora să fie distribuit și depozitat pe alte terenuri, neproductive sau slab productive, indicate de autoritățile administrației publice locale, în vederea punerii în valoare sau ameliorării acestor terenuri.
(3) Depozitarea stratului de sol fertil pe alte terenuri cu destinație agricolă se face numai cu acordul proprietarilor acestora, fără o plată pentru sporul de valoare astfel obținut.
(4) Se interzice decopertarea stratului de sol fertil în scopuri comerciale sau folosirea solului fertil decopertat în alte scopuri decât conform destinației acestuia.
(5) Cuantumul plății pentru prejudiciul cauzat resurselor de sol se calculează conform instrucțiunii aprobate de organul central de specialitate al statului responsabil de gestiunea resurselor naturale și protecția mediului.
Articolul 73. Recultivarea terenurilor cu destinație agricolă deteriorate artificial
(1) Terenurile cu destinație agricolă al căror sol a suferit schimbări cauzate de lucrări de construcții, de extragerea unor substanțe minerale utile, de efectuarea unor prospecțiuni sau explorări geologice, de alte lucrări ce au condus la degradarea învelișului de sol urmează a fi recultivate.
(2) Persoanele fizice și juridice care au executat lucrări ce au condus la degradarea învelișului de sol al unor terenuri cu destinație agricolă sunt obligate, după terminarea lucrărilor, să aducă terenurile în stare utilă pentru a fi folosite conform destinației lor inițiale.
(3) Persoanele indicate la alin. (2) suportă cheltuielile legate de elaborarea proiectelor și executarea lucrărilor de recultivare a terenurilor degradate ca urmare a lucrărilor de construcții, de extragere a unor substanțe minerale utile, de efectuare a unor prospecțiuni sau explorări geologice, a altor lucrări ce au condus la degradarea învelișului de sol.
Articolul 74. Amenajări de îmbunătățiri funciare
(1) Terenurile cu destinație agricolă pot fi amenajate cu:
a) îndiguiri și regularizări ale cursurilor de apă pentru protecția terenurilor;
b) amenajări de irigații;
c) amenajări de desecare și de drenaj;
d) lucrări de combatere a eroziunii solului și de ameliorare a terenurilor afectate de alunecări;
e) amenajări pedoameliorative pe terenurile sărăturate, acide, pe nisipuri și pe terenurile poluate;
f) fâșii forestiere de protecție a terenurilor și cu plantații pentru combaterea eroziunii solului.
(2) Construcția amenajărilor de îmbunătățiri funciare se efectuează în baza unui acord comun între proprietarii de terenuri.
(3) Prejudiciile cauzate unor proprietari de terenuri ca urmare a construcției amenajărilor funciare se repară de către persoanele fizice sau juridice în favoarea cărora au fost efectuate aceste lucrări.
Articolul 75. Monitoringul calității solului
(1) Monitoringul calității solului include controlul permanent asupra unor terenuri selectate, pornind de la necesitatea de a determina situația obiectivă, a stabili evoluția și a estima procesele de degradare a solului, de asemenea pentru a întocmi prognoze și a stabili măsurile necesare de combatere a fenomenelor negative.
(2) Calitatea solului se determină în baza unor analize fizico-chimice și a cercetărilor pedologice, agrochimice, bacteriologice, radiologice și toxicologice de proporții și detaliate, efectuate conform metodologiei studiilor pedologice ale instituțiilor de profil, iar evidența datelor privind calitatea solurilor se ține în Sistemul informațional „Registrul solurilor Republicii Moldova”.
(3) Regulile de înregistrare în Sistemul informațional „Registrul solurilor Republicii Moldova” și de actualizare a acestuia se elaborează și se aprobă de autoritatea administrativă care implementează politicile în domeniul îmbunătățirilor funciare, relațiilor funciare și monitoringului funciar.
(4) Monitoringul calității solului se efectuează în baza Metodologiei privind organizarea monitoringului calității solurilor Republicii Moldova, elaborată de instituția care desfășoară activități de cercetare, inovare și transfer tehnologic privind evaluarea, protecția și sporirea fertilității solurilor.
Capitolul XII
DISPOZIȚII FINALE ȘI TRANZITORII
Articolul 79. Dispoziții finale și tranzitorii
(1) Prezentul cod intră în vigoare la expirarea termenului de 12 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
(2) Înainte de expirarea termenului de 12 luni de la data publicării prezentului cod, Guvernul:
a) va elabora și va pune actele sale normative în concordanță cu prezentul cod;
b) va prezenta Parlamentului propuneri pentru armonizarea legislației cu prevederile prezentului cod;
c) va prezenta Parlamentului Metodologia de calcul pentru pierderile cauzate de trecerea terenurilor cu destinație agricolă sau destinate fondului forestier la o altă categorie de destinație.
(3) La data intrării în vigoare a prezentului cod se abrogă:
a) Codul funciar nr. 828/1991 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr. 107, art. 817), cu modificările ulterioare, cu excepția art. 11, 12, 13 și 40, care vor fi aplicabile până la 31 decembrie 2028;
b) Legea nr. 1247/1992 privind reglementarea de stat a regimului proprietății funciare, cadastrul funciar de stat și monitoringul funciar (Monitorul Parlamentului Republicii Moldova, 1992, nr. 12, art. 366), cu modificările ulterioare;
c) Legea nr. 1308/1997 privind prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr. 147–149, art.1161), cu modificările ulterioare, cu excepția art. 7 și a anexei, care se vor aplica până la adoptarea și intrarea în vigoare a Metodologiei de calcul pentru pierderile cauzate de trecerea terenurilor cu destinație agricolă sau destinate fondului forestier la o altă categorie de destinație.
(4) Până la 31 decembrie 2028, vânzarea-cumpărarea loturilor pomicole din cadrul întovărășirilor pomicole se efectuează de către autoritățile administrației publice locale, la cererea membrilor întovărășirilor pomicole, în conformitate cu prevederile art. 7 din Legea nr. 1308/1997 privind prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului.
(5) După expirarea termenului indicat la alin.(4), vânzarea loturilor pomicole din cadrul întovărășirilor pomicole se efectuează de către autoritățile administrației publice locale către deținătorii acestora, la preț de piață.
(6) Repartizarea unor noi suprafețe de teren pentru loturi pomicole este interzisă.
PREȘEDINTELE PARLAMENTULUI Igor GROSU
Nr. 22. Chișinău, 15 februarie 2024.