REGULAMENTUL privind numirea în funcţie pe bază de concurs a conducătorilor instituţiilor medico-sanitare publice
I.
DISPOZIŢII GENERALE
„1. Regulamentul privind numirea în funcţie pe bază de concurs a conducătorilor instituţiilor medico-sanitare publice (în continuare – Regulamentul) este elaborat în temeiul prevederilor Legii ocrotirii sănătăţii nr.411/1995 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1995, nr.34, art.373), cu modificările ulterioare, Codului civil al Republicii Moldova nr.1107/2002 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr.82-86, art.661), cu modificările ulterioare, Codului muncii al Republicii Moldova nr.154/2003 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr.159-162, art.648), cu modificările ulterioare, Legii integrităţii nr.82/2017 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.229-243, art.360), cu modificările ulterioare, şi al altor acte normative în vigoare.
2. Prezentul Regulament are drept scop stabilirea mecanismului de recrutare, selectare, angajare, evaluare a conducătorilor instituţiilor medico-sanitare publice, precum şi a mecanismului de încetare a contractului de management al instituţiei.
3. Prezentul Regulament are drept obiectiv asigurarea accesului egal al candidaţilor la ocuparea funcţiilor vacante de conducători ai instituţiilor medico-sanitare publice, ţinând cont de calificarea profesională şi integritatea persoanei, experienţa în domeniu şi abilităţile manageriale.
4. Procedura de organizare şi desfăşurare a concursului se bazează pe următoarele principii:
transparenţă – informarea amplă privind posturile vacante şi condiţiile pentru ocuparea lor, asigurarea accesului liber de participare la concurs, punerea la dispoziţia tuturor persoanelor interesate a informaţiilor referitoare la modul de organizare şi desfăşurare a concursului;
obiectivitate – crearea condiţiilor egale pentru candidaţii la ocuparea funcţiilor vacante; asigurarea selectării pe baza unor criterii clar definite şi a unei metodologii unice de evaluare a nivelului de competenţă al candidaţilor;
meritocraţie – selectarea, pe baza rezultatelor obţinute, a celor mai competente persoane.
II.
ORGANIZAREA CONCURSULUI
5. Funcţiile vacante şi temporar vacante (director, medic-şef, şef) de conducători ai instituţiilor medico-sanitare publice republicane, municipale şi raionale sunt ocupate exclusiv pe bază de concurs, organizat de către Ministerul Sănătăţii.
6. Ministerul Sănătăţii anunţă concurs pentru ocuparea funcţiei de conducător al instituţiei medico-sanitare publice cu cel puţin 90 de zile înainte de expirarea termenului aflării în funcţie a conducătorului actual. În caz de încetare a relaţiilor contractuale înainte de expirarea termenului, Ministerul Sănătăţii anunţă concurs cu cel mult 30 de zile de la data apariţiei funcţiei vacante de conducător al instituţiei medico-sanitare publice.
[…]
10. Cerinţele specifice pe care trebuie să le îndeplinească persoana care participă la concursul pentru ocuparea unei funcţii de conducător se stabilesc de către Ministerul Sănătăţii în fiecare caz aparte, în funcţie de categoria instituţiei (republicană, municipală, raională) sau de particularităţile specifice de activitate.
11. La înscrierea pentru concurs, candidaţii depun la sediul Ministerului Sănătăţii un dosar, care include următoarele:
[…]
11) declaraţia de integritate privind lipsa conflictelor de interese şi existenţa rudelor şi afinilor până la gradul al IV-lea inclusiv (părinte, frate/soră, bunic/bunică, nepot/nepoată, unchi/mătuşă, soţul/soţia, copilul, concubinul/concubina), care sunt angajaţi în instituţia medico-sanitară publică pentru care a fost anunţat concurs şi privind lipsa relaţiei de rudenie cu persoanele responsabile ale fondatorului acesteia, conform modelului aprobat de Ministerul Sănătăţii şi publicat pe pagina sa web oficială;
[…]
13. În timp de 3 zile după expirarea termenului de depunere a dosarelor, ministrul sănătăţii emite ordinul de constituire a Comisiei pentru organizarea şi desfăşurarea concursului (în continuare – Comisie).
14. Comisia pentru organizarea şi desfăşurarea concursului este formată dintr-un număr impar de membri, şi anume: preşedinte – ministru al sănătăţii, secretar de stat sau secretar general al ministerului; vicepreşedinte – reprezentant al fondatorului instituţiei pentru care s-a anunţat concurs; director general sau reprezentant la Compania Naţională de Asigurări în Medicină; un funcţionar public din cadrul Direcţiei generale politici în domeniul serviciilor medicale integrate (conform profilului instituţiei medicale); un funcţionar public din cadrul Direcţiei politici în domeniul managementului personalului medical; un funcţionar public din cadrul Direcţiei politici de buget şi asigurări medicale; un reprezentat din cadrul Consiliului de administraţie al instituţiei; un reprezentant al Federaţiei Sindicale „Sănătatea”; un reprezentant al colectivului.
În componenţa Comisiei se include în calitate de membru cu drept de vot un reprezentant al Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, în cazul în care în instituţia pentru care s-a anunţat concurs există o bază clinică universitară sau de cercetare.
Secretarul Comisiei este un funcţionar al subdiviziunii responsabile de resursele umane din cadrul Ministerului Sănătăţii, fără drept de vot.
15. În termen de zece zile lucrătoare de la emiterea ordinului de creare a Comisiei, aceasta se întruneşte în şedinţă pentru evaluarea dosarelor candidaţilor şi ia decizia cu privire la admiterea/neadmiterea lor. Neîntrunirea condiţiilor pentru participare la concurs reprezintă temei pentru neadmiterea la concurs. Candidaţii neadmişi la concurs sunt informaţi prin e-mail sau prin alte mijloace de comunicare disponibile despre motivul neadmiterii. Secretarul Comisiei plasează, în termen de 3 zile lucrătoare, lista candidaţilor admişi/neadmişi pe pagina web oficială a Ministerului Sănătăţii şi informează candidaţii referitor la data, ora şi locul unde se va desfăşura următoarea etapă a concursului.
151. În cazul necorespunderii dosarului cu cerinţele stabilite pentru înscrierea la concurs sau cu cerinţele specifice, secretarul Comisiei anunţă despre acest fapt candidatul, acordând-i un termen de 3 zile lucrătoare pentru remedierea situaţiei, iar dacă candidatul nu remediază situaţia în termenul stabilit, dosarul candidatului se respinge la prima şedinţă a Comisiei, comunicând-i-se acest fapt. Dacă nu au fost depuse dosare în termenul stabilit sau nu este acceptat niciun dosar sau a fost admis doar un singur candidat, Ministerul Sănătăţii anunţă prelungirea termenului de depunere a dosarelor pentru o perioadă similară cu cea iniţială (cel puţin 15 zile).
[…]
24. Evaluarea candidaţilor admişi include următoarele etape:
1) evaluarea proiectului planului strategic de dezvoltare a instituţiei pentru următorii 5 ani;
2) interviul, în baza competenţelor determinate de către Ministerul Sănătăţii.
241. Condiţiile de elaborare, conţinut şi evaluare a proiectului planului strategic de dezvoltare al instituţiei pe 5 ani se stabilesc de Ministerul Sănătăţii şi se publică pe pagina sa web oficială.
[…]
261. Dacă niciun candidat nu acumulează mai mult de 50% din punctajul stabilit, conform metodologiei aprobate, Comisia consideră concursul eşuat, şi Ministerul Sănătăţii anunţă un concurs nou.
[…]
30. Ministerul Sănătăţii, în termen de 3 zile lucrătoare, informează în scris Fondatorul (după caz) privitor la candidatul acceptat pentru funcţia de conducător.
[…]”
ÎN DREPT
A. Argumentele autorului excepției de neconstituționalitate
17. Autorul excepției susține că, potrivit articolului 4 alin. (21) din Legea ocrotirii sănătăţii, conducătorii instituţiilor medico-sanitare publice municipale sunt selectaţi prin concurs, organizat de Ministerul Sănătăţii conform prevederilor Regulamentului privind numirea în funcţie a conducătorilor instituţiilor medico-sanitare publice, aprobat de Guvern. Potrivit autorului excepției, aprobarea de către Guvern a Regulamentului privind numirea în funcţie a conducătorilor instituţiilor medico-sanitare publice pe bază de concurs contravine principiului autonomiei locale, garantat de articolul 109 din Constituție.
18. Totodată, autorul sesizării a criticat inclusiv atribuțiile Ministerului Sănătății de a anunţa concursul pentru ocuparea funcţiei de conducător al instituţiei medico-sanitare publice și de a constitui Comisia pentru organizarea şi desfăşurarea concursului. În special, autorul excepției a menţionat că prevederile în discuţie sunt contrare principiului descentralizării administrative, pe baza căruia autoritatea locală ar trebui să aibă competenţa de a numi conducătorii instituțiilor medico-sanitare publice municipale în care deține calitatea de fondator.
19. Autorul excepției pretinde că prevederile contestate contravin articolelor 4, 6, 7, 8, 9, 36, 43, 55, 72 alin. (3) lit. f) și 109 din Constituție.
B. Aprecierea Curții
20. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.
21. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor Parlamentului şi a hotărârilor Guvernului, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea ocrotirii sănătăţii nr. 411 din 28 martie 1995 şi din Hotărârea Guvernului pentru aprobarea Regulamentului privind numirea în funcţie pe bază de concurs a conducătorilor instituţiilor medico-sanitare publice şi a Contractului-tip de management al instituţiei nr. 1016 din 1 septembrie 2016, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.
22. Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) şi g) din Constituţie.
23. Curtea observă că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă textul „municipale” și „Regulamentul privind numirea în funcţie a conducătorilor instituţiilor medico-sanitare publice în bază de concurs se aprobă de Guvern” din articolul 4 alin. (21) din Legea ocrotirii sănătății și textele „municipale”, „Ministerul Sănătății” (la forma gramaticală corespunzătoare) din punctul 2 alineatul întâi din Hotărârea Guvernului nr. 1016 din 1 septembrie 2016 și din punctele 5, 10, 11, 15, 151, 24, 241, 261, inclusiv punctele 6, 13, 14, și 30 din Regulamentul privind numirea în funcţie pe bază de concurs a conducătorilor instituţiilor medico-sanitare publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1016 din 1 septembrie 2016, în măsura în care prevederile menționate se referă la instituțiile medico-sanitare publice municipale. Curtea reţine că prevederile contestate nu au făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate.
24. Curtea a stabilit în jurisprudența sa, ca o condiție de admisibilitate a sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, şi faptul că prevederile contestate trebuie să fie aplicabile la soluționarea cauzei (a se vedea HCC nr. 2 din 9 februarie 2016, punctul 1 din dispozitiv). Prin Încheierea din 10 ianuarie 2024, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău a reținut că normele contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei menționate.
25. Curtea notează că o altă condiție obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidența unui drept fundamental. Astfel, Curtea va analiza, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerință într-un drept fundamental (DCC nr. 14 din 7 februarie 2023, § 21; DCC nr. 174 din 7 decembrie 2023, § 20).
26. Curtea reţine că autorul excepției a invocat articolele 4 (drepturile şi libertăţile omului), 6 (separaţia şi colaborarea puterilor), 7 (Constituţia, Legea Supremă), 8 (respectarea dreptului internaţional şi a tratatelor internaţionale), 9 (principiile fundamentale privind proprietatea), 36 (dreptul la ocrotirea sănătăţii), 43 (dreptul la muncă și la protecția muncii), 55 (exercitarea drepturilor şi a libertăţilor), 72 alin. (3) lit. f) (categorii de legi) și 109 (principiile de bază ale administrării publice locale) din Constituţie.
27. Curtea reaminteşte că articolele 4, 6, 7 și 8 din Constituţie nu pot fi invocate de sine stătător. Pentru a fi incidente, autorul trebuie să demonstreze existenţa unor ingerinţe în drepturile fundamentale garantate de Constituţie. Abia în cadrul analizei caracterului justificat al ingerinţei, Curtea poate aplica prevederile acestor articole (a se vedea DCC nr. 90 din 25 iulie 2023, § 19).
28. Referitor la incidenţa articolelor 9, 36, 43, 55 și 72 alin.(3) lit. f) din Constituţie, Curtea observă că autorul nu a argumentat caracterul contradictoriu al prevederilor contestate cu normele constituţionale invocate. Astfel, Curtea subliniază că simpla enumerare a unor articole din Constituţie nu reprezintă veritabile critici de neconstituţionalitate. Curtea a stabilit că, dacă ar proceda la examinarea unei asemenea excepţii de neconstituţionalitate, ea s-ar substitui autorului acesteia în privinţa formulării unor critici de neconstituţionalitate, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu (DCC nr. 182 din 25 noiembrie 2021, §§ 16, 18; DCC nr. 117 din 8 septembrie 2022, §§ 14-15; DCC nr. 136 din 19 octombrie 2023, § 20).
29. În continuare, Curtea observă că autorul a invocat și încălcarea articolului 109 din Constituţie. Autorul excepției a susținut că competența și atribuțiile Guvernului și, în special, ale Ministerului Sănătății referitoare la numirea în funcţie a conducătorilor instituţiilor medico-sanitare publice municipale în care Consiliul municipal Chișinău deține calitatea de fondator reprezintă o ingerinţă nejustificată în exercitarea principiilor autonomiei locale.
30. Curtea observă că argumentul principal al autorului sesizării se referă la o pretinsă limitare a exercițiului autonomiei locale de către autoritățile publice locale fondatoare ale instituțiilor medico-sanitare publice municipale, în prezenta cauză, autoritățile publice locale ale municipiului Chișinău. Astfel, prin raportare la articolul 109 din Constituție, autorul sesizării pretinde că în cadrul procedurii de alegere a conducătorilor instituțiilor medico-sanitare publice municipale/raionale factorul decisiv este atribuit Guvernului, în persoana Ministerului Sănătății, dar nu fondatorului acestor instituții, pentru că anume acest minister organizează concursul, iar majoritatea membrilor comisiei de concurs sunt reprezentanți (direct sau indirect) ai puterii executive. Prin urmare, autorul sesizării nu pledează în interesele sale, dar în interesele fondatorilor instituțiilor medico-sanitare publice municipale, în prezenta cauză, în interesul autorităților publice locale ale municipiului Chișinău, care au calitatea de terți în cauza de contencios administrativ în care a fost ridicată prezenta excepție de neconstituționalitate.
31. În acest context, Curtea reiterează că excepţia de neconstituţionalitate nu poate fi ridicată pentru protejarea drepturilor şi intereselor unor persoane terţe (a se vedea, mutatis mutandis, DCC nr. 57 din 5 iunie 2020, § 19; DCC nr. 90 din 23 iulie 2020, § 19).
32. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că excepţia de neconstituţionalitate nu manifestă doar o funcţie preventivă, ci şi una reparatorie, pentru că aceasta priveşte, în primul rând, situaţia concretă a părţii lezate în drepturile sale prin norma criticată. De invocarea unei excepţii de neconstituţionalitate trebuie să profite, în primul rând, autorul acesteia, în caz contrar acest instrument devenind o actio popularis, pierzându-se, în aceste condiţii, caracterul concret şi efectiv al excepţiei (a se vedea DCC nr. 10 din 26 ianuarie 2021, § 20; DCC nr. 108 din 29 august 2023, § 22; DCC nr. 115 din 26 septembrie 2023, § 24, DCC nr. 180 din 14 decembrie 2023, § 29).
33. Prin urmare, pe baza celor menționate supra, Curtea constată că sesizarea este inadmisibilă și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.
Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin. (1) literele a) și g), 140 alin. (2) din Constituție, 26 alin. (1) din Legea cu privire la Curtea Constituțională, 61 alin. (3) și 64 din Codul jurisdicției constituționale, Curtea Constituțională
DECIDE:
1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din articolul 4 alin. (21) din Legea ocrotirii sănătăţii nr. 411 din 28 martie 1995, a unor prevederi din pct. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 1016 din 1 septembrie 2016 și a unor prevederi din Regulamentul privind numirea în funcţie pe bază de concurs a conducătorilor instituţiilor medico-sanitare publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1016 din 1 septembrie 2016, ridicată de dl avocat Petru Istrati, în interesele dnei Elena Rotari, în dosarul nr. 3a-894/2022, pendinte la Curtea de Apel Chișinău.
2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ Liuba ȘOVA
Nr. 58. Chișinău, 6 iunie 2024.