Secţiunea a 2-a
Climatul de integritate instituţională
Articolul 10. Măsurile de asigurare a integrităţii instituţionale
(1) Climatul de integritate instituţională se cultivă prin realizarea următoarelor măsuri:
a) angajarea şi promovarea agenţilor publici în bază de merit şi de integritate profesională;
b) respectarea regimului juridic al incompatibilităţilor, restricţiilor în ierarhie şi al limitărilor de publicitate;
c) respectarea regimului juridic al declarării averii şi intereselor personale;
d) respectarea regimului juridic al conflictelor de interese;
e) neadmiterea favoritismului;
f) respectarea regimului juridic al cadourilor;
g) neadmiterea, denunţarea şi tratarea influenţelor necorespunzătoare;
h) neadmiterea, denunţarea manifestărilor de corupţie şi protecţia avertizorilor de integritate;
i) intoleranţa faţă de incidentele de integritate;
j) asigurarea transparenţei în procesul decizional;
k) asigurarea accesului la informaţii de interes public;
l) gestionarea transparentă şi responsabilă a patrimoniului public, a finanţelor rambursabile şi nerambursabile;
m) respectarea normelor de etică şi deontologie;
n) respectarea regimului de restricţii şi limitări în legătură cu încetarea mandatului, a raporturilor de muncă sau de serviciu şi cu migrarea agenţilor publici în sectorul privat (pantuflajul).
(2) Responsabilitatea pentru cultivarea integrităţii instituţionale în cadrul entităţilor publice aparţine conducătorului și fiecărui agent public din aceste entităţi.
(3) Nerealizarea măsurilor prevăzute la alin. (1) duce la compromiterea climatului de integritate instituţională şi a integrităţii în sectorul public, la apariţia manifestărilor de corupţie, la afectarea interesului public şi atrage declanşarea măsurilor de control al integrităţii în sectorul public de către autoritățile anticorupţie responsabile sau alte autorităţi cu competenţe specifice, precum şi răspunderea conducătorilor entităţilor publice şi a agenţilor publici, în modul stabilit de cap. VI.
(4) Nerealizarea măsurilor prevăzute la alin. (1) în modul stabilit de prezentul capitol şi de legislaţia specială care reglementează activitatea diferitor categorii de entităţi şi agenţi publici atrage răspunderea disciplinară, indiferent de survenirea altor forme de răspundere juridică (contravenţională, penală).
Articolul 11. Angajarea şi promovarea agenţilor publici în bază de merit şi integritate profesională
(1) Recrutarea şi promovarea agenţilor în cadrul entităţii publice se efectuează prin concurs public, conform criteriilor transparente și obiective de selectare în bază de merit, calificare profesională, capacitate, competenţă şi integritate profesională, fără a admite favorizarea intereselor private şi a oricăror forme de discriminare pe motiv de sex, rasă, limbă, religie, opinii politice sau orice altă opinie, origine naţională sau socială, altor forme de discriminare, în conformitate cu prevederile legislaţiei speciale care reglementează activitatea diferitor categorii de entităţi și agenți publici.
(2) Pentru asigurarea angajării şi promovării agenţilor publici în bază de concurs conform criteriilor de selectare enunţate la alin. (1), conducătorul entităţii publice are următoarele obligaţii:
a) adoptă actele administrative de stabilire a regulilor de organizare şi desfăşurare a concursului public în cadrul entităţii, cu fixarea obligatorie a criteriilor de selectare în bază de merit şi de integritate profesională (solicitarea certificatului de cazier privind integritatea profesională, a informației privind stările de incompatibilitate nesoluționate, privind conflictele de interese sancționate și a cazierului judiciar care cuprinde informația despre privarea de dreptul de a ocupa funcții publice);
b) desemnează responsabilii de organizarea şi desfăşurarea concursului public în cadrul entităţii şi asigură condiţiile necesare activităţii lor;
c) asigură afișarea în incinta entităţii și publicarea pe pagina web a ei sau, după caz, în sursele mass-media a informaţiei cu privire la condiţiile de desfăşurare a concursului;
d) asigură desfăşurarea fiecărei etape a concursului public, inclusiv a etapelor specifice pentru activitatea profesională a agenţilor publici din cadrul entităţii respective;
e) emite actul administrativ de numire în funcţie a candidatului învingător în cadrul concursului public.
(3) Prevederile alin. (1) nu se aplică agenţilor publici care deţin o funcţie electivă sau o funcţie exclusiv politică şi persoanelor din cabinetul persoanelor cu funcţie de demnitate publică, a căror numire are loc prin exprimarea încrederii publice (alegeri generale sau locale) sau prin acordarea încrederii politice (numirea Guvernului, numirea persoanelor din cabinetul persoanelor cu funcţie de demnitate publică). Alte derogări de la prevederile acestui articol sînt permise doar în măsura în care sînt prevăzute de legislaţia specială care reglementează statutul diferitor categorii de agenţi publici, fără a aduce atingere obligaţiei de respectare a criteriului de selectare în bază de integritate profesională prevăzut la alin. (2) lit. a).
Articolul 12. Respectarea regimului juridic al incompatibilităţilor, al restricţiilor în ierarhie şi al limitărilor de publicitate
(1) Pentru exercitarea eficientă şi dezinteresată a atribuţiilor agentului public, desfăşurarea activităţii sale profesionale este incompatibilă cu alte funcții, calități sau activităţi, cu excepția celor stabilite de Constituţie sau legi organice. Întru evitarea promovării intereselor personale şi asigurarea respectării interesului public, agentul public care ocupă o funcţie publică, inclusiv o funcţie publică cu statut special sau o funcţie de demnitate publică, respectă restricţia de desfăşurare a activităţii profesionale în raporturi ierarhice nemijlocite cu o rudă directă sau cu o rudă prin afinitate în cadrul aceleiaşi entităţi publice. Activitatea profesională a agentului public care ocupă o funcţie publică, inclusiv o funcţie publică cu statut special sau o funcţie de demnitate publică, precum şi a altor subiecţi ai declarării averii şi intereselor personale, se supune limitărilor de publicitate pentru a evita favorizarea entităţilor din sectorul privat. Conducătorul entităţii publice respectă regimul juridic al incompatibilităţilor, al restricțiilor în ierarhie şi al limitărilor de publicitate, completat, după caz, cu reguli specifice fiecărei categorii de agenţi publici, prevăzute de legislaţia specială care reglementează activitatea acesteia.
(2) În vederea respectării regimului juridic al incompatibilităţilor, al restricţiilor în ierarhie şi al limitărilor de publicitate în cadrul entităţii publice, agentul public prevăzut la alin. (1) este obligat să întreprindă următoarele măsuri:
a) să îşi soluţioneze stările de incompatibilitate în termen de o lună din momentul începerii mandatului, a raporturilor de muncă sau de serviciu ori, în cazul în care încetarea situaţiei de incompatibilitate în termenul dat nu depinde de voinţa sa, să prezinte probe privind întreprinderea cu bună-credinţă a acţiunilor de eliminare a acestei situaţii. Responsabilitatea pentru respectarea acestei obligaţii nu depinde de executarea de către conducătorul entității publice a obligaţiei prevăzute la alin. (3) lit. a);
b) să întreprindă acţiuni, în termen de două luni, în vederea încetării raporturilor ierarhice nemijlocite cu rudele directe (părinte, frate, soră, fiu, fiică) sau cu rudele prin afinitate (soţ/soţie, părinte, frate ori soră a soţului/soţiei), cu concubinul/concubina în cadrul aceleiaşi entităţi publice;
c) să evite folosirea în interes privat a simbolurilor oficiale care au legătură cu exercitarea mandatului, a funcţiei publice sau a funcţiei de demnitate publică;
d) să nu admită folosirea numelui său, însoţit de calitatea sa de agent public, a vocii ori a semnăturii sale în orice formă de publicitate în favoarea unui agent economic sau a vreunui produs comercial, naţional ori străin.
(3) În vederea asigurării respectării de către agenţii publici prevăzuți la alin. (1) a regimului juridic al incompatibilităţilor, restricțiilor în ierarhie şi al limitărilor de publicitate, conducătorul entităţii publice este obligat să întreprindă următoarele măsuri:
a) să informeze agentul public, în momentul începerii mandatului, a raporturilor de muncă sau de serviciu, cu privire la regimul juridic al incompatibilităţilor, al restricţiilor în ierarhie şi al limitărilor de publicitate și, după caz, cu privire la alte reguli stabilite în acest sens de legislaţia specială care reglementează activitatea categoriei respective de agenți publici;
b) să nu admită cu bună ştiinţă raporturi ierarhice nemijlocite între agenţii publici care ocupă o funcţie publică, inclusiv o funcție publică cu statut special sau o funcţie de demnitate publică, și rudele lor directe (părinte, frate, soră, fiu, fiică) sau rudele prin afinitate (soţ/soţie, părinte, frate ori soră a soţului/soţiei), sau concubinul/concubina în cadrul entităţii publice;
c) să transfere agentul public care nu îndeplineşte obligaţia prevăzută la alin. (2) lit. b) într-o funcţie care ar exclude o astfel de subordonare sau, dacă transferul nu este posibil, să îl elibereze din funcţia deţinută;
d) să sesizeze Autoritatea Națională de Integritate cu privire la agentul public din cadrul entităţii pe care o conduce care nu şi-a soluţionat stările de incompatibilitate în termen de o lună din momentul începerii mandatului, a raporturilor de muncă sau de serviciu;
e) să sesizeze Autoritatea Națională de Integritate cu privire la agentul public din cadrul entităţii pe care o conduce care nu respectă limitările de publicitate în activitatea profesională desfăşurată;
f) să pornească procedura disciplinară împotriva agentului public în privinţa căruia s-a constatat încălcarea regimului juridic al incompatibilităţilor, al restricțiilor în ierarhie şi al limitărilor de publicitate și, la demersul Autorității Naţionale de Integritate, să înceteze mandatul, raporturile de muncă sau de serviciu ale acestuia.
(4) Derogările de la prevederile prezentului articol sînt permise doar în măsura în care sînt prevăzute de legislaţia specială care reglementează statutul special al agentului public.
Articolul 13. Respectarea regimului juridic al declarării averii şi a intereselor personale
(1) În vederea prevenirii îmbogăţirii nejustificate şi ilicite a agenţilor publici şi a evitării conflictelor de interese în activitatea lor, precum şi în vederea responsabilizării pentru asemenea fapte, agenţii publici sînt obligaţi să depună declaraţia de avere şi interese personale în conformitate cu prevederile Legii nr. 133/2016 privind declararea averii şi a intereselor personale.
(2) Conducătorul entităţii publice este obligat să asigure organizarea procedurilor de declarare a averii şi intereselor personale în conformitate cu prevederile legislaţiei speciale, luînd următoarele măsuri:
a) să desemneze persoane responsabile de actualizarea permanentă a Registrului electronic al subiecţilor declarării averii şi a intereselor personale;
b) să desemneze persoanele responsabile de colectarea declaraţiilor de avere şi interese personale;
c) să asigure exercitarea de către persoanele responsabile de colectarea declaraţiilor de avere şi interese personale a atribuțiilor ce ţin, în special, de oferirea formularelor declaraţiilor, de acordarea consultanţei cu privire la completarea şi prezentarea declaraţiilor, de verificarea condiţiilor de formă a completării declaraţiilor, de oferirea posibilităţii rectificării în termen a declaraţiei, de primirea şi înregistrarea declaraţiilor, de eliberarea dovezii de primire a lor, de ţinerea evidenţei agenţilor publici obligaţi să depună declaraţii şi a evidenţei declaraţiilor depuse;
d) să asigure transmiterea către Autoritatea Națională de Integritate, de către persoanele responsabile de colectarea declaraţiilor de avere şi interese personale, în termenele şi formatul prevăzut de legislaţia specială, inclusiv electronic, a declaraţiilor de avere şi interese personale ale agenţilor publici, a extraselor din evidenţa agenţilor publici obligaţi să depună declaraţii şi din evidenţa declaraţiilor depuse, precum şi a listei agenţilor publici care nu au depus sau au depus cu întîrziere declaraţiile de avere şi interese personale;
e) să tragă la răspundere disciplinară persoanele responsabile de colectarea declaraţiilor pentru neîndeplinirea atribuţiilor prevăzute la lit. c) şi d);
f) să asigure respectarea confidenţialităţii datelor cu accesibilitate limitată, a declaraţiilor care nu sînt publice şi să denunţe încălcările respective.
(3) Agenţii publici au obligaţia să depună declaraţia de avere şi interese personale, în termenul şi în modul prevăzute de legislaţia specială:
a) în momentul angajării, numirii sau validării mandatului;
b) anual;
c) la încetarea mandatului, a raporturilor de muncă sau de serviciu.
(4) În vederea asigurării integrității profesionale specifice autorităţilor anticorupţie, declaraţiile de avere şi interese personale ale agenţilor publici din aceste entităţi pot fi supuse verificărilor suplimentare în cadrul entităţii publice din care fac parte, cu aplicarea consecinţelor prevăzute de legislaţia specială care reglementează activitatea categoriei respective de agenți publici. În acest caz, consecinţele aplicate nu pot fi mai puţin grave decît consecinţele aplicate în virtutea regulilor generale.
Articolul 14. Respectarea regimului juridic al conflictelor de interese
(1) În vederea asigurării servirii interesului public cu imparţialitate şi obiectivitate, agenţii publici, împreună cu conducătorul entităţii publice şi, după caz, cu Autoritatea Națională de Integritate, sînt obligaţi să identifice şi să trateze conflictele de interese care apar în activitatea lor profesională în termenele şi modul prevăzute de Legea nr. 133/2016 privind declararea averii şi a intereselor personale.
(2) Agentul public are următoarele obligaţii în legătură cu identificarea şi tratarea conflictelor de interese, care se îndeplinesc în condiţiile legislaţiei speciale:
a) să declare în scris, în termen de 3 zile, conducătorului entităţii publice despre conflictul de interese real apărut în cadrul activităţii sale profesionale, explicînd natura conflictului de interese şi cum acesta influenţează sau poate influența exercitarea imparţială şi obiectivă a atribuţiilor sale;
b) să evite consumarea conflictului de interese prin abţinere de la exercitarea atribuţiilor sale în măsura în care acestea sînt ameninţate de conflictul de interese, pînă la soluţionarea acestuia.
(3) Conducătorul entităţii publice are următoarele obligaţii în legătură cu identificarea şi tratarea conflictelor de interese, care se îndeplinesc în condiţiile legislaţiei speciale:
a) să nu admită cu bună ştiinţă ca agenţii publici din entitatea pe care o conduce să îşi exercite atribuţiile de serviciu fiind în situaţii de conflict de interese real;
b) să asigure ţinerea evidenţei declaraţiilor de conflict de interese şi să desemneze persoana responsabilă de aceasta;
c) să soluţioneze conflictul de interese declarat în termen de cel mult 3 zile de la data aducerii la cunoştinţă, aplicînd opţiunile de soluţionare prevăzute de legislaţia specială, luînd în considerare interesele entităţii publice, interesul public şi interesele legitime ale agentului public, nivelul, tipul funcţiei deţinute de acesta, natura conflictului de interese, precum şi alţi factori;
d) să se adreseze Autorității Naționale de Integritate în cazul în care nu poate soluţiona conflictul de interese declarat de agentul public;
e) să declare la Autoritatea Naţională de Integritate conflictele sale de interese reale, în condiţiile prevăzute la alin. (2) lit. a), şi să asigure îndeplinirea de către agenţii publici a obligației prevăzute la alin. (2) lit. b);
f) să informeze semestrial, în formă scrisă, Autoritatea Națională de Integritate despre conflictele de interese consumate depistate şi măsurile întreprinse.
Articolul 15. Neadmiterea favoritismului
(1) În vederea asigurării servirii interesului public cu imparţialitate şi obiectivitate, practicile de favoritism în cadrul entităţilor publice sînt inadmisibile.
(2) Agentul public are obligaţia să nu admită favoritism în activitatea sa profesională.
(3) Conducătorul entităţii publice este obligat:
a) să nu admită cu bună ştiinţă practici de favoritism în activitatea profesională a agenţilor publici din entitatea pe care o conduce;
b) să denunţe cazurile de favoritism la Centrul Naţional Anticorupţie.
Articolul 16. Respectarea regimului juridic al cadourilor
(1) Pentru a evita apariţia manifestărilor de corupţie în activitatea entităţilor publice, conducătorilor acestora şi agenţilor publici le este interzis să solicite sau să accepte cadouri (bunuri, servicii, favoruri, invitaţii sau orice alt avantaj) care le sînt destinate personal sau familiei lor, dacă oferirea sau acordarea lor este legată direct sau indirect de desfăşurarea activităţii lor profesionale (cadouri inadmisibile). Solicitarea sau acceptarea cadourilor inadmisibile constituie acte de corupţie în sensul legislaţiei penale şi al prevederilor cap. VI din prezenta lege.
(2) Interdicţia prevăzută la alin. (1) nu se aplică în privinţa cadourilor oferite din politeţe sau primite cu prilejul acţiunilor de protocol (cadouri admisibile). Banii aflați în circulație, în monedă naţională sau străină, cu excepția monedelor metalice jubiliare și comemorative, mijloacele şi instrumentele financiare de plată nu sînt considerate cadouri admisibile. Toate cadourile admisibile se declară şi se înscriu într-un registru public, ţinut de fiecare entitate publică. Cadourile admisibile a căror valoare nu depăşeşte limitele stabilite de Guvern pot fi păstrate de către persoana care le-a primit sau pot fi transmise în gestiunea entităţii publice, în ambele cazuri, după declarare. Cadourile admisibile a căror valoare depăşeşte limita stabilită se transmit în gestiunea entităţii publice după ce sînt declarate. În cazul în care persoana îşi anunţă intenţia de a păstra cadoul admisibil a cărui valoare depăşeşte limita stabilită, aceasta este în drept să-l răscumpere, achitînd în bugetul entităţii publice diferenţa dintre valoarea cadoului și limita stabilită. Categoriile de cadouri admisibile, modul de declarare, evidenţă, păstrare, utilizare şi răscumpărare a acestora sînt reglementate de Guvern.
(3) Dacă agentului public i se propune un cadou inadmisibil în condiţiile alin. (1), acesta are următoarele obligaţii:
a) să refuze cadoul;
b) să se asigure cu martori, inclusiv dintre colegii de serviciu, după posibilitate;
c) să raporteze imediat această tentativă autorității anticorupţie responsabile;
d) să anunţe conducătorul entităţii publice;
e) să transmită cadoul conducătorului entităţii publice în cazul oferirii cadoului fără ştirea sa (lăsat în birou, în anticameră etc.), concomitent cu întreprinderea acţiunii prevăzute la lit. d);
f) să îşi exercite activitatea profesională în mod corespunzător, în special cea pentru care i s-a oferit cadoul.
(4) Dacă agentului public i se oferă un cadou admisibil în condiţiile alin. (2), acesta are următoarele obligaţii:
a) să predea cadoul comisiei de evidență și evaluare a cadourilor din cadrul entităţii publice în termen de 3 zile din momentul primirii sau din momentul revenirii din deplasarea de serviciu în timpul căreia l-a primit;
b) să declare împrejurările în care i-a fost oferit cadoul, cu precizarea intenţiei de a-l păstra sau de a-l transmite în gestiunea entităţii publice;
c) să răscumpere cadoul dacă a decis să-l păstreze, achitînd în bugetul entităţii publice diferența dintre valoarea cadoului, estimată de către comisia de evidență și evaluare a cadourilor, și limita stabilită.
(5) Conducătorul entităţii publice are următoarele obligaţii în legătură cu asigurarea respectării regimului juridic al cadourilor:
a) să adopte actele administrative de stabilire a regulilor de organizare a activităţilor aferente respectării regimului juridic al cadourilor în cadrul entităţii publice;
b) să desemneze membrii comisiei de evidență și evaluare a cadourilor şi să asigure condiţiile necesare activităţii lor;
c) să asigure evidența, într-un registru special, inclusiv electronic, a tuturor cadourilor primite de către agenţii publici, cu descrierea lor, specificarea dacă sînt cadouri admisibile sau inadmisibile, a circumstanţelor în care au fost transmise. În cazul cadourilor admisibile se indică, de asemenea, valoarea estimată de către comisia de evaluare şi se face menţiunea despre transmiterea acestora în gestiunea entităţii sau, după caz, restituirea lor agenţilor publici, specificîndu-se date despre răscumpărarea lor. În cazul cadourilor inadmisibile se indică date despre transmiterea lor, în calitate de probă, autorității anticorupţie responsabile, sesizate asupra acestui fapt conform alin. (3) lit. c);
d) să asigure încasarea în bugetul entităţii publice a sumelor ce rezultă din răscumpărarea, în condiţiile alin. (4) lit. c), a cadourilor admisibile;
e) să predea autorității anticorupţie responsabile cadoul inadmisibil care i-a fost transmis în condiţiile alin. (3) lit. e);
f) să asigure desfăşurarea corespunzătoare a activităţii profesionale a agenţilor publici cărora le-au fost oferite cadouri inadmisibile;
g) să asigure publicarea pe pagina web a entităţii publice a registrului special de evidenţă a cadourilor;
h) să tragă la răspundere disciplinară agenţii publici care încalcă regimul juridic al cadourilor în entitatea pe care o conduce.
Articolul 17. Neadmiterea, denunţarea şi tratarea influenţelor necorespunzătoare
(1) În vederea asigurării servirii interesului public cu imparţialitate şi obiectivitate, activitatea profesională a agentului public trebuie să se desfăşoare în afara oricăror influenţe necorespunzătoare. Mecanismul de denunţare şi tratare a influenţelor necorespunzătoare este reglementat de Guvern.
(2) Conducătorul entităţii publice are următoarele obligaţii în legătură cu neadmiterea, denunţarea şi tratarea influenţelor necorespunzătoare:
a) să adopte actele administrative de stabilire a regulilor de organizare a activităţilor de denunţare şi tratare a influenţelor necorespunzătoare de către agenţii publici;
b) să asigure evidența, într-un registru special, a cazurilor de influenţă necorespunzătoare exercitată asupra agenţilor publici;
c) să asigure posibilitatea denunțării în condiţii de confidenţialitate a cazurilor de influenţă necorespunzătoare;
d) să asigure condiţiile necesare pentru desfăşurarea legală a activităţii de către agentul public şi să verifice modul de executare a atribuţiilor pentru care a survenit influenţa necorespunzătoare;
e) să întreprindă măsuri de prevenire a cazurilor de influenţă necorespunzătoare prin implicarea nemijlocită în soluţionarea acestora;
f) să tragă la răspundere disciplinară agenţii publici care îşi desfăşoară activitatea profesională fără a respinge influenţele necorespunzătoare la care sînt supuşi sau fără a denunţa influenţele necorespunzătoare pe care nu le pot respinge de sine stătător.
(3) Agentul public supus influenţei necorespunzătoare este obligat:
a) să respingă expres influenţa necorespunzătoare;
b) să desfăşoare în mod legal activitatea pentru care a intervenit influenţa necorespunzătoare;
c) în cazul imposibilităţii de a respinge expres influenţa necorespunzătoare şi al afectării activităţii sale profesionale drept urmare a acesteia, să depună un denunţ scris, în termen de 3 zile lucrătoare, la persoana responsabilă din cadrul entităţii publice, desemnată de conducător, despre exercitarea influenţei necorespunzătoare;
d) să depună un denunţ despre exercitarea influenţei necorespunzătoare la Centrul Naţional Anticorupţie dacă sursa influenţei necorespunzătoare este conducătorul entităţii publice sau dacă, după ce a depus un denunţ în modul prevăzut la lit. c), conducătorul nu-şi onorează obligaţiile prevăzute la alin. (2) lit. d) şi e).
(4) În cazul agenţilor publici din cadrul Centrului Naţional Anticorupţie, obligaţia prevăzută la alin. (3) lit. d) se onorează prin depunerea unui denunţ la Serviciul de Informaţii şi Securitate, iar în cazul agenţilor publici din cadrul Serviciului de Informaţii şi Securitate – la Comisia parlamentară securitate, apărare şi ordine publică.
Articolul 18. Neadmiterea, denunţarea manifestărilor de corupţie şi protecţia avertizorilor de integritate
(1) Pentru buna funcţionare a entităţii publice în conformitate cu mandatul său legal de servire a interesului public şi pentru asigurarea neafectării drepturilor omului, a imaginii şi reputaţiei entităţii publice, conducătorul acesteia şi agenţii publici trebuie să nu admită şi să denunţe neîntîrziat încercările de implicare a lor în manifestări de corupţie. Agenţii publici care cunosc cazuri de manifestări de corupţie, de practici ilegale şi lipsite de etică ce ameninţă interesul public, care au loc în cadrul entităţilor publice din care fac parte şi/sau în cadrul entităţilor private cu care se află în raporturi de serviciu, dar în care nu sînt atraşi nemijlocit, sînt în drept să depună o sesizare la conducătorul entităţii publice sau, după caz, la autoritatea anticorupţie responsabilă, la alte autorităţi publice competente.
(2) Conducătorul entităţii publice are următoarele obligaţii în vederea neadmiterii manifestărilor de corupţie şi în vederea asigurării denunţării acestora:
a) să transmită neîntîrziat Centrului Naţional Anticorupţie informaţiile care i-au fost comunicate de către agenţii publici cu privire la manifestările de corupţie în care s-a încercat implicarea lor dacă acestea întrunesc elementele unei infracţiuni sau contravenţii şi dacă aceste informaţii nu au fost comunicate Centrului nemijlocit de către agenţii publici respectivi;
b) să asigure desfăşurarea corespunzătoare a activităţii profesionale a agenţilor publici în privinţa cărora au fost întreprinse încercări de implicare în manifestări de corupţie;
c) să asigure luarea măsurilor administrative în vederea prevenirii altor încercări de implicare a agenţilor publici în manifestări de corupţie, similare celor care au fost denunţate;
d) să tragă la răspundere disciplinară agenţii publici care au omis să denunţe încercările de implicare a lor în manifestări de corupţie;
e) să ofere Centrului Naţional Anticorupţie, la solicitarea acestuia, informaţii cu privire la denunţarea manifestărilor de corupţie de către agenţii publici.
(3) Conducătorul entităţii publice are următoarele obligaţii în vederea asigurării protecţiei avertizorilor de integritate:
a) să adopte actele administrative de stabilire a regulilor de organizare a activităţilor de denunţare a manifestărilor de corupţie, de depunere a avertizărilor de integritate şi de asigurare a protecţiei agenţilor publici;
b) să desemneze structura specializată responsabilă de înregistrarea avertizărilor de integritate;
c) să asigure, personal sau, după caz, prin intermediul structurii specializate, înregistrarea în condiţii de confidenţialitate a avertizărilor de integritate depuse de către agenţii publici în registrul avertizărilor de integritate al entităţii publice;
d) să asigure examinarea avertizării de integritate şi comunicarea rezultatelor examinării în termen de cel mult 30 de zile din momentul înregistrării ei conform lit. c);
e) să transmită Centrului Naţional Anticorupţie sau, după caz, unei alte autorități anticorupţie responsabile ori autorităţi publice competente informaţia, cuprinsă în avertizarea de integritate, cu privire la manifestările de corupţie și/sau practicile ilegale şi lipsite de etică ce ameninţă interesul public, care au loc în cadrul entităţilor publice şi/sau al entităţilor private cu care agentul public avertizor de integritate se află în raporturi de serviciu, dacă acestea întrunesc elementele unei infracţiuni sau contravenţii;
f) să asigure măsurile de protecţie a avertizorului de integritate care invocă riscuri reale de întreprindere a acţiunilor de răzbunare împotriva sa din partea persoanei ale cărei acţiuni sau omisiuni le denunţă în avertizare, și anume: tratarea avertizării ca fiind depusă cu bună-credinţă de către agentul public, pînă la proba contrarie; protecţia datelor cu caracter personal ale avertizorului de integritate, sub rezerva garantării unui proces echitabil, în condiţiile legislaţiei speciale în domeniu; asigurarea transferului la un alt loc de muncă, cu acordul avertizorului de integritate; neaplicarea sancţiunilor disciplinare în legătură cu avertizarea de integritate depusă cu bună-credinţă;
g) să tragă la răspundere disciplinară persoanele responsabile din cadrul structurii specializate pentru neasigurarea înregistrării şi examinării avertizărilor de integritate ale agenţilor publici, pentru necomunicarea rezultatului examinării avertizării de integritate în termenul legal, precum şi pentru neasigurarea protecţiei datelor cu caracter personal ale avertizorului de integritate;
h) să tragă la răspundere disciplinară agenţii publici în privinţa cărora a fost demonstrată rea-credinţa în depunerea avertizărilor de integritate ce conţin informaţii neveridice;
i) să suporte consecinţele tragerii la răspundere disciplinară, contravenţională sau, după caz, penală în cazul neasigurării măsurilor de protecţie şi admiterii cu bună ştiinţă a acţiunilor de răzbunare împotriva agentului public care a depus o avertizare de integritate.
(4) Agentul public are următoarele obligaţii:
a) să refuze expres încercarea de implicare a sa în manifestări de corupţie şi să atenţioneze, după posibilitate, persoana asupra caracterului ilegal al acestei încercări;
b) să se asigure cu martori, inclusiv dintre colegii de serviciu, după posibilitate;
c) să informeze neîntîrziat Centrul Naţional Anticorupţie despre încercările de implicare a sa în manifestări de corupţie dacă acestea întrunesc elementele unei infracţiuni sau contravenţii;
d) să informeze neîntîrziat conducătorul entităţii publice despre încercările de implicare a sa în manifestări de corupţie în cazul în care acestea reprezintă alte tipuri de încălcări decît de ordin penal ori contravenţional;
e) să îşi exercite activitatea profesională în mod corespunzător, în special cea pentru care s-a încercat implicarea sa în manifestarea de corupţie.
(5) Agentul public are dreptul să depună cu bună-credinţă o avertizare de integritate, inclusiv cu privire la încălcarea obligaţiilor ce revin conducătorului entităţii publice, în condiţiile prevăzute la alin. (1), fiind obligat să suporte consecinţele prevăzute la alin. (3) lit. h) atunci cînd se demonstrează cu probe că a inclus cu rea-credinţă informaţii neveridice în avertizarea depusă. Dacă avertizarea a fost depusă cu bună-credinţă, agentul public are dreptul să-i fie asigurate, la solicitare, măsurile de protecţie prevăzute la alin. (3) lit. f), să conteste neaplicarea acestor măsuri şi să solicite autorității anticorupţie responsabile sau, după caz, altor autorităţi publice competente tragerea la răspundere, conform alin. (3) lit. i), a conducătorului entităţii publice care a întreprins acţiuni de răzbunare în privinţa sa.
(6) Procedura de depunere, examinare, păstrare a avertizărilor de integritate şi de sancţionare a conducătorilor entităţilor publice pentru neluarea măsurilor de protecţie, pentru întreprinderea acţiunilor de răzbunare împotriva avertizorilor de integritate de bună-credinţă, precum şi procedura de sancţionare a agenţilor publici de rea-credinţă, care depun cu bună ştiinţă avertizări de integritate ce conţin informaţii neveridice, se reglementează de legislația privind protecţia avertizorilor de integritate, privind evaluarea integrităţii instituţionale, privind protecţia datelor cu caracter personal, de legile speciale ce reglementează activitatea entităţii publice, de Codul muncii, Codul contravenţional şi Codul penal.
Articolul 19. Intoleranţa faţă de incidentele de integritate
(1) Conducătorii entităţilor publice şi agenţii publici asigură credibilitatea şi susţinerea publică a mandatului entităţii din care fac parte sau, după caz, de a căror activitate sînt responsabili prin manifestarea spiritului de intoleranţă faţă de incidentele de integritate în cadrul entităţilor publice. Incidentele de integritate ce constituie abateri disciplinare sînt reglementate prin legile speciale aplicabile categoriilor respective de agenţi publici sau, după caz, prin Codul muncii. Incidentele de integritate ce constituie contravenţii şi infracţiuni sînt prevăzute de Codul contravenţional şi Codul penal.
(2) Conducătorul entităţii publice are următoarele obligaţii:
a) să ofere agenţilor publici exemplul propriu de respectare a interesului public şi de neadmitere a incidentelor de integritate în activitatea profesională;
b) să adopte acte administrative privind statutul disciplinar aplicabil entităţii publice, dacă acesta nu este aprobat prin legi şi acte normative;
c) să creeze structura responsabilă de examinarea abaterilor disciplinare, dacă aceasta nu este atribuţia altor autorităţi publice competente;
d) să asigure sancţionarea disciplinară a tuturor incidentelor de integritate ce constituie abateri disciplinare admise de agenţii publici;
e) să sesizeze autoritatea anticorupţie responsabilă despre incidentele de integritate ce constituie contravenţii şi infracţiuni, săvîrșite de agenţii publici, inclusiv în condițiile art. 12–18.
(3) Agentul public are următoarele obligaţii:
a) să refuze implicarea sa în incidente de integritate şi să denunţe asemenea încercări, inclusiv cele referitoare la oferirea cadourilor inadmisibile, exercitarea influenţelor necorespunzătoare şi implicarea în manifestări de corupţie, conform prevederilor art. 16–18;
b) să includă cu bună-credinţă informaţii în avertizările de integritate pe care a ales să le facă în condiţiile art. 18;
c) să sprijine neimplicarea în incidente de integritate a altor agenţi publici, după posibilitate.
Articolul 20. Asigurarea transparenţei în procesul decizional
(1) Desfăşurarea activităţii entităţii publice în mod transparent, responsabil în raport cu cetăţenii şi cu implicarea acestora este asigurată prin crearea posibilităţilor de participare a cetăţenilor, a asociaţiilor constituite în corespundere cu legea şi a altor părţi interesate (în continuare în acest articol – părţi interesate) la procesul decizional din cadrul entităţii publice. Regulile cu privire la procedurile de asigurare a transparenţei în procesul decizional din entităţile publice şi derogările de la ele sînt prevăzute de Regulamentul Parlamentului, Legea nr. 239/2008 privind transparenţa în procesul decizional şi de actele normative ale Guvernului.
(2) Conducătorul entităţii publice are următoarele obligații:
a) să instituie mecanisme de cooperare şi de parteneriat cu societatea prin adoptarea regulilor interne privind procedurile de informare, consultare şi participare în procesul de elaborare şi adoptare a deciziilor, prin întocmirea listei generale a părţilor interesate, precum şi prin desemnarea agenţilor publici responsabili de asigurarea transparenţei în procesul decizional din entitatea publică;
b) să asigure informarea publicului asupra organizării procesului decizional prin:
– publicarea informaţiei referitoare la programele (planurile) anuale de activitate ale entităţii publice;
– publicarea informaţiei privind regulile interne adoptate, a listei generale a părţilor interesate, precum și a informației privind agenţii publici desemnaţi în conformitate cu lit. a);
– informarea publicului, prin intermediul anunţurilor scrise, privind iniţierea elaborării deciziei sau, după caz, privind retragerea unui proiect de decizie din procesul de elaborare;
– punerea la dispoziţia părţilor interesate a proiectului de decizie şi a materialelor aferente acestuia;
– publicarea raportului anual privind asigurarea transparenţei în procesul decizional din cadrul entităţii publice;
c) să asigure recepţionarea şi examinarea recomandărilor părţilor interesate în scopul utilizării lor la elaborarea proiectelor de decizii;
d) să asigure consultarea opiniei părţilor interesate la examinarea proiectelor de decizii;
e) să asigure anunţarea şi organizarea şedinţelor publice la care se adoptă deciziile;
f) să asigure informarea publicului referitor la deciziile adoptate atît în regim obişnuit, cît şi în regim de urgenţă, cu prezentarea argumentării;
g) să sancţioneze disciplinar agenţii publici care nu au realizat obligaţiile prevăzute la lit. a)–f), încredințate lor în conformitate cu regulile interne adoptate şi cu legislaţia specială în domeniu.
Articolul 21. Asigurarea accesului la informaţii de interes public
(1) Întru eficientizarea procesului de informare a populaţiei şi a controlului efectuat de către cetăţeni asupra activităţii entităţilor publice, stimularea formării opiniilor şi participării active a populaţiei la procesul de luare a deciziilor, se garantează accesul la informaţii de interes public cu privire la activitatea entităţii publice. În acest scop, conducătorul entităţii publice şi agenţii publici asigură accesul liber la informaţiile oficiale, inclusiv informarea activă, corectă şi la timp a cetăţenilor asupra chestiunilor de interes public şi asupra problemelor de interes personal pentru ei.
(2) Conducătorul entităţii publice are următoarele obligaţii:
a) să asigure un spaţiu amenajat pentru documentare, accesibil solicitanţilor;
b) să desemneze agenţii publici responsabili pentru efectuarea procedurilor de furnizare a informaţiilor oficiale şi să asigure instruirea acestora;
c) să aprobe regulamente cu privire la drepturile şi obligaţiile agenţilor publici în procesul de furnizare a documentelor, informaţiilor oficiale.
(3) Conducătorul entităţii publice şi agenţii publici desemnaţi responsabili pentru efectuarea procedurilor de furnizare a informaţiilor oficiale, în funcţie de competențele stabilite, au următoarele obligaţii:
a) să acorde asistenţă şi sprijinul necesar solicitanţilor pentru căutarea şi identificarea informaţiilor;
b) să asigure accesul efectiv la registrele de informaţii deţinute, care vor fi completate în conformitate cu legislaţia cu privire la registre;
c) să asigure desfăşurarea întrunirilor şi şedinţelor în mod public, în conformitate cu legislaţia care reglementează activitatea entităţii publice;
d) să asigure publicarea informaţiilor privind structura entităţii publice şi adresa acesteia, funcţiile, direcţiile şi formele de activitate ale entităţii publice, subdiviziunile cu competenţele lor, programul de lucru al acestora, cu indicarea zilelor şi orelor de audienţă a agenţilor publici responsabili de furnizarea informaţiilor și a documentelor oficiale, privind deciziile finale asupra principalelor probleme examinate;
e) să asigure examinarea solicitărilor de acces la informaţii și să respecte termenul de 15 zile lucrătoare pentru furnizarea informaţiei, cu posibilitatea prelungirii acestui termen cu încă 5 zile lucrătoare, după informarea prealabilă a solicitantului despre prelungire;
f) să dea publicităţii actele entităţii publice, adoptate în conformitate cu legislaţia ce reglementează activitatea entității respective;
g) să păstreze, în termenele stabilite de lege, actele entității publice din care fac parte, actele entităţii publice a cărei succesoare este entitatea respectivă, actele ce stabilesc statutul juridic al entității;
h) să asigure protecția informaţiilor ce se află la dispoziţia entităţii publice împotriva accesului, distrugerii sau modificărilor nesancţionate;
i) să menţină în formă actualizată informaţiile și documentele aflate la dispoziţia lor.
(4) Conducătorul entităţii publice și agentul public sînt în drept să difuzeze de urgenţă pentru publicul larg informaţia care le-a devenit cunoscută în cadrul activităţii entităţii publice dacă această informaţie poate preîntîmpina sau diminua pericolul pentru viaţa şi sănătatea oamenilor sau pericolul producerii unor prejudicii de orice natură, poate opri răspîndirea informaţiei neveridice sau diminua consecinţele negative ale răspîndirii acesteia ori dacă această informație are o deosebită importanţă socială. În acest caz, informarea se face în conformitate cu prevederile Legii nr. 982/2000 privind accesul la informaţie şi ale legislaţiei cu privire la protecţia avertizorilor de integritate.
(5) Regulile de asigurare a accesului la informaţiile oficiale de interes public şi derogările cu privire la informaţiile oficiale cu accesibilitate limitată sînt stabilite prin Legea nr. 982/2000 privind accesul la informaţie, precum şi prin legile speciale ce reglementează activitatea entităţilor publice. Asigurarea de către conducătorii entităţilor publice şi agenţii publici a realizării dreptului de acces la informaţie se face cu respectarea limitărilor legale în scopul protejării informaţiei confidenţiale, vieții private a persoanei, secretului de stat, comercial sau bancar și în scopul securității naţionale. Prevederile legislaţiei cu privire la secretul de stat, la secretul comercial sau bancar nu pot fi invocate pentru a crea obstacole autorităţilor anticorupţie responsabile în vederea recepţionării sau ridicării informaţiei cu privire la actele de corupţie şi cele conexe acestora ce constituie infracţiuni şi contravenţii. Furnizarea unor astfel de informaţii se efectuează în conformitate cu legislația în vigoare şi nu poate fi calificată drept divulgare a informaţiilor protejate de stat.
Articolul 22. Gestionarea transparentă şi responsabilă a patrimoniului public, a finanţelor rambursabile şi nerambursabile
(1) În vederea valorificării raţionale, eficiente şi durabile a resurselor publice, constituite ca rezultat al muncii societăţii prin aportul contribuabililor, precum și a mijloacelor din fonduri externe, conducătorul entităţii publice şi agenţii publici asigură gestionarea alocaţiilor bugetare şi extrabugetare, administrează patrimoniul public în baza principiilor bunei guvernări, garantează transparenţa achiziţiilor publice, implementarea sistemului de control intern managerial şi organizarea auditului intern în sectorul public.
(2) În legătură cu organizarea şi implementarea sistemului de control intern managerial, conducătorul entităţii publice are următoarele obligaţii:
a) să organizeze auditul intern şi să asigure resursele necesare pentru ca acesta să fie eficient;
b) să ofere independenţă organizaţională şi funcţională subdiviziunii de audit intern, inclusiv prin plasarea acesteia nemijlocit în subordonarea sa;
c) să asigure independenţa subdiviziunii de audit intern în realizarea şi raportarea activităţilor de audit intern;
d) să autorizeze personalul subdiviziunii de audit intern, prin ordin, privind efectuarea misiunii de audit intern;
e) la cererea conducătorului subdiviziunii de audit intern, să solicite, în scris, de la persoane terţe informaţia necesară pentru efectuarea auditului intern;
f) să aprobe carta de audit intern, planul strategic şi planul anual al activităţii de audit intern;
g) să aprecieze, în bază de autoevaluare, organizarea sistemului de control intern managerial şi să emită anual, pentru anul precedent, declarația de răspundere managerială.
(3) În vederea garantării transparenţei procedurilor de achiziţie publică, conducătorul entităţii publice care întruneşte condiţiile de autoritate contractantă are următoarele obligaţii:
a) să asigure crearea unui grup de lucru pentru achiziţii publice din rîndul agenţilor publici, inclusiv al celor care sînt specialişti cu experienţă profesională în domeniul achiziţiilor publice, în limitele personalului scriptic. Conducătorul entității publice este în drept să constituie cîteva grupuri de lucru, în funcție de obiectul achiziţiei, precum şi să atragă din afara entităţii publice, în calitate de consultanţi, specialişti şi experţi din domeniul în care se efectuează achiziţia, cărora să le asigure, în cazurile expres prevăzute de legislaţie, dreptul de vot în cadrul grupului de lucru;
b) să asigure includerea reprezentanţilor societăţii civile în componenţa grupului de lucru, pentru fiecare procedură de achiziţie în parte, dacă a fost depusă o cerere scrisă în acest sens cu cel puţin două zile pînă la data-limită de depunere a ofertelor;
c) să asigure reprezentanţilor societăţii civile incluşi în grupul de lucru condiții pentru exercitarea dreptului de vot consultativ sau a dreptului la opinie separată în cadrul actului deliberativ al grupului respectiv;
d) să asigure evidenţa strictă a cererilor parvenite de la societatea civilă și, în cazul în care sînt depuse mai multe cereri prin care se solicită admiterea unui număr al reprezentanţilor societăţii civile ce ar depăşi o treime din numărul de membri cu drept de vot deliberativ, să asigure desemnarea acestora prin tragere la sorţi. Totodată, conducătorul entității publice are dreptul să decidă asupra includerii reprezentanţilor societăţii civile în componenţa grupului de lucru fără plafonarea prevăzută;
e) să asigure exercitarea autonomă, imparţială şi bazată pe lege a atribuţiilor membrilor grupului de lucru, pe care aceştia să le poată desfăşura liber de influenţe necorespunzătoare şi de conflicte de interese;
f) să tragă la răspundere disciplinară agenţii publici din cadrul grupului de lucru dacă aceştia nu au respins, nu au raportat şi au admis exercitarea influenţelor necorespunzătoare asupra lor, conform prevederilor art. 17 alin. (2) lit. f);
g) să încheie cu operatorii economici contractele de achiziţii publice atribuite de către grupul de lucru;
h) să îşi asume responsabilitatea pentru executarea şi gestionarea contractelor de achiziţii publice în termenele şi condiţiile prevăzute de acestea.
(4) Grupul de lucru pentru achiziţii publice, creat de entitatea publică, este obligat să asigure eficienţa achiziţiilor publice, obiectivitatea şi imparţialitatea în cadrul procedurilor de achiziţie publică, publicitatea şi transparenţa procedurilor de achiziţie publică şi să transmită, la solicitarea Agenţiei Achiziţii Publice, orice informaţie privind încheierea şi executarea contractelor de achiziţii publice. În acest sens, grupul de lucru pentru achiziții publice urmează:
a) să elaboreze planuri anuale şi trimestriale de efectuare a achiziţiilor publice;
b) să întocmească anunţuri şi/sau invitaţii în cadrul procedurilor de achiziţie publică;
c) să elaboreze documentaţia de atribuire şi alte documente aplicabile în cadrul procedurilor de achiziţie publică;
d) să iniţieze şi să desfăşoare procedurile de achiziţie publică;
e) să asigure participarea largă a operatorilor economici la procedurile de achiziţie publică;
f) să examineze, evalueze şi să compare ofertele operatorilor economici prezentate în cadrul procedurilor de achiziţie publică;
g) să atribuie contracte de achiziţii publice;
h) să întocmească dări de seamă privind rezultatul procedurilor de achiziţie publică şi să le prezinte Agenţiei Achiziţii Publice;
i) să monitorizeze contractele de achiziţii publice;
j) să păstreze şi să ţină evidenţa tuturor documentelor întocmite şi aplicate în cadrul procedurilor de achiziţie publică.
(5) Prevederile prezentului articol se completează cu prevederile Legii nr. 229/2010 privind controlul financiar public intern, Legii finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr. 181/2014, Legii nr. 131/2015 privind achiziţiile publice, cu prevederile actelor normative ale Guvernului şi celor departamentale ale Ministerului Finanţelor, se aplică în mod corespunzător entităţilor publice şi stabilesc obligaţii pentru conducătorii acestora şi agenţii publici în măsura în care acestea rezultă din legile și actele menționate.
Articolul 23. Respectarea normelor de etică şi deontologie
(1) În vederea instituirii unui climat de încredere şi respect reciproc între cetăţeni şi entitatea publică, urmărind scopul creării şi menţinerii prestigiului, sporirii prestaţiei, eliminării birocraţiei şi manifestărilor de corupţie din cadrul entităţii publice, conducătorii şi agenţii publici promovează normele de etică şi deontologie în cadrul entităţii publice şi informează publicul cu privire la conduita etică şi profesională la care cetăţenii sînt îndreptăţiţi să se aştepte din partea conducătorului şi a agenţilor publici în realizarea activităţii profesionale.
(2) Conducătorul entităţii publice are următoarele obligaţii:
a) să instituie şi să implementeze norme de etică şi deontologie ţinînd cont de specificul activității, standardele naţionale şi internaţionale în domeniu sau, dacă adoptarea acestor norme este dată în competenţa altei autorităţi responsabile, să elaboreze şi să propună spre adoptare proiectul acestor norme de etică şi deontologie;
b) să asigure instruirea agenţilor publici cu privire la normele de etică şi deontologie;
c) să ofere agenţilor publici exemplul propriu de respectare a normelor de etică şi deontologie în activitatea pe care o desfăşoară;
d) să publice pe pagina web a entităţii publice normele de etică şi deontologie adoptate;
e) să creeze sau, după caz, să desemneze subdiviziunea responsabilă de monitorizarea respectării de către agenţii publici a normelor de etică şi deontologie;
f) să tragă la răspundere disciplinară agenţii publici care încalcă normele de etică şi deontologie, iar în cazul în care încălcările admise întrunesc elementele unor contravenţii sau infracţiuni, să sesizeze autoritatea anticorupţie responsabilă.
(3) Agenţii publici sînt obligaţi să cunoască şi să respecte normele de etică şi deontologie adoptate în cadrul entităţii publice.
(4) Normele de etică şi deontologie adoptate în cadrul entităţii publice se aplică în mod complementar cu prevederile Legii nr. 25/2008 privind Codul de conduită a funcţionarului public, precum şi ale legislaţiei speciale care reglementează activitatea categoriilor respective de agenţi publici.
Articolul 24. Respectarea regimului juridic al restricţiilor şi limitărilor în legătură cu încetarea mandatului, a raporturilor de muncă sau de serviciu şi cu migrarea agenţilor publici în sectorul privat
(1) Pentru a asigura funcţionarea entităţii publice în interes public şi în afara conflictelor de interese, persoanele care au ocupat o funcţie publică, inclusiv o funcţie publică cu statut special sau o funcţie de demnitate publică, precum și alți subiecţi ai declarării averii şi intereselor personale, care au migrat în sectorul privat (în continuare – foşti agenţi publici), conducătorii entităţilor publice, agenţii publici subiecți ai declarării averii și intereselor personale şi autorităţile anticorupţie responsabile urmează să asigure respectarea regimului de restricţii şi limitări în legătură cu încetarea mandatului, a raporturilor de muncă sau de serviciu (în continuare – regim juridic al restricţiilor şi limitărilor postangajare), completat, după caz, cu reguli specifice fiecărei categorii de agenţi publici, prevăzute în legislaţia specială care reglementează activitatea categoriei respective.
(2) Agentul public subiect al declarării averii și intereselor personale este obligat să comunice în scris, în termen de 3 zile lucrătoare, conducătorului entităţii publice în care activează sau, după caz, Autorităţii Naţionale de Integritate despre toate ofertele de muncă pe care intenţionează să le accepte dacă aceste locuri de muncă pot genera un conflict de interese.
(3) Fostul agent public prevăzut la alin. (1) este obligat să întreprindă următoarele măsuri în vederea asigurării respectării regimului juridic al restricţiilor şi limitărilor postangajare:
a) să evite obţinerea beneficiilor neprevăzute de lege sau de contractul individual de muncă datorită funcţiei deţinute anterior, inclusiv datorită informaţiilor de serviciu obţinute în exercitarea funcţiei respective;
b) să evite, timp de un an, angajarea în organizaţii comerciale şi necomerciale dacă, pe parcursul ultimului an de activitate în cadrul entităţii publice, înainte de încetarea mandatului, a raporturilor de muncă sau de serviciu, a avut atribuţii directe de supraveghere şi/sau control al acestor organizaţii;
c) să evite, timp de un an, încheierea contractelor comerciale cu entitatea publică în care a activat pe parcursul ultimului an înainte de încetarea mandatului, a raporturilor de muncă sau de serviciu;
d) să evite, timp de un an, exercitarea atribuţiilor de reprezentare a intereselor persoanelor fizice şi juridice în faţa entităţii publice în care a activat pe parcursul ultimului an înainte de încetarea mandatului, a raporturilor de muncă sau de serviciu.
(4) Conducătorul entităţii publice este obligat să întreprindă următoarele măsuri de asigurare a respectării regimului juridic al restricţiilor şi limitărilor postangajare:
a) să dispună acţiunile administrative necesare pentru ca, timp de un an, să evite conflictele de interese în cadrul entităţii publice în legătură cu angajarea fostului agent public prevăzut la alin. (1) în cadrul organizaţiilor comerciale şi necomerciale după încetarea mandatului, a raporturilor de muncă sau de serviciu;
b) să evite, timp de un an, încheierea contractelor comerciale cu organizaţia comercială în care fostul agent public prevăzut la alin. (1) sau persoanele apropiate acestuia deţin cote în capitalul social ori lucrează în structuri de conducere sau de revizie;
c) să dispună acţiunile administrative necesare pentru ca, timp de un an, să fie refuzată reprezentarea de către fostul agent public prevăzut la alin. (1) a intereselor persoanelor fizice şi juridice în faţa entităţii publice pe care o conduce.