pentru aprobarea Regulamentului privind mecanismul de guvernanță energetică și a acțiunilor climatice

Trimiteri: 409 legate · 13 nerezolvate · 3 fără țintăMonitorul Oficial: 2 trimiteri

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md. Subliniat punctat albastru-gri: o citare a Monitorului Oficial, un număr fără acces liber, deci fără legătură deocamdată.

Nerezolvate (13)
  • pct. 2.4.1 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • pct. 2.4.3 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • pct. 2.4.1 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • art. 8 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • V Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • pct. 2.2 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • pct. 2.2 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • pct. 2.3 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • pct. 2.5 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • art. 104 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • pct. 2.3 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • art. 8 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • art. 11 alin. (3) Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
Fără țintă (3)
  • secțiunea a 3-a Fără legătură: se potrivesc mai multe acte sau părți, iar textul nu arată care dintre ele.
  • secțiunea a 3-a Fără legătură: se potrivesc mai multe acte sau părți, iar textul nu arată care dintre ele.
  • secțiunea 3 Fără legătură: se potrivesc mai multe acte sau părți, iar textul nu arată care dintre ele.

UE

În temeiul art. 6 alin. (1) din Legea nr. 139/2018 cu privire la eficiența energetică (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr. 309-320, art. 476), cu modificările ulterioare, și al art. 71 din Legea nr. 174/2017 cu privire la energetică (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr. 364-370, art. 620), cu modificările ulterioare, Guvernul HOTĂRĂȘTE:

1. Se aprobă Regulamentul privind mecanismul de guvernanță energetică și a acțiunilor climatice (se anexează).

2. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Ministerului Energiei.

PRIM-MINISTRU Dorin RECEAN

Contrasemnează:

Ministrul energiei Victor Parlicov

Ministrul mediului Iordanca-Rodica Iordanov

Nr. 10. Chişinău, 10 ianuarie 2024.

Aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.10/2024

REGULAMENT privind mecanismul de guvernanță energetică și a acțiunilor climatice

Prezentul Regulament transpune parțial Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (Text cu relevanță pentru SEE) publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 328 din 21 decembrie 2018 (CELEX: 32018R1999) în versiunea adaptată și aprobată prin Deciziile Consiliului Ministerial al Comunității Energetice nr. Comunității Europene EnC, publicat în Jurnalul Oficial al 2021/14/MC-EnC și 2022/02/MC, și Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2299 al Comisiei din 15 noiembrie 2022 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește structura, formatul, detaliile tehnice și procedurile pentru rapoartele naționale intermediare integrate privind energia și clima, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 306 din 25 noiembrie 2022 (CELEX: 32022R2299).

I.

DISPOZIȚII GENERALE

Secțiunea 1

Obiectivele și domeniul de aplicare

1. Regulamentul privind mecanismul de guvernanță energetică și a acțiunilor climatice (în continuare – Regulament) instituie cadrul juridic de reglementare a unui mecanism de guvernanță energetică și a acțiunilor climatice (în continuare – mecanism de guvernanță), în vederea asigurării atingerii obiectivelor privind energia și clima stabilite în documentele de politici, care acoperă perioade de zece ani și pe termen lung, în special în atingerea obiectivului privind neutralitatea climatică ale Comunității Energetice, precum și contribuie la monitorizarea progreselor realizate.

2. Prin implementarea prevederilor Regulamentului se asigură o guvernanță fiabilă, favorabilă incluziunii, eficientă din punctul de vedere al costurilor, transparentă și previzibilă pentru cinci dimensiuni ale uniunii energetice, strâns legate între ele și care se consolidează reciproc:

1) securitatea energetică;

2) piața internă a energiei;

3) eficiența energetică;

4) decarbonizarea;

5) cercetarea, inovarea și competitivitatea.

3. În contextul prezentului Regulament, mecanismul de guvernanță are următoarele obiective:

1) elaborarea, notificarea, actualizarea și evaluarea planurilor naționale integrate privind energia și clima (în continuare – PNIEC);

2) elaborarea, notificarea, actualizarea și evaluarea Strategiei de dezvoltare cu emisii reduse pe termen lung (în continuare – Strategie pe termen lung);

3) elaborarea, notificarea, actualizarea și evaluarea rapoartelor naționale integrate privind energia și clima (în continuare – RNIEC);

4) evaluarea progreselor realizate la nivel național și aplicarea măsurilor pentru implementarea recomandărilor Comunității Energetice.

Secțiunea a 2-a

Definiții

4. În sensul prezentului Regulament, următoarele noțiuni semnifică:

politici și măsuri existente – politici și măsuri puse în aplicare și politici și măsuri adoptate;

politici și măsuri puse în aplicare – politici și măsuri pentru care, la data prezentării PNIEC-ului sau RNIEC-ului, se aplică una sau mai multe dintre următoarele situații: actele normative ale Comunității Energetice sau legislația națională; sunt stabilite unul sau mai multe acorduri voluntare; sunt alocate resurse financiare, au fost mobilizate resurse umane;

politici și măsuri adoptate – politici și măsuri stabilite prin acte normative, aprobate de Guvern până la data prezentării PNIEC-ului sau RNIEC-ului și pentru care există un angajament asumat de punere în aplicare;

politici și măsuri planificate – politici și măsuri propuse și preconizate pentru a fi adoptate, precum și puse în aplicare după data prezentării PNIEC-ului sau RNIEC-ului;

prognoze cu măsuri – prognozele emisiilor antropice din surse sau a reținerilor prin sechestrare a gazelor cu efect de seră, care cuprind efectele, în ceea ce privește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră sau evoluțiile sistemului energetic, adoptate și puse în aplicare;

obiectivul Comunității Energetice pentru 2030 privind eficiența energetică – obiectivul de reducere a consumului de energie primară și/sau finală al țărilor părți ale Comunității Energetice pentru 2030, în conformitate cu prevederile anexei nr. 7 din Legea nr. 139/2018 cu privire la eficiența energetică;

obligatorii, după caz – următoarele categorii de informații raportate:

(a) informații privind obiectivele și contribuțiile naționale sau politicile și măsurile naționale, în cazul în care au fost stabilite sau adoptate la nivel național;

(b) informații privind modul în care se dă curs unei recomandări emise în temeiul pct. 80-86, numai dacă a fost emisă o astfel de recomandare de către Secretariatul Comunității Energetice;

obligatorii, dacă sunt disponibile – o categorie de informații raportate numai în cazul în care aceste informații le sunt disponibile la momentul prezentării raportului intermediar bienal;

consumul de energie al Comunității Energetice – consumul de energie al țărilor părți ale Comunității Energetice;

sistem național de inventariere – sistem de măsuri instituționale, juridice și procedurale stabilite pentru estimarea emisiilor antropice din surse sau a reținerilor prin sechestrare a gazelor cu efect de seră, precum și pentru raportarea și arhivarea informațiilor referitoare la inventar;

indicatori-cheie – indicatorii progreselor înregistrate în ceea ce privește cele cinci dimensiuni enumerate în pct. 2;

principiul „eficiența energetică înainte de toate” – în planificarea energetică și în deciziile de politici și de investiții se ține cont în mod strict de măsurile alternative rentabile privind eficiența energetică, care să eficientizeze cererea și oferta de energie, în special prin economiile de energie la nivelul utilizării finale rentabile din punct de vedere al costurilor, prin inițiative de participare activă a cererii și prin eficientizarea conversiei, transportului și a distribuției de energie, fiind îndeplinite totodată obiectivele deciziilor respective;

eforturi timpurii:

1) în contextul determinării unui posibil decalaj între punctul de referință al traiectoriei și al obiectivului național pentru 2030 privind energia din surse regenerabile și realizarea unei ponderi a energiei din surse regenerabile peste nivelul obiectivului național obligatoriu pentru 2020, stabilit în conformitate cu prevederile Legii nr. 10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, este necesară realizarea din timp a unor progrese în vederea îndeplinirii obiectivului național obligatoriu pentru 2030;

2) în contextul recomandărilor Secretariatului Comunității Energetice bazate pe evaluarea efectuată în temeiul pct. 63 subpct. 2) cu privire la energia din surse regenerabile, realizarea timpurie a punctului de referință al traiectoriei orientative de creștere a ponderii energiei din surse regenerabile pentru atingerea obiectivului național obligatoriu pentru 2030;

cooperare regională – cooperarea între două sau mai multe state membre angajate într-un parteneriat care acoperă una sau mai multe dintre cele cinci dimensiuni ale Uniunii Energetice.

II.

MODUL DE ORGANIZARE A MECANISMULUI DE GUVERNANȚĂ

Secțiunea 1

Planurile naționale integrate privind energia și clima

5. PNIEC-ul constituie componenta mecanismului de guvernanță, care conține politici și măsuri necesare pentru o planificare mai strategică a politicilor în domeniul energiei și a acțiunii climatice, se elaborează de către organul central de specialitate al administrației publice în domeniul energeticii și structurile subordonate ale acestuia, în colaborarea cu organul central de specialitate al administrației publice pentru resurse naturale și mediu prin schimb reciproc de informații și date, și se revizuiește periodic în temeiul art. 72 din Legea nr.174/2017 cu privire la energetică, precum și conform prevederilor prezentului Regulament.

6. Primul PNIEC se elaborează și se prezintă Secretariatului Comunității Energetice până la 30 iunie 2024 și vizează perioada 2025-2030, ținând cont de perspectiva pe termen mai lung, apoi până la 1 ianuarie 2029, care vizează perioada de zece ani și, ulterior, la fiecare zece ani. PNIEC-urile ulterioare vizează perioada de zece ani imediat următoare sfârșitului perioadei vizate de planul anterior.

7. Organul central de specialitate al administrației publice în domeniul energeticii și structurile subordonate ale acestuia în comun cu organul central de specialitate al administrației publice pentru resurse naturale și mediu și structurile subordonate ale acestuia colaborează prin schimb reciproc de informații și date atât la etapa elaborării PNIEC-ului, în conformitate cu elementele stabilite în pct. 8 și în anexa nr. 1, cât și la monitorizarea și raportarea implementării acestuia.

8. PNIEC-ul este compus din următoarele secțiuni principale:

1) o prezentare generală a procesului de elaborare a PNIEC-ului, conține un rezumat, o descriere a consultării și implicării publice a părților interesate și a rezultatelor acestora, precum și a cooperării regionale cu alte țări părți ale Comunității Energetice în procesul de elaborare a planului, în conformitate cu prevederile pct. 94, 99, 104-110 și pct. 1 partea 1 din anexa nr. 1;

2) o descriere a obiectivelor și a contribuțiilor naționale referitoare la dimensiunile energetice, astfel cum se prevede la pct. 11 și în anexa nr. 1;

3) o descriere a politicilor și a măsurilor planificate în raport cu obiectivele și contribuțiile corespunzătoare stabilite la subpct. 2), precum și o prezentare generală a investițiilor necesare pentru realizarea obiectivelor și a contribuțiilor corespunzătoare;

4) o descriere a situației actuale a celor cinci dimensiuni ale uniunii energetice, inclusiv în ceea ce privește sistemul energetic, emisiile și sechestrările de gaze cu efect de seră, precum și prognozele referitoare la obiectivele menționate la subpct. 2) în raport cu politicile și cu măsurile deja existente;

5) o descriere a lacunelor normative și a altor impedimente în realizarea obiectivelor sau a contribuțiilor legate de energia din surse regenerabile și eficiența energetică, după caz;

6) o evaluare a impactului politicilor și măsurilor planificate pentru realizarea obiectivelor menționate la subpct. 2), inclusiv a coerenței lor cu obiectivul privind neutralitatea climatică ale Comunității Energetice, cu obiectivele pe termen lung de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în temeiul Acordului de la Paris și cu strategiile pe termen lung menționate la pct. 37-42;

7) o evaluare generală a impactului politicilor și măsurilor planificate asupra competitivității legate de cele cinci dimensiuni ale uniunii energetice;

8) o anexă, întocmită în conformitate cu cerințele și cu structura prevăzută în anexa nr. 2, care să stabilească metodologiile și măsurile de politică pentru îndeplinirea cerinței de economisire a energiei, în conformitate cu art. 8 și anexa nr. 2 din Legea nr. 139/2018 cu privire la eficiența energetică.

9. La elaborarea PNIEC-ului se iau în considerare:

1) limitarea complexității administrative și a costurilor pentru toate părțile interesate vizate;

2) interacțiunile dintre cele cinci dimensiuni ale uniunii energetice, în special, principiul eficiența energetică înainte de toate;

3) utilizarea de date și ipoteze consecvente și solide la nivelul tuturor celor cinci dimensiuni enumerate la pct. 2, după caz;

4) numărul gospodăriilor afectate de sărăcie energetică, ținând cont de serviciile energetice interne de care este nevoie pentru a garanta un nivel de trai minim în contextul național respectiv, politicile sociale și alte politici pertinente existente, precum și îndrumarea orientativă a Comunității Energetice.

10. În cazul în care se constată, în temeiul pct. 9 subpct. 4), un număr semnificativ de gospodării afectate de sărăcie energetică, pe baza evaluării datelor ce pot fi verificate, în PNIEC-ul se include un obiectiv orientativ național pentru reducerea sărăciei energetice, precum și politicile și măsurile care au drept scop eliminarea sărăciei energetice, inclusiv măsurile de politică socială și alte programe naționale pertinente.

Secțiunea a 2-a

Obiectivele și contribuțiile naționale pentru cele cinci dimensiuni ale uniunii energetice

11. PNIEC-ul stabilește obiective și contribuții principale în conformitate cu prevederile pct. 2 din anexa nr. 1 și conține următoarele componente:

1) dimensiunea securitatea energetică cuprinde următoarele obiective:

a) sporirea gradului de diversitate a surselor de energie și a aprovizionării cu energie din țări terțe, care are drept scop reducerea dependenței de importurile de energie;

b) creșterea flexibilității sistemului energetic național;

c) gestionarea diminuării sau a întreruperii aprovizionării cu o sursă de energie pentru a îmbunătăți capacitatea de rezistență a sistemelor energetice regionale și naționale, inclusiv stabilirea unui termen până la care să fie îndeplinite obiectivele;

2) dimensiunea piața internă a energiei cuprinde următoarele:

a) nivelul de interconectivitate a rețelelor electrice asigură obiectivele pentru 2030, având în vedere obiectivul de interconectare a rețelelor electrice pentru 2030, cu o strategie în care nivelul începând din 2025 este stabilit în strânsă cooperare cu țările părți ale Comunității Energetice și statele membre ale Uniunii Europene afectate, ținând cont de indicatorii gradului de urgență al măsurilor necesare pe baza diferențelor de preț de pe piața angro, a capacității nominale de transport a interconexiunilor în raport cu vârful de sarcină și a puterii instalate de producere din surse regenerabile, prevăzute în pct. 2.4.1 partea 1 din anexa nr.1. Fiecare interconexiune nouă face obiectul unei analize cost-beneficiu din punct de vedere socioeconomic și de mediu și este implementată numai în cazul în care beneficiile potențiale sunt mai mari decât costurile;

b) proiectele esențiale privind infrastructura de transport a energiei electrice și a gazului și, dacă este cazul, proiectele de modernizare, care sunt necesare pentru atingerea obiectivelor din cadrul celor cinci dimensiuni, enumerate la pct. 2;

c) obiectivele naționale referitoare la alte aspecte ale pieței interne a energiei, în conformitate cu prevederile pct. 2.4.3 partea 1 din anexa nr. 1, precum:

- creșterea gradului de flexibilitate a sistemului, în special prin politici și măsuri legate de stabilirea prețului pe baza condițiilor de piață, în condițiile legislației;

- integrarea și cuplarea piețelor, în scopul de a spori capacitatea comercializabilă a interconexiunilor existente, rețelele inteligente, agregarea, participarea activă a cererii, stocarea, producerea distribuită, mecanismele pentru dispecerizare, redispecerizare și limitare și semnalele de preț în timp real, inclusiv un termen până la care să fie îndeplinite obiectivele;

- alte obiective naționale legate de piața internă a energiei;

3) dimensiunea eficiență energetică cuprinde următoarele:

a) contribuția orientativă privind eficiența energetică pe plan național pentru îndeplinirea obiectivelor Comunității Energetice pentru 2030 privind eficiența energetică, prevăzute la art. 2 și la art. 5 din Legea nr.139/2018 cu privire la eficiența energetică, și adaptată în temeiul deciziilor adoptate de către Secretariatul Comunității Energetice, bazată fie pe consumul de energie primară sau finală, fie pe economiile de energie primară sau finală, fie pe intensitatea energetică. Contribuția națională se stabilește ca nivel absolut al consumului de energie primară și al consumului de energie finală în 2020 și ca nivel absolut al consumului de energie primară și al consumului de energie finală în 2030, cu o traiectorie orientativă pentru contribuția respectivă începând din 2025. Se descrie metodologia utilizată și factorii de conversie folosiți;

b) cantitatea cumulată de economii de energie la nivelul utilizării finale care trebuie realizată în perioada 2025-2030 în temeiul art. 8 din Legea nr. 139/2018 cu privire la eficiența energetică, privind schema de obligații în domeniul eficienței energetice;

c) etapele orientative ale strategiei pe termen lung pentru renovarea parcului național de clădiri rezidențiale și nerezidențiale atât publice, cât și private, foaia de parcurs cu indicatori ai progresului măsurabili, stabiliți la nivel intern, o estimare bazată pe dovezi a economiilor de energie preconizate și a altor beneficii și contribuții la obiectivele Comunității Energetice pentru 2030 privind eficiența energetică în temeiul Legii nr. 139/2018 cu privire la eficiența energetică, în conformitate cu prevederile strategiei de renovare pe termen lung conform Legii nr. 282/2023 privind performanța energetică a clădirilor;

d) suprafața totală care urmează să fie renovată sau economiile de energie anuale echivalente care trebuie realizate în perioada 2025-2030 în temeiul art. 14 din Legea nr. 139/2018 cu privire la eficiența energetică privind renovarea clădirilor, în care își desfășoară activitatea autoritățile administrației publice centrale de specialitate;

4) dimensiunea decarbonizare cuprinde următoarele:

a) estimarea emisiilor din surse și a reținerilor prin sechestrare de către absorbanți ai gazelor cu efect de seră pentru atingerea obiectivelor la nivelul economiei în ansamblu;

- obiectivul național obligatoriu privind limitarea și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră stabilit în PNIEC;

- realizarea obiectivelor energetice, țintelor naționale și angajamentelor pe termen lung privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în temeiul Acordului de la Paris și alte obiective, inclusiv obiective sectoriale și de adaptarea, după caz;

b) referitor la energia din surse regenerabile:

- în vederea realizării obiectivului național la nivelul economiei în ansamblu a ponderii energiei regenerabile pentru 2030, o contribuție națională la acest obiectiv în consumul final brut de energie pentru 2030 trebuie să fie nu mai mică decât obiectivul privind ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie, calculată pentru anul 2030, în conformitate cu prevederile Legii nr. 10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, cu o traiectorie orientativă pentru această contribuție începând cu anul 2025. Până în 2027, traiectoria indicativă va atinge un punct de referință de cel puțin 65% din creșterea totală a ponderii energiei din surse regenerabile dintre obiectivul național obligatoriu din 2020 și contribuția respectivă la obiectivul pentru 2030;

- până în 2030, traiectoria orientativă va atinge nivelul contribuției naționale planificate. În cazul în care se estimează că își va depăși obiectivul național obligatoriu pentru 2020, traiectoria orientativă poate începe la nivelul anticipat a fi realizat. Traiectoriile orientative constituie împreună punctele de referință națională pentru 2027 și obiectivul național obligatoriu de energie din surse regenerabile pentru 2030. Adiacent obiectivului din contribuția națională și traiectoria orientativă pot fi indicate niveluri mai ambițioase în cadrul politicilor naționale;

5) dimensiunea cercetarea, inovarea și competitivitatea cuprinde următoarele:

a) obiectivele naționale și obiectivele de finanțare privind inovarea și cercetarea publică și, dacă sunt disponibile date privind inovarea și cercetarea privată, care vizează uniunea energetică, inclusiv, după caz, termenii pentru a îndeplini obiectivele și stabilirea direcțiilor prioritare ale politicii de stat în domeniul energetic. Obiectivele, țintele și contribuția națională sunt stabilite în baza strategiilor sau planurilor naționale existente, care sunt ajustate la actele normative ale Comunității Energetice;

b) obiectivele naționale pentru 2050 privind promovarea tehnologiilor privind energia nepoluantă, în cazul în care sunt disponibile.

12. La stabilirea contribuției privind ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie pentru anul 2030 și în ultimul an al perioadei vizate pentru planurile naționale ulterioare, în conformitate cu prevederile pct. 11 subpct. 4) lit. b) sunt luate în considerare următoarele elemente:

1) măsurile prevăzute în Legea nr. 10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile;

2) măsurile pentru realizarea obiectivului privind eficiența energetică prevăzute în Legea nr. 139/2018 cu privire la eficiența energetică;

3) măsuri de altă natură privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile la nivel național, după caz, la nivelul Comunității Energetice;

4) obiectivul național obligatoriu pentru 2020 privind ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie stabilit în conformitate cu prevederile Legii nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile;

5) descrierea circumstanțelor naționale relevante care afectează utilizarea surselor regenerabile de energie includ:

a) distribuția echitabilă a instalațiilor în întreaga Comunitate Energetică;

b) condițiile economice și potențialul economic, inclusiv PIB-ul pe cap de locuitor;

c) potențialul instalării rentabile a surselor regenerabile de energie;

d) constrângerile geografice, de mediu și naturale, inclusiv cele din zonele și regiunile care nu sunt interconectate;

e) nivelul de interconectare a rețelelor electrice între țările părți ale Comunității Energetice și între statele membre ale Uniunii Europene;

f) alte circumstanțe pertinente, în special eforturile timpurii.

13. PNIEC-ul conține circumstanțele menționate la pct. 12 subpct. 5) care afectează utilizarea surselor regenerabile de energie de care s-a ținut cont.

14. La stabilirea contribuției privind ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie se asigură că suma acestor contribuții atinge obiectivul Comunității Energetice până în 2030.

15. La stabilirea contribuției orientative naționale privind eficiența energetică pentru anul 2030 și în ultimul an al perioadei vizate pentru planurile naționale ulterioare, în conformitate cu prevederile pct. 11 subpct.3) lit. a), precum și cu art. 5 din Legea nr.139/2018 cu privire la eficiența energetică, se ia în considerare consumul de energie al Comunității Energetice pentru 2020, care trebuie să fie de maximum 187 Mtep de energie primară sau de maximum 137 Mtep de energie finală și că în 2030 consumul de energie al Comunității Energetice trebuie să nu depășească cantitatea de energie primară și/sau să nu fie mai mare de cantitatea de energie finală, în conformitate cu prevederile anexei nr.7 din Legea nr.139/2018 cu privire la eficiențaenergetică.

16. La stabilirea contribuției menționate în pct. 15 sunt luate în considerare următoarele elemente:

1) măsurile prevăzute în Legea nr. 139/2018 cu privire la eficiența energetică;

2) măsuri de altă natură privind promovarea eficienței energetice la nivel național și la nivelul Comunității Energetice.

17. La stabilirea contribuției menționate în pct.15 sunt luate în considerare circumstanțele naționale care afectează consumul de energie primară și finală, precum:

1) potențialul rămas de economisire rentabilă a energiei;

2) evoluția și previziunea produsului intern brut;

3) schimbările înregistrate la nivelul importurilor și al exporturilor de energie;

4) schimbarea mixului energetic și dezvoltarea captării și stocării dioxidului de carbon;

5) acțiuni timpurii.

18. PNIEC-ul conține circumstanțele pertinente în cazul în care există și afectează consumul de energie primară și finală de care s-a ținut cont la stabilirea contribuției menționate în pct. 15.

Secțiunea a 3-a

Elaborarea, evaluarea și actualizarea planurilor naționale integrate privind energia și clima

19. PNIEC-ul conține principalele politici și măsuri existente și planificate pentru a realiza în special obiectivele stabilite în planurile naționale, inclusiv, dacă este cazul, măsuri referitoare la cooperarea regională și finanțarea adecvată la nivel național și regional, inclusiv mobilizarea programelor și a instrumentelor organizațiilor internaționale financiare, în conformitate cu prevederile anexei nr. 1.

20. În scopul realizării obiectivelor și contribuțiilor incluse în PNIEC, se descrie o prezentare generală a investițiilor necesare pentru realizarea acestora, precum și o evaluare generală a surselor pentru aceste investiții.

21. În PNIEC se descrie situația actuală pentru fiecare dintre cele cinci dimensiuni menționate în pct. 2, inclusiv a sistemului energetic și a emisiilor din surse și a reținerilor prin sechestrare de către absorbanți ai gazelor cu efect de seră, la momentul prezentării PNIEC-ului sau pe baza celor mai recente informații disponibile, în conformitate cu anexa nr. 1.

22. În PNIEC se stabilesc și se descriu prognozele pentru fiecare dintre cele cinci dimensiuni menționate în pct. 2, cel puțin pentru durata planului respectiv, care sunt preconizate să rezulte din politicile și măsurile existente.

23. În PNIEC se descriu perspective suplimentare pe termen mai lung pentru cele cinci dimensiuni ale uniunii energetice care depășesc durata PNIEC-ului, după caz, și în măsura posibilităților.

24. În PNIEC se descrie evaluarea la nivel național, precum și, după caz, la nivel regional, privind:

1) impactul asupra evoluției sistemului energetic și a emisiilor din surse și a reținerilor prin sechestrare de către absorbanți ai gazelor cu efect de seră pentru durata planului și pentru o durată de zece ani care urmează ultimului an vizat de plan, în contextul politicilor și măsurilor sau al grupurilor de măsuri planificate, inclusiv o comparație cu prognozele bazate pe politicile și măsurile sau grupurile de măsuri existente menționate la pct. 21-23;

2) impactul la nivel macroeconomic și, în măsura posibilităților, la nivelul sănătății, social, precum și asupra mediului și a competențelor, al politicilor și măsurilor sau al grupurilor de măsuri planificate menționate la pct. 19 și 20 și specificate în anexa nr. 1, pentru prima perioadă de zece ani, cel puțin până în anul 2030, inclusiv o comparație cu prognozele bazate pe politicile și măsurile sau grupurile de măsuri existente menționate la pct. 21-23. Metodologia utilizată pentru a evalua acest impact se publică;

3) interacțiunile dintre politicile și măsurile sau grupurile de măsuri existente și cele planificate din cadrul unei dimensiuni de politică și dintre politicile și măsurile sau grupurile de măsuri existente și cele planificate din cadrul unor dimensiuni diferite, pentru prima perioadă de zece ani, cel puțin până în anul 2030. Prognozele referitoare la siguranța alimentării cu energie, la infrastructură și la integrarea pieței se corelează cu scenarii robuste în materie de eficiență energetică;

4) modul în care politicile și măsurile existente și cele planificate vor atrage investițiile necesare pentru punerea lor în aplicare;

5) modul în care politicile, măsurile existente și cele planificate contribuie la îndeplinirea obiectivului privind neutralitatea climatică al Comunității Energetice.

25. La etapa elaborării primului PNIEC, organul central de specialitate al administrației publice în domeniul energeticii se consultă cu Secretariatul Comunității Energetice în temeiul alin. (6) art. 72 din Legea nr. 174/2017 cu privire la energetică, până la 30 iunie 2024, și al doilea până la 1 ianuarie 2028 și, ulterior, la fiecare zece ani, în conformitate cu pct. 6 și anexa nr. 1.

26. În baza evaluării PNIEC-ului de către Secretariatul Comunității Energetice, în conformitate cu pct. 69, pot fi formulate recomandări, cu cel puțin șase luni înainte de termenul pentru definitivarea și prezentarea versiunii finale ale acestuia de către organul central de specialitate al administrației publice în domeniul energeticii, cu referire la următoarele:

1) nivelul de ambiție al obiectivelor și contribuțiilor în vederea realizării în mod colectiv a obiectivelor uniunii energetice, în special a obiectivelor Comunității Energetice pentru 2030 privind energia din surse regenerabile și eficiența energetică, precum și nivelul de interconectivitate a rețelelor electrice spre care tinde Republica Moldova pentru 2030 în conformitate cu pct. 11 subpct. 2), ținând cont de circumstanțele care afectează utilizarea surselor regenerabile de energie și consumul de energie, astfel cum sunt indicate în proiectul PNIEC, și de indicatorii gradului de urgență a măsurilor de asigurare a interconectivității prevăzuți în pct. 2.4.1 partea 1 din anexa nr. 1;

2) politicile și măsurile legate de obiectivele naționale și ale Comunității Energetice, precum și alte politici și măsuri cu o potențială relevanță transfrontalieră;

3) orice politică și măsură suplimentară, necesară după caz, în cadrul PNIEC;

4) consecvența și interacțiunile dintre politicile și măsurile existente și cele planificate incluse în PNIEC din cadrul unei singure dimensiuni și între dimensiuni diferite ale uniunii energetice;

5) coerența măsurilor de finanțare relevante, inclusiv valoarea veniturilor din licitarea certificatelor în temeiul cotelor alocate pentru instalațiile staționare și sectorul aviației.

27. La definitivarea PNIEC-ului, organul central de specialitate al administrației publice în domeniul energeticii ține cont de recomandările Secretariatului Comunității Energetice, în caz contrar se prezintă și se publică motivele pentru care nu sunt luate în considerare.

28. PNIEC-ul și actualizările acestuia notificate în temeiul pct. 6 și 7 și pct. 29-36 se evaluează de către Secretariatul Comunității îEnergetice, în special, dacă:

1) obiectivele și contribuțiile sunt suficiente pentru realizarea obiectivelor uniunii energetice și, în special pentru prima perioadă de cinci ani, a obiectivelor Comunității Energetice pentru 2030;

2) planurile corespund cerințelor prevăzute la pct. 6-36 și pct. 95-110 și, în special, în cazul în care s-au luat în considerare recomandările Secretariatului Comunității Energetice emise în temeiul pct. 69.

29. Până la 1 ianuarie 2033 și, ulterior, la fiecare zece ani, Secretariatului Comunității Energetice se prezintă un proiect de actualizare a PNIEC-ului, notificat în prealabil, sau motivele pentru care nu este necesară actualizarea planului.

30. Până la 1 ianuarie 2034 și, ulterior, la fiecare zece ani, Secretariatului Comunității Energetice se prezintă PNIEC-ul actualizat, notificat în prealabil în conformitate cu pct. 29, cu excepția cazului în care sunt prezentate motivele pentru care nu este necesară actualizarea planului.

31. La actualizarea PNIEC-ului, menționată în pct. 30, se modifică obiectivul național sau contribuția națională referitoare la oricare dintre obiectivele cuantificate sau contribuțiile cuantificate ale emisiilor din surse și a reținerilor prin sechestrare de către absorbanți ai gazelor cu efect de seră, prevăzute la pct. 11 subpct. 4) lit. a), pentru a reflecta un nivel de ambiție mai mare în comparație cu cel stabilit în planul care a fost notificat cel mai recent.

32. În cazul în care se stabilește un nivel de ambiție în atingerea țintelor mai mare sau egal cu cel stabilit în PNIEC, notificat cel mai recent, la actualizarea PNIEC-ului, menționată în pct. 30, se modifică obiectivul național sau contribuția națională referitoare la oricare dintre obiectivele cuantificate sau contribuțiile cuantificate a energiei din surse regenerabile prevăzute la pct. 11 subpct. 4) lit. b) și contribuțiile cuantificate a eficienței energetice prevăzute la pct. 11 subpct. 3).

33. În PNIEC actualizat se includ măsuri de atenuare a oricărui impact negativ asupra mediului înconjurător, constatat în cadrul raportării integrate în conformitate cu prevederile pct. 43-60.

34. La actualizarea PNIEC-ului, menționată în pct. 30, se ține cont de angajamentele privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și adaptarea la schimbările climatice asumate în cadrul Acordului de la Paris.

35. La elaborarea și evaluarea PNIEC-ului actualizat se aplică procedurile prevăzute la pct. 26, 95, 100-103 și 104-110.

36. În conformitate cu pct. 30, politicile naționale prezentate sau menționate în PNIEC pot fi modificate și adaptate în orice moment, cu excepția PNIEC-ului actualizat, cu condiția ca astfel de modificări și adaptări să fie incluse în RNIEC.

III.

STRATEGII PE TERMEN LUNG

37. Strategia pe termen lung se elaborează de către organul central de specialitate al administrației publice pentru resurse naturale și mediu și structurile subordonate ale acestuia, în colaborare cu organul central de specialitate al administrației publice în domeniul energeticii prin schimb reciproc de informații și date în temeiul art. 72 din Legea nr. 174/2017 cu privire la energetică, și conform anexei nr. 3, precum și în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 386/2020 cu privire la planificarea, elaborarea, aprobarea, implementarea, monitorizarea și evaluarea documentelor de politici publice.

38. Prima Strategie pe termen lung se elaborează până la data de 1 ianuarie 2025 și apoi până la data de 1 ianuarie 2029 și, ulterior, la fiecare zece ani cu o perspectivă de cel puțin 30 de ani în atingerea obiectivelor de neutralitate climatică ale Comunității Energetice, se prezintă Secretariatului Comunității Energetice și se actualizează la fiecare cinci ani, după caz.

39. Strategia pe termen lung stabilește obiective și direcții de acțiune menite să contribuie la:

1) îndeplinirea angajamentelor asumate în temeiul Convenției-cadru a Organizației Națiunilor Unite cu privire la schimbarea climei (în continuare – CONUSC) și al Acordului de la Paris, de a reduce emisiile antropice de gaze cu efect de seră, de a spori reținerile prin sechestrare de către absorbanți și de a promova sporirea cantității de dioxid de carbon sechestrat;

2) îndeplinirea obiectivului din cadrul Acordului de la Paris de a menține creșterea temperaturii medii globale cu mult sub 2°C peste nivelurile preindustriale și de a continua eforturile de limitare a acestei creșteri a temperaturii la 1,5°C peste nivelurile preindustriale;

3) realizarea pe termen lung a reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră și a sporirii reținerilor prin sechestrare de către absorbanți în toate sectoarele, în conformitate cu obiectivul privind neutralitatea climatică al Comunității Energetice, în contextul reducerilor necesare potrivit recomandărilor Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) de a reduce în mod eficient din punctul de vedere al costurilor emisiile de gaze cu efect de seră și de a spori reținerile prin sechestrare de către absorbanți în vederea atingerii obiectivelor pe termen lung referitoare la temperatură stabilite în Acordul de la Paris, pentru a realiza în cadrul Comunității Energetice, cât mai curând posibil, un echilibru între emisiile antropice de către surse și reținerile prin sechestrare de către absorbanții de gaze cu efect de seră și, după caz, pentru a înregistra emisii negative imediat după aceasta;

4) dezvoltarea unui sistem energetic eficient în ceea ce privește consumul de energie și bazat preponderent pe surse de energie regenerabile.

40. Strategia pe termen lung include informații cu privire la:

1) reducerea totală a emisiilor de gaze cu efect de seră și sporirea reținerilor prin sechestrare de către absorbanți;

2) reducerea emisiilor și sporirea reținerilor prin sechestrare de către absorbanți în anumite sectoare, inclusiv în sectorul energiei electrice, sectorul industriei, sectorul transporturilor, sectorul încălzirii și răcirii și sectorul construcțiilor (rezidențial și nerezidențial), sectorul agricol, sectorul deșeurilor și sectorul folosinței terenurilor, schimbării categoriilor de folosință a terenurilor și silviculturii (în continuare – FTSCFTS);

3) progresele preconizate pentru trecerea la o economie cu emisii scăzute de gaze cu efect de seră, inclusiv intensitatea emisiilor de gaze cu efect de seră, intensitatea CO2 a produsului intern brut, estimările privind investițiile pe termen lung și strategiile aferente în materie de cercetare, dezvoltare și inovare;

4) efectul socioeconomic preconizat al măsurilor de decarbonizare, inclusiv aspectele ce țin de dezvoltarea macroeconomică și socială, riscurile și beneficiile pentru sănătate și protecția mediului, în măsura în care este posibil;

5) corelările cu alte obiective, planificări și alte politici, măsuri și investiții pe termen lung la nivel național.

41. Strategia pe termen lung include opțiunile de politică pentru punerea în practică de politici și măsuri în vederea reducerii impactului pe termen scurt și mediu al emisiilor de metan asupra emisiilor de gaze cu efect de seră, ținând cont de potențialul ridicat de încălzire globală și durata de viață relativ scurtă în atmosferă a metanului. Opțiunile de politică sunt analizate cu suportul Secretariatului Comunității Energetice luând în considerare obiectivele naționale a economiei circulare și sunt incluse în planul strategic privind metanul Comunității Energetice.

42. Pe baza evaluării Strategiei pe termen lung de către Secretariatul Comunității Energetice privind realizarea obiectivelor energetice prevăzute la pct. 11 și a obiectivelor Comunității Energetice, în mod colectiv, se oferă informații cu privire la neconcordanțele rămase la nivel colectiv și se oferă sprijin în elaborarea strategiilor pe termen lung prin transmiterea de informații cu privire la nivelul cunoștințelor științifice pertinente și la oportunitățile pentru schimbul de cunoștințe, bune practici, inclusiv, după caz, se oferă orientări în etapa de elaborare și punere în practică a strategiilor.

IV.

RAPORTARE

Secțiunea 1

Rapoartele intermediare bienale și măsurile ulterioare

43. Raportul național intermediar integrat privind energia și clima (în continuare – RNIEC) este componenta mecanismului de guvernanță prin care până la data de 15 martie 2025, și ulterior, la fiecare doi ani, se raportează Secretariatului Comunității Energetice cu privire la stadiul punerii în aplicare a PNIEC-ului și acoperă toate cele cinci dimensiuni ale uniunii energetice.

44. RNIEC-ul include următoarele elemente:

1) informații cu privire la progresele înregistrate în realizarea obiectivelor, inclusiv obiectivelor de neutralitate climatică ale Comunității Energetice și contribuțiilor stabilite în PNIEC, conform anexei nr. 4, precum și în finanțarea și punerea în aplicare a politicilor și a măsurilor necesare pentru realizarea acestora, inclusiv o analiză a investițiilor efective în raport cu ipotezele inițiale privind investițiile;

2) informații cu privire la progresele înregistrate în stabilirea dialogului menționat la pct. 99, după caz;

3) informațiile menționate la pct. 54-60 și, după caz, actualizările referitoare la politici și la măsuri, în temeiul prevederilor respective și conform anexei nr. 5;

4) informații cu privire la adaptare la schimbările climatice în temeiul pct. 11 subpct. 4) lit. a) și conform anexei nr. 6;

5) cuantificarea impactului politicilor și măsurilor din PNIEC cu privire la calitatea aerului și emisiile de poluanți atmosferici, în măsura posibilităților.

45. RNIEC-ul cuprinde informațiile conținute în rapoartele menționate în secțiunea a 3-a a capitolului III din anexa nr.1 la Hotărârea Guvernului nr. 1277/2018 cu privire la instituirea și funcționarea Sistemului național de monitorizare și raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră și altor informații relevante pentru schimbările climatice (în continuare – Hotărârea Guvernului nr. 1277/2018), și informațiile cu privire la politicile și măsurile și prognozele referitoare la emisiile antropice din surse și a reținerilor prin sechestrare de către absorbanți ai gazelor cu efect de seră incluse în rapoartele menționate la pct. 48-50.

46. Frecvența și amploarea informațiilor și a actualizărilor menționate la pct. 44 subpct. 3) se echilibrează în raport cu necesitatea de a asigura suficientă certitudine pentru investitori.

47. RNIEC-ul include informații privind politicile și măsurile adoptate sau planificate a fi adoptate și puse în aplicare la recomandările Secretariatului Comunității Energetice, formulate în temeiul pct. 80-82 sau pct. 83 și 86, după caz. Informațiile cuprind un calendar detaliat de punere în aplicare. În cazul în care se decide să nu dea curs unei recomandări sau unei părți considerabile dintr-o recomandare se prezintă o justificare.

Secțiunea a 2-a

Raportarea integrată cu privire la politicile și măsurile în domeniul gazelor cu efect de seră și cu privire la prognoze

48. Organul central de specialitate al administrației publice pentru resurse naturale și mediu prezintă Secretariatului Comunității Energetice informații cu privire la:

1) politici și măsuri sau grupuri de măsuri naționale, astfel cum se prevede la pct. 24 din Regulamentul privind instituirea și funcționarea Sistemului național de monitorizare și raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră și altor informații relevante pentru schimbările climatice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1277/2018, până la data de 15 martie a anului în care se realizează raportarea (an X) și, ulterior, la fiecare doi ani;

2) prognoze naționale referitoare la emisiile antropice din diverse surse și a reținerilor prin sechestrare de către absorbanți ai gazelor cu efect de seră, defalcate pe gazele sau grupele de gaze (hidrofluorocarburi și perfluorocarburi) enumerate la pct. 28 și în conformitate cu Lista gazelor cu efect de seră, prevăzută în Regulamentul privind instituirea și funcționarea Sistemului național de monitorizare și raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră și altor informații relevante pentru schimbările climatice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1277/2018, până la 15 martie, o dată la doi ani începând cu anul 2025. La elaborarea prognozelor naționale se ține cont de toate politicile și măsurile adoptate la nivelul Comunității Energetice și cuprind informațiile stabilite în pct. 24 din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1277/2018.

49. În cazul în care nu sunt prezentate estimări complete aferente prognozelor menționate la pct. 48 subpct.2) sau Secretariatul Comunității Energetice a stabilit că nu sunt completate lacunele din estimări, identificate prin procedurile de asigurare a calității sau de control al calității, acesta elaborează estimările necesare pentru a compila prognozele la nivel național în consultare cu autoritățile de specialitate ale administrației publice responsabile.

50. În cazul unor modificări substanțiale ale informațiilor raportate în temeiul pct. 48, pe parcursul primului an al perioadei de raportare, se comunică aceste modificări Secretariatului Comunității Energetice până la data de 15 martie a anului care urmează raportului anterior.

Secțiunea a 3-a

Raportarea integrată cu privire la acțiunile naționale de adaptare, la sprijinul financiar și tehnologic acordat țărilor în curs de dezvoltare și la veniturile din prețul carbonului

51. Până la data de 15 martie 2025 și, ulterior, la fiecare doi ani, organul central de specialitate al administrației publice pentru resurse naturale și mediu raportează Secretariatului Comunității Energetice informații privind planificarea și strategiile naționale proprii de adaptare la schimbările climatice, descriind acțiunile puse în aplicare și planificate pentru a facilita adaptarea la schimbările climatice, inclusiv informațiile prevăzute în pct. 33 din Regulamentul privind instituirea și funcționarea Sistemului național de monitorizare și raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră și altor informații relevante pentru schimbările climatice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1277/2018.

52. Până la data de 31 iulie 2025 și, ulterior, în fiecare an (an X), organul central de specialitate al administrației publice pentru resurse naturale și mediu raportează Secretariatului Comunității Energetice informații cu privire la utilizarea veniturilor generate din mecanismul de finanțare aplicat pe piața de carbon, inclusiv informațiile prevăzute în tabelele nr. 19 și nr. 19b, conform anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1277/2018.

53. Până la data de 30 septembrie 2025 și, ulterior, în fiecare an (an X), organul central al administrației publice pentru resurse naturale și mediu raportează Secretariatului Comunității Energetice informațiile cu privire la suportul financiar și tehnologic acordat de țările industrial dezvoltate, respectiv oferit țărilor în curs de dezvoltare pentru anul de raportare X-1, specificate în tabelele nr. 18 și 18c, conform anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1277/2018.

Secțiunea a 4-a

Raportarea integrată cu privire la energia din surse regenerabile, eficiența energetică și la securitatea energetică

54. RNIEC-ul include următoarele informații:

1) cu privire la punerea în aplicare a următoarelor traiectorii și obiective:

a) traiectoria națională orientativă privind ponderea globală a energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie pentru perioada 2025-2030;

b) traiectoriile estimate privind ponderea sectorială a energiei din surse regenerabile în consumul de energie finală pentru perioada 2025-2030 în sectorul energiei electrice, al încălzirii și răcirii și al transporturilor, conform anexei nr. 7;

c) traiectoriile estimate pentru fiecare tehnologie de obținere a energiei din surse regenerabile pentru a realiza traiectoriile globale și sectoriale pentru energia din surse regenerabile în perioada 2025-2030, inclusiv consumul final brut preconizat total de energie per tehnologie și per sector în Mtep și puterea totală instalată planificată per tehnologie și per sector în MW;

d) traiectoriile privind cererea de bioenergie, defalcată pe căldură, energie electrică și transporturi, precum și privind oferta de biomasă, pe materii prime și proveniență, la care se face distincție între producția internă și importuri, pentru biomasa forestieră, o evaluare a sursei și a impactului acesteia asupra absorbantului FTSCFTS;

e) alte traiectorii și obiective naționale, inclusiv cele sectoriale și pe termen lung, cum ar fi ponderea energiei electrice produse din biomasă fără utilizarea căldurii, ponderea energiei din surse regenerabile în încălzirea centralizată, utilizarea energiei din surse regenerabile în clădiri, energia din surse regenerabile produsă de orașe, de entitățile producătoare de energie din surse regenerabile și de autoconsumatorii de energie din surse regenerabile și energia recuperată din nămolul obținut în urma epurării apelor uzate, după caz;

2) cu privire la punerea în aplicare a următoarelor politici și măsuri:

a) politici și măsuri puse în aplicare, adoptate și planificate pentru realizarea contribuției naționale la obiectivul obligatoriu privind energia din surse regenerabile pentru 2030 la nivelul Comunității Energetice, indicat la pct. 11 subpct. 4) lit. b), inclusiv măsurile specifice pe sector și pe tehnologie, împreună cu o revizuire specifică a punerii în aplicare a măsurilor privind utilizarea energiei din surse regenerabile în sectorul încălzirii și răcirii și utilizarea energiei din surse regenerabile în sectorul transporturilor prevăzute în Legea nr. 10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile;

b) măsuri specifice de cooperare regională, în cazul în care sunt disponibile;

c) măsurile specifice privind sprijinul financiar pentru promovarea utilizării energiei din surse regenerabile în sectorul energiei electrice, al încălzirii și răcirii și al transporturilor, fără a aduce atingere acordurilor internaționale de cooperare;

d) evaluarea sprijinului pentru promovarea producerii și utilizării energiei electrice din surse regenerabile pe care statele membre trebuie să o efectueze în conformitate cu art. 6 alin. (4) din Legea nr. 10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, după caz;

e) măsurile specifice pentru îndeplinirea cerințelor de la art. 28 din Legea nr. 10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile;

f) măsuri specifice pentru a evalua, a asigura transparența și a reduce nevoia de capacitate obligatorie de funcționare „must-run” care poate duce la diminuarea producerii de energie din surse regenerabile, după caz;

g) un rezumat al politicilor și măsurilor prevăzute de cadrul favorabil care se instituie la nivel național, în conformitate cu prevederile Legii nr. 10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, pentru a promova și a facilita dezvoltarea autoconsumului de energie din surse regenerabile și a comunităților de energie din surse regenerabile;

h) măsurile care promovează utilizarea energiei din biomasă, în special pentru mobilizarea de noi surse de biomasă, ținând seama de disponibilitatea biomasei, inclusiv a biomasei durabile, precum și măsurile pentru asigurarea durabilității biomasei produse și utilizate;

i) măsurile introduse pentru creșterea ponderii energiei din surse regenerabile în sectorul încălzirii și răcirii și al transporturilor;

j) politicile și măsurile care facilitează utilizarea contractelor de achiziție de energie electrică;

3) alte măsuri stabilite în secțiunea 1 din anexa nr. 8 și conform anexeinr. 9.

55. RNIEC-ul include următoarele informații:

1) cu privire la punerea în aplicare a următoarelor traiectorii și obiective naționale:

a) traiectoria orientativă a consumului anual de energie primară și finală în perioada 2025-2030, conform tabelului 1 din anexa nr. 10, drept contribuția națională în materie de economii de energie, conform anexei nr.11, la realizarea obiectivului Comunității Energetice pentru 2030, inclusiv metodologia aferentă;

b) etapele orientative ale strategiei pe termen lung pentru renovarea parcului național de clădiri rezidențiale și nerezidențiale atât publice, cât și private, și contribuțiile la obiectivele naționale în materie de eficiență energetică în temeiul strategiilor de renovare pe termen lung, în conformitate cu Legea nr. 282/2023 privind performanța energetică a clădirilor, conform tabelelor 2-5 din anexa nr. 10;

c) o actualizare a altor obiective naționale stabilite în PNIEC, conform tabelului 6 din anexa nr. 10, după caz;

2) cu privire la punerea în aplicare a următoarelor politici și măsuri:

a) politicile, măsurile și programele puse în aplicare, adoptate și planificate pentru a realiza contribuția orientativă privind eficiența energetică pe plan național pentru 2030, precum și alte obiective menționate la pct. 15-18, inclusiv măsurile și instrumentele planificate, inclusiv de natură financiară, pentru a promova performanța energetică a clădirilor, măsurile de utilizare a potențialului de eficiență energetică al infrastructurii pentru gaz și energie electrică, precum și alte măsuri de promovare a eficienței energetice;

b) instrumentele bazate pe condițiile de piață care stimulează creșterile de eficiență energetică, inclusiv taxele și certificatele legate de energie, dar fără a se limita la acestea, după caz;

c) schema de obligații în domeniul eficienței energetice și măsurile alternative în temeiul art. 8 și prevederilor din anexa nr. 6 la Legea nr. 139/2018 cu privire la eficiența energetică, și prevederilor din anexele nr. 3, nr. 12 și nr. 13;

d) strategiile de renovare pe termen lung, în conformitate cu Legea nr. 282/2023 privind performanța energetică a clădirilor;

e) politicile și măsurile de promovare a serviciilor energetice în sectorul public și măsurile de eliminare a barierelor de reglementare și de altă natură care împiedică adoptarea practicii de a încheia contracte de performanță energetică și a altor modele de servicii de eficiență energetică;

f) cooperarea regională în domeniul eficienței energetice, după caz;

g) măsurile de finanțare în domeniul eficienței energetice la nivel național, după caz, fără a aduce atingere acordurilor internaționale de cooperare;

h) alte măsuri stabilite în secțiunea a 2-a din anexa nr. 8, conform anexei nr. 14.

56. RNIEC-ul include informații cu privire la punerea în aplicare:

1) a obiectivelor naționale privind diversificarea surselor de energie și a aprovizionării cu energie;

2) a obiectivelor naționale în ceea ce privește reducerea dependenței de importurile de energie din țări terțe, după caz;

3) a obiectivelor naționale privind dezvoltarea capacității de a face față diminuării sau întreruperii aprovizionării cu o sursă de energie, inclusiv gaz și energie electrică;

4) a obiectivelor naționale privind creșterea flexibilității sistemului energetic național, în special prin utilizarea surselor interne de energie, participarea activă a cererii și stocarea energiei;

5) a politicilor și măsurilor puse în aplicare, adoptate și planificate pentru a atinge obiectivele menționate la subpct. 1)-4), conform anexei nr. 15;

6) a cooperării regionale în vederea punerii în aplicare a obiectivelor și politicilor menționate la subpct. 1)-4);

7) a măsurilor de finanțare în acest domeniu la nivel național, dacă este cazul, fără a aduce atingere acordurilor internaționale de cooperare.

Secțiunea a 5-a

Raportarea integrată cu privire la piața internă a energiei

57. RNIEC-ul include informații cu privire la punerea în aplicare a următoarelor obiective și măsuri:

1) nivelul național de interconectivitate a rețelelor electrice pentru anul 2030, având în vedere obiectivul Comunității Energetice de interconectare a rețelelor electrice pentru 2030 și indicatorii prevăzuți în partea 1 pct. 2.4.1 din anexa nr. 1, precum și măsurile de punere în aplicare a strategiei pentru atingerea acestui nivel, inclusiv cele legate de acordarea autorizațiilor;

2) proiectele esențiale privind infrastructura de transport al energiei electrice și al gazului, care sunt necesare pentru atingerea obiectivelor din cadrul celor cinci dimensiuni ale uniunii energetice;

3) principalele proiecte de infrastructură preconizate, în afara proiectelor Comunității Energetice de interes comun, inclusiv proiectele de infrastructură care implică țări terțe și, în măsura posibilităților, o evaluare generală a compatibilității lor cu obiectivele naționale energetice, precum și contribuția la aceste obiective, după caz;

4) obiectivele naționale referitoare la alte aspecte ale pieței interne a energiei, precum creșterea gradului de flexibilitate a sistemului, integrarea și cuplarea piețelor, în scopul de a spori capacitatea comercializabilă a interconexiunilor existente, rețelele inteligente, agregarea, participarea activă a cererii, stocarea, producerea distribuită, mecanismele pentru dispecerizare, redispecerizare și limitare, semnalele de preț în timp real;

5) obiectivele și măsurile naționale legate de participarea nediscriminatorie a energiei din surse regenerabile, participare activă a cererii și stocarea, inclusiv prin agregare, pe toate piețele energiei, după caz;

6) obiectivele și măsurile naționale privind asigurarea participării consumatorilor la sistemul energetic și beneficiile obținute de pe urma autogenerării și a noilor tehnologii, inclusiv a contoarelor inteligente, după caz;

7) măsurile în ceea ce privește asigurarea caracterului adecvat al sistemului energetic;

8) politicile și măsurile puse în aplicare, adoptate și planificate pentru a atinge obiectivele menționate la subpct. 1)-7), conform anexei nr. 16;

9) cooperarea regională în vederea punerii în aplicare a obiectivelor și a politicilor menționate la subpct. 1)-8);

10) măsurile de finanțare la nivel național, în domeniul pieței interne a energiei, inclusiv pentru obiectivul de interconectare a rețelelor electrice, după caz, fără a aduce atingere acordurilor internaționale de cooperare;

11) măsurile de sporire a flexibilității sistemului energetic în ceea ce privește producția de energie din surse regenerabile, inclusiv introducerea cuplării piețelor pe parcursul zilei și a piețelor regionale.

58. Informațiile furnizate în temeiul pct. 57 sunt consecvente și, după caz, se bazează pe raportul autorităților naționale de reglementare în energetică, menționată la art. 6 alin. (1) din Legea nr. 107/2016 cu privire la energia electrică și art. 6 alin. (1) din Legea nr.108/2016 cu privire la gazele naturale.

Secțiunea a 6-a

Raportarea integrată cu privire la sărăcia energetică și cu privire la cercetare, inovare și competitivitate

59. În cazul în care se aplică prevederile pct. 10, RNIEC-ul include următoarele informații:

1) informații cu privire la progresele înregistrate în direcția atingerii obiectivului național orientativ de a reduce numărul de gospodării afectate de sărăcia energetică, conform anexei nr. 17;

2) informații cantitative privind numărul de gospodării afectate de sărăcia energetică și, dacă sunt disponibile, informații privind politicile și măsurile care abordează sărăcia energetică, conform anexei nr. 18;

3) informații privind modul în care punerea în aplicare a PNIEC-ului contribuie la tranziția justă, inclusiv prin promovarea atât a drepturilor omului, cât și a egalității de gen, și abordează inegalitățile în materie de sărăcie energetică, conform anexei nr. 19.

60. RNIEC-ul include informații cu privire la punerea în aplicare a următoarelor obiective și măsuri:

1) obiectivele naționale privind cheltuielile publice și, în cazul în care sunt disponibile, cheltuielile private totale pentru cercetare și inovare în domeniul tehnologiilor energetice curate, precum și pentru acoperirea costurilor tehnologice și îmbunătățirea performanțelor, conform tabelelor 1 și 2 din anexa nr. 20;

2) obiectivele naționale, inclusiv obiectivele pe termen lung pentru 2050, privind utilizarea tehnologiilor de decarbonizare a sectoarelor industriale mari consumatoare de energie și mari generatoare de emisii de dioxid de carbon și, după caz, privind infrastructura aferentă de transport, de utilizare și de stocare a dioxidului de carbon, după caz, conform tabelelor 3 și 4 din anexa nr. 20;

3) obiectivele naționale privind eliminarea treptată a subvențiilor pentru energie, în special pentru combustibilii fosili, conform anexelor nr. 21 și nr. 22;

4) politicile și măsurile puse în aplicare, adoptate și planificate pentru a atinge obiectivele menționate la subpct. 1) și 2);

5) cooperarea cu alte state pentru punerea în aplicare a obiectivelor și politicilor menționate la pct. 48-60, conform anexei nr. 23, inclusiv alinierea programelor de cercetare și a programelor comune;

6) măsurile de finanțare în acest domeniu la nivel național, conform anexei nr. 24, și alte surse neinterzise de cadrul normativ, inclusiv din proiecte de asistență tehnică și financiară oferită de partenerii de dezvoltare, după caz.

Secțiunea a 7-a

Raportarea inventarului național de gaze cu efect de seră la obiectivele 2020

61. Organul central de specialitate al administrației publice pentru resurse naturale și mediu raportează cu privire la inventarul național al emisiilor de gaze cu efect de seră, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1277/2018.

62. Până la 30 aprilie 2025, organul central de specialitate al administrației publice în domeniul energeticii raportează Secretariatului Comunității Energetice cu privire la îndeplinirea obiectivului său național în materie de eficiență energetică pentru 2020 stabilit în temeiul art. 5 alin. (2) din Legea nr. 139/2018 cu privire la eficiența energetică, adaptat în temeiul deciziilor adoptate de către Consiliul Ministerial al Comunității Energetice, prin furnizarea informațiilor prevăzute în partea a 2-a din anexa nr. 10, și cu privire la îndeplinirea obiectivelor naționale globale privind ponderea energiei din surse regenerabile în 2020, stabilite în temeiul Legii nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, adaptate în temeiul deciziilor adoptate de către Consiliul Ministerial al Comunității Energetice, prin furnizarea următoarelor informații:1) ponderea sectorială: sectorul energiei electrice, al încălzirii și răcirii, al transporturilor, precum și ponderea globală a energiei din surse regenerabile în 2020;2) îndeplinirea obiectivelor naționale privind energia din surse regenerabile pentru 2020, inclusiv măsurile legate de schemele de sprijin, garanțiile de origine și simplificarea procedurilor administrative;3) ponderea energiei din biocombustibili și biolichide produse din culturi de cereale și din alte culturi bogate în amidon, de plante zaharoase și de plante oleaginoase în consumul de energie în transporturi;4) ponderea energiei din biocombustibili și biogaze produși din materii prime și utilizați în transporturi și a altor combustibili enumerați în Regulamentul privind calculul consumului de energie din surse regenerabile, aprobat de Guvern.

V.

MONITORIZAREA MECANISMULUI DE GUVERNANȚĂ

Secțiunea 1

Evaluarea progreselor implementării PNIEC-ului

63. Până la data de 31 octombrie 2025 și, ulterior, la fiecare doi ani, organul central de specialitate al administrației publice în domeniul energeticii acordă suport Secretariatului Comunității Energetice pentru evaluarea PNIEC-ului, în special pe baza RNIEC-ului, a altor informații raportate, a indicatorilor și a statisticilor și datelor europene, în cazul în care sunt disponibile:

1) progresele realizate la nivel național în direcția îndeplinirii obiectivelor uniunii energetice, inclusiv, pentru prima perioadă de zece ani, obiectivele Comunității Energetice pentru 2030 privind energia și clima, în special în vederea evitării oricărei lacune în ceea ce privește obiectivele Comunității Energetice pentru 2030 privind energia din surse regenerabile și eficiența energetică;

2) progresele realizate în atingerea obiectivelor și contribuțiilor naționale, inclusiv îndeplinirea obiectivului privind neutralitatea climatică al Comunității Energetice și punerii în aplicare a politicilor și a măsurilor stabilite în PNIEC;

3) impactul general al activităților de aviație asupra climei globale, inclusiv în urma altor efecte sau emisii decât cele de CO2, pe baza datelor privind emisiile furnizate de statele membre în temeiul raportării cu privire la inventarul național al emisiilor de gaze cu efect de seră, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.1277/2018, îmbunătățind respectiva evaluare prin trimitere la progresele științifice și la datele privind traficul aerian, după caz;4) impactul general al politicilor și măsurilor PNIEC-ului asupra funcționării măsurilor de politică ale Comunității Energetice privind clima și energia.

64. În domeniul energiei din surse regenerabile, în cadrul evaluării menționate la pct. 63, organul central de specialitate al administrației publice în domeniul energeticii acordă suportul Secretariatului Comunității Energetice pentru evaluarea progreselor înregistrate în ceea ce privește ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut, pe baza unei traiectorii orientative care pornește în 2020, atinge puncte de referință de cel puțin 65%, în 2027, din creșterea totală a ponderii energiei din surse regenerabile între obiectivul național în materie de energie din surse regenerabile pentru 2020 și obiectivul național în materie de energie din surse regenerabile pentru 2030, și atinge obiectivul național în materie de energie din surse regenerabile pentru 2030.

65. În domeniul eficienței energetice, în cadrul evaluării menționate la pct. 63, organul central de specialitate al administrației publice în domeniul energeticii acordă suportul Secretariatului Comunității Energetice pentru evaluarea progreselor înregistrate în direcția atingerii în mod colectiv a unui consum maxim de energie la nivelul statelor membre de energie primară și de energie finală în 2030, în conformitate cu prevederile Legii nr. 139/2018 cu privire la eficiența energetică, adaptate în temeiul deciziilor adoptate de către Consiliului Ministerial al Comunității Energetice.

66. În domeniul eficienței energetice, în cadrul evaluării, organul central de specialitate al administrației publice în domeniul energeticii acordă suportul Secretariatului Comunității Energetice pentru următoarele acțiuni:

1) analiza măsurilor în care a fost atins reperul de energie primară și de energie finală în 2020 la nivel național;

2) evaluarea măsurilor în care progresele la nivel național indică faptul că, în ansamblul său, corespunde graficului stabilit pentru a putea să atingă nivelul consumului de energie în 2030 menționat la pct. 63, ținând cont de evaluarea informațiilor specificate în RNIEC;

3) utilizarea rezultatelor obținute din exercițiile de modelare în ceea ce privește tendințele viitoare ale consumului de energie la nivelul țărilor părți ale Comunității Energetice în ansamblu și la nivel național și aplică alte analize complementare;

4) luarea în considerare, în mod corespunzător, a circumstanțelor relevante care afectează consumul de energie primară și finală indicat în PNIEC, în conformitate cu pct. 17.

67. În domeniul pieței interne a energiei, în cadrul evaluării menționate în pct. 63, organul central de specialitate al administrației publice în domeniul energeticii acordă suportul Secretariatului Comunității Energetice pentru evaluarea progreselor înregistrate în direcția obținerii nivelului de interconectivitate a rețelelor electrice la care tinde statul în 2030.

68. Până la 31 octombrie 2025 și, ulterior, în fiecare an, organul central de specialitate al administrației publice în domeniul energeticii acordă suportul Secretariatului Comunității Energetice pentru evaluarea, pe baza informațiilor raportate, dacă sunt înregistrate progrese suficiente în direcția îndeplinirii următoarelor cerințe:

1) angajamentele asumate în temeiul art. 4 din CONUSC și al art. 3 din Acordul de la Paris, astfel cum au fost stabilite în deciziile adoptate în temeiul acestora;

2) obiectivele stabilite în PNIEC în vederea realizării obiectivelor uniunii energetice și, pentru prima perioadă de cinci ani, în vederea atingerii obiectivelor privind energia și clima pentru 2030.

69. Asigurarea realizării de către organul central de specialitate al administrației publice în domeniul energeticii a recomandărilor Secretariatului Comunității Energetice se bazează pe următoarele principii: se ține cont de recomandare, în mod corespunzător, într-un spirit de solidaritate între statele Comunității Energetice; se stabilește, în RNIEC-ul întocmit în anul următor anului în care a fost emisă recomandarea, modul în care s-a ținut cont de recomandare. În cazul în care se decide să nu dea curs unei recomandări sau unei părți considerabile dintr-o recomandare se prezintă motivele.

Secțiunea a 2-a

Măsuri de remediere

70. Pe baza evaluării în temeiul pct. 63, organul central de specialitate al administrației publice în domeniul energeticii recepționează recomandări cu privire la neconcordanțe cu obiectivele generale ale uniunii energetice de la Secretariatul Comunității Energetice în temeiul pct. 69.

71. În cazul în care, pe baza evaluării proiectelor PNIEC-urilor în temeiul pct. 25-27 sau pe baza evaluării a proiectelor de actualizare a PNIEC-urilor finale în temeiul pct. 29-36 și ca parte a procesului iterativ, Secretariatul Comunității Energetice conchide că obiectivele și contribuțiile naționale sunt insuficiente pentru realizarea colectivă a obiectivelor energetice și, în special, pentru perioada 2025-2030, a obiectivului obligatoriu al Comunității Energetice pentru 2030 privind energia din surse regenerabile și a obiectivului Comunității Energetice pentru 2030 privind eficiența energetică, acesta emite recomandări spre realizare organului central de specialitate al administrației publice în domeniul energeticii referitoare la obiectivul Comunității Energetice privind energia din surse regenerabile, precum și pentru celelalte obiective ale uniunii energetice, dacă contribuția acestora o consideră insuficientă, în sporirea nivelului de ambiție, în vederea asigurării unui nivel suficient de ambiție colectivă.

72. La identificarea decalajului între obiectivul Comunității Energetice pentru 2030 și contribuția națională în domeniul energiei din surse regenerabile, evaluarea se bazează pe formula stabilită de către Secretariatul Comunității Energetice, care are la bază criteriile obiective enumerate la pct. 12 subpct.5) lit. a)-e), ținând cont, totodată, în mod corespunzător, de circumstanțele relevante care afectează utilizarea surselor regenerabile de energie, astfel cum se precizează la pct. 13.

73. La identificarea decalajului între obiectivul pentru 2030 și suma contribuțiilor naționale în domeniul eficienței energetice, se evaluează, în special, circumstanțele relevante enumerate la pct. 17, informațiile specificate în PNIEC, rezultatele obținute din exercițiile de modelare în ceea ce privește tendințele viitoare ale consumului de energie și alte analize complementare, după caz.

74. În cazul în care nu a fost transmis PNIEC-ul în conformitate cu prevederile pct.7, Secretariatul Comunității Energetice emite, în cadrul evaluării sale, o ipoteză privind contribuția națională a țărilor părți ale Comunității Energetice.

75. În cadrul evaluării în domeniul energiei din surse regenerabile, Secretariatul Comunității Energetice ține cont de obiectivul național pentru 2020, astfel cum este stabilit în PNIEC, de rezultatele obținute din exercițiile de modelare în ceea ce privește dezvoltarea energiei din surse regenerabile și de rezultatele formulei stabilite de către acesta.

76. La evaluarea în domeniul eficienței energetice se ține cont de exercițiile de modelare în ceea ce privește tendințele viitoare ale consumului de energie și de alte analize complementare, după caz.

77. La evaluarea contribuțiilor legate de energia din surse regenerabile, pe baza formulei stabilite conform pct.72, se ține cont de orice eventual impact negativ asupra siguranței alimentării cu energie și asupra stabilității rețelei în sistemele energetice mici sau izolate sau în sistemele țărilor părți ale Comunității Energetice în care pot rezulta consecințe semnificative din cauza schimbării zonei sincrone.

78. La evaluarea contribuțiilor legate de eficiența energetică se ține cont de eventualul impact asupra funcționării sistemului energetic și asupra stabilității rețelei în țările părți ale Comunității Energetice în care pot rezulta consecințe semnificative din cauza schimbării zonei sincrone.

79. În urma evaluării PNIEC-ului și a actualizărilor acestora în temeiul pct. 29-36, Secretariatul Comunității Energetice ajunge la concluzia că obiectivele și contribuțiile PNIEC-ului sau ale actualizărilor acestora sunt insuficiente pentru realizarea colectivă a obiectivelor energetice și, în special, pentru perioada 2025-2030, a obiectivelor Comunității Energetice pentru 2030 privind energia din surse regenerabile și eficiența energetică, Secretariatul Comunității Energetice propune măsuri și își exercită competențele la nivelul Comunității Energetice pentru a asigura realizarea colectivă a acestor obiective. În ceea ce privește energia din surse regenerabile, aceste măsuri țin cont de nivelul de ambiție al contribuțiilor țărilor părți ale Comunității Energetice la obiectivul Comunității Energetice pentru 2030, stabilite în PNIEC și în actualizările acestuia.

Secțiunea a 3-a

Măsurile de remediere pentru nerealizarea obiectivelor privind energia și clima

80. În urma evaluării, în temeiul pct. 63 alin. 2), Secretariatul Comunității Energetice ajunge la concluzia că descrierea modelelor și abordărilor a înregistrat progrese insuficiente în direcția realizării obiectivelor și contribuțiilor sale, a atingerii punctelor sale de referință pentru energia din surse regenerabile sau a punerii în aplicare a politicilor și a măsurilor stabilite în PNIEC, emite recomandări spre executare de către organul central de specialitate al administrației publice în domeniul energeticii, conform pct. 69.

81. În recomandările Secretariatului Comunității Energetice în domeniul energiei din surse regenerabile se iau în considerare circumstanțele relevante indicate de către organul central de specialitate al administrației publice în domeniul energeticii în conformitate cu pct. 13. De asemenea, Secretariatul Comunității Energetice ia în considerare proiectele privind energia din surse regenerabile pentru care a fost luată o decizie finală de investiții, cu condiția ca aceste proiecte să devină operaționale în perioada 2025-2030 și să aibă un impact semnificativ asupra contribuției naționale.

82. În recomandările Secretariatului Comunității Energetice în domeniul eficienței energetice se ține cont, în mod corespunzător, de criteriile obiective enumerate la pct. 16 și de circumstanțele naționale relevante prezentate de către organul central de specialitate al administrației publice în domeniul energeticii, în conformitate cu pct. 17.

83. În cazul în care, pe baza evaluării globale a RNIEC-ului ale țărilor părți ale Comunității Energetice în temeiul pct. 63 subpct. 1) și cu sprijinul altor surse de informații, după caz, Secretariatul Comunității Energetice constată riscul neîndeplinirii obiectivelor uniunii energetice și, în special, pentru perioada 2025-2030, obiectivelor Comunității Energetice pentru 2030, acesta emite recomandări spre executare de către organul central de specialitate al administrației publice în domeniul energeticii, în temeiul pct. 69, pentru a atenua riscul constatat.

84. În domeniul energiei din surse regenerabile, Secretariatul Comunității Energetice evaluează dacă măsurile naționale prevăzute la pct. 87 sunt suficiente pentru a atinge obiectivele Comunității Energetice privind energia din surse regenerabile. În cazul în care măsurile naționale sunt insuficiente, Secretariatul Comunității Energetice propune, după caz, măsuri și își exercită competențele la nivelul Uniunii Energetice în plus față de aceste recomandări, pentru a asigura, în special, atingerea obiectivului Comunității Energetice pentru 2030 privind energia din surse regenerabile.

85. În domeniul eficienței energetice, Secretariatul Comunității Energetice, după caz, propune măsuri și își exercită competențele la nivelul uniunii energetice în plus față de aceste recomandări, pentru a asigura, în special, atingerea obiectivului Comunității Energetice pentru 2030 privind eficiența energetică.

86. Pentru a crește eficiența energetică, următoarele domenii beneficiază de măsuri suplimentare de îmbunătățire:

1) a produselor, în conformitate cu prevederile Legii nr. 44/2014 privind etichetarea produselor cu impact energetic;

2) a clădirilor, în conformitate cu prevederile Legii nr. 282/2023 privind performanța energetică a clădirilor;

3) a transporturilor, în conformitate cu prevederile Legii nr. 10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile și ale Legii nr. 139/2018 cu privire la eficiența energetică.

87. În domeniul energiei din surse regenerabile, în cazul în care punctul de referință al traiectoriei orientative naționale pentru 2027 menționat la pct. 64 nu a fost atins, astfel cum este menționat la pct. 11 subpct. 4) lit .b), în temeiurile stabilite la pct. 63 și 64, se asigură că sunt puse în aplicare măsuri suplimentare în termen de un an de la data recepționării evaluării Secretariatul Comunității Energetice, pentru a elimina decalajul față de punctul de referință național și se aplică următoarele:

1) măsuri naționale de sporire a utilizării energiei din surse regenerabile;

2) ajustarea ponderii energiei din surse regenerabile în sectorul încălzirii și răcirii, conform prevederilor Legii nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile;

3) ajustarea ponderii energiei din surse regenerabile în sectorul transporturilor, conform prevederilor Legii nr. 10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile;

4) efectuarea unei plăți financiare voluntare către mecanismul Comunității Energetice de finanțare a energiei din surse regenerabile, care contribuie la proiecte în domeniul energiei din surse regenerabile;

5) utilizarea mecanismelor de cooperare, prevăzute în Legea nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile.

88. Măsurile menționate la pct. 87 se iau în considerare ținând cont de observațiile Secretariatului Comunității Energetice în conformitate cu prevederile pct. 82. RNIEC-ul include aceste măsuri.

89. Începând de la 1 ianuarie 2024, ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie nu trebuie să fie mai mică decât o pondere de referință egală cu obiectivul său național global obligatoriu pentru ponderea energiei din surse regenerabile în 2020, după cum se prevede la art. 6 lit. c) din Legea nr. 10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile. În caz în care nu se menține ponderea de referință, măsurată pe o perioadă de un an, sunt luate, în termen de un an, măsuri suplimentare, precum cele prevăzute la pct. 87, care să fie suficiente pentru a elimina decalajul.

90. Obligația de a elimina decalajul față de ponderea de referință se respectă pe parcursul întregii perioade în care s-a produs decalajul, conform obligațiilor stabilite la pct. 89 și la art. 6 lit. c) din Legea nr. 10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile.

91. În cazul în care ponderea de energie din surse regenerabile scade sub nivelul unuia sau al mai multor puncte naționale de referință, astfel cum sunt menționate la pct. 11 subpct. 4) lit. b), aceasta se include în următorul RNIEC transmis Secretariatului Comunității Energetice în temeiul prevederilor pct.43-47 o explicație privind modul în care va elimina decalajul față de punctele naționale de referință.

92. În cazul în care, în domeniul eficienței energetice, fără a aduce atingere altor măsuri la nivelul Comunității Energetice, în temeiul pct. 85 și pe baza evaluării sale în temeiul pct. 63, 65 și 66, efectuate până în anii 2025 și 2027, Secretariatul Comunității Energetice ajunge la concluzia că progresele realizate în direcția atingerii obiectivelor naționale în domeniul eficienței energetice menționate la pct.65 sunt insuficiente, acesta propune măsuri și își exercită competența la nivelul Comunității Energetice, suplimentar față de cele prevăzute în Legea nr.128/2014 privind performanța energetică a clădirilor și în Legea nr.139/2018 cu privire la eficiența energetică, pentru a se asigura că obiectivele naționale privind eficiența energetică pentru 2030 sunt îndeplinite.

93. Pentru a elimina decalajul față de punctul de referință național menționat la pct. 87 se descriu în detalii măsurile suplimentare puse în aplicare, adoptate și planificate în cadrului următorului RNIEC în temeiul prevederilor
pct. 43-47, conform anexei nr. 25.

94. În cazul în care în domeniul interconexiunilor, Secretariatul Comunității Energetice, pe baza evaluării sale în temeiul pct. 63 și pct. 68, ajunge în anul 2025 la concluzia că progresele sunt insuficiente, acesta cooperează cu autoritățile publice naționale până în 2026 în scopul remedierii circumstanțelor apărute.

VI.

CONSULTAREA PUBLICĂ ȘI ACȚIUNILE DE COOPERARE

Secțiunea 1

Consultarea publică

95. Organul central de specialitate al administrației publice în domeniul energeticii se asigură că publicul beneficiază din timp de posibilități efective de a participa la elaborarea proiectului de PNIEC, inclusiv pentru perioada 2025-2030, și la elaborarea planului final, prezentat Secretariatului Comunității Energetice înainte de adoptarea acestuia, precum și strategiile lor pe termen lung și orice actualizări ale acestora.

96. Organul central de specialitate al administrației publice în domeniul energeticii pune la dispoziția publicului informații complete privind ipotezele, parametrii și metodologiile utilizate pentru scenariile și prognozele finale, luând în considerare restricțiile de ordin statistic, datele sensibile din punct de vedere comercial și respectarea normelor privind protecția datelor.

97. Organul central de specialitate al administrației publice pentru resurse naturale și mediu pune la dispoziția publicului propriile prognoze naționale, în temeiul pct. 48, și orice evaluare relevantă a costurilor și a efectelor politicilor și măsurilor naționale cu privire la punerea în aplicare a politicilor care prezintă relevanță pentru limitarea emisiilor de gaze cu efect de seră, împreună cu orice raport tehnic justificativ relevant. Prognozele și evaluările includ descrieri ale modelelor și ale abordărilor metodologice folosite, definiții și ipotezele aferente.

98. Organul central de specialitate al administrației publice pentru resurse naturale și mediu pun la dispoziția publicului rapoartele prezentate Secretariatului Comunității Energetice, în temeiul pct. 51-53.

99. Organul central de specialitate al administrației publice în domeniul energeticii desfășoară un dialog pe mai multe niveluri pe politicile de stat privind energia și clima, inclusiv pentru cele pe termen lung, și progresele realizate în temeiul art. 74 alin. 4) din Legea nr. 174/2017 cu privire la energetică, raportat conform anexei nr. 26.

100. Un rezumat al opiniilor publicului sau al opiniilor provizorii, ca anexă la PNIEC, se prezintă Secretariatului Comunității Energetice.

101. Organul central de specialitate al administrației publice pentru resurse naturale și mediu și organul central de specialitate al administrației publice în domeniul energeticii colaborează în cadrul procedurii evaluării de mediu asupra proiectului PNIEC.

102. Organul central de specialitate al administrației publice în domeniul energeticii în comun cu organul central de specialitate al administrației publice pentru resurse naturale și mediu pun la dispoziția publicului rapoartele transmise către Secretariatul Comunității Energetice în temeiul pct. 43-47.

103. La punerea în aplicare a prevederilor privind consultarea publică se reduce complexitatea administrativă.

Secțiunea a 2-a

Cooperarea regională

104. Organul central de specialitate al administrației publice în domeniul energeticii asigură cooperarea cu alte state, ținând cont de toate formele de cooperare regională existente și potențiale, pentru a realiza în mod eficace obiectivele și contribuțiile stabilite în PNIEC.

105. Înainte de a prezenta Secretariatului Comunității Energetice proiectul PNIEC în conformitate cu pct. 25, inclusiv PNIEC-ul pentru perioada 2025-2030 și la definitivarea versiunii finale, înainte de adoptarea acestuia, se identifică posibilitățile de cooperare regională și se consultă statele vecine, statele membre ale Comunității Energetice, inclusiv în cadrul forurilor de cooperare regională. La elaborarea PNIEC-ului se consultă alte state terțe care și-au exprimat interesul. La consultarea PNIEC-ului statelor li se acordă un termen rezonabil în care să reacționeze.

106. La elaborarea PNIEC-ului final, inclusiv PNIEC-ul pentru perioada 2025-2030, precum și la definitivarea versiunii finale, înainte de adoptarea acestuia, se prezintă rezultatele provizorii ale acestor consultări regionale, inclusiv, dacă este cazul, modul în care au fost luate în considerare observațiile statelor consultate.

107. Pentru a facilita integrarea pieței și elaborarea de politici și măsuri rentabile, în perioada dintre termenul-limită pentru prezentarea proiectelor de PNIEC și termenul-limită pentru prezentarea planurilor finale, se prezintă părțile relevante ale PNIEC-ului Comitetului pentru Energie și Climă și, inclusiv în cadrul forurilor corespunzătoare de cooperare regională, în vederea finalizării acestora.

108. La elaborarea PNIEC-ului final sunt luate în considerare observațiile primite de la alte state în temeiul pct. 105 și 106 și explică în planurile respective modul în care au fost luate în considerare observațiile respective.

109. În scopurile menționate la pct. 104, statele cooperează la nivel regional și, dacă este cazul, în cadrul Comitetului pentru Energie și Climă și al forurilor de cooperare regională, pentru punerea în aplicare a politicilor și măsurilor relevante aferente PNIEC-urilor naționale.

110. În măsura în care sunt aplicabile prevederile Legii nr. 86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului, adaptate în temeiul deciziilor adoptate de către Secretariatul Comunității Energetice, se consideră că consultarea transfrontalieră întreprinsă în legătură cu proiectul PNIEC, în conformitate cu dispozițiile din capitolele IV și V din respectiva lege, satisface obligațiile privind cooperarea regională, cu condiția să fie îndeplinite cerințele specificate în pct.104-108.

Secțiunea a 3-a

Cooperarea dintre țările părți ale Comunității Energetice și Secretariatul Comunității Energetice

111. Republica Moldova cooperează și coordonează executarea angajamentelor cu țările părți ale Comunității Energetice, cu Secretariatul Comunității Energetice, precum și cu statele membre ale Uniunii Europene, în special cu privire la:

1) procesul de elaborare, de adoptare, de notificare și de evaluare a PNIEC-ului în temeiul pct. 25-27 și 95-110;

2) procesul de elaborare, de adoptare, de notificare și de evaluare a rapoartelor naționale integrate privind energia și clima în temeiul pct. 43-47 și a raportării anuale în temeiul pct. 61 și 62;

3) procesul legat de recomandările Secretariatului Comunității Energetice și abordarea respectivelor recomandări în temeiul pct. 26, 27, 47, 70, 71 și al pct. 80-86;

4) compilarea inventarului de gaze cu efect de seră la nivelul Comunității Energetice și întocmirea raportului către Comunitatea Energetică privind inventarul de gaze cu efect de seră, în temeiul prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1277/2018;

5) compilarea inventarului armonizat de gaze cu efect de seră la nivelul Comunității Energetice, în temeiul prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1277/2018.

112. Pentru a facilita comunicarea dintre Secretariatul Comunității Energetice și țările părți ale Comunității Energetice, precum și pentru a promova cooperarea și a asigura accesul publicului la informații, raportarea se desfășoară prin intermediul unei platforme electronice online, dezvoltate de Secretariat.

Anexa nr. 1 la Regulamentul privind mecanismul de guvernanță energetică și a acțiunilor climatice

CADRUL GENERAL PENTRU PLANURILE NAȚIONALE INTEGRATE PRIVIND ENERGIA ȘI CLIMA Partea 1

Cadrul general

I.

PLANUL NAȚIONAL

1. PREZENTARE GENERALĂ ȘI PROCESUL DE STABILIRE A PLANULUI

1.1. Rezumat

1) Contextul politic, economic, social și de mediu al planului

2) Strategia referitoare la cele cinci dimensiuni ale uniunii energetice

3) Tabel recapitulativ cu principalele obiective, politici și măsuri ale planului

1.2. Prezentare generală a situației actuale a politicii

1) Sistemul energetic al Comunității Energetice și cel național și contextul de politică al planului național

2) Politicile actuale privind energia și clima și măsuri referitoare la cele cinci dimensiuni ale uniunii energetice

3) Aspecte-cheie cu importanță transfrontalieră

4) Structura instituțională de punere în aplicare a politicilor naționale privind energia și clima

1.3. Consultări și implicarea autorităților, instituțiilor și publicului la nivel național și la nivelul Comunității Energetice, precum și rezultatul acestora

1) Implicarea Parlamentului național

2) Implicarea autorităților locale și raionale/municipale

3) Consultări cu părțile interesate, inclusiv cu partenerii sociali, și asigurarea participării reprezentanților societății civile și a publicului larg

4) Consultări cu alte țări părți ale Comunității Energetice și ale Uniunii Europene

5) Procesul iterativ cu Secretariatul Comunității Energetice

1.4. Cooperarea regională în procesul elaborării planului

1) Elementele care fac obiectul unor planificări comune sau coordonate cu alte țări părți ale Comunității Energetice și cu statele membre ale Uniunii Europene

2) Explicarea modului în care planul ia în considerare cooperarea regională

2. OBIECTIVE NAȚIONALE

2.1. Dimensiunea „decarbonizare”

2.1.1. Emisiile și sechestrările de GES (1)

1) Elementele prevăzute la pct. 11 subpct. 4) lit. a)

2) Obiectivele naționale care sunt consecvente cu prevederile Acordul de la Paris și cu strategiile pe termen lung existente, după caz. Contribuția națională privind îndeplinirea angajamentului național de reducere a emisiilor de GES, alte obiective, inclusiv obiective sectoriale și obiective de adaptare, dacă sunt disponibile, după caz

2.1.2. Energia din surse regenerabile

1) Elementele prevăzute la pct.11 subpct. 4) lit. b)

2) Traiectoriile estimate privind ponderea sectorială a energiei din surse regenerabile în consumul de energie finală în perioada 2025-2030 în sectorul energiei electrice, al încălzirii și al răcirii și în sectorul transporturilor

3) Traiectoriile estimate, defalcate per tehnologie de energie din surse regenerabile pe care statul parte contractante intenționează să le folosească pentru a obține traiectoriile sectoriale și traiectoria globală pentru energia din surse regenerabile în perioada 2025-2030, inclusiv consumul final brut total de energie preconizat per tehnologie și per sector, în Mtep, și puterea totală instalată planificată, împărțită în putere nouă și repowering, per tehnologie și per sector, în MW

4) Traiectoriile estimate privind cererea de bioenergie, defalcată pe energie termică, energie electrică și transporturi, și privind oferta de biomasă, defalcată pe materii prime și pe proveniență, făcând distincție între producția internă și importuri. Pentru biomasa forestieră, o evaluare a sursei sale și impactul asupra absorbantului FTSCFTS

5) Alte traiectorii și obiective naționale, inclusiv pe termen lung sau sectoriale, inclusiv ponderea energiei din surse regenerabile în încălzirea centralizată, utilizarea energiei din surse regenerabile în clădiri, energia din surse regenerabile produsă de orașe, de comunități de energie din surse regenerabile și de autoconsumatori de energie din surse regenerabile, energia recuperată din nămolul obținut în urma epurării apelor uzate

2.2. Dimensiunea „eficiență energetică”

1) Elementele prevăzute la pct. 11 subpct. 3)

2) Etapele orientative pentru 2030, 2040 și 2050, indicatorii măsurabili ai progresului stabiliți la nivel intern, o estimare bazată pe dovezi a economiilor de energie preconizate și a altor beneficii, precum și contribuțiile acestora la obiectivele Uniunii în materie de eficiență energetică, astfel cum sunt menționate în foile de parcurs stabilite în cadrul strategiilor de renovare pe termen lung pentru parcul național de clădiri rezidențiale și nerezidențiale atât publice, cât și private, conform Legii nr. 282/2023 privind performanța energetică a clădirilor

3) După caz, alte obiective naționale, inclusiv obiective sau strategii pe termen lung și obiective sectoriale, precum și obiectivele naționale în domenii precum eficiența energetică în sectorul transporturilor și în ceea ce privește încălzirea și răcirea

2.3. Dimensiunea „securitate energetică”

1) Elementele prevăzute la pct.11 subpct. 1)

2) Obiectivele naționale în ceea ce privește sporirea: gradului de diversitate a surselor de energie și în ceea ce privește aprovizionarea cu energie din țări terțe pentru a îmbunătăți capacitatea de rezistență a sistemelor energetice regionale și naționale

3) În cazul în care, obiectivele naționale în ceea ce privește reducerea dependenței de importurile de energie din țări terțe, pentru a îmbunătăți capacitatea de rezistență a sistemelor energetice regionale și naționale

4) Obiectivele naționale în ceea ce privește creșterea flexibilității sistemului energetic național, în special prin utilizarea surselor interne de energie, participarea activă a cererii și stocarea energiei

2.4. Dimensiunea „piața internă a energiei”

2.4.1. Interconectivitatea rețelelor electrice

Nivelul de interconectivitate a rețelelor electrice în 2030 spre care tinde statul parte contractantă, având în vedere obiectivul de interconectare a rețelelor electrice pentru 2030 în conformitate cu pct. 11 subpct. 2) lit. a), cu o strategie cu nivelul începând din 2025, definită în strânsă cooperare cu statele membre ale Comunității Energetice și/sau ale Uniunii Europene afectate, ținând seama de obiectivul de interconectare prevăzut pentru 2020 și de următorii indicatori ai gradului de urgență a măsurilor:

a) Diferențele de preț pe piața angro ce depășesc un prag orientativ de 2 EUR/MWh între statele membre ale Comunității Energetice și/sau ale Uniunii Europene, regiuni sau zone de ofertare

b) Capacitate nominală de transport a interconexiunilor sub 30% din vârful de sarcină

c) Capacitate nominală de transport a interconexiunilor sub 30% din puterea instalată de producere a energiei din surse regenerabile

d) Fiecare interconexiune nouă face obiectul unei analize cost-beneficiu din punct de vedere socioeconomic și de mediu și este implementată numai în cazul în care beneficiile potențiale sunt mai mari decât costurile

2.4.2. Infrastructura de transport al energiei

1) Proiectele esențiale privind infrastructura de transport al energiei electrice și al gazului și, dacă este cazul, proiectele de modernizare, care sunt necesare pentru atingerea obiectivelor din cadrul celor cinci dimensiuni ale Strategiei uniunii energetice

2) Principalele proiecte de infrastructură preconizate, în afara proiectelor Comunității Energetice și Proiectelor de Interes Comun (PIC), după caz (2)

2.4.3. Integrarea piețelor

1) Obiectivele naționale referitoare la alte aspecte ale pieței interne a energiei, precum creșterea gradului de flexibilitate a sistemului, în special, referitoare la promovarea unor prețuri la energia electrică stabilite în mod competitiv în conformitate cu legislația sectorială relevantă, integrarea și cuplarea piețelor, având drept scop sporirea capacității comercializabile a interconexiunilor existente, rețelele inteligente, agregarea, participarea activă a cererii, stocarea, producerea distribuită, mecanismele pentru dispecerizare, redispecerizare și limitare, precum și semnalele de preț în timp real, inclusiv un termen până la care să fie îndeplinite obiectivele

2) Obiectivele naționale referitoare la participarea nediscriminatorie a energiei din surse regenerabile, participarea activă a cererii și stocarea, inclusiv prin agregare, pe toate piețele de energie, inclusiv un termen până la care să fie îndeplinite obiectivele, după caz

3) Obiectivele naționale privind asigurarea participării consumatorilor la sistemul energetic și beneficiile obținute de pe urma autogenerării și a noilor tehnologii, inclusiv a contoarelor inteligente, după caz

4) Obiectivele naționale în ceea ce privește asigurarea caracterului adecvat al sistemului energetic, precum și referitoare la flexibilitatea sistemului energetic în ceea ce privește producția de energie din surse regenerabile, inclusiv un termen până la care să fie îndeplinite obiectivele

5) Obiectivele naționale privind protecția consumatorilor de energie și îmbunătățirea competitivității sectorului de energie cu amănuntul, după caz

2.4.4. Sărăcia energetică

Obiectivele naționale în ceea ce privește sărăcia energetică, inclusiv un termen până la care să fie îndeplinite obiectivele, după caz

2.5. Dimensiunea „cercetare, inovare și competitivitate”

1) Obiectivele naționale și obiectivele de finanțare privind inovarea și cercetarea publică și, dacă sunt disponibile, privind inovarea și cercetarea privată, inclusiv, după caz, stabilirea unui termen până la care să fie îndeplinite obiectivele

2) Dacă sunt disponibile, obiectivele naționale pentru 2050 privind promovarea tehnologiilor pentru energie nepoluantă și, dacă este cazul, obiectivele naționale, inclusiv obiectivele pe termen lung (2050), pentru implementarea tehnologiilor cu emisii reduse de dioxid de carbon, inclusiv pentru decarbonizarea sectoarelor industriale mari consumatoare de energie și mari generatoare de emisii de dioxid de carbon și, după caz, pentru infrastructura aferentă de transport și stocare a dioxidului de carbon

3) Obiectivele naționale în ceea ce privește competitivitatea, după caz

3. POLITICI ȘI MĂSURI

3.1. Dimensiunea „decarbonizare”

3.1.1. Emisiile și sechestrările de GES

1) Politicile și măsurile pentru atingerea țintei de reducere a emisiilor de GES stabilite la nivelul întregii economii, acoperind toate sectoarele importante generatoare de emisii și sectoarele pentru sporirea sechestrărilor, cu o perspectivă către viziunea și obiectivul pe termen lung de a deveni o economie cu emisii scăzute și de a obține un echilibru între emisii și sechestrări în conformitate cu Acordul de la Paris

2) Cooperarea regională în acest domeniu, după caz

3) Fără a aduce atingere aplicabilității normelor privind ajutoarele de stat, măsurile de finanțare în acest domeniu la nivel național, după caz

4) Dezvoltarea instrumentelor de stabilire a prețului carbonului și, dacă este relevant, funcționarea pieței carbonului sau a oricăror instrumente de stabilire a prețului carbonului

3.1.2. Energia din surse regenerabile

1) Politicile și măsurile pentru a realiza contribuția națională la obiectivul obligatoriu al Comunității Energetice privind energia din surse regenerabile pentru 2030 și traiectoriile menționate la pct. 11 subpct. 1) lit. b) și în cazul în care sunt disponibile, elementele menționate la pct. 2.1.2 din prezenta anexă, inclusiv măsuri specifice sectoarelor și tehnologiilor (3)

2) Dacă sunt relevante, măsurile specifice pentru cooperarea regională, precum și, opțional, excedentul estimat de producție de energie din surse regenerabile care ar putea fi transferat către alte țări părți ale Comunității Energetice și/sau state membre ale Uniunii Europene pentru a realiza contribuția națională și traiectoriile menționate la pct. 2.1.2

3) Măsurile specifice privind sprijinul financiar, după caz, pentru promovarea producției și utilizării de energie din surse regenerabile în sectorul energiei electrice, al încălzirii și răcirii și al transporturilor

4) Evaluarea sprijinului pentru promovarea producerii și utilizării energiei electrice din surse regenerabile pe care țările părți ale Comunității Energetice trebuie să îl ofere în conformitate cu art. 34 alin. (11) din Legea nr. 10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, după caz

5) Măsurile specifice pentru introducerea unuia sau mai multor puncte de contact, raționalizarea procedurilor administrative, furnizarea de informații și de formare și facilitarea utilizării contractelor de achiziție de energie electrică.

Rezumatul politicilor și măsurilor prevăzute de cadrul favorabil pe care țările părți ale Comunității Energetice le-au instituit în temeiul art. 391 - art. 395 din Legea nr. 10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile pentru a promova și a facilita dezvoltarea autoconsumului de energie și a comunităților de energie din surse regenerabile

6) Evaluarea oportunității construcției unei noi infrastructuri de încălzire şi răcire din surse regenerabile de energie

7) Măsuri specifice pentru promovarea utilizării energiei din biomasă, în special pentru mobilizarea de noi surse de biomasă, după caz, ținând cont de:

a) disponibilitatea biomasei, inclusiv a biomasei durabile atât potențialul intern, cât și importurile din țări terțe

b) alte utilizări ale biomasei de către alte sectoare, bazate pe agricultură și pe silvicultură, precum și măsuri pentru asigurarea unei producții și utilizări durabile a biomasei

3.1.3. Alte elemente ale dimensiunii

1) Politicile și măsurile pentru atingerea altor obiective naționale, după caz

2) Politicile și măsurile pentru obținerea mobilității cu emisii scăzute, inclusiv electrificarea transporturilor

3) Politicile naționale, calendarele și măsurile planificate pentru eliminarea treptată a subvențiilor pentru energie, în special pentru combustibilii fosili, după caz

3.2. Dimensiunea „eficiență energetică”

Politicile, măsurile și programele planificate pentru atingerea contribuțiilor orientative în materie de eficiență energetică pe plan național pentru 2030, precum și a altor obiective menționate la pct. 2.2, inclusiv măsurile și instrumentele, inclusiv de natură financiară, planificate pentru a promova performanța energetică a clădirilor, în special în ceea ce privește următoarele:

1) Schema de obligații în domeniul eficienței energetice și măsurile de politică alternative în temeiul art. 8, 11 și 12 din Legea nr. 139/2018 cu privire la eficiența energetică, care se elaborează în conformitate cu prevederile anexei nr. 2

2) Strategia de renovare pe termen lung pentru sprijinirea renovării parcului național de clădiri rezidențiale și nerezidențiale, atât publice, cât și private (4), inclusiv politicile, măsurile și acțiunile de stimulare a renovării aprofundate rentabile și politicile și acțiunile care vizează segmentele cele mai puțin performante ale parcului național de clădiri, în conformitate cu art.12 din Legea nr. 282/2023 privind performanța energetică a clădirilor

3) Descrierea politicilor și a măsurilor de promovare a serviciilor energetice în sectorul public și a măsurilor de eliminare a barierelor de reglementare și de altă natură care împiedică adoptarea practicii de a încheia contracte de performanță energetică și a altor modele de servicii de eficiență energetică (5)

4) Alte politici, măsuri și programe planificate pentru atingerea contribuției orientative în materie de eficiență energetică pe plan național pentru 2030, precum și a altor obiective prezentate la pct. 2.2, măsuri de promovare a rolului, de exemplu al clădirilor publice și al achizițiilor publice eficiente din punct de vedere energetic, măsuri de promovare a auditorilor energetici și a sistemelor de gestionare a energiei (6), măsuri privind formarea și informarea consumatorilor (7), precum și alte măsuri de promovare a eficienței energetice (8)

5) O descriere a politicilor și a măsurilor de promovare a rolului comunităților locale de energie în sprijinirea punerii în aplicare a politicilor și a măsurilor prevăzute la punctele 1), 2), 3) și 4), după caz

6) Descrierea măsurilor pentru dezvoltarea unor măsuri de utilizare a potențialului de eficiență energetică al infrastructurii pentru gaz și pentru energie electrică (9)

7) Cooperarea regională în acest domeniu, după caz

8) Măsurile de finanțare în domeniu la nivel național

3.3. Dimensiunea „securitate energetică” (10)

1) Politicile și măsurile referitoare la elementele stabilite la pct. 2.3 (11)

2) Cooperarea regională în acest domeniu

3) Măsurile de finanțare în acest domeniu la nivel național, după caz

3.4. Dimensiunea „piața internă a energiei”(12)

3.4.1. Infrastructura pentru energie electrică

1) Politicile și măsurile pentru atingerea nivelului-țintă de interconectivitate, astfel cum este menționat la pct. 11 subpct. 2)

2) Cooperarea regională în acest domeniu (13)

3) Măsurile de finanțare în acest domeniu la nivel național, după caz.

3.4.2. Infrastructura de transport al energiei

1) Politicile și măsurile referitoare la elementele stabilite la pct. 2.4.2, inclusiv, după caz, măsurile specifice pentru a permite realizarea de proiecte de interes comun (PIC) și de alte proiecte de infrastructură importante

2) Cooperarea regională în acest domeniu (14)

3) Măsurile de finanțare în acest domeniu la nivel național, după caz

3.4.3. Integrarea piețelor

1) Politicile și măsurile referitoare la elementele stabilite la pct. 2.4.3

2) Măsurile de sporire a flexibilității sistemului energetic în ceea ce privește producția de energie din surse regenerabile, cum sunt rețelele inteligente, agregarea, participarea activă a cererii, stocarea, producerea distribuită, mecanismele pentru dispecerizare, redispecerizare și limitare, semnalele de preț în timp real, inclusiv introducerea cuplării piețelor pe parcursul zilei și a piețelor regionale

3) Măsurile de asigurare a participării nediscriminatorii a energiei din surse regenerabile, a participării active a cererii și a stocării, inclusiv prin agregare, pe toate piețele energiei, după caz

4) Politicile și măsurile pentru protejarea consumatorilor, în special a consumatorilor vulnerabili și, dacă este cazul, a celor afectați de sărăcia energetică, și pentru îmbunătățirea competitivității și a contestabilității pieței energiei cu amănuntul

5) Descrierea măsurilor pentru permiterea și dezvoltarea participării active a cererii, inclusiv a celor referitoare la tarife care să sprijine o stabilire dinamică a prețurilor (15)

3.4.4. Sărăcia energetică

Politicile și măsurile pentru atingerea obiectivelor stabilite la pct. 2.4.4, după caz

3.5. Dimensiunea „cercetare, inovare și competitivitate”

1) Politicile și măsurile referitoare la elementele stabilite la pct. 2.5

2) Cooperarea cu alte țări părți ale Comunității Energetice și/sau state membre ale Uniunii Europene în acest domeniu, după caz

3) Măsurile de finanțare în acest domeniu la nivel național, după caz

II.

BAZA ANALITICĂ (16)

4. SITUAȚIA ACTUALĂ ȘI PROGNOZE ÎN CONTEXTUL POLITICILOR ȘI MĂSURILOR EXISTENTE (17),(18)

4.1. Evoluția prognozată a principalilor factori exogeni care influențează sistemul energetic și evoluțiile emisiilor de GES

1) Previziuni macroeconomice (PIB și creșterea populației)

2) Modificări sectoriale care sunt preconizate să aibă un impact asupra sistemului energetic și a emisiilor de GES

3) Tendințele energetice globale, prețurile combustibililor fosili la nivel internațional, prețul carbon în cadrul EU ETS

4) Evoluții ale costului tehnologiilor.

4.2. Dimensiunea „decarbonizare”

4.2.1. Emisii și sechestrări de GES

1) Tendințe în ceea ce privește emisiile și sechestrările actuale de GES în diferite sectoare economice

2) Prognoze referitoare la evoluțiile sectoriale în contextul politicilor și măsurilor naționale, ale Comunității Energetice și ale Uniunii Europene, cel puțin până în 2040, inclusiv pentru anul 2030

4.2.2. Energie din surse regenerabile

1) Ponderea actuală a energiei din surse regenerabile în cadrul consumului final brut de energie și în diferite sectoare, încălzire și răcire, energie electrică și transporturi, precum și per tehnologie în fiecare dintre aceste sectoare

2) Prognoze orientative referitoare la evoluția în contextul politicilor existente pentru anul 2030, cu o perspectivă pentru anul 2040

4.3. Dimensiunea „eficiență energetică”

1) Consumul actual de energie primară și finală în cadrul economiei și per sector (inclusiv industrie, rezidențial, servicii și transporturi)

2) Potențialul actual de aplicare a cogenerării de înaltă eficiență și a încălzirii și răcirii centralizate eficiente (19)

3) Prognoze care țin cont de politicile, măsurile și programele existente în materie de eficiență energetică descrise la pct. 1.2. subpct. 2) pentru consumul de energie primară și finală, pentru fiecare sector în parte, cel puțin până în 2040, inclusiv pentru anul 2030 (20)

4) Nivelurile optime din punctul de vedere al costurilor, al cerințelor minime de performanță energetică rezultate din calculele naționale, în conformitate cu art. 10 din Legea nr. 282/2023 privind performanța energetică a clădirilor

4.4. Dimensiunea „securitate energetică”

1) Mixul energetic actual, resursele interne de energie, dependența de importuri, inclusiv riscurile relevante

2) Prognoze referitoare la evoluția în contextul politicilor și măsurilor existente, cel puțin până în 2040, inclusiv pentru anul 2030

4.5. Dimensiunea „piața internă a energiei”

4.5.1. Interconectivitatea rețelelor electrice

1) Nivelul actual de interconectare și principalele interconexiuni (21)

2) Prognoze referitoare la cerințele pentru extinderea interconexiunilor, inclusiv pentru anul 2030 (22)

4.5.2. Infrastructura de transport al energiei

1) Caracteristicile esențiale ale infrastructurii de transport existente pentru energia electrică și gaz (23)

2) Prognoze referitoare la cerințele pentru extinderea rețelelor cel puțin până în 2040, inclusiv pentru anul 2030 (24)

4.5.3. Piețele energiei electrice și gazului, prețurile la energie

1) Situația actuală a piețelor energiei electrice și gazului, inclusiv prețurile la energie

2) Prognoze referitoare la evoluția în contextul politicilor și măsurilor existente, cel puțin până în 2040, inclusiv pentru anul 2030

4.6. Dimensiunea „cercetare, inovare și competitivitate”

1) Situația actuală a sectorului tehnologiilor cu emisii reduse de dioxid de carbon și, în măsura în care este posibil, poziția acestuia pe piața mondială. Analiza se va realiza la nivelul regional sau la nivel mondial

2) Nivelul actual al cheltuielilor publice și, dacă sunt disponibile, al celor private pentru cercetare și inovare în domeniul tehnologiilor cu emisii reduse de dioxid de carbon, numărul actual de brevete și numărul actual de cercetători

3) Defalcarea elementelor prețului curent care formează principalele trei componente ale prețului (energie, rețea, taxe/impozite)

4) Descrierea subvențiilor pentru energie, inclusiv pentru combustibilii fosili

5. EVALUAREA IMPACTULUI POLITICILOR ȘI MĂSURILOR PLANIFICATE (25)

5.1. Impactul politicilor și măsurilor planificate descrise în secțiunea a 3-a referitoare la sistemul energetic și emisiile și sechestrările de GES, inclusiv o comparație cu prognozele în contextul politicilor și măsurilor existente, conform descrierii din secțiunea a 4-a

1) Prognoze referitoare la evoluția sistemului energetic și a emisiilor și sechestrărilor de GES, precum și impactul implementării Legii nr. 227/2022 privind emisiile industriale, în special în ceea ce privește derogarea pe durata de viață limitată

2) Evaluarea interacțiunilor între politici (între politicile și măsurile existente și planificate în cadrul unei dimensiuni de politică și între politicile și măsurile existente și cele planificate din diferite dimensiuni), cel puțin până în ultimul an al perioadei vizate de plan, în special pentru a permite o înțelegere solidă a impactului politicilor în materie de eficiență energetică/de economisire a energiei asupra dimensionării sistemului energetic și pentru a reduce riscul de investiții irecuperabile în ceea ce privește aprovizionarea cu energie

3) Evaluarea interacțiunilor dintre politicile și măsurile existente și cele planificate, precum și a interacțiunilor dintre politicile și măsurile respective și măsurile de politică ale Comunității Energetice privind clima și energia

5.2. Impactul la nivel macroeconomic și, în măsura în care este posibil, asupra sănătății, a mediului, a ocupării forței de muncă și a educației, a competențelor, precum și la nivel social, inclusiv aspectele referitoare la tranziția echitabilă (în ceea ce privește costurile și beneficiile, precum și rentabilitatea) ale politicilor și măsurilor planificate descrise în secțiunea a 3-a, cel puțin până în ultimul an al perioadei vizate de plan, inclusiv o comparație cu prognozele în contextul politicilor și măsurilor existente

5.3. Prezentarea generală a investițiilor necesare

1) Fluxurile de investiții existente și ipotezele privind investițiile anticipate legate de politicile și măsurile planificate

2) Factorii de risc sau barierele la nivelul sectorului sau al pieței în contextul național sau regional

3) Analiza sprijinului sau a resurselor suplimentare din fonduri publice necesare remedierii lacunelor identificate la subpct. 2)

5.4. Impactul politicilor și măsurilor planificate descrise în secțiunea 3 asupra altor țări părți ale Comunității Energetice și/sau state membre ale Uniunii Europene și asupra cooperării regionale, cel puțin până în ultimul an al perioadei vizate de plan, inclusiv o comparație cu prognozele în contextul politicilor și măsurilor existente

1) Impactul asupra sistemului energetic din statele învecinate țările părți ale Comunității Energetice și/sau statele membre ale Uniunii Europene și din alte state din regiune, în măsura posibilităților

2) Impactul asupra prețurilor la energie, a utilităților și a integrării pieței energiei

3) Dacă este cazul, impactul asupra cooperării regionale

Partea a 2-a

Lista parametrilor și a variabilelor care trebuie raportate în secțiunea B a planurilor naționale (26) (27) (28) (29)

Parametrii, variabilele, bilanțurile energetice și indicatorii care urmează trebuie raportați în secțiunea B „Baza analitică” a planurilor naționale, dacă sunt utilizați:

1. Parametri și variabile de ordin general

1) Populație [milioane]

2) PIB [milioane de euro]

3) Valoarea adăugată brută la nivel sectorial, inclusiv sectoarele industriale principale, sectorul construcțiilor, sectorul serviciilor și sectorul agriculturii [milioane de euro]

4) Numărul de gospodării [mii]

5) Dimensiunea gospodăriilor [locuitori/gospodărie]

6) Venitul disponibil al gospodăriilor [euro]

7) Numărul de călători-kilometri: toate modurile, și anume defalcate în transport rutier (separat pentru automobile și autobuze/autocare, dacă este posibil), feroviar, aerian și navigație internă (în cazurile în care este relevant) [milioane călători-km]

8) Tone-kilometri în transportul de marfă: toate modurile, cu excepția transporturilor maritime internaționale, și anume defalcate în transport rutier, feroviar, aerian și navigație internă (căi navigabile interioare și transport maritim național) [milioane t-km]

9) Prețurile de import pentru petrol, gaz și cărbune la nivel internațional [EUR/GJ sau EUR/tep] pe baza recomandărilor Comisiei

10) Prețul dioxidului de carbon

11) Ipoteze privind cursul de schimb al monedei naționale față de euro și dolari USD (dacă este cazul) [euro/lei și dolari USD/lei]

12) Numărul de grade – zile pentru încălzire (Heating Degree Days – HDD)

13) Numărul de grade – zile pentru răcire (Cooling Degree Days – CDD)

14) Ipotezele de cost al tehnologiei utilizate în cadrul modelării, pentru principalele tehnologii relevante

2. Indicatori și bilanțuri energetice

2.1. Aprovizionarea cu energie

1) Producția internă pe tip de combustibil, la toate produsele energetice care sunt produse în cantități semnificative [ktep]

2) Importuri nete pe tip de combustibil, inclusiv energie electrică și separat pe importuri nete din interiorul și din afara UE [ktep]

3) Dependența de importuri din țări terțe [%]

4) Principalele surse sau țări de import pentru principalii vectori energetici, inclusiv gaz și energie electrică

5) Consumul intern brut pe sursă de tip de combustibil, inclusiv combustibili solizi, toate produsele energetice: cărbune, țiței și produse petroliere, gaz natural, energie nucleară, energie electrică, energie termică derivată, energie din surse regenerabile, deșeuri [ktep]

2.2. Energie electrică și energie termică

1) Producția brută de energie electrică [GWh]

2) Producția brută de energie electrică per combustibil, la toate produsele energetice [GWh]

3) Ponderea cogenerării de energie termică și de energie electrică în totalul producției de energie electrică și de energie termică [%]

4) Capacitatea de producție a energiei electrice per sursă, inclusiv dezafectări și noi investiții [MW]

5) Producerea de energie termică de către centralele termice

6) Producerea de energie termică de către centralele de cogenerare, inclusiv căldura reziduală industrial

7) Capacitățile de interconectare transfrontaliere pentru gaz și pentru energie electrică [definiție pentru energia electrică în concordanță cu rezultatele discuțiilor aflate în curs pe baza obiectivului de interconectare de 15%] și ratele lor de utilizare prognozate

2.3. Sectorul transformării

1) Intrări de combustibil pentru producerea de energie termică, inclusiv combustibili solizi, petrol, gaz [ktep]

2) Intrări de combustibil pentru alte procese de conversie [ktep]

2.4. Consumul de energie

1) Consumul de energie primară și finală [ktep]

2) Consumul de energie finală per sector, inclusiv industrial, rezidențial, terțiar, al agriculturii și al transporturilor (defalcat între transportul de călători și cel de marfă, dacă sunt disponibile date)] [ktep]

3) Consumul de energie finală per combustibil, la toate produsele energetice [ktep]

4) Consumul neenergetic final [ktep]

5) Intensitatea energetică primară la nivelul economiei în ansamblu, consumul de energie primară per PIB [tep/euro]

6) Intensitatea energetică finală per sector, inclusiv industrial, rezidențial, terțiar și al transporturilor (defalcat între transportul de călători și cel de marfă, dacă sunt disponibile date)

2.5. Prețuri

1) Prețurile la energie electrică pe tip de sector utilizator (rezidențial, industrial, nerezidențial)

2) Prețurile cu amănuntul ale combustibililor la nivel național, inclusiv impozitele, pe sursă și pe sector [euro/ktep]

2.6. Investiții

Costurile investițiilor în sectoarele transformării, furnizării, transportului și distribuției energiei

2.7. Surse regenerabile

1) Consumul final brut de energie din surse regenerabile și ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie și per sector (energie electrică, încălzire și răcire, transporturi) și per tehnologie

2) Producția de energie electrică și de energie termică din surse regenerabile în clădiri; aceasta trebuie să includă, dacă sunt disponibile, date dezagregate cu privire la energia produsă, consumată și introdusă în rețea de sistemele solare fotovoltaice, sistemele termice solare, biomasă, pompele de căldură, sistemele geotermale, precum și de toate celelalte sisteme descentralizate de energie din surse regenerabile

3) După caz, alte traiectorii naționale, inclusiv pe termen lung sau sectoriale (ponderea biocombustibililor avansați și de origine alimentară, ponderea energiei din surse regenerabile în încălzirea centralizată, precum și energia din surse regenerabile produsă de orașe și de comunități de energie din surse regenerabile

3. Indicatori privind emisiile și absorbțiile de GES

1) Emisiile de GES pe sector de politică, inclusiv FTSCFTS

2) Emisiile de GES pe sector IPCC și pe gaz [t CO2 eq.]

3) Intensitatea emisiilor de dioxid de carbon la nivelul economiei în ansamblu [t CO2 eq./PIB]

4) Indicatori privind emisiile de CO2

a) Intensitatea GES la nivelul producției interne de energie electrică și energie termică [tCO2eq/MWh]

b) Intensitatea GES la nivelul consumului de energie finală per sector [tCO2eq/tep]

5) Parametri privind emisiile non-CO2

a) Zootehnie: vaci de lapte [1 000 de capete], alte bovine [1 000 de capete], ovine [1 000 de capete], porcine [1 000 de capete], păsări domestice [1 000 de capete]

b) Aportul de azot rezultat din aplicarea de îngrășăminte sintetice [kt azot]

c) Aportul de azot rezultat din aplicarea de dejecții animaliere [kt azot]

d) Azotul fixat prin culturi fixatoare de azot [kt azot]

e) Azotul din reziduurile de culturi agricole care rămân în sol [kt azot]

f) Suprafața de soluri organice cultivate [hectare]

g) Generarea de deșeuri municipale solide (DMS)

h) Deșeurile municipale solide (DMS) care ajung să fie înhumate în depozitele de deșeuri

i) Procentul de CH4 recuperat din cantitatea totală de CH4 generată de depozitele de deșeuri [%].

(1) Trebuie să se asigure consecvența cu strategiile pe termen lung, în temeiul pct. 37-42.

(2) În conformitate cu Legea nr. 174/2017 cu privire la energetică.

(3) La planificarea acestor măsuri, statele membre iau în considerare sfârșitul duratei de viață a instalațiilor existente și potențialul de repowering.

(4) În conformitate cu Legea nr. 282/2023 privind performanța energetică a clădirilor.

(5) În conformitate cu art. 22 din Legea nr. 139/2018 cu privire la eficiența energetică.

(6) În conformitate cu art. 19 și 20 din Legea nr. 139/2018 cu privire la eficiența energetică.

(7) În conformitate cu art. 18 și 17 din Legea nr. 139/2018 cu privire la eficiența energetică.

(8) În conformitate cu art. 11 din Legea nr. 139/2018 cu privire la eficiența energetică.

(9) În conformitate cu art. 27 din Legea nr. 139/2018 cu privire la eficiența energetică.

(10) Politicile și măsurile trebuie să reflecte principiul „eficiența energetică înainte de toate”.

(11) Trebuie să se asigure consecvența cu planurile de acțiuni pentru situații excepționale în sectorul gazelor naturale în temeiul art. 104 Legii nr. 108/2016 cu privire la gazele naturale, precum și cu planurile de pregătire pentru riscuri în temeiul Regulamentului (UE) 2018/2001 [propus prin COM(2016) 862 privind pregătirea pentru riscuri în sectorul energiei electrice și de abrogare a Directivei2005/89/CE].

(12) Politicile și măsurile trebuie să reflecte principiul „eficiența energetică înainte de toate”.

(13) În afara grupurilor regionale pentru proiecte de interes comun, instituite în temeiul Legii nr. 174/2017 cu privire la legea energetică.

(14) În afara grupurilor regionale pentru proiecte de interes comun, instituite în temeiul Legii nr. 174/2017 cu privire la legea energetică.

(15) În conformitate cu art. 27 din Legea nr. 139/2018 cu privire la eficiența energetică.

(16) A se vedea partea a 2-a pentru o listă detaliată a parametrilor și a variabilelor care trebuie raportate în secțiunea B a planului.

(17) Situația actuală trebuie să reflecte data prezentării planului național sau cea mai recentă dată disponibilă. Politicile și măsurile existente cuprind politici și măsuri puse în aplicare și adoptate. Politicile și măsurile adoptate sunt cele pentru care a fost luată o decizie guvernamentală oficială până la data prezentării planului național și pentru care există un angajament clar de a proceda la punerea în aplicare. Politicile și măsurile puse în aplicare sunt cele pentru care, la data prezentării planului național integrat privind energia și clima sau a raportului național intermediar integrat privind energia și clima, se aplică una sau mai multe dintre următoarele situații: legislația națională sau europeană direct aplicabilă este în vigoare, au fost stabilite unul sau mai multe acorduri voluntare, au fost alocate resurse financiare, au fost mobilizate resurse umane.

(18) Selectarea factorilor exogeni se poate baza pe ipotezele formulate în scenariul de referință al UE pentru 2016 sau în alte scenarii de politică ulterioare pentru aceleași variabile. În plus, rezultatele specifice ale statelor membre din scenariul de referință al UE pentru 2016, precum și rezultatele scenariilor de politică ulterioare ar putea constitui, de asemenea, o sursă utilă de informații pentru elaborarea prognozelor naționale în contextul politicilor și măsurilor existente și a evaluărilor de impact.

(19) În conformitate cu art. 24 alin. (1) și alin. (2) din Legea nr. 139/2018 cu privire la eficiența energetică.

(20) Această prognoză statu-quo de referință constituie baza obiectivului privind consumul de energie primară și finală pentru 2030 care este descris la pct. 2.3 și a factorilor de conversie.

(21) Cu referire la prezentări generale ale infrastructurii de transport existente realizate de operatorii de transport și de sistem (OTS).

(22) Cu referire la planurile naționale de dezvoltare a rețelelor și la planurile regionale de investiții ale OTS.

(23) Cu referire la prezentări generale ale infrastructurii de transport existente realizate de OTS.

(24) Cu referire la planurile naționale de dezvoltare a rețelelor și la planurile regionale de investiții ale OTS.

(25) Politicile și măsurile planificate sunt opțiuni aflate în discuție care au o șansă reală de a fi adoptate și puse în aplicare după data prezentării planului național. Prin urmare, prognozele rezultate în temeiul pct. 5.1. subpct. 1) includ nu numai politici și măsuri puse în aplicare și adoptate (prognoze în contextul politicilor și măsurilor existente), ci și politici și măsuri planificate.

(26) Pentru planul referitor la perioada 2025-2030: pentru fiecare parametru/variabilă din listă se raportează atât în secțiunea a 4-a, cât și în secțiunea a 5-a, tendințele în perioada 2005-2040 (2005-2050, dacă este cazul), inclusiv pentru anul 2030, în intervale de cinci ani. Trebuie indicat un parametru bazat pe ipoteze exogene în raport cu rezultatele modelării.

(27) În măsura posibilului, datele și prognozele raportate trebuie să se bazeze pe și să fie consecvente cu datele și metodologia EUROSTAT utilizate pentru raportarea statisticilor europene în actele legislative sectoriale relevante, deoarece statisticile europene constituie sursa primară a datelor statistice utilizate pentru raportare și monitorizare, în conformitate cu Legea nr. 93/2017 cu privire la statistica oficială.

(28) Notă: toate prognozele se realizează pe baza prețurilor constante (prețuri din 2016 utilizate ca an de referință).

(29) Secretariatul Comunității Energetice prezintă recomandări privind parametrii esențiali pentru prognoze, referitori cel puțin la prețurile de import pentru petrol, gaz și cărbune, precum și la prețurile dioxidului de carbon în cadrul EU ETS.

Anexa nr. 2 la Regulamentul privind mecanismul de guvernanță energetică și a acțiunilor climatice

NOTIFICAREA MĂSURILOR ȘI A METODOLOGIILOR pentru punerea în aplicare a art. 8 din Legea nr. 139/2018 cu privire la eficiența energetică

Organul central de specialitate al administrației publice în domeniul energeticii notifică Secretariatului Comunității Energetice metodologia lor detaliată propusă în conformitate cu anexa nr. 2 din Legea nr. 139/2018 cu privire la eficiența energetică, pentru operarea Schemei de obligații în domeniul eficienței energetice și a măsurilor de politică alternative menționate la art. 8 și la art. 11 alin. (3) din legea respectivă.

1. Calcularea nivelului cerinței de economisire a energiei care trebuie îndeplinit pe întreaga perioadă cuprinsă între 1 ianuarie 2024 și 31 decembrie 2030, arătând modul în care sunt luate în considerare următoarele elemente:

1) consumul anual de energie finală, calculat ca medie pe perioada cea mai recentă de trei ani care precedă data de 1 ianuarie 2022 [în ktep];

2) cantitatea totală cumulată de economii de energie la nivelul utilizării finale care trebuie realizate [în ktep], în conformitate cu art. 72 alin. (2) din Legea nr. 139/2018 cu privire la eficiența energetică;

3) datele utilizate la calculul consumului de energie finală și sursele acestor date, inclusiv justificarea utilizării surselor statistice alternative și a oricăror diferențe dintre cantitățile rezultate (dacă se folosesc alte surse decât Eurostat).

2. Țările părți ale Comunității Energetice, care decid să utilizeze oricare dintre posibilitățile prevăzute la art. 8 alin. (8) din Legea nr. 139/2018 cu privire la eficiența energetică, notifică și calculul nivelului cerinței de economisire a energiei care trebuie atins pe întreaga perioadă cuprinsă între 1 ianuarie 2025 și 31 decembrie 2030, arătând modul în care sunt luate în considerare și următoarele elemente:

1) rata lor anuală de economisire;

2) baza lor de calcul și energia utilizată în transporturi, în total sau parțial, care a fost exclusă din calcul [în ktep];

3) cantitatea calculată cumulată de economii de energie pe întreaga perioadă cuprinsă între 1 ianuarie 2025 și 31 decembrie 2030 [înainte de aplicarea opțiunilor menționate la art. 71 din Legea nr. 139/2018 cu privire la eficiența energetică] [în ktep];

4) aplicarea opțiunilor menționate la art. 71 din Legea nr. 139/2018 cu privire la eficiența energetică:

a) cantitatea economiilor de energie [în ktep] realizate în sectoarele transformării, distribuției și transportului de energie, incluzând infrastructura de încălzire și răcire centralizată eficientă, în conformitate cu art. 71 din Legea nr.139/2018 cu privire la eficiența energetică;

b) cantitatea economiilor de energie [în ktep] rezultate din acțiuni individuale nou puse în aplicare începând de la 31 decembrie 2008, care continuă să aibă impact în 2020 și după aceea, în conformitate cu art. 71 din Legea nr.139/2018 cu privire la eficiența energetică;

c) cantitatea economiilor de energie [în ktep] care decurg din măsurile de politică, cu condiția să se poată demonstra că aceste măsuri de politică au drept rezultat acțiuni individuale efectuate după 1 ianuarie 2018 și până la 31 decembrie 2020, care asigură economii după 31 decembrie 2020, în conformitate cu art.71 din Legea nr.139/2018 cu privire la eficiența energetică;

d) cantitatea energiei produse [în ktep] pe/sau în clădirile pentru uz propriu ca urmare a măsurilor de politică ce promovează instalarea de noi tehnologii din domeniul energiei din surse regenerabile, în conformitate cu art. 71 din Legea nr. 139/2018 cu privire la eficiența energetică;

e) cantitatea de economii de energie [în ktep] care depășesc cantitatea cumulată de economii de energie obligatorii pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2018 și 31 decembrie 2020, pe care țările părți ale Comunității Energetice o iau în calcul pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2025 și 31 decembrie 2030, în conformitate cu art. 71 din Legea nr. 139/2018 cu privire la eficiența energetică;

5) cantitatea cumulată totală de economii de energie [după aplicarea opțiunilor menționate la art. 71 alin. (2) din Legea nr. 139/2018 cu privire la eficiența energetică].

3. Măsuri de politică în vederea îndeplinirii cerinței de economisire menționate la art. 71 alin. (2) din Legea nr. 139/2018 cu privire la eficiența energetică

3.1. Schemele de obligații în materie de eficiență energetică menționate la art. 71 din Legea nr. 139/2018 cu privire la eficiența energetică:

1) descrierea schemei de obligații în materie de eficiență energetică;

2) cantitatea cumulată și anuală preconizată a economiilor și durata perioadei (perioadelor) de obligație;

3) părțile obligate și responsabilitățile acestora;

4) sectoarele-țintă;

5) acțiunile eligibile prevăzute în cadrul măsurii;

6) informații cu privire la aplicarea următoarelor dispoziții din Legea nr.139/2018 cu privire la eficiența energetică:

a) dacă este cazul, acțiuni specifice, ponderea economiilor care trebuie realizate în gospodăriile afectate de sărăcia energetică;

b) economiile realizate de furnizorii de servicii energetice sau de alte părți terțe;

c) „constituirea de rezerve și împrumuturile”;

7) după caz, informații privind tranzacționarea economiilor de energie;

3.2. Măsurile alternative menționate la art. 8 și 12 din Legea nr. 139/2018 cu privire la eficiența energetică (cu excepția impozitării):

1) tipul de măsură de politică;

2) scurtă descriere a măsurii de politică, inclusiv caracteristicile de concepție, pentru fiecare măsură de politică notificată;

3) cantitatea totală cumulată și anuală preconizată a economiilor pentru fiecare măsură și/sau cantitatea de economii de energie în raport cu orice perioade intermediare;

4) autoritățile publice responsabile cu punerea în aplicare, părțile participante sau părțile mandatate și responsabilitățile acestora în ceea ce privește punerea în aplicare a măsurii sau a măsurilor de politică;

5) sectoarele-țintă;

6) acțiunile eligibile prevăzute în cadrul măsurii;

7) dacă este cazul, măsuri de politică sau acțiuni individuale specifice care vizează sărăcia energetică.

3.3. Informații cu privire la măsurile de impozitare:

1) scurtă descriere a măsurii de impozitare;

2) durata măsurii de impozitare;

3) autoritatea publică de punere în aplicare;

4) cantitatea cumulată și anuală preconizată a economiilor pentru fiecare măsură;

5) sectoarele-țintă și segmentul de contribuabili;

6) metodologia de calcul, inclusiv ce elasticități ale prețurilor sunt utilizate și cum au fost stabilite, în conformitate cu pct. 4 din anexa nr. 2 din Legea nr. 139/2018 cu privire la eficiența energetică.

4. Metodologia de calcul pentru măsurile notificate în temeiul art. 8 și 11 din Legea nr. 139/2018 cu privire la eficiența energetică, cu excepția măsurilor de impozitare:

1) metodele de măsurare utilizate, menționate în pct. 1 din anexa nr. 2 la Legea nr.139/2018 cu privire la eficiența energetică;

2) metoda de exprimare a economiilor de energie (economiile de energie primară sau finală);

3) duratele de viață ale măsurilor, rata de scădere a economiilor în timp și abordarea utilizată pentru a ține cont de durata de viață a economiilor;

4) scurtă descriere a metodologiei de calcul, inclusiv a modului în care se asigură condiționalitatea și importanța economiilor și ce metodologii și criterii de referință sunt folosite pentru economiile preconizate și gradate;

5) informații cu privire la modul în care sunt abordate posibilele suprapuneri între măsuri și acțiunile individuale pentru a se evita dubla contorizare a economiilor de energie;

6) după caz, variațiile climatice și abordarea utilizată.

5. Monitorizare și verificare

1) scurtă descriere a sistemului de monitorizare și de verificare și a procesului de verificare;

2) autoritatea publică de punere în aplicare și principalele responsabilități ale acesteia în ceea ce privește sistemul de monitorizare și de verificare în legătură cu schema de obligații în materie de eficiență energetică sau măsurile alternative;

3) independența monitorizării și a verificării față de părțile obligate, participante sau mandatate;

4) parte semnificativă din punct de vedere statistic a măsurilor de îmbunătățire a eficienței energetice, precum și proporțiile și criteriile utilizate pentru a defini și a selecta un eșantion reprezentativ;

5) obligațiile de raportare ale părților obligate (economiile de energie realizate de fiecare parte obligată sau de fiecare subcategorie de părți obligate, precum și economiile totale realizate în cadrul schemei);

6) publicarea economiilor de energie realizate (în fiecare an) în cadrul schemei de obligații în materie de eficiență energetică și al măsurilor alternative;

7) informații despre dreptul țărilor părți ale Comunității Energetice privind sancțiunile care trebuie aplicate în caz de neconformitate;

8) informații privind măsurile de politică prevăzute în cazul în care progresele nu sunt satisfăcătoare.

Anexa nr. 3 la Regulamentul privind mecanismul de guvernanță energetică și a acțiunilor climatice

CADRUL GENERAL PENTRU STRATEGIILE PE TERMEN LUNG

1. PREZENTARE GENERALĂ ȘI PROCESUL DE ELABORARE A STRATEGIILOR

1) Rezumat

2) Contextul juridic și contextul politicii

3) Consultarea publică.

2. CONȚINUT

2.1. Reducerile totale ale emisiilor de GES și sporirea reținerilor prin sechestrare de către absorbanți

1) Reducerile preconizate ale emisiilor și sporirea sechestrărilor până în 2050

2) Obiectivul național al reducerilor preconizate pentru 2030 și, dacă există, după 2030 și etapele orientative pentru 2040 și 2050

3) Politici și măsuri de adaptare.

2.2. Energia din surse regenerabile

În măsura în care este fezabil, ponderea estimată probabilă a energiei din surse regenerabile în consumul de energie finală până în 2050.

2.3. Eficiența energetică

În măsura în care este fezabil, consumul estimat probabil de energie până în 2050.

2.4. Conținut legat în mod specific de sector

2.4.1. Sistemul energetic

1) Traiectoria sau intervalul vizat sau probabil al emisiilor în viitor

2) Descrierea generală a principalilor factori care contribuie la îmbunătățirea eficienței energetice, a flexibilității cererii și a consumului de energie, precum și evoluția acestora din 2025 și ulterior.

2.4.2. Industria

1) Reducerile preconizate ale emisiilor în funcție de sector și cererea preconizată de energie

2) Viziunea de ansamblu asupra politicilor, a măsurilor și a planurilor existente pentru decarbonizare, descrise în partea 1 punctul 2.1 din anexa nr.1.

2.4.3. Transport

1) Emisiile și sursele de energie preconizate, defalcate în funcție de tipul de transport (transportul cu autoturisme și camionete, transportul rutier cu vehicule grele, transportul maritim, transportul aerian, transportul feroviar)

2) Opțiunile în materie de decarbonizare.

2.4.4. Agricultura și folosința terenurilor, schimbarea categoriei de destinație și/sau a modului de folosință al terenurilor și silvicultura (FTSCFTS)

1) În măsura în care este fezabil, emisiile preconizate defalcat pe surse și pe fiecare tip de GES

2) Opțiunile de reducere a emisiilor planificate

3) Legăturile cu politicile agricole și de dezvoltare rurală.

3. FINANȚARE

1) Estimări privind investițiile necesare

2) Politicile și măsurile privind activitățile de cercetare, dezvoltare și inovare conexe.

4. EVALUAREA DE IMPACT A ASPECTELOR SOCIOECONOMICE

5. ANEXE (după caz)

Detalii privind modelarea (inclusiv ipotezele) și/sau analize, indicatori etc.

anexa nr.4

anexa nr.5

anexa nr.6

anexa nr.7

anexa nr.8

anexa nr.9

anexa nr.10

anexa nr.11

anexa nr.12

anexa nr.13

anexa nr.14

anexa nr.15

anexa nr.16

anexa nr.17

anexa nr.18

anexa nr.19

anexa nr.20

anexa nr.21

anexa nr.22

anexa nr.23

anexa nr.24

anexa nr.25

anexa nr.26