Anexa nr. 1 la Regulamentul privind mecanismul de guvernanță energetică și a acțiunilor climatice
CADRUL GENERAL PENTRU PLANURILE NAȚIONALE INTEGRATE PRIVIND ENERGIA ȘI CLIMA Partea 1
I.
PLANUL NAȚIONAL
1. PREZENTARE GENERALĂ ȘI PROCESUL DE STABILIRE A PLANULUI
1.1. Rezumat
1) Contextul politic, economic, social și de mediu al planului
2) Strategia referitoare la cele cinci dimensiuni ale uniunii energetice
3) Tabel recapitulativ cu principalele obiective, politici și măsuri ale planului
1.2. Prezentare generală a situației actuale a politicii
1) Sistemul energetic al Comunității Energetice și cel național și contextul de politică al planului național
2) Politicile actuale privind energia și clima și măsuri referitoare la cele cinci dimensiuni ale uniunii energetice
3) Aspecte-cheie cu importanță transfrontalieră
4) Structura instituțională de punere în aplicare a politicilor naționale privind energia și clima
1.3. Consultări și implicarea autorităților, instituțiilor și publicului la nivel național și la nivelul Comunității Energetice, precum și rezultatul acestora
1) Implicarea Parlamentului național
2) Implicarea autorităților locale și raionale/municipale
3) Consultări cu părțile interesate, inclusiv cu partenerii sociali, și asigurarea participării reprezentanților societății civile și a publicului larg
4) Consultări cu alte țări părți ale Comunității Energetice și ale Uniunii Europene
5) Procesul iterativ cu Secretariatul Comunității Energetice
1.4. Cooperarea regională în procesul elaborării planului
1) Elementele care fac obiectul unor planificări comune sau coordonate cu alte țări părți ale Comunității Energetice și cu statele membre ale Uniunii Europene
2) Explicarea modului în care planul ia în considerare cooperarea regională
2. OBIECTIVE NAȚIONALE
2.1. Dimensiunea „decarbonizare”
2.1.1. Emisiile și sechestrările de GES (1)
1) Elementele prevăzute la pct. 11 subpct. 4) lit. a)
2) Obiectivele naționale care sunt consecvente cu prevederile Acordul de la Paris și cu strategiile pe termen lung existente, după caz. Contribuția națională privind îndeplinirea angajamentului național de reducere a emisiilor de GES, alte obiective, inclusiv obiective sectoriale și obiective de adaptare, dacă sunt disponibile, după caz
2.1.2. Energia din surse regenerabile
1) Elementele prevăzute la pct.11 subpct. 4) lit. b)
2) Traiectoriile estimate privind ponderea sectorială a energiei din surse regenerabile în consumul de energie finală în perioada 2025-2030 în sectorul energiei electrice, al încălzirii și al răcirii și în sectorul transporturilor
3) Traiectoriile estimate, defalcate per tehnologie de energie din surse regenerabile pe care statul parte contractante intenționează să le folosească pentru a obține traiectoriile sectoriale și traiectoria globală pentru energia din surse regenerabile în perioada 2025-2030, inclusiv consumul final brut total de energie preconizat per tehnologie și per sector, în Mtep, și puterea totală instalată planificată, împărțită în putere nouă și repowering, per tehnologie și per sector, în MW
4) Traiectoriile estimate privind cererea de bioenergie, defalcată pe energie termică, energie electrică și transporturi, și privind oferta de biomasă, defalcată pe materii prime și pe proveniență, făcând distincție între producția internă și importuri. Pentru biomasa forestieră, o evaluare a sursei sale și impactul asupra absorbantului FTSCFTS
5) Alte traiectorii și obiective naționale, inclusiv pe termen lung sau sectoriale, inclusiv ponderea energiei din surse regenerabile în încălzirea centralizată, utilizarea energiei din surse regenerabile în clădiri, energia din surse regenerabile produsă de orașe, de comunități de energie din surse regenerabile și de autoconsumatori de energie din surse regenerabile, energia recuperată din nămolul obținut în urma epurării apelor uzate
2.2. Dimensiunea „eficiență energetică”
1) Elementele prevăzute la pct. 11 subpct. 3)
2) Etapele orientative pentru 2030, 2040 și 2050, indicatorii măsurabili ai progresului stabiliți la nivel intern, o estimare bazată pe dovezi a economiilor de energie preconizate și a altor beneficii, precum și contribuțiile acestora la obiectivele Uniunii în materie de eficiență energetică, astfel cum sunt menționate în foile de parcurs stabilite în cadrul strategiilor de renovare pe termen lung pentru parcul național de clădiri rezidențiale și nerezidențiale atât publice, cât și private, conform Legii nr. 282/2023 privind performanța energetică a clădirilor
3) După caz, alte obiective naționale, inclusiv obiective sau strategii pe termen lung și obiective sectoriale, precum și obiectivele naționale în domenii precum eficiența energetică în sectorul transporturilor și în ceea ce privește încălzirea și răcirea
2.3. Dimensiunea „securitate energetică”
1) Elementele prevăzute la pct.11 subpct. 1)
2) Obiectivele naționale în ceea ce privește sporirea: gradului de diversitate a surselor de energie și în ceea ce privește aprovizionarea cu energie din țări terțe pentru a îmbunătăți capacitatea de rezistență a sistemelor energetice regionale și naționale
3) În cazul în care, obiectivele naționale în ceea ce privește reducerea dependenței de importurile de energie din țări terțe, pentru a îmbunătăți capacitatea de rezistență a sistemelor energetice regionale și naționale
4) Obiectivele naționale în ceea ce privește creșterea flexibilității sistemului energetic național, în special prin utilizarea surselor interne de energie, participarea activă a cererii și stocarea energiei
2.4. Dimensiunea „piața internă a energiei”
2.4.1. Interconectivitatea rețelelor electrice
Nivelul de interconectivitate a rețelelor electrice în 2030 spre care tinde statul parte contractantă, având în vedere obiectivul de interconectare a rețelelor electrice pentru 2030 în conformitate cu pct. 11 subpct. 2) lit. a), cu o strategie cu nivelul începând din 2025, definită în strânsă cooperare cu statele membre ale Comunității Energetice și/sau ale Uniunii Europene afectate, ținând seama de obiectivul de interconectare prevăzut pentru 2020 și de următorii indicatori ai gradului de urgență a măsurilor:
a) Diferențele de preț pe piața angro ce depășesc un prag orientativ de 2 EUR/MWh între statele membre ale Comunității Energetice și/sau ale Uniunii Europene, regiuni sau zone de ofertare
b) Capacitate nominală de transport a interconexiunilor sub 30% din vârful de sarcină
c) Capacitate nominală de transport a interconexiunilor sub 30% din puterea instalată de producere a energiei din surse regenerabile
d) Fiecare interconexiune nouă face obiectul unei analize cost-beneficiu din punct de vedere socioeconomic și de mediu și este implementată numai în cazul în care beneficiile potențiale sunt mai mari decât costurile
2.4.2. Infrastructura de transport al energiei
1) Proiectele esențiale privind infrastructura de transport al energiei electrice și al gazului și, dacă este cazul, proiectele de modernizare, care sunt necesare pentru atingerea obiectivelor din cadrul celor cinci dimensiuni ale Strategiei uniunii energetice
2) Principalele proiecte de infrastructură preconizate, în afara proiectelor Comunității Energetice și Proiectelor de Interes Comun (PIC), după caz (2)
2.4.3. Integrarea piețelor
1) Obiectivele naționale referitoare la alte aspecte ale pieței interne a energiei, precum creșterea gradului de flexibilitate a sistemului, în special, referitoare la promovarea unor prețuri la energia electrică stabilite în mod competitiv în conformitate cu legislația sectorială relevantă, integrarea și cuplarea piețelor, având drept scop sporirea capacității comercializabile a interconexiunilor existente, rețelele inteligente, agregarea, participarea activă a cererii, stocarea, producerea distribuită, mecanismele pentru dispecerizare, redispecerizare și limitare, precum și semnalele de preț în timp real, inclusiv un termen până la care să fie îndeplinite obiectivele
2) Obiectivele naționale referitoare la participarea nediscriminatorie a energiei din surse regenerabile, participarea activă a cererii și stocarea, inclusiv prin agregare, pe toate piețele de energie, inclusiv un termen până la care să fie îndeplinite obiectivele, după caz
3) Obiectivele naționale privind asigurarea participării consumatorilor la sistemul energetic și beneficiile obținute de pe urma autogenerării și a noilor tehnologii, inclusiv a contoarelor inteligente, după caz
4) Obiectivele naționale în ceea ce privește asigurarea caracterului adecvat al sistemului energetic, precum și referitoare la flexibilitatea sistemului energetic în ceea ce privește producția de energie din surse regenerabile, inclusiv un termen până la care să fie îndeplinite obiectivele
5) Obiectivele naționale privind protecția consumatorilor de energie și îmbunătățirea competitivității sectorului de energie cu amănuntul, după caz
2.4.4. Sărăcia energetică
Obiectivele naționale în ceea ce privește sărăcia energetică, inclusiv un termen până la care să fie îndeplinite obiectivele, după caz
2.5. Dimensiunea „cercetare, inovare și competitivitate”
1) Obiectivele naționale și obiectivele de finanțare privind inovarea și cercetarea publică și, dacă sunt disponibile, privind inovarea și cercetarea privată, inclusiv, după caz, stabilirea unui termen până la care să fie îndeplinite obiectivele
2) Dacă sunt disponibile, obiectivele naționale pentru 2050 privind promovarea tehnologiilor pentru energie nepoluantă și, dacă este cazul, obiectivele naționale, inclusiv obiectivele pe termen lung (2050), pentru implementarea tehnologiilor cu emisii reduse de dioxid de carbon, inclusiv pentru decarbonizarea sectoarelor industriale mari consumatoare de energie și mari generatoare de emisii de dioxid de carbon și, după caz, pentru infrastructura aferentă de transport și stocare a dioxidului de carbon
3) Obiectivele naționale în ceea ce privește competitivitatea, după caz
3. POLITICI ȘI MĂSURI
3.1. Dimensiunea „decarbonizare”
3.1.1. Emisiile și sechestrările de GES
1) Politicile și măsurile pentru atingerea țintei de reducere a emisiilor de GES stabilite la nivelul întregii economii, acoperind toate sectoarele importante generatoare de emisii și sectoarele pentru sporirea sechestrărilor, cu o perspectivă către viziunea și obiectivul pe termen lung de a deveni o economie cu emisii scăzute și de a obține un echilibru între emisii și sechestrări în conformitate cu Acordul de la Paris
2) Cooperarea regională în acest domeniu, după caz
3) Fără a aduce atingere aplicabilității normelor privind ajutoarele de stat, măsurile de finanțare în acest domeniu la nivel național, după caz
4) Dezvoltarea instrumentelor de stabilire a prețului carbonului și, dacă este relevant, funcționarea pieței carbonului sau a oricăror instrumente de stabilire a prețului carbonului
3.1.2. Energia din surse regenerabile
1) Politicile și măsurile pentru a realiza contribuția națională la obiectivul obligatoriu al Comunității Energetice privind energia din surse regenerabile pentru 2030 și traiectoriile menționate la pct. 11 subpct. 1) lit. b) și în cazul în care sunt disponibile, elementele menționate la pct. 2.1.2 din prezenta anexă, inclusiv măsuri specifice sectoarelor și tehnologiilor (3)
2) Dacă sunt relevante, măsurile specifice pentru cooperarea regională, precum și, opțional, excedentul estimat de producție de energie din surse regenerabile care ar putea fi transferat către alte țări părți ale Comunității Energetice și/sau state membre ale Uniunii Europene pentru a realiza contribuția națională și traiectoriile menționate la pct. 2.1.2
3) Măsurile specifice privind sprijinul financiar, după caz, pentru promovarea producției și utilizării de energie din surse regenerabile în sectorul energiei electrice, al încălzirii și răcirii și al transporturilor
4) Evaluarea sprijinului pentru promovarea producerii și utilizării energiei electrice din surse regenerabile pe care țările părți ale Comunității Energetice trebuie să îl ofere în conformitate cu art. 34 alin. (11) din Legea nr. 10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, după caz
5) Măsurile specifice pentru introducerea unuia sau mai multor puncte de contact, raționalizarea procedurilor administrative, furnizarea de informații și de formare și facilitarea utilizării contractelor de achiziție de energie electrică.
Rezumatul politicilor și măsurilor prevăzute de cadrul favorabil pe care țările părți ale Comunității Energetice le-au instituit în temeiul art. 391 - art. 395 din Legea nr. 10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile pentru a promova și a facilita dezvoltarea autoconsumului de energie și a comunităților de energie din surse regenerabile
6) Evaluarea oportunității construcției unei noi infrastructuri de încălzire şi răcire din surse regenerabile de energie
7) Măsuri specifice pentru promovarea utilizării energiei din biomasă, în special pentru mobilizarea de noi surse de biomasă, după caz, ținând cont de:
a) disponibilitatea biomasei, inclusiv a biomasei durabile atât potențialul intern, cât și importurile din țări terțe
b) alte utilizări ale biomasei de către alte sectoare, bazate pe agricultură și pe silvicultură, precum și măsuri pentru asigurarea unei producții și utilizări durabile a biomasei
3.1.3. Alte elemente ale dimensiunii
1) Politicile și măsurile pentru atingerea altor obiective naționale, după caz
2) Politicile și măsurile pentru obținerea mobilității cu emisii scăzute, inclusiv electrificarea transporturilor
3) Politicile naționale, calendarele și măsurile planificate pentru eliminarea treptată a subvențiilor pentru energie, în special pentru combustibilii fosili, după caz
3.2. Dimensiunea „eficiență energetică”
Politicile, măsurile și programele planificate pentru atingerea contribuțiilor orientative în materie de eficiență energetică pe plan național pentru 2030, precum și a altor obiective menționate la pct. 2.2, inclusiv măsurile și instrumentele, inclusiv de natură financiară, planificate pentru a promova performanța energetică a clădirilor, în special în ceea ce privește următoarele:
1) Schema de obligații în domeniul eficienței energetice și măsurile de politică alternative în temeiul art. 8, 11 și 12 din Legea nr. 139/2018 cu privire la eficiența energetică, care se elaborează în conformitate cu prevederile anexei nr. 2
2) Strategia de renovare pe termen lung pentru sprijinirea renovării parcului național de clădiri rezidențiale și nerezidențiale, atât publice, cât și private (4), inclusiv politicile, măsurile și acțiunile de stimulare a renovării aprofundate rentabile și politicile și acțiunile care vizează segmentele cele mai puțin performante ale parcului național de clădiri, în conformitate cu art.12 din Legea nr. 282/2023 privind performanța energetică a clădirilor
3) Descrierea politicilor și a măsurilor de promovare a serviciilor energetice în sectorul public și a măsurilor de eliminare a barierelor de reglementare și de altă natură care împiedică adoptarea practicii de a încheia contracte de performanță energetică și a altor modele de servicii de eficiență energetică (5)
4) Alte politici, măsuri și programe planificate pentru atingerea contribuției orientative în materie de eficiență energetică pe plan național pentru 2030, precum și a altor obiective prezentate la pct. 2.2, măsuri de promovare a rolului, de exemplu al clădirilor publice și al achizițiilor publice eficiente din punct de vedere energetic, măsuri de promovare a auditorilor energetici și a sistemelor de gestionare a energiei (6), măsuri privind formarea și informarea consumatorilor (7), precum și alte măsuri de promovare a eficienței energetice (8)
5) O descriere a politicilor și a măsurilor de promovare a rolului comunităților locale de energie în sprijinirea punerii în aplicare a politicilor și a măsurilor prevăzute la punctele 1), 2), 3) și 4), după caz
6) Descrierea măsurilor pentru dezvoltarea unor măsuri de utilizare a potențialului de eficiență energetică al infrastructurii pentru gaz și pentru energie electrică (9)
7) Cooperarea regională în acest domeniu, după caz
8) Măsurile de finanțare în domeniu la nivel național
3.3. Dimensiunea „securitate energetică” (10)
1) Politicile și măsurile referitoare la elementele stabilite la pct. 2.3 (11)
2) Cooperarea regională în acest domeniu
3) Măsurile de finanțare în acest domeniu la nivel național, după caz
3.4. Dimensiunea „piața internă a energiei”(12)
3.4.1. Infrastructura pentru energie electrică
1) Politicile și măsurile pentru atingerea nivelului-țintă de interconectivitate, astfel cum este menționat la pct. 11 subpct. 2)
2) Cooperarea regională în acest domeniu (13)
3) Măsurile de finanțare în acest domeniu la nivel național, după caz.
3.4.2. Infrastructura de transport al energiei
1) Politicile și măsurile referitoare la elementele stabilite la pct. 2.4.2, inclusiv, după caz, măsurile specifice pentru a permite realizarea de proiecte de interes comun (PIC) și de alte proiecte de infrastructură importante
2) Cooperarea regională în acest domeniu (14)
3) Măsurile de finanțare în acest domeniu la nivel național, după caz
3.4.3. Integrarea piețelor
1) Politicile și măsurile referitoare la elementele stabilite la pct. 2.4.3
2) Măsurile de sporire a flexibilității sistemului energetic în ceea ce privește producția de energie din surse regenerabile, cum sunt rețelele inteligente, agregarea, participarea activă a cererii, stocarea, producerea distribuită, mecanismele pentru dispecerizare, redispecerizare și limitare, semnalele de preț în timp real, inclusiv introducerea cuplării piețelor pe parcursul zilei și a piețelor regionale
3) Măsurile de asigurare a participării nediscriminatorii a energiei din surse regenerabile, a participării active a cererii și a stocării, inclusiv prin agregare, pe toate piețele energiei, după caz
4) Politicile și măsurile pentru protejarea consumatorilor, în special a consumatorilor vulnerabili și, dacă este cazul, a celor afectați de sărăcia energetică, și pentru îmbunătățirea competitivității și a contestabilității pieței energiei cu amănuntul
5) Descrierea măsurilor pentru permiterea și dezvoltarea participării active a cererii, inclusiv a celor referitoare la tarife care să sprijine o stabilire dinamică a prețurilor (15)
3.4.4. Sărăcia energetică
Politicile și măsurile pentru atingerea obiectivelor stabilite la pct. 2.4.4, după caz
3.5. Dimensiunea „cercetare, inovare și competitivitate”
1) Politicile și măsurile referitoare la elementele stabilite la pct. 2.5
2) Cooperarea cu alte țări părți ale Comunității Energetice și/sau state membre ale Uniunii Europene în acest domeniu, după caz
3) Măsurile de finanțare în acest domeniu la nivel național, după caz
II.
BAZA ANALITICĂ (16)
4. SITUAȚIA ACTUALĂ ȘI PROGNOZE ÎN CONTEXTUL POLITICILOR ȘI MĂSURILOR EXISTENTE (17),(18)
4.1. Evoluția prognozată a principalilor factori exogeni care influențează sistemul energetic și evoluțiile emisiilor de GES
1) Previziuni macroeconomice (PIB și creșterea populației)
2) Modificări sectoriale care sunt preconizate să aibă un impact asupra sistemului energetic și a emisiilor de GES
3) Tendințele energetice globale, prețurile combustibililor fosili la nivel internațional, prețul carbon în cadrul EU ETS
4) Evoluții ale costului tehnologiilor.
4.2. Dimensiunea „decarbonizare”
4.2.1. Emisii și sechestrări de GES
1) Tendințe în ceea ce privește emisiile și sechestrările actuale de GES în diferite sectoare economice
2) Prognoze referitoare la evoluțiile sectoriale în contextul politicilor și măsurilor naționale, ale Comunității Energetice și ale Uniunii Europene, cel puțin până în 2040, inclusiv pentru anul 2030
4.2.2. Energie din surse regenerabile
1) Ponderea actuală a energiei din surse regenerabile în cadrul consumului final brut de energie și în diferite sectoare, încălzire și răcire, energie electrică și transporturi, precum și per tehnologie în fiecare dintre aceste sectoare
2) Prognoze orientative referitoare la evoluția în contextul politicilor existente pentru anul 2030, cu o perspectivă pentru anul 2040
4.3. Dimensiunea „eficiență energetică”
1) Consumul actual de energie primară și finală în cadrul economiei și per sector (inclusiv industrie, rezidențial, servicii și transporturi)
2) Potențialul actual de aplicare a cogenerării de înaltă eficiență și a încălzirii și răcirii centralizate eficiente (19)
3) Prognoze care țin cont de politicile, măsurile și programele existente în materie de eficiență energetică descrise la pct. 1.2. subpct. 2) pentru consumul de energie primară și finală, pentru fiecare sector în parte, cel puțin până în 2040, inclusiv pentru anul 2030 (20)
4) Nivelurile optime din punctul de vedere al costurilor, al cerințelor minime de performanță energetică rezultate din calculele naționale, în conformitate cu art. 10 din Legea nr. 282/2023 privind performanța energetică a clădirilor
4.4. Dimensiunea „securitate energetică”
1) Mixul energetic actual, resursele interne de energie, dependența de importuri, inclusiv riscurile relevante
2) Prognoze referitoare la evoluția în contextul politicilor și măsurilor existente, cel puțin până în 2040, inclusiv pentru anul 2030
4.5. Dimensiunea „piața internă a energiei”
4.5.1. Interconectivitatea rețelelor electrice
1) Nivelul actual de interconectare și principalele interconexiuni (21)
2) Prognoze referitoare la cerințele pentru extinderea interconexiunilor, inclusiv pentru anul 2030 (22)
4.5.2. Infrastructura de transport al energiei
1) Caracteristicile esențiale ale infrastructurii de transport existente pentru energia electrică și gaz (23)
2) Prognoze referitoare la cerințele pentru extinderea rețelelor cel puțin până în 2040, inclusiv pentru anul 2030 (24)
4.5.3. Piețele energiei electrice și gazului, prețurile la energie
1) Situația actuală a piețelor energiei electrice și gazului, inclusiv prețurile la energie
2) Prognoze referitoare la evoluția în contextul politicilor și măsurilor existente, cel puțin până în 2040, inclusiv pentru anul 2030
4.6. Dimensiunea „cercetare, inovare și competitivitate”
1) Situația actuală a sectorului tehnologiilor cu emisii reduse de dioxid de carbon și, în măsura în care este posibil, poziția acestuia pe piața mondială. Analiza se va realiza la nivelul regional sau la nivel mondial
2) Nivelul actual al cheltuielilor publice și, dacă sunt disponibile, al celor private pentru cercetare și inovare în domeniul tehnologiilor cu emisii reduse de dioxid de carbon, numărul actual de brevete și numărul actual de cercetători
3) Defalcarea elementelor prețului curent care formează principalele trei componente ale prețului (energie, rețea, taxe/impozite)
4) Descrierea subvențiilor pentru energie, inclusiv pentru combustibilii fosili
5. EVALUAREA IMPACTULUI POLITICILOR ȘI MĂSURILOR PLANIFICATE (25)
5.1. Impactul politicilor și măsurilor planificate descrise în secțiunea a 3-a referitoare la sistemul energetic și emisiile și sechestrările de GES, inclusiv o comparație cu prognozele în contextul politicilor și măsurilor existente, conform descrierii din secțiunea a 4-a
1) Prognoze referitoare la evoluția sistemului energetic și a emisiilor și sechestrărilor de GES, precum și impactul implementării Legii nr. 227/2022 privind emisiile industriale, în special în ceea ce privește derogarea pe durata de viață limitată
2) Evaluarea interacțiunilor între politici (între politicile și măsurile existente și planificate în cadrul unei dimensiuni de politică și între politicile și măsurile existente și cele planificate din diferite dimensiuni), cel puțin până în ultimul an al perioadei vizate de plan, în special pentru a permite o înțelegere solidă a impactului politicilor în materie de eficiență energetică/de economisire a energiei asupra dimensionării sistemului energetic și pentru a reduce riscul de investiții irecuperabile în ceea ce privește aprovizionarea cu energie
3) Evaluarea interacțiunilor dintre politicile și măsurile existente și cele planificate, precum și a interacțiunilor dintre politicile și măsurile respective și măsurile de politică ale Comunității Energetice privind clima și energia
5.2. Impactul la nivel macroeconomic și, în măsura în care este posibil, asupra sănătății, a mediului, a ocupării forței de muncă și a educației, a competențelor, precum și la nivel social, inclusiv aspectele referitoare la tranziția echitabilă (în ceea ce privește costurile și beneficiile, precum și rentabilitatea) ale politicilor și măsurilor planificate descrise în secțiunea a 3-a, cel puțin până în ultimul an al perioadei vizate de plan, inclusiv o comparație cu prognozele în contextul politicilor și măsurilor existente
5.3. Prezentarea generală a investițiilor necesare
1) Fluxurile de investiții existente și ipotezele privind investițiile anticipate legate de politicile și măsurile planificate
2) Factorii de risc sau barierele la nivelul sectorului sau al pieței în contextul național sau regional
3) Analiza sprijinului sau a resurselor suplimentare din fonduri publice necesare remedierii lacunelor identificate la subpct. 2)
5.4. Impactul politicilor și măsurilor planificate descrise în secțiunea 3 asupra altor țări părți ale Comunității Energetice și/sau state membre ale Uniunii Europene și asupra cooperării regionale, cel puțin până în ultimul an al perioadei vizate de plan, inclusiv o comparație cu prognozele în contextul politicilor și măsurilor existente
1) Impactul asupra sistemului energetic din statele învecinate țările părți ale Comunității Energetice și/sau statele membre ale Uniunii Europene și din alte state din regiune, în măsura posibilităților
2) Impactul asupra prețurilor la energie, a utilităților și a integrării pieței energiei
3) Dacă este cazul, impactul asupra cooperării regionale
Partea a 2-a
Lista parametrilor și a variabilelor care trebuie raportate în secțiunea B a planurilor naționale (26) (27) (28) (29)
Parametrii, variabilele, bilanțurile energetice și indicatorii care urmează trebuie raportați în secțiunea B „Baza analitică” a planurilor naționale, dacă sunt utilizați:
1. Parametri și variabile de ordin general
1) Populație [milioane]
2) PIB [milioane de euro]
3) Valoarea adăugată brută la nivel sectorial, inclusiv sectoarele industriale principale, sectorul construcțiilor, sectorul serviciilor și sectorul agriculturii [milioane de euro]
4) Numărul de gospodării [mii]
5) Dimensiunea gospodăriilor [locuitori/gospodărie]
6) Venitul disponibil al gospodăriilor [euro]
7) Numărul de călători-kilometri: toate modurile, și anume defalcate în transport rutier (separat pentru automobile și autobuze/autocare, dacă este posibil), feroviar, aerian și navigație internă (în cazurile în care este relevant) [milioane călători-km]
8) Tone-kilometri în transportul de marfă: toate modurile, cu excepția transporturilor maritime internaționale, și anume defalcate în transport rutier, feroviar, aerian și navigație internă (căi navigabile interioare și transport maritim național) [milioane t-km]
9) Prețurile de import pentru petrol, gaz și cărbune la nivel internațional [EUR/GJ sau EUR/tep] pe baza recomandărilor Comisiei
10) Prețul dioxidului de carbon
11) Ipoteze privind cursul de schimb al monedei naționale față de euro și dolari USD (dacă este cazul) [euro/lei și dolari USD/lei]
12) Numărul de grade – zile pentru încălzire (Heating Degree Days – HDD)
13) Numărul de grade – zile pentru răcire (Cooling Degree Days – CDD)
14) Ipotezele de cost al tehnologiei utilizate în cadrul modelării, pentru principalele tehnologii relevante
2. Indicatori și bilanțuri energetice
2.1. Aprovizionarea cu energie
1) Producția internă pe tip de combustibil, la toate produsele energetice care sunt produse în cantități semnificative [ktep]
2) Importuri nete pe tip de combustibil, inclusiv energie electrică și separat pe importuri nete din interiorul și din afara UE [ktep]
3) Dependența de importuri din țări terțe [%]
4) Principalele surse sau țări de import pentru principalii vectori energetici, inclusiv gaz și energie electrică
5) Consumul intern brut pe sursă de tip de combustibil, inclusiv combustibili solizi, toate produsele energetice: cărbune, țiței și produse petroliere, gaz natural, energie nucleară, energie electrică, energie termică derivată, energie din surse regenerabile, deșeuri [ktep]
2.2. Energie electrică și energie termică
1) Producția brută de energie electrică [GWh]
2) Producția brută de energie electrică per combustibil, la toate produsele energetice [GWh]
3) Ponderea cogenerării de energie termică și de energie electrică în totalul producției de energie electrică și de energie termică [%]
4) Capacitatea de producție a energiei electrice per sursă, inclusiv dezafectări și noi investiții [MW]
5) Producerea de energie termică de către centralele termice
6) Producerea de energie termică de către centralele de cogenerare, inclusiv căldura reziduală industrial
7) Capacitățile de interconectare transfrontaliere pentru gaz și pentru energie electrică [definiție pentru energia electrică în concordanță cu rezultatele discuțiilor aflate în curs pe baza obiectivului de interconectare de 15%] și ratele lor de utilizare prognozate
2.3. Sectorul transformării
1) Intrări de combustibil pentru producerea de energie termică, inclusiv combustibili solizi, petrol, gaz [ktep]
2) Intrări de combustibil pentru alte procese de conversie [ktep]
2.4. Consumul de energie
1) Consumul de energie primară și finală [ktep]
2) Consumul de energie finală per sector, inclusiv industrial, rezidențial, terțiar, al agriculturii și al transporturilor (defalcat între transportul de călători și cel de marfă, dacă sunt disponibile date)] [ktep]
3) Consumul de energie finală per combustibil, la toate produsele energetice [ktep]
4) Consumul neenergetic final [ktep]
5) Intensitatea energetică primară la nivelul economiei în ansamblu, consumul de energie primară per PIB [tep/euro]
6) Intensitatea energetică finală per sector, inclusiv industrial, rezidențial, terțiar și al transporturilor (defalcat între transportul de călători și cel de marfă, dacă sunt disponibile date)
2.5. Prețuri
1) Prețurile la energie electrică pe tip de sector utilizator (rezidențial, industrial, nerezidențial)
2) Prețurile cu amănuntul ale combustibililor la nivel național, inclusiv impozitele, pe sursă și pe sector [euro/ktep]
2.6. Investiții
Costurile investițiilor în sectoarele transformării, furnizării, transportului și distribuției energiei
2.7. Surse regenerabile
1) Consumul final brut de energie din surse regenerabile și ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie și per sector (energie electrică, încălzire și răcire, transporturi) și per tehnologie
2) Producția de energie electrică și de energie termică din surse regenerabile în clădiri; aceasta trebuie să includă, dacă sunt disponibile, date dezagregate cu privire la energia produsă, consumată și introdusă în rețea de sistemele solare fotovoltaice, sistemele termice solare, biomasă, pompele de căldură, sistemele geotermale, precum și de toate celelalte sisteme descentralizate de energie din surse regenerabile
3) După caz, alte traiectorii naționale, inclusiv pe termen lung sau sectoriale (ponderea biocombustibililor avansați și de origine alimentară, ponderea energiei din surse regenerabile în încălzirea centralizată, precum și energia din surse regenerabile produsă de orașe și de comunități de energie din surse regenerabile
3. Indicatori privind emisiile și absorbțiile de GES
1) Emisiile de GES pe sector de politică, inclusiv FTSCFTS
2) Emisiile de GES pe sector IPCC și pe gaz [t CO2 eq.]
3) Intensitatea emisiilor de dioxid de carbon la nivelul economiei în ansamblu [t CO2 eq./PIB]
4) Indicatori privind emisiile de CO2
a) Intensitatea GES la nivelul producției interne de energie electrică și energie termică [tCO2eq/MWh]
b) Intensitatea GES la nivelul consumului de energie finală per sector [tCO2eq/tep]
5) Parametri privind emisiile non-CO2
a) Zootehnie: vaci de lapte [1 000 de capete], alte bovine [1 000 de capete], ovine [1 000 de capete], porcine [1 000 de capete], păsări domestice [1 000 de capete]
b) Aportul de azot rezultat din aplicarea de îngrășăminte sintetice [kt azot]
c) Aportul de azot rezultat din aplicarea de dejecții animaliere [kt azot]
d) Azotul fixat prin culturi fixatoare de azot [kt azot]
e) Azotul din reziduurile de culturi agricole care rămân în sol [kt azot]
f) Suprafața de soluri organice cultivate [hectare]
g) Generarea de deșeuri municipale solide (DMS)
h) Deșeurile municipale solide (DMS) care ajung să fie înhumate în depozitele de deșeuri
i) Procentul de CH4 recuperat din cantitatea totală de CH4 generată de depozitele de deșeuri [%].
(1) Trebuie să se asigure consecvența cu strategiile pe termen lung, în temeiul pct. 37-42.
(2) În conformitate cu Legea nr. 174/2017 cu privire la energetică.
(3) La planificarea acestor măsuri, statele membre iau în considerare sfârșitul duratei de viață a instalațiilor existente și potențialul de repowering.
(4) În conformitate cu Legea nr. 282/2023 privind performanța energetică a clădirilor.
(5) În conformitate cu art. 22 din Legea nr. 139/2018 cu privire la eficiența energetică.
(6) În conformitate cu art. 19 și 20 din Legea nr. 139/2018 cu privire la eficiența energetică.
(7) În conformitate cu art. 18 și 17 din Legea nr. 139/2018 cu privire la eficiența energetică.
(8) În conformitate cu art. 11 din Legea nr. 139/2018 cu privire la eficiența energetică.
(9) În conformitate cu art. 27 din Legea nr. 139/2018 cu privire la eficiența energetică.
(10) Politicile și măsurile trebuie să reflecte principiul „eficiența energetică înainte de toate”.
(11) Trebuie să se asigure consecvența cu planurile de acțiuni pentru situații excepționale în sectorul gazelor naturale în temeiul art. 104 Legii nr. 108/2016 cu privire la gazele naturale, precum și cu planurile de pregătire pentru riscuri în temeiul Regulamentului (UE) 2018/2001 [propus prin COM(2016) 862 privind pregătirea pentru riscuri în sectorul energiei electrice și de abrogare a Directivei2005/89/CE].
(12) Politicile și măsurile trebuie să reflecte principiul „eficiența energetică înainte de toate”.
(13) În afara grupurilor regionale pentru proiecte de interes comun, instituite în temeiul Legii nr. 174/2017 cu privire la legea energetică.
(14) În afara grupurilor regionale pentru proiecte de interes comun, instituite în temeiul Legii nr. 174/2017 cu privire la legea energetică.
(15) În conformitate cu art. 27 din Legea nr. 139/2018 cu privire la eficiența energetică.
(16) A se vedea partea a 2-a pentru o listă detaliată a parametrilor și a variabilelor care trebuie raportate în secțiunea B a planului.
(17) Situația actuală trebuie să reflecte data prezentării planului național sau cea mai recentă dată disponibilă. Politicile și măsurile existente cuprind politici și măsuri puse în aplicare și adoptate. Politicile și măsurile adoptate sunt cele pentru care a fost luată o decizie guvernamentală oficială până la data prezentării planului național și pentru care există un angajament clar de a proceda la punerea în aplicare. Politicile și măsurile puse în aplicare sunt cele pentru care, la data prezentării planului național integrat privind energia și clima sau a raportului național intermediar integrat privind energia și clima, se aplică una sau mai multe dintre următoarele situații: legislația națională sau europeană direct aplicabilă este în vigoare, au fost stabilite unul sau mai multe acorduri voluntare, au fost alocate resurse financiare, au fost mobilizate resurse umane.
(18) Selectarea factorilor exogeni se poate baza pe ipotezele formulate în scenariul de referință al UE pentru 2016 sau în alte scenarii de politică ulterioare pentru aceleași variabile. În plus, rezultatele specifice ale statelor membre din scenariul de referință al UE pentru 2016, precum și rezultatele scenariilor de politică ulterioare ar putea constitui, de asemenea, o sursă utilă de informații pentru elaborarea prognozelor naționale în contextul politicilor și măsurilor existente și a evaluărilor de impact.
(19) În conformitate cu art. 24 alin. (1) și alin. (2) din Legea nr. 139/2018 cu privire la eficiența energetică.
(20) Această prognoză statu-quo de referință constituie baza obiectivului privind consumul de energie primară și finală pentru 2030 care este descris la pct. 2.3 și a factorilor de conversie.
(21) Cu referire la prezentări generale ale infrastructurii de transport existente realizate de operatorii de transport și de sistem (OTS).
(22) Cu referire la planurile naționale de dezvoltare a rețelelor și la planurile regionale de investiții ale OTS.
(23) Cu referire la prezentări generale ale infrastructurii de transport existente realizate de OTS.
(24) Cu referire la planurile naționale de dezvoltare a rețelelor și la planurile regionale de investiții ale OTS.
(25) Politicile și măsurile planificate sunt opțiuni aflate în discuție care au o șansă reală de a fi adoptate și puse în aplicare după data prezentării planului național. Prin urmare, prognozele rezultate în temeiul pct. 5.1. subpct. 1) includ nu numai politici și măsuri puse în aplicare și adoptate (prognoze în contextul politicilor și măsurilor existente), ci și politici și măsuri planificate.
(26) Pentru planul referitor la perioada 2025-2030: pentru fiecare parametru/variabilă din listă se raportează atât în secțiunea a 4-a, cât și în secțiunea a 5-a, tendințele în perioada 2005-2040 (2005-2050, dacă este cazul), inclusiv pentru anul 2030, în intervale de cinci ani. Trebuie indicat un parametru bazat pe ipoteze exogene în raport cu rezultatele modelării.
(27) În măsura posibilului, datele și prognozele raportate trebuie să se bazeze pe și să fie consecvente cu datele și metodologia EUROSTAT utilizate pentru raportarea statisticilor europene în actele legislative sectoriale relevante, deoarece statisticile europene constituie sursa primară a datelor statistice utilizate pentru raportare și monitorizare, în conformitate cu Legea nr. 93/2017 cu privire la statistica oficială.
(28) Notă: toate prognozele se realizează pe baza prețurilor constante (prețuri din 2016 utilizate ca an de referință).
(29) Secretariatul Comunității Energetice prezintă recomandări privind parametrii esențiali pentru prognoze, referitori cel puțin la prețurile de import pentru petrol, gaz și cărbune, precum și la prețurile dioxidului de carbon în cadrul EU ETS.