cu privire la aprobarea Conceptului Sistemului informațional integrat al finanțelor publice

HOTĂRÂRE nr. 278 din 10.05.2023 · GUVERNUL · publicat 09.06.2023
pe legis.md
Trimiteri: 67 legateMonitorul Oficial: 1 trimitere

În temeiul art.22 lit.c) și d) din Legea nr.467/2003 cu privire la informatizare și la resursele informaționale de stat (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr. 6-12, art. 44), cu modificările ulterioare, Guvernul HOTĂRĂȘTE:

1. Se aprobă Conceptul Sistemului informațional integrat al finanțelor publice (se anexează).

2. Ministerul Finanțelor va asigura implementarea, funcționarea și dezvoltarea continuă a Sistemului informațional integrat al finanțelor publice.

3. Instituția Publică Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe va asigura administrarea tehnică, mentenanța și dezvoltarea Sistemului informațional integrat al finanțelor publice, precum și implementarea cerințelor de securitate stabilite de actele normative în domeniu.

4. Crearea, administrarea, mentenanța și dezvoltarea Sistemului informațional integrat al finanțelor publice se va realiza din contul și în limitele alocațiilor aprobate în acest scop în bugetul Ministerului Finanțelor.

5. Ministerul Finanțelor va asigura elaborarea regulamentelor pentru fiecare resursă informațională din componența Sistemului informațional integrat al finanțelor publice.

6. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

PRIM-MINISTRU Dorin RECEAN

Contrasemnează:

Ministrul finanțelor Veronica Sirețeanu

Nr. 278. Chişinău, 10 mai 2023.

Aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 278/2023

CONCEPTUL Sistemului informațional integrat al finanțelor publice INTRODUCERE

Gestionarea finanțelor publice este esențială pentru orice guvern care dorește să își mențină finanțele în ordine și să poată oferi servicii de calitate cetățenilor. Aceasta poate fi o sarcină complexă, deoarece implică diferite instituții guvernamentale și sisteme informaționale care nu interacționează între ele.

Conceptul Sistemului informațional integrat al finanțelor publice (în continuare – SIIFP) stabilește scopurile, sarcinile și funcțiile sistemului, spațiul funcțional, structura organizatorică și baza legală, precum și documentele sistemului, necesare pentru crearea, administrarea și funcționarea acestuia, inclusiv infrastructura tehnologică și măsurile de asigurare a securității și protecției informației.

Prin implementarea SIIFP, Ministerul Finanțelor va îmbunătăți calitatea și disponibilitatea informațiilor necesare în diferite etape ale gestionării finanțelor publice, cum ar fi elaborarea bugetului, gestionarea veniturilor, controlul angajamentelor și al plăților, gestionarea lichidităților, gestionarea datoriilor, a activelor și a pasivelor, gestionarea și monitorizarea achizițiilor publice, controlul intern managerial și auditul intern.

Rolul SIIFP este de a conecta, de a acumula, de a procesa și apoi de a furniza informații tuturor părților din sistemul bugetar în mod continuu, contribuind semnificativ la stabilizarea, transparența și îmbunătățirea controlului asupra finanțelor publice din Republica Moldova.

SIIFP poate fi definit, la nivel general, ca un set de soluții de automatizare, un motor al reformelor finanțelor publice, care permite administrațiilor publice, autorităților guvernamentale să planifice, să execute și să monitorizeze bugetul, ajutând la prioritizarea, executarea și raportarea cheltuielilor, precum și la încasarea și raportarea veniturilor.

SIIFP va asigura o infrastructură informațională unificată în domeniul finanțelor publice ale Republicii Moldova, creată prin integrarea resurselor informaționale ale Ministerului Finanțelor într-un sistem informațional centralizat, cu o configurație unificată, și prin asigurarea accesului sigur și fiabil la aplicațiile și resursele acestuia.

SIIFP este un sistem care asigură gestionarea operațiunilor bugetare, financiare și contabile din sectorul public și promovează o mai bună gestionare a finanțelor publice, cu o evidență centralizată a veniturilor și a cheltuielilor din sectorul public.

SIIFP integrează procesele bugetare, contabile, de gestionare a trezoreriei și a datoriei sectorului public/datoriei de stat și generează documentele de raportare corespunzătoare.

Utilizarea SIIFP asigură alocarea eficientă a resurselor bugetare și controlul asupra cheltuielilor publice.

Astfel, un sistem modern asigură integritatea planificării și a elaborării bugetului, integritatea evidenței contabile, sistematizează datele despre alocațiile bugetare și costurile programelor și proiectelor în cadrul autorităților publice centrale și locale.

Prin implementarea SIIFP se va introduce un mecanism modern de prelucrare a datelor și de conexiune electronică între subdiviziunile Ministerului Finanțelor, Serviciului Fiscal de Stat, Serviciului Vamal, Casei Naționale de Asigurări Sociale, Companiei Naționale de Asigurări în Medicină, Băncii Naționale a Moldovei și ale altor bănci comerciale.

La sistem vor fi conectate subdiviziunile autorităților administrației publice centrale și locale, instituțiile bugetare și instituțiile publice la autogestiune.

Conexiunea electronică cu alte autorități publice pentru consumul de date din cadrul SIIFP va avea loc exclusiv prin intermediul platformei de interoperabilitate (MConnect), în conformitate cu dispozițiile actelor normative în domeniul schimbului de date și al interoperabilității.

SIIFP din cadrul Ministerului Finanțelor are anumite funcții distincte, și anume: pregătirea și aprobarea bugetului, gestionarea alocațiilor bugetare, gestionarea angajamentelor, gestionarea plăților și a încasărilor, gestionarea fluxurilor de numerar, evidența contabilă și raportarea financiară, monitorizarea datoriei sectorului public/datoriei de stat și a procesului de achiziții publice, controlul intern managerial și auditul intern în sectorul public, precum și stocarea și analiza informației.

Prin înregistrarea informațiilor într-un sistem integrat care utilizează valori comune, utilizatorii SIIFP pot accesa sistemul și pot extrage informațiile specifice de care au nevoie pentru a îndeplini diferite funcții și sarcini, inclusiv pot obține rapoarte generate de sistem.

Utilizatorii din cadrul Ministerului Finanțelor și cei din cadrul autorităților publice centrale, al autorităților publice locale, al instituțiilor bugetare și publice la autogestiune vor avea acces la SIIFP și vor beneficia de un program de date privind tranzacțiile în timp real și de o legătură electronică modernă, cu un schimb de date între aceștia.

Pentru Ministerul Finanțelor, alte ministere, agențiile de stat și alte instituții bugetare, precum și pentru unitățile administrativ-teritoriale ale Republicii Moldova, în afară de procesele de afaceri enumerate mai sus, SIIFP va furniza, de asemenea, funcțiile de evidență contabilă și generare a rapoartelor trezoreriale.

Prin urmare, managementul integrat al finanțelor publice reprezintă o performanță în domeniul managementului financiar, care conține sisteme de reglementare și control al finanțelor publice, prin introducerea SIIFP, proces care se desfășoară în prezent în domeniul finanțelor publice.

Capitolul I

DISPOZIȚII GENERALE

Secțiunea 1

Denumirea sistemului

1. Denumirea deplină a sistemului este „Sistemul informațional integrat al finanțelor publice”.

2. SIIFP reprezintă totalitatea de resurse și tehnologii informaționale interdependente, de metode și de personal, destinate păstrării, prelucrării și furnizării de informație ce se referă la managementul finanțelor publice ale Republicii Moldova. Acesta este structurat în mai multe niveluri, cu acces centralizat la resursele, aplicațiile și serviciile informaționale din cadrul Ministerului Finanțelor.

De asemenea, SIIFP este un instrument de management financiar automatizat integrat pentru a spori eficacitatea și transparența gestionării resurselor publice prin centralizarea sistemului de gestionare a proceselor bugetului public național, și anume: planificarea, executarea, evidența contabilă, raportarea bugetară și financiară, monitorizarea datoriei sectorului public/datoriei de stat și a procesului de achiziții publice, controlul intern managerial și auditul intern în sectorul public, precum și stocarea și analiza informației.

3. În sensul prezentului Concept, se definesc următoarele noțiuni:

1) buget – totalitatea veniturilor, cheltuielilor și a surselor de finanțare destinate pentru realizarea funcțiilor autorităților publice centrale și autorităților publice locale;

2) finanțe publice – ansamblu al relațiilor economice aferente formării și administrării resurselor bugetelor componente ale bugetului public național, a datoriei de stat, a datoriei unităților administrativ-teritoriale și a altor active publice;

3) resurse bugetare – totalitatea veniturilor și a surselor de finanțare ale bugetului;

4) programe guvernamentale – inițiative ale Guvernului lansate pentru cetățeni, cum ar fi „Prima casă”, „Programul de vânzare directă a valorilor mobiliare de stat persoanelor fizice”;

5) raport – evidență numerică, situație cifrică, valori procentuale referitoare la diverse date cumulate în baza de date a sistemelor, generate strict pe componente prestabilite simplist în utilizare și extragere de date, și efectuarea dinamică a analizelor curente, generate autonom (matrice, tabel) de către utilizatori (angajatori, reprezentanți ai autorităților publice) fără implicarea departamentului tehnologii informaționale;

6) planificare – proces de luare a deciziei, prin transformarea obiectivelor în acțiuni concrete care vor duce la obținerea rezultatelor scontate;

7) semnătură electronică – conform semnificației din Legea nr.124/2022 privind identificarea electronică și serviciile de încredere;

8) document electronic – conform semnificației din Legea nr.124/2022 privind identificarea electronică și serviciile de încredere;

9) serviciul guvernamental de plăți electronice (MPay) – conform semnificației din Hotărârea Guvernului nr.712/2020 cu privire la serviciul guvernamental de plăți electronice (MPay);

10) serviciul electronic guvernamental de jurnalizare (MLog) – conform semnificației din Hotărârea Guvernului nr.708/2014 privind serviciul electronic guvernamental de jurnalizare (MLog);

11) serviciul electronic guvernamental de autentificare și control al accesului (MPass) – conform semnificației din Hotărârea Guvernului nr.1090/2013 privind serviciul electronic guvernamental de autentificare și control al accesului (MPass);

12) serviciul electronic guvernamental integrat de semnătură electronică (MSign) – conform semnificației din Hotărârea Guvernului nr.405/2014 privind serviciul electronic guvernamental integrat de semnătură electronică (MSign);

13) serviciul guvernamental de notificare electronică (MNotify) – conform semnificației din Hotărârea Guvernului nr. 376/2020 pentru aprobarea Conceptului serviciului guvernamental de notificare electronică (MNotify) și a Regulamentului privind modul de funcționare și utilizare a serviciului guvernamental de notificare electronică (MNotify);

14) platforma de interoperabilitate (MConnect) – conform semnificației din Hotărârea Guvernului nr. 211/2019 privind platforma de interoperabilitate (MConnect);

15) jurnalizare – conform semnificației din Hotărârea Guvernului nr.708/2014 privind serviciul electronic guvernamental de jurnalizare (MLog).

Secțiunea a 2-a

Destinația SIIFP

4. Destinația SIIFP este de a crea o resursă informațională unică pentru gestionarea eficientă a finanțelor publice prin integrarea tuturor proceselor bugetare.

De asemenea, SIIFP complet funcțional va îmbunătăți guvernanța prin furnizarea de informații financiare în timp real, pe care managerii financiari și alți manageri le pot utiliza pentru a administra programele în mod eficient, pentru a formula bugete și a gestiona resursele financiare.

Secțiunea a 3-a

Scopurile creării SIIFP

5. Scopurile creării SIIFP constau în modernizarea sistemului de gestionare a finanțelor publice, îmbunătățirea controlului asupra finanțelor publice, modernizarea proceselor Ministerului Finanțelor și ale instituțiilor bugetare implicate în planificarea, executarea, raportarea bugetară și financiară, îmbunătățirea evidenței contabile, implementarea și raportarea privind auditul intern și controlul intern managerial în sectorul public, utilizarea standardelor internaționale în procesele de lucru ale Ministerului Finanțelor, centralizarea resurselor informaționale, stabilirea disciplinei financiare, monitorizarea exercițiului bugetar, precum și crearea unei imagini favorabile a Ministerului Finanțelor la nivel național și internațional.

6. Printre obiectivele majore ale SIIFP se numără:

1) crearea unui singur mediu informațional și operațional de acordare a accesului la sistemele informaționale gestionate în cadrul Ministerului Finanțelor pentru autorități/instituții bugetare, precum și pentru instituțiile publice la autogestiune;

2) generarea în timp real a rapoartelor pentru luarea deciziilor prompte;

3) îmbunătățirea calității activităților de planificare în domeniul finanțelor publice;

4) unificarea funcțiilor de gestiune financiară într-un singur set de aplicații;

5) integrarea proceselor bugetare, de trezorerie și a evidenței contabile;

6) transparența bugetară;

7) asigurarea evidenței la nivel de stat a numărului de unități de personal și a fondului de retribuire a muncii în bugete, din componentele bugetului public național;

8) creșterea operativității și a calității elaborării planurilor și a rapoartelor de activitate;

9) creșterea nivelului de securizare a fluxurilor informaționale;

10) excluderea dublării funcțiilor în sistemele de informații și fluxurile de date informaționale între autorități și Ministerul Finanțelor;

11) reducerea costurilor de întreținere și administrare a întregii structuri informaționale;

12) crearea unui sistem informațional flexibil – cu un grad ridicat de adaptare la schimbările din legislația Republicii Moldova, care nu necesită costuri semnificative;

13) reducerea barierelor administrative, creșterea eficienței și a calității serviciilor publice oferite de Ministerul Finanțelor;

14) transparența datelor cu privire la execuția bugetelor componente ale bugetului public național;

15) oferirea informațiilor necesare sectorului public pentru planificarea, executarea, evidența contabilă, raportarea, monitorizarea datoriei sectorului public/datoriei de stat și a procesului de achiziții publice;

16) generarea de informații oportune și corecte, care vor eficientiza procesele derulate de sectorul public, conform procedurilor de management financiar;

17) sprijinirea în luarea deciziilor ce depășesc aspectele financiare, contribuind la modernizarea administrației publice, astfel încât autoritățile administrației publice centrale și locale să poată furniza servicii publice într-un mod mai eficient;

18) digitalizarea procedurilor financiare pentru a înregistra informații despre colectarea veniturilor publice și a le utiliza în activitatea sectorului public;

19) captarea și procesarea în timp util, fiabilă și sigură a tranzacțiilor financiare guvernamentale prin sisteme automate de management al informațiilor în conformitate cu reglementările financiare și contabile și cu un nivel ridicat de securitate și trasabilitate a datelor;

20) îmbunătățirea managementului politicii financiare, bazată pe informarea oportună privind situația financiară în orice moment – posibilă numai cu o bază de date exactă și actualizată constant, care are o acoperire largă a sectorului public;

21) captarea și furnizarea de date financiare, nefinanciare și de performanță, care contribuie la un management public eficient;

22) standardizarea procesului de raportare anuală privind controlul intern managerial și auditul intern, în scopul creșterii operativității și a calității datelor furnizate de entitățile publice.

Secțiunea a 4-a

Principiile de bază ale creării SIIFP

7. În procesul de proiectare și elaborare a SIIFP vor fi respectate următoarele principii:

1) principiul legalității – presupune crearea și exploatarea SIIFP în conformitate cu legislația națională;

2) principiul respectării drepturilor omului – vizează exploatarea SIIFP în strictă conformitate cu legislația națională, tratatele și acordurile internaționale din domeniul drepturilor omului la care Republica Moldova este parte;

3) principiul integrității, plenitudinii și veridicității datelor – presupune implementarea mecanismelor care permit păstrarea conținutului și interpretarea univocă a datelor în condițiile unor influențe accidentale, eliminarea fenomenelor de denaturare sau lichidare accidentală a acestora, furnizarea unui volum de date suficient executării funcțiilor de business ale SIIFP și asigurarea unui grad înalt de corespundere a datelor cu starea reală a obiectelor pe care le reprezintă și care fac parte dintr-un sector concret al SIIFP;

4) principiul confidențialității informației – se referă la restricționarea accesului persoanelor neautorizate la informația cu accesibilitate limitată;

5) principiul îndrumării procesului de utilizare a sistemului – reprezintă totalitatea de măsuri organizatorice și tehnice de program, care asigură calitatea înaltă a resurselor informaționale de stat formate, fiabilitatea stocării lor și corectitudinea utilizării în corespundere cu legislația, precum și garantează accesul operativ la informație pentru utilizator, în limitele competenței stabilite prin actele normative și nivelul de acces;

6) principiul securității informaționale – presupune asigurarea nivelului de integritate, exclusivitate, accesibilitate și eficiență a protecției datelor împotriva pierderii, alterării, denaturării, deteriorării, modificării, accesului și a utilizării neautorizate. Securitatea SIIFP presupune rezistența la atacuri, protecția integrității informației și pregătirea pentru lucru atât la nivel de sistem, cât și la nivel de date prezentate în această informație;

7) principiul compatibilității cu produsele de program și sistemele informaționale publice existente în țară – vizează posibilitatea SIIFP de a se integra și de a interacționa cu aplicațiile, serviciile, bazele de date și sistemele informaționale implementate în cadrul autorităților publice și instituțiilor din Republica Moldova;

8) principiul modularității și scalabilității – reprezintă posibilitatea de a dezvolta SIIFP fără modificarea componentelor create anterior;

9) principiul neexcesivității și pertinenței – relevă necesitatea limitării volumului de informații cu accesibilitate limitată prelucrate, în așa fel încât să fie prelucrate doar informațiile relevante și necesare în contextul realizării sarcinilor SIIFP;

10) principiul integrității și veridicității datelor:

a) integritatea datelor se referă la starea datelor și presupune că acestea își păstrează conținutul și se interpretează univoc în condițiile unor influențe imprevizibile. Integritatea datelor se consideră păstrată dacă acestea nu au fost denaturate și/sau deteriorate (lichidate);

b) veridicitatea datelor constituie gradul de conformitate a datelor păstrate în memoria computerului sau în documente cu starea reală a obiectelor dintr-un domeniu concret al sistemului, pe care acestea le reprezintă;

11) principiul controlului formării și utilizării sistemului – cuprinde totalitatea de măsuri organizatorice și tehnice de program prevăzute să asigure calitatea înaltă a resurselor informaționale de stat formate, fiabilitatea sporită a păstrării lor și corectitudinea utilizării în conformitate cu legislația, precum și să mențină accesul operativ și comod la informație pentru utilizator, în conformitate cu nivelul lui de acces;

12) principiul auditului sistemului – constă în înregistrarea informației despre schimbările care au loc, pentru a face posibilă reconstituirea istoriei unor date (unui document) sau a stării lor într-o etapă anterioară;

13) principiul dezvoltării progresive – presupune că elaborarea SIIFP și modificarea permanentă a componentelor sale se efectuează în conformitate cu tehnologiile informaționale avansate;

14) principiul independenței de platformă – se referă la faptul că interfața utilizatorului SIIFP nu va impune o anumită platformă software și hardware pentru calculatorul-client al utilizatorului;

15) principiul transparenței – presupune proiectarea și realizarea conform principiului modular, cu utilizarea standardelor transparente în domeniul tehnologiilor informatice și de comunicații electronice, pentru accesarea liberă a tuturor sistemelor, a informațiilor financiare generate prin intermediul sistemelor, precum și monitorizarea datelor înregistrate aferent entității;

16) principiul simplității și comodității utilizării – presupune proiectarea și realizarea tuturor aplicațiilor, mijloacelor tehnice și de program accesibile utilizatorilor SIIFP, bazate pe principii exclusiv vizuale, ergonomice și logice de concepție;

17) principiul controlului – se referă la monitorizarea măsurilor ce asigură calitatea, fiabilitatea resurselor și a sistemelor informaționale ale Ministerului Finanțelor, precum și păstrarea și utilizarea rațională a acestora;

18) principiul orientării web – presupune că interfața utilizatorului va fi concepută doar în baza tehnologiilor web prin intermediul celor mai populare exploratoare web (Microsoft Internet Explorer, Mobila FireFox, Google Chrome, Opera și Safari).

Secțiunea a 5-a

Sarcinile de bază ale SIIFP

8. Implementarea SIIFP va permite digitalizarea și, totodată, simplificarea procesului de evidență și raportare a finanțelor publice. Sarcinile principale ale SIIFP sunt următoarele:

1) va permite elaborarea proiectelor bugetului de stat și bugetelor locale, consolidarea bugetului public național, în regim real de timp cu utilizarea tehnologiilor internet. Accesul autorizat al autorităților publice centrale, al autorităților publice locale și al instituțiilor bugetare abilitate cu acest proces va asigura circuitul corect și operativ al documentelor (inclusiv al celor financiare și al celor cu efecte similare) în cadrul Ministerului Finanțelor, obținerea rapoartelor operative asupra statutului documentelor;

2) va funcționa în timp real în sensul mișcărilor de efecte financiar-contabile în cadrul contului unic trezorerial;

3) va asigura obținerea operativă a bilanțului contabil consolidat și a altor rapoarte financiar-contabile în scopul dirijării operative a exercițiului bugetar și a procesului de executare a acestuia;

4) va permite afișarea transparentă a standardelor electronice pe website sau instrumente similare de acces, verificarea și autorizarea documentelor financiare, transparența pentru băncile comerciale și alte instituții financiare care intenționează să participe la procesul de colectare și distribuție a finanțelor publice;

5) va asigura furnizarea de date oportune, exacte și coerente pentru gestionarea și luarea deciziilor bugetare;

6) va asigura îmbunătățirea calității deciziilor manageriale și a eficacității controlului în domeniul resurselor bugetare și al managementului finanțelor publice;

7) va asigura îmbunătățirea eficienței managementului și reducerea costurilor neproductive;

8) va asigura îmbunătățirea eficienței furnizării de servicii publice pentru populație și comunitatea de afaceri.

Capitolul II

SPAȚIUL JURIDICO-NORMATIV AL FUNCȚIONĂRII SIIFP

9. Crearea și funcționarea SIIFP este reglementată de următoarele acte normative:

1) Legea nr.124/2022 privind identificarea electronică și serviciile de încredere;

2) Legea nr.270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar;

3) Legea nr.142/2018 cu privire la schimbul de date și interoperabilitate;

4) Legea nr.293/2017 privind unele măsuri în vederea implementării Programului de stat „Prima casă”;

5) Legea nr.131/2015 privind achizițiile publice;

6) Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr.181/2014;

7) Legea nr.133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal;

8) Legea nr.229/2010 privind controlul financiar public intern;

9) Legea nr.245/2008 cu privire la secretul de stat;

10) Legea nr.419/2006 cu privire la datoria sectorului public, garanțiile de stat și recreditarea de stat;

11) Legea nr. 467/2003 cu privire la informatizare și la resursele informaționale de stat;

12) Legea nr. 397/2003 privind finanțele publice locale;

13) Legea nr. 982/2000 privind accesul la informație;

14) Hotărârea Guvernului nr.822/2020 cu privire la aprobarea acțiunilor necesare a fi întreprinse ca urmare a inventarierii resurselor și sistemelor informaționale de stat existente și a modificărilor ce se operează în unele hotărâri ale Guvernului;

15) Hotărârea Guvernului nr.376/2020 pentru aprobarea Conceptului serviciului guvernamental de notificare electronică (MNotify) și a Regulamentului privind modul de funcționare și utilizare a serviciului guvernamental de notificare electronică (MNotify);

16) Regulamentul privind modul de utilizare a platformei de interoperabilitate (MConnect), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 211/2019;

17) Hotărârea Guvernului nr. 414/2018 cu privire la măsurile de consolidare a centrelor de date în sectorul public și de raționalizare a administrării sistemelor informaționale de stat;

18) Hotărârea Guvernului nr.1141/2017 pentru aprobarea Regulamentului privind modalitatea de aplicare a semnăturii electronice pe documentele electronice de către funcționarii persoanelor juridice de drept public în cadrul circulației electronice ale acestora;

19) Hotărârea Guvernului nr.696/2017 cu privire la organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor;

20) Cerințele minime obligatorii de securitate cibernetică, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 201/2017;

21) Regulamentul privind serviciul electronic guvernamental de jurnalizare (MLog), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.708/2014;

22) Hotărârea Guvernului nr.405/2014 privind serviciul electronic guvernamental integrat de semnătură electronică (MSign);

23) Regulamentul privind utilizarea, administrarea și dezvoltarea platformei tehnologice guvernamentale comune (MCloud), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 128/2014;

24) Regulamentul privind serviciul electronic guvernamental de autentificare și control al accesului (MPass), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1090/2013;

25) Hotărârea Guvernului nr.857/2013 cu privire la Strategia națională de dezvoltare a societății informaționale „Moldova Digitală 2020”;

26) Programul privind Cadrul de Interoperabilitate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 656/2012;

27) Programul strategic de modernizare tehnologică a guvernării (e-Transformare), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.710/2011;

28) Hotărârea Guvernului nr.1123/2010 privind aprobarea Cerințelor față de asigurarea securității datelor cu caracter personal la prelucrarea acestora în cadrul sistemelor informaționale de date cu caracter personal;

29) Hotărârea Guvernului nr.1136/2007 cu privire la unele măsuri de executare a Legii nr. 419-XVI din 22 decembrie 2006 cu privire la datoria sectorului public, garanțiile de stat și recreditarea de stat;

30) Hotărârea Guvernului nr.916/2007 cu privire la Concepția Portalului guvernamental;

31) Hotărârea Guvernului nr.562/2006 cu privire la crearea sistemelor și resurselor informaționale automatizate de stat;

32) Ordinul ministrului finanțelor nr.176/2019 cu privire la aprobarea Regulamentului privind raportarea activității de audit intern în sectorul public;

33) Ordinul ministrului finanțelor nr.4/2019 cu privire la aprobarea Regulamentului privind autoevaluarea, raportarea sistemului de control intern managerial și emiterea Declarației de răspundere managerială;

34) Ordinul ministrului finanțelor nr.216/2015 cu privire la aprobarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar și a Normelor metodologice privind evidența contabilă și raportarea financiară în sistemul bugetar;

35) Ordinul ministrului finanțelor nr.215/2015 cu privire la aprobarea Normelor metodologice privind executarea de casă a bugetelor componente ale bugetului public național prin Contul Unic Trezorerial al Ministerului Finanțelor;

36) Ordinul ministrului finanțelor nr.209/2015 cu privire la aprobarea Setului metodologic privind elaborarea, aprobarea și modificarea bugetului;

37) Ordinul ministrului finanțelor nr. 208/2015 privind Clasificația bugetară;

38) Reglementarea tehnică „Procesele ciclului de viață al software-ului” RT 38370656-002:2006, aprobată prin Ordinul ministrului dezvoltării informaționale nr. 78/2006;

39) Standardul SM ISO/CEI 27002:2017 „Tehnologia informației. Tehnici de securitate. Cod de bună practică pentru managementul securității informației”;

40) Standardul SM ISO/CEI 15288:2015 „Ingineria sistemelor și software-ului. Procesele ciclului de viață al sistemului”;

41) Standardul SM ISO/CEI 15408-3:2014 „Tehnologia informației. Tehnici de securitate. Criterii de evaluare pentru securitatea tehnologiei informației. Partea 3: Cerințe de asigurare a securității”.

42) Standardul SM ISO/CEI 15408-2:2014 „Tehnologia informației. Tehnici de securitate. Criterii de evaluare pentru securitatea tehnologiei informației. Partea 2: Cerințe funcționale de securitate”;

43) Standardul SM ISO/CEI 15408-1:2014 „Tehnologia informației. Tehnici de securitate. Criterii de evaluare pentru securitatea tehnologiei informației. Partea 1: Introducere și model general”;

44) Standardul SM ISO/CEI 12207:2014 „Ingineria sistemelor și software-ului. Procesele ciclului de viață al software-ului”.

Capitolul III

SPAȚIUL FUNCȚIONAL AL SIIFP

Secțiunea 1

Funcțiile de bază ale SIIFP

10. Funcțiile de bază ale SIIFP sunt:

1) asigurarea procesului de planificare și elaborare a bugetului de stat și a bugetelor locale, consolidarea bugetului public național;

2) asigurarea înregistrării și actualizării datelor din sistem;

3) asigurarea procesului de eliminare a datelor din sistem;

4) evidența contabilă a operațiunilor de casă privind executarea bugetelor componente ale bugetului public național, generarea rapoartelor bugetare analitice, operative și lunare;

5) evidența proiectelor de investiții capitale ale autorităților publice în vederea inventarierii complete a tuturor obiectelor investiționale nefinalizate din sectorul public;

6) gestionarea resurselor umane și a proceselor legate de angajații instituției de la angajare până la concediere, precum și planificarea salarială bugetară;

7) gestionarea operațiunilor bugetare, financiare și contabile din sectorul public;

8) digitalizarea procedurilor financiare pentru a înregistra informații despre colectarea veniturilor publice și a le utiliza în activitatea sectorului public;

9) gestionarea procesului de achiziții publice;

10) gestionarea și monitorizarea datoriei sectorului public/datoriei de stat;

11) generalizarea rapoartelor financiare lunare, trimestriale și anuale prin procesarea informațiilor stocate în baza de date;

12) digitalizarea procesului de evidență contabilă în cadrul autorităților/instituțiilor bugetare;

13) asigurarea accesului rapid și în timp real la programele guvernamentale pentru cetățeni;

14) raportarea privind controlul intern managerial și auditul intern;

15) asigurarea accesului securizat la informații – informațiile stocate în baza de date a SIIFP vor fi puse la dispoziția organelor administrative centrale și locale și pentru organizarea procesului de schimb de informații. Fiecare utilizator al sistemului de date va utiliza aceste date doar în scopuri legale, în conformitate cu drepturile și obligațiile utilizatorului;

16) asigurarea protecției datelor în toate etapele colectării, stocării, prelucrării și transmiterii acestora;

17) administrarea sistemului prin:

a) administrarea rolurilor și a drepturilor utilizatorilor;

b) administrarea nomenclatoarelor;

c) jurnalizarea evenimentelor;

d) administrarea modelelor de documente și formulare;

e) alte activități de administrare și acces la funcționalitățile SIIFP.

Secțiunea a 2-a

Contururile funcționale de bază ale SIIFP

11. În corespundere cu funcțiile sale de bază, SIIFP va avea următoarele contururi funcționale de bază:

1) conturul „Planificarea bugetară”, care asigură următoarele funcții specifice:

a) elaborarea cadrului bugetar pe termen mediu;

b) stabilirea limitelor;

c) elaborarea bugetului de stat, a bugetelor locale;

d) includerea în SIIFP a bugetului asigurărilor sociale de stat și a fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală – bugete elaborate în afara sistemului, și consolidarea bugetului public național;

e) modificarea bugetului aprobat inițial;

2) conturul „Gestiunea alocațiilor bugetare”, care asigură următoarele funcții specifice:

a) dezagregarea bugetului aprobat;

b) redistribuirea alocațiilor bugetare;

3) conturul „Managementul angajamentelor”, care asigură următoarele funcții specifice:

a) evidența contractelor înregistrate privind achizițiile publice;

b) evidența raportării angajamentelor aferent bunurilor, lucrărilor sau serviciilor contractate în conformitate cu prevederile Legii nr. 131/2015 privind achizițiile publice;

4) conturul „Managementul încasărilor și al plăților”, care asigură următoarele funcții specifice:

a) evidența și administrarea încasărilor în bugetul public național;

b) evidența plăților bugetare efectuate pentru diverse programe guvernamentale în limitele soldului zilnic de mijloace bănești și alocațiilor bugetare aprobate în legea/decizia bugetară anuală;

5) conturul „Managementul lichidităților”, care asigură următoarele funcții specifice:

a) administrarea și utilizarea eficientă a lichidităților conform priorităților stabilite de actele normative și în limitele soldurilor disponibile în conturile bancare ale Ministerului Finanțelor;

b) investirea surplusului disponibilităților bănești din contul unic trezorerial;

6) conturul „Evidența contabilă în sistemul bugetar”, care asigură următoarele funcții specifice:

a) organizarea și asigurarea reflectării exacte, transparente și în termen în evidența contabilă a operațiunilor efectuate prin Trezoreria de Stat și trezoreriile regionale;

b) întocmirea rapoartelor periodice privind executarea de casă a bugetului de stat, a bugetelor locale și a mijloacelor extrabugetare;

7) conturul „Evidența contabilă pentru autoritățile/instituțiile bugetare”, care asigură următoarele funcții specifice:

a) organizarea și asigurarea reflectării exacte, transparente și în termen în evidența contabilă a operațiunilor autorităților/instituțiilor bugetare;

b) întocmirea dărilor de seamă pentru raportare la Ministerul Finanțelor, Serviciul Fiscal de Stat, Casa Națională de Asigurări Sociale, Compania Națională de Asigurări în Medicină;

8) conturul „Raportarea bugetară”, care asigură generarea rapoartelor (operative, lunare, trimestriale, semestriale, anuale) privind executarea de casă a componentelor bugetului public național;

9) conturul „Raportarea financiară”, care asigură următoarele funcții specifice:

a) raportarea operațiunilor financiare de către autoritățile/instituțiile bugetare;

b) agregarea rapoartelor financiare la nivelul bugetului public național;

10) conturul „Managementul datoriei sectorului public, garanțiilor de stat și recreditării de stat”, care asigură evidența datoriei sectorului public, a garanțiilor de stat externe și interne, precum și a împrumuturilor recreditate din surse externe și interne;

11) conturul „Gestionarea achizițiilor publice”, care asigură gestionarea procesului de achiziții publice, prin colectarea, analiza, diseminarea și transparența datelor referitoare la procedurile de achiziții publice;

12) conturul „Controlul intern managerial și auditul intern”, care asigură componenta de sistem destinată raportării funcționalității și conformității sistemului de control intern managerial și emiterii declarației de răspundere managerială.

În subsidiar, componenta asigură raportarea activității de audit intern în sectorul public, precum și gestionarea procesului de depunere și examinare a cererilor de înmatriculare la programul de instruire, a cererilor de eliberare, menținere, suspendare și retragere a certificatului de calificare profesională în domeniul auditului intern în sectorul public;

13) conturul „Gestiunea proiectelor investiționale”, care asigură următoarele funcții specifice:

a) evidența proiectelor de investiții capitale în curs de execuție ale autorităților publice în vederea inventarierii complete a tuturor obiectelor investiționale nefinalizate din sectorul public per total pe țară;

b) evidența și monitorizarea implementării proiectelor de investiții capitale;

14) conturul „Gestiunea programelor guvernamentale”, care asigură următoarele funcții specifice:

a) evidența cererilor de obținere a finanțărilor pe diferite programe lansate de Guvern pentru cetățeni;

b) evidența valorilor mobiliare de stat deținute de fiecare investitor separat și reconcilierea datelor cu sistemul „Depozitarul central unic al valorilor mobiliare”;

15) conturul „Transparența bugetară”, care asigură următoarele funcții specifice:

a) transparența în planificarea și executarea bugetului de stat și a bugetelor unităților administrativ-teritoriale;

b) mentenanța portalului de vizualizare a datelor cu privire la executarea bugetelor (VDEB);

16) conturul „Gestionarea registrului electronic al angajaților”, care asigură următoarele funcții specifice:

a) evidența angajaților și a angajatorilor, precum și a relațiilor de muncă ale acestora;

b) evidența la nivel de stat a numărului de unități de personal și a fondului de retribuire a muncii în bugete, din componentele bugetului public național;

17) conturul „Administrare”, care asigură următoarele funcții specifice:

a) folosirea tuturor funcționalităților sistemului;

b) administrarea utilizatorilor și a rolurilor;

c) configurarea și integrarea șabloanelor de rapoarte;

d) administrarea clasificatoarelor și a nomenclatoarelor;

e) stocarea, analiza și arhivarea datelor;

f) accesul securizat al SIIFP;

g) componenta de mesagerie și notificări;

h) gestionarea documentelor.

Secțiunea a 3-a

Interconexiunile cu alte sisteme

12. Pentru asigurarea funcționalităților de bază, automatizarea completării și verificării conținutului informațional al SIIFP, se poate efectua interacțiunea și schimbul de date cu alte sisteme informaționale, importându-se automat sau exportându-se date spre verificarea și/sau completarea conținutului informațional al SIIFP.

Pentru preluarea și/sau schimbul de informații și date relevante în cadrul sistemului informațional, SIIFP interacționează cu resursele informaționale administrative prin accesarea bazelor de date (registrelor) deținute de instituțiile corespunzătoare, utilizând serviciile web furnizate de acestea prin intermediul platformei de interoperabilitate (MConnect), inclusiv resursele informaționale compatibile, utilizate de către instituții, cum ar fi:

1) Sistemul informațional al Serviciului Fiscal de Stat – în vederea extragerii datelor despre obiectul informațional „Contribuabili”, și anume: IDNO, denumirea, codurile IBAN;

2) Sistemul informațional automatizat „Registrul de stat al populației” – în vederea extragerii datelor despre obiectul informațional „Persoane fizice”, și anume:

a) IDNP;

b) numele, prenumele;

c) data nașterii;

3) Sistemul informațional automatizat „Registrul de stat al unităților de drept” – necesar schimbului automatizat de date aferent obiectului informațional privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali.

SIIFP, în calitate de consumator de date din Registrul de stat al unităților de drept, va extrage următoarele date:

a) IDNO;

b) denumirea;

c) forma organizatorico-juridică;

d) categoria persoanei (persoană fizică sau juridică);

e) adresa juridică;

4) Sistemul informațional automatizat „Circulația documentelor de plată trezoreriale” – în vederea preluării datelor obiectului informațional „Descifrări plăți în avans” și ale obiectului informațional „Documente de plată de restituire”, gestionate de către Serviciul Vamal;

5) Sistemul automatizat de plăți interbancare – necesar procesării documentelor de plată transmise de participanți și decontării finale a transferurilor de fonduri aferente acestora în regim de timp real, inclusiv decontării finale a mijloacelor bănești aferente tranzacțiilor cu instrumente financiare, precum și procesării plăților de mică valoare în lei;

6) alte registre și sisteme informaționale în calitate de furnizori de date necesare pentru buna funcționare a SIIFP;

7) platforma de interoperabilitate (MConnect) – pentru schimbul de date cu registrele și sistemele informaționale de stat;

8) serviciul guvernamental de autentificare și control al accesului (MPass) – pentru identificarea electronică în cadrul sistemelor informaționale;

9) serviciul electronic guvernamental integrat de semnătură electronică (MSign) – pentru semnarea electronică a documentelor electronice;

10) serviciul guvernamental de plăți electronice (MPay) – pentru achitarea plăților bugetare;

11) serviciul electronic guvernamental de jurnalizare (MLog) – pentru jurnalizarea evenimentelor;

12) serviciul guvernamental de notificare electronică (MNotify) – pentru notificarea utilizatorilor prin intermediul diverselor canale de notificare.

Capitolul IV

STRUCTURA ORGANIZAȚIONALĂ A SIIFP

13. Proprietarul SIIFP este statul.

14. Posesorul și deținătorul SIIFP este Ministerul Finanțelor (în continuare – posesor).

15. Administratorul tehnic al SIIFP este Instituția Publică Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe, care asigură mentenanța, suportul și dezvoltarea acestuia, în conformitate cu cadrul normativ în materie de administrare tehnică, menținere și dezvoltare a sistemelor informaționale de stat.

16. Registrator de date este posesorul, care, prin intermediul administratorului tehnic, va înregistra, va actualiza și va radia date din sistem.

17. Furnizorii de date sunt autoritățile administrației publice centrale și locale, precum și cetățenii.

18. Utilizatorii SIIFP sunt următorii:

1) Ministerul Finanțelor – actori umani care au acces la sistemele informaționale automatizate ale Ministerului Finanțelor, și anume:

a) la validarea proiectului de buget în versiunile Ministerul Finanțelor/Guvern/Parlament;

b) la vizualizarea datelor despre proiectele de buget inițiate sau finalizate;

c) la vizualizarea/afișarea datelor istorice;

d) la efectuarea tuturor operațiunilor trezoreriale;

e) la generarea/vizualizarea rapoartelor operative, analitice, financiare;

f) la monitorizarea datoriei sectorului public/datoriei de stat și a garanțiilor de stat;

2) autoritățile publice centrale – actori umani din cadrul unei autorități publice centrale, care vor avea acces la următoarele funcționalități:

a) planificarea, executarea, evidența contabilă și raportarea bugetului în cadrul autorității publice;

b) repartizarea limitei sectoriale de cheltuieli pe bugetele componente ale bugetului public național și pe autorități publice centrale;

c) repartizarea și aprobarea limitelor de alocații bugetare anuale și a indicatorilor de performanță pentru instituțiile din subordine;

d) gestionarea alocațiilor bugetare;

e) aprobarea rapoartelor anuale (consolidate) privind controlul intern managerial și activitatea de audit intern, emiterea declarației de răspundere managerială;

f) generarea rapoartelor la nivel de autorități publice centrale;

3) autoritățile publice locale – actori umani din cadrul unei autorități publice locale, care vor avea acces la următoarele funcționalități:

a) elaborarea, aprobarea, administrarea și executarea bugetelor locale;

b) elaborarea prognozelor bugetare;

c) raportarea bugetară și financiară;

d) aprobarea rapoartelor anuale (consolidate) privind controlul intern managerial și activitatea de audit intern, emiterea declarației de răspundere managerială;

4) instituțiile bugetare – actori umani din cadrul instituțiilor bugetare, care vor avea acces la următoarele funcționalități:

a) elaborarea și prezentarea propunerilor de buget;

b) repartizarea limitelor de alocații bugetare conform clasificației bugetare;

c) înregistrarea angajamentelor bugetare și efectuarea cheltuielilor în scopurile și în limitele alocațiilor bugetare;

d) aprobarea rapoartelor anuale privind controlul intern managerial și activitatea de audit intern, emiterea declarației de răspundere managerială;

5) instituțiile publice la autogestiune – actori umani din cadrul instituțiilor publice la autogestiune care dețin coduri IBAN în sistemul trezorerial pentru efectuarea plăților și evidența soldurilor de mijloace bănești;

6) cetățenii – actori umani cu acces securizat la platformele electronice care găzduiesc diferite programe guvernamentale inițiate de către stat în favoarea cetățenilor;

7) auditor – actor uman care este autorizat să monitorizeze registrele de înregistrare a acțiunilor de afaceri efectuate în cadrul SIIFP și care, totodată, are acces la următoarele funcționalități:

a) utilizarea tuturor funcționalităților sistemului în regim de vizualizare pe orice tip de compartiment, obiect sau utilizator de buget;

b) generarea tuturor tipurilor de rapoarte și statistici privind acțiunile de utilizare și/sau de funcționare a sistemului;

8) administratori de sistem – actori umani care sunt autorizați să asigure o bună funcționare a SIIFP în mediul tehnologic în care funcționează sistemul IT și care au acces la următoarele funcționalități:

a) utilizarea tuturor funcționalităților SIIFP, cu excepția modificării fișierelor de audit al acțiunilor;

b) gestionarea sistemului, nomenclatoarelor, clasificatoarelor, tipurilor de documente;

c) gestionarea rolurilor și a drepturilor utilizatorilor autorizați ai SIIFP;

d) monitorizarea proceselor de funcționare ale SIIFP;

e) asigurarea securității informațiilor;

f) administrarea bazelor de date;

g) crearea și generarea rapoartelor.

Capitolul V

DOCUMENTELE SIIFP

19. Documentele de bază ale SIIFP se clasifică după cum urmează:

1) documente de intrare;

2) documente de ieșire;

3) documente tehnologice.

Secțiunea 1

Documente de intrare

20. Din categoria documentelor de intrare ale SIIFP fac parte:

1) propunerile de buget de la autoritățile/instituțiile bugetare;

2) propunerile de modificare a bugetului de la autoritățile/instituțiile bugetare;

3) indicatorii macroeconomici;

4) propunerile de ofertă ale operatorilor economici;

5) contractele de achiziții publice;

6) documentele justificative;

7) documentele de plată;

8) descrierea cerințelor față de participanți, specificația tehnică detaliată a obiectului de achiziție, criteriile de atribuire, factorii de evaluare;

9) cererile de compensații;

10) extrasele bancare;

11) cererile de înmatriculare la programul de instruire, de eliberare, de menținere, de suspendare, de retragere a certificatului de calificare profesională în domeniul auditului intern în sectorul public;

12) documentele contabile;

13) rapoartele financiare ale autorităților/instituțiilor bugetare;

14) formularele pentru înregistrarea inițială a salariaților din sectorul public și a celor cu statut special;

15) formularele pentru înregistrarea inițială și forma modificată a schemei de încadrare a instituțiilor bugetare și a autorităților publice.

Secțiunea a 2-a

Documente de ieșire

21. Din categoria documentelor de ieșire ale SIIFP fac parte:

1) cadrul bugetar pe termen mediu, incluzând limitele sectoriale de cheltuieli pe bugetul public național, pe componentele acestuia, limitele de cheltuieli ale bugetului de stat pe autorități bugetare;

2) bugetul aprobat, incluzând resursele generale și alocațiile autorităților/instituțiilor bugetare;

3) registrele analitice, rapoartele operative, dările de seamă;

4) registrul certificatelor de evaluare a cunoștințelor;

5) registrul certificatelor de calificare în domeniul auditului intern în sectorul public;

6) contractele de achiziții publice atribuite;

7) rapoartele bugetare privind executarea bugetelor componente ale bugetului public național;

8) rapoartele financiare ale autorităților/instituțiilor bugetare;

9) raportul anual (consolidat) privind controlul intern managerial;

10) raportul cu privire la activitatea de audit intern;

11) declarația de răspundere managerială;

12) statele de personal;

13) schemele de încadrare;

14) dosarele angajaților;

15) registrul electronic de evidență a accidentelor de muncă;

16) rapoartele de muncă.

Secțiunea a 3-a

Documente tehnologice

22. Documentele tehnologice vor conține informația ce descrie procesele tehnologice care au loc în SIIFP. În această categorie de documente sunt incluse documentele care însoțesc elaborarea și suportul sistemului, ghidurile de utilizare, instrucțiunile de lucru cu sistemul, printre care:

1) formularele de suport tehnic;

2) lista utilizatorilor și drepturile acestora;

3) înregistrările de audit ale activității sistemului și a utilizatorilor;

4) versiunile documentelor și istoricul modificărilor;

5) semnăturile documentelor și înregistrărilor semnate electronic;

6) documentele tehnologice privind parametrii de sistem.

Capitolul VI

SPAȚIUL INFORMAȚIONAL AL SIIFP

Secțiunea 1

Lista obiectelor informaționale

23. Totalitatea obiectelor informaționale de bază care reprezintă resursa informațională a SIIFP se determină în funcție de destinația acestora și include:

1) „Profilul utilizatorului/angajatului” – obiect informațional care constă în totalitatea datelor aferente utilizatorilor SIIFP. Atributele pentru obiectul informațional „Profilul utilizatorului/angajatului” se prezintă după cum urmează:

a) codul de identificare al angajatului (IDNP);

b) numele, prenumele angajatului/utilizatorului;

c) data nașterii;

d) adresa de e-mail sau numărul de contact;

e) parola de acces la cont;

2) „Profilul organizației/angajatorului” – obiect informațional care constă în totalitatea datelor referitoare la organizațiile care vor deține acces la SIIFP. Atributele pentru obiectul informațional „Profilul organizației/angajatorului” sunt următoarele:

a) codul fiscal (IDNO);

b) denumirea;

c) adresa juridică;

d) tipul (persoană fizică sau juridică);

e) forma organizatorico-juridică;

f) adresa de e-mail sau numărul de contact;

3) „Șabloane de documente și formulare” – obiect informațional care constă în furnizarea șabloanelor pentru formele de inserare a informației și a documentelor de ieșire aferente acestora. Atributele pentru obiectul informațional „Șabloane de documente și formulare” se stabilesc după cum urmează:

a) denumirea șablonului sau a formularului;

b) codul șablonului sau al formularului;

c) structura șablonului sau a formularului;

d) câmpurile și secțiunile incluse în șablon sau în formular;

e) antetul șablonului sau al formularului stabilit printr-un act normativ;

4) „Nomenclatoare și clasificatoare” – obiect informațional care constă în totalitatea metadatelor aferente SIIFP. Atributele pentru obiectul informațional „Nomenclatoare și clasificatoare” se stabilesc după cum urmează:

a) numele nomenclatorului sau al clasificatorului (de exemplu Clasificația organizațională, Clasificația funcțională, Clasificația programelor, Clasificația surselor, Clasificația economică, Nomenclatorul unităților teritoriale);

b) structura nomenclatorului sau a clasificatorului;

c) persoana responsabilă de crearea și actualizarea nomenclatorului și a clasificatorului.

Sistemul va conține clasificatoarele naționale gestionate de Agenția Servicii Publice, Serviciul Fiscal de Stat, Banca Națională a Moldovei și alte nomenclatoare interne;

5) „Notificări” – obiect informațional care înștiințează utilizatorii SIIFP despre anumite evenimente din cadrul sistemului. Atributele pentru obiectul informațional „Notificări” se stabilesc după cum urmează:

a) titlul notificării;

b) conținutul notificării;

c) destinatarul notificării;

d) acțiuni pe care le poate efectua utilizatorul la primirea notificării;

6) „Fișiere de jurnalizare” – obiect informațional destinat auditului SIIFP și implementării politicii de asigurare a securității informaționale.

Orice modificare potențial periculoasă: creare, modificare, marcarea la ștergere, schimbarea statutului, trebuie să fie înregistrată în registre speciale (fișiere de jurnalizare), arătând momentul de timp și utilizatorul care a efectuat modificarea potențial periculoasă.

În cazul în care modificările potențial periculoase nu vor implica suprimarea fizică a datelor, pentru fiecare înregistrare sau atribut va fi posibil de văzut utilizatorul care a efectuat ultima modificare;

7) „Limite de buget” – obiect informațional ce reprezintă estimări ale alocărilor maxime de resurse pe termen mediu, în baza cărora se elaborează bugetul. Atributele pentru obiectul informațional „Limite de buget” se stabilesc după cum urmează:

a) perioada fiscală pentru care se stabilesc limitele bugetare;

b) codurile Clasificației organizaționale, Clasificației funcționale, Clasificației programelor, Clasificației surselor, Clasificației economice;

8) „Documente de plată” – obiect informațional ce reprezintă documentele de plată, clasificate după tipul documentului, care sunt întocmite, semnate, prelucrate și imprimate prin intermediul SIIFP. Atributele pentru obiectul informațional „Documente de plată” se stabilesc după cum urmează:

a) numărul;

b) data emiterii;

c) suma;

d) date despre plătitor (de exemplu denumirea, codul fiscal, codul IBAN);

e) date despre prestatorul plătitor (denumirea);

f) date despre beneficiar (de exemplu denumirea, codul fiscal, codul IBAN);

g) destinația plății, tipul transferului, codul tranzacției;

9) „Documente primare” – obiect informațional ce reprezintă documentele în baza cărora se contabilizează tranzacțiile economice. Atributele pentru obiectul informațional „Documente primare” se stabilesc după cum urmează:

a) numărul de identificare al documentului;

b) data eliberării documentului;

c) data livrării documentului;

d) date despre furnizor (de exemplu denumirea, codul fiscal, codul TVA, codul IBAN);

e) date despre cumpărător/beneficiar (de exemplu denumirea, codul fiscal, codul TVA, codul IBAN);

f) suma;

10) „Contractul de achiziții publice” – obiect informațional ce reprezintă contractele de achiziții publice înregistrate, precum și modificările la acestea. Atributele pentru obiectul informațional „Contractul de achiziții publice” se stabilesc după cum urmează:

a) numărul de identificare al contractului;

b) data creării contractului;

c) date despre operatorul economic;

d) date despre autoritatea contractantă;

e) termenul de valabilitate;

f) suma contractului;

11) „Rapoarte” – obiect informațional ce reprezintă partea componentă a SIIFP ce permite vizualizarea informației privind documentele create, modificate, semnate, într-o formă structurată conform parametrilor stabiliți. Atributele pentru obiectul informațional „Rapoarte” se prezintă după cum urmează:

a) parametrii de intrare la crearea rapoartelor;

b) numărul de identificare al raportului;

c) denumirea raportului;

d) structura raportului;

e) numele persoanei care a creat raportul;

f) data creării/generării rapoartelor;

g) sursa datelor utilizate pentru generarea informațiilor și a datelor din raport;

12) „Scheme de încadrare” – obiect informațional care constă în totalitatea datelor referitoare la subdiviziunile structurale, denumirea funcțiilor, precum și la salariul de bază corespunzător fiecărei funcții, care stă la baza angajării personalului în cadrul autorității publice. Atributele pentru obiectul informațional „Schema de încadrare” se prezintă după cum urmează:

a) numărul de identificare al schemei de încadrare;

b) data creării/modificării schemei de încadrare;

c) numele persoanei care a creat/a modificat schema de încadrare;

d) statutul schemei de încadrare;

e) data punerii în aplicare a schemei de încadrare;

f) structura schemei de încadrare;

g) numărul statului de personal înregistrat la Cancelaria de Stat;

h) formatul schemei de încadrare (PDF, Excel);

13) „Rapoarte de muncă” – obiect informațional ce reprezintă partea componentă a SIIFP care permite evidența raporturilor de muncă pentru angajatori, angajați și autoritățile statului. Atributele pentru obiectul informațional „Rapoarte de muncă” se prezintă după cum urmează:

a) numărul de identificare al raportului de muncă;

b) data creării/modificării raportului de muncă;

c) numele persoanei care a creat/a modificat raportul de muncă;

d) tipul raportului de muncă, conform clasificatorului raporturilor de muncă aprobat prin anexa nr. 7 la Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 126/2017;

e) numărul schemei de încadrare aprobate de către Ministerul Finanțelor;

f) structura raportului de muncă;

g) formatul schemei de încadrare (PDF).

Secțiunea a 2-a

Structura identificatoarelor obiectelor informaționale

24. Fiecărui obiect informațional i se va atribui un identificator unic. Obiectele informaționale preluate vor fi identificate în conformitate cu regulile sistemului în care au fost introduse/create.

Astfel, pentru obiectele informaționale care reprezintă resursa informațională a SIIFP, sunt atribuite următoarele identificatoare:

1) identificatorul obiectului informațional „Profilul utilizatorului/angajatul” este constituit din numărul de identificare de stat al persoanei fizice (IDNP) și rolul de acces în cadrul sistemului;

2) identificatorul obiectului informațional „Profilul organizației/angajatorul” este format din numărul de identificare de stat al persoanei juridice (IDNO) și rolul de acces în cadrul sistemului;

3) identificatorul obiectului informațional „Șabloane de documente și formulare” este constituit din numărul unic atribuit de sistem, numele șablonului și parametrii de inserare a conținutului documentului;

4) identificatoarele obiectului informațional „Nomenclatoare și clasificatoare” sunt totalitatea clasificatoarelor și metadatelor utilizate în cadrul SIIFP;

5) identificatorul obiectului informațional „Notificări” este constituit dintr-un cod unic de identificare complex (alfanumeric), generat în mod aleatoriu de serviciul guvernamental de notificare electronică (MNotify);

6) identificatorul obiectului informațional „Fișiere de jurnalizare” este format din data și ora producerii evenimentului, acțiunea întreprinsă și alte detalii specifice evenimentului;

7) identificatorul obiectului informațional „Limite de buget” este constituit din numărul unic atribuit de sistem și codurile clasificației bugetare;

8) identificatorul obiectului informațional „Documente de plată” este format din tipul documentului, numărul unic și data generată de sistem în momentul înregistrării documentului;

9) identificatorul obiectului informațional „Documente primare” este constituit din numărul unic și data generată de sistem în momentul înregistrării documentelor primare;

10) identificatorul obiectului informațional „Contractul de achiziții publice” este numărul unic atribuit de trezorerie la înregistrarea contractului;

11) identificatorul obiectului informațional „Rapoarte” este format din tipul documentului și numărul acestuia;

12) identificatorul obiectului informațional „Scheme de încadrare” este numărul de identificare unic, generat și atribuit de sistem în momentul generării schemei;

13) identificatorul obiectului informațional „Rapoarte de muncă” este numărul generat și atribuit de sistem în momentul înregistrării datelor de către angajator.

Secțiunea a 3-a

Scenariile de bază și datele obiectelor informaționale

25. Scenariile de bază ale SIIFP reprezintă o listă a evenimentelor aferente obiectului informațional luat în evidență în sistem, după cum urmează:

1) pentru obiectul informațional „Profilul utilizatorului/angajatul”:

a) identificarea utilizatorului în baza codului IDNP;

b) crearea utilizatorului în baza datelor identificate;

c) modificarea datelor;

d) blocarea profilului utilizatorului;

e) ștergerea/arhivarea profilului utilizatorului;

2) pentru obiectul informațional „Profilul organizației/angajatorul”:

a) identificarea organizației în baza codului IDNO;

b) afișarea și vizualizarea datelor aferente fișei generale a organizației;

c) modificarea datelor;

d) blocarea profilului organizației;

e) ștergerea/arhivarea profilului organizației;

3) pentru obiectul informațional „Șabloane de documente și formulare”:

a) elaborarea șabloanelor de documente și formulare standardizate pentru procesele de intrare și pentru procesele de ieșire;

b) configurarea șabloanelor de documente și formulare;

c) activarea/dezactivarea șabloanelor;

d) ștergerea/arhivarea șabloanelor;

e) stabilirea perioadei de aplicabilitate;

4) pentru obiectul informațional „Nomenclatoare și clasificatoare”: configurarea de seturi particulare de metadate, clasificatoare și nomenclatoare și modificarea acestora;

5) pentru obiectul informațional „Notificări”:

a) notificare de mesaj nou în cadrul aplicației;

b) notificare de mesaj prin e-mail;

c) notificare de eveniment programat;

d) notificare de eroare în cadrul sistemului;

6) pentru obiectul informațional „Fișiere de jurnalizare”:

a) monitorizarea activității și înregistrării evenimentelor în cadrul sistemului;

b) înregistrarea evenimentelor de depanare, a erorilor;

c) înregistrarea evenimentelor de securitate;

d) colectarea datelor despre activitatea utilizatorilor și a sistemului;

7) pentru obiectul informațional „Limite de buget”:

a) crearea documentului în sistem;

b) actualizarea datelor aferente limitelor de buget – are loc la modificarea unui atribut din datele obiectului;

c) scoaterea din evidență (arhivarea);

8) pentru obiectul informațional „Documente de plată”:

a) crearea documentului în sistem;

b) actualizarea datelor aferente documentului de plată – are loc la modificarea unui atribut din datele obiectului;

c) arhivarea datelor;

9) pentru obiectul informațional „Documente primare”:

a) înregistrarea primară – în momentul înscrierii informației;

b) actualizarea și modificarea datelor – în cazul modificărilor apărute în procesul de lucru;

c) arhivarea datelor;

10) pentru obiectul informațional „Contract de achiziții publice”:

a) evidența inițială – se efectuează la atribuirea contractului;

b) înregistrarea contractului în sistem;

c) modificarea contractului prin acord adițional;

d) arhivarea datelor.

Actualizarea datelor obiectului informațional se efectuează:

a) la modificarea metadatelor obiectului informațional;

b) la modificarea statutului obiectului informațional;

11) pentru obiectul informațional „schemă de încadrare”:

a) evidența inițială – se efectuează în baza datelor completate în statul de personal;

b) crearea schemei de încadrare în sistem;

c) modificarea documentului „Stat de personal”;

d) modificarea documentului „Schema de încadrare”;

12) pentru obiectul informațional „Raport de muncă”:

a) evidența inițială – se efectuează în baza datelor completate în schema de încadrare;

b) crearea raportului de muncă în sistem;

c) modificarea documentului „Stat de personal”;

d) modificarea documentului „Schema de încadrare”;

e) modificarea documentului „Raport de muncă”;

13) pentru obiectul informațional „Rapoarte”:

a) rapoartele se vor genera în baza informațiilor actualizate la zi;

b) timpul pentru posibilitatea vizualizării rapoartelor generate va fi prestabilit de sistem;

c) rapoartele vor fi posibil a fi generate în format PDF, Excel, cu formule de calcul al totalurilor, după caz;

d) câmpurile necesare a fi în raport vor fi definite prin selectarea acestora dintr-o listă de date prestabilită.

Capitolul VII

SPAȚIUL TEHNOLOGIC AL SIIFP

26. SIIFP oferă un mecanism de interoperabilitate, deoarece reprezintă o platformă informațională care urmează să se integreze și să efectueze schimb reciproc de date atât între componentele interne ale SIIFP, cât și cu servicii guvernamentale de platformă și sisteme informaționale ale altor autorități publice.

27. Pentru asigurarea unui nivel adecvat al securității informaționale, SIIFP va permite realizarea de conexiuni securizate atât între stațiile-client și serverul de aplicație, cât și pentru schimbul securizat de date între componentele SIIFP.

Figură. Arhitectura de sistem a SIIFP

28. Pentru asigurarea deplină a funcționalităților, SIIFP va conține trei categorii de noduri distinctive:

1) infrastructura platformei tehnologice guvernamentale comune (MCloud) din posesia Instituției Publice Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică – infrastructura TIC a platformei guvernamentale tehnologice comune (MCloud), unde va fi găzduit SIIFP. Totodată, platforma tehnologică guvernamentală comună (MCloud) găzduiește mai multe servicii guvernamentale IT care vor interacționa cu SIIFP, pentru a asigura buna funcționare a acestuia, și anume:

a) serviciul electronic guvernamental de autentificare și control al accesului (MPass) – serviciul electronic de autentificare a utilizatorilor în sistem prin certificate digitale valide generate de Agenția Servicii Publice;

b) serviciul electronic guvernamental integrat de semnătură electronică (MSign) – serviciu electronic pentru aplicarea semnăturii electronice pe formulare sau documente;

c) serviciul guvernamental de plăți electronice (MPay) – serviciu electronic pentru a se putea încasa centralizat plățile bugetare, precum și pentru plătitori pentru a achita liber prin orice metodă legală disponibilă pe piața Republicii Moldova (card bancar, internet/mobile banking, monedă electronică, numerar);

d) serviciul electronic guvernamental de jurnalizare (MLog) – serviciu electronic care va asigura înregistrarea celor mai importante acțiuni de afaceri în cadrul sistemului;

e) serviciul guvernamental de notificare electronică (MNotify) – serviciu electronic pentru a expedia notificări despre diferite evenimente în cadrul procesului de elaborare a bugetului;

f) platforma de interoperabilitate (MConnect) – serviciu electronic pentru asigurarea schimbului de informații cu instituțiile externe implicate în procesele de elaborare a bugetului public național;

2) infrastructura Ministerului Finanțelor – este găzduită pe hardware-ul Instituției Publice Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică, unde sunt găzduite soluțiile informaționale ale Ministerului Finanțelor, inclusiv soluția SIIFP, care va comunica cu alte soluții informaționale interne, în scopul schimbului de informații, utilizând platforma de interoperabilitate WSO2;

3) calculatoare-client – calculatoarele de la care vor fi accesate (în funcție de drepturi și roluri) funcționalitățile sistemului. Interfața și funcționalitățile livrate fiecărui utilizator în parte vor depinde de drepturile și rolurile utilizatorului în sistem. Conexiunea la sistem se va efectua prin canale securizate TLS (Transport Layer Security), utilizatorii fiind grupați după entitatea pe care o reprezintă și rolul deținut în sistem.

29. Componentele funcționale ale SIIFP:

1) componenta de creare a registrelor și nomenclatoarelor – componentă de platformă prin intermediul căreia se vor crea nomenclatoare, registre sau clasificatoare interne, pentru stocarea informațiilor de sistem sau în scopul reutilizării acestora în alte componente interne și externe;

2) componenta de management al utilizatorilor – componentă de sistem dedicată administrării utilizatorilor și a rolurilor;

3) componenta API (interfața de programare a aplicațiilor) – componentă dedicată procesului de schimb de date între SIIFP și alte sisteme informaționale guvernamentale pentru popularea acestora cu date din SIIFP, precum și procesului de importare în SIIFP a bugetelor externe, cum ar fi bugetul asigurărilor sociale de stat și fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală, bugete elaborate în afara sistemului, pentru a fi consolidate într-un singur buget, întrucât sunt parte componentă a bugetului public național;

4) componenta de înregistrare a evenimentelor – componentă de sistem care va înregistra activitățile și evenimentele care au loc în sistem;

5) componenta de creare și generare a rapoartelor – componentă de sistem care va permite crearea rapidă a formularelor de rapoarte personalizate.

30. SIIFP va fi integrat din subsisteme IT interne și externe prin platforma de interoperabilitate WSO2:

1) platforma de interoperabilitate WSO2 – platforma Ministerului Finanțelor de interoperabilitate, care va asigura procedura schimbului de informații cu aplicațiile de proces interne, baze de date interne, precum și cu sistemele IT externe;

2) infrastructura aplicațiilor de proces – infrastructura internă a aplicațiilor de proces care vor furniza sau vor recepționa date din SIIFP;

3) infrastructura bazelor de date – platforma bazelor de date ale aplicațiilor de proces unde se vor stoca sau se vor recepționa date în scopul funcționării corecte a SIIFP;

4) infrastructura IT a Companiei Naționale de Asigurări în Medicină;

5) infrastructura IT a Casei Naționale de Asigurări Sociale;

6) infrastructura IT a Serviciului Fiscal de Stat;

7) infrastructura IT a Băncii Naționale a Moldovei, precum sistemul automatizat de plăți interbancare (pentru plățile în lei din contul unic trezorerial) și sistemul de deservire bancară la distanță (pentru plățile valutare);

8) infrastructura IT a Serviciului Vamal;

9) infrastructura IT a Biroului Național de Statistică;

10) infrastructura IT a Poștei Moldovei.

31. În sens larg, SIIFP nu este doar o soluție IT simplă, ci un sistem integrat format din mai multe aplicații concepute pentru a informatiza activitățile din diferite domenii funcționale ale Ministerului Finanțelor.

Componentele principale ale SIIFP sunt interdependente, realizează schimb reciproc de date și sunt grupate în următoarele module:

1) interfață utilizator – reprezintă totalitatea funcționalităților pentru asigurarea accesului la resursele gestionate de SIIFP și sistemele informaționale de stat;

2) nivel procesare date – reprezintă setul de funcționalități pentru asigurarea îndeplinirii funcțiilor SIIFP. Acest nivel este format din totalitatea resurselor informaționale locale sau recepționate de la sisteme externe și adaptate la necesitate;

3) nivel prelucrare date – reprezintă setul de funcționalități pentru asigurarea prelucrării datelor în cadrul SIIFP. Acest nivel este format din totalitatea resurselor informaționale locale sau recepționate de la sisteme externe și adaptate la necesitate;

4) stocare date – reprezintă totalitatea funcționalităților pentru asigurarea stocării permanente sau temporare a datelor în baza de date SIIFP. Tot aici vor fi stocate și fișierele sub formă de documente utilizate de SIIFP.

Capitolul VIII

ASIGURAREA SECURITĂȚII INFORMAȚIONALE A SIIFP

Secțiunea 1

Cerințele generale față de securitatea informațională a SIIFP

32. Asigurarea securității informaționale va include totalitatea măsurilor juridice, organizatorice, economice și tehnologice, orientate spre prevenirea pericolelor securității resurselor și infrastructurii informaționale.

33. Securitatea informațională presupune protecția SIIFP, la toate etapele proceselor de creare, procesare, stocare și transmitere a datelor, de acțiuni accidentale sau intenționate cu caracter artificial sau natural, care au ca rezultat cauzarea prejudiciului posesorului și utilizatorilor resurselor informaționale și infrastructurii informaționale.

34. Asigurarea securității informației va fi realizată în conformitate cu Cerințele minime obligatorii de securitate cibernetică, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 201/2017. Pentru gestiunea riscurilor de securitate va fi implementată o politică generală de securitate. Personalul implicat în utilizarea și administrarea SIIFP va fi instruit în ceea ce privește riscurile de securitate la care poate fi expus.

35. Politica de securitate va include prevederi referitoare la organizarea auditurilor periodice de securitate pentru a verifica politica și conformitatea cu regulile de securitate, precum și pentru a stabili domeniile care necesită îmbunătățiri.

36. Pericolele securității informaționale sunt:

1) colectarea și utilizarea ilegală a datelor;

2) încălcarea tehnologiei de prelucrare a datelor;

3) implementarea în produsele software și hardware a componentelor care îndeplinesc funcții neprevăzute în documentația aferentă acestor produse;

4) elaborarea și răspândirea programelor ce afectează funcționarea normală a sistemelor informaționale și de comunicații electronice, precum și a sistemelor securității informaționale;

5) nimicirea, deteriorarea, suprimarea radioelectronică sau distrugerea mijloacelor și a sistemelor de prelucrare a datelor și de comunicații electronice;

6) influențarea sistemelor cu parolă-cheie de protecție a sistemelor automatizate de prelucrare și transmitere a datelor;

7) compromiterea cheilor și a mijloacelor de protecție criptografică a informației;

8) scurgerea informației prin canale tehnice;

9) implementarea dispozitivelor electronice pentru interceptarea informației în mijloacele tehnice de prelucrare, păstrare și transmitere a datelor utilizând sistemele de comunicații, precum și în încăperile de serviciu ale autorităților administrației publice;

10) nimicirea, deteriorarea, distrugerea sau sustragerea suporturilor de informație mecanice sau de alt tip;

11) interceptarea datelor în rețelele de transmitere a datelor și în liniile de comunicații, decodificarea acestei informații și impunerea unei informații false;

12) utilizarea tehnologiilor informaționale naționale și internaționale necertificate;

13) accesul nesancționat la resursele informaționale din băncile și bazele de date;

14) încălcarea restricțiilor legale privind răspândirea informației;

15) încălcarea prevederilor Legii nr. 133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal.

Secțiunea a 2-a

Măsurile de bază privind asigurarea securității informaționale a SIIFP

37. SIIFP asigură următoarele obiective de securitate:

1) autentificarea – garantează că zonele restricționate ale SIIFP vor fi accesibile doar utilizatorilor cu o identitate verificată prin serviciul electronic guvernamental de autentificare și control al accesului (MPass);

2) autorizarea – garantează că utilizatorii autentificați prin serviciul electronic guvernamental de autentificare și control al accesului (MPass) pot accesa serviciile și datele care corespund drepturilor lor de acces;

3) confidențialitatea – garantează că datele înregistrate în SIIFP nu pot fi accesate de o parte terță neautorizată;

4) integritatea – garantează că datele înregistrate în SIIFP nu au fost modificate sau alterate de o parte terță neautorizată;

5) nonrepudierea – garantează că datele înregistrate în SIIFP nu pot fi negate mai târziu.

38. Pentru atingerea obiectivelor de securitate, SIIFP dispune de mai multe mecanisme de securitate:

1) semnătura electronică – mecanism ce asigură integritatea și nonrepudierea datelor înscrise în SIIFP;

2) firewall – filtrul firewall face parte din arhitectura tehnică a platformei tehnologice guvernamentale comune (MCloud) pentru a asigura un mecanism de apărare împotriva utilizatorilor externi neautorizați;

3) antivirus/antispam – soluțiile hardware și/sau software asigură protecția antivirus și antispam pentru toate serverele. În cazul detectării unui fișier infectat, procedura de încărcare este oprită și fișierul – respins;

4) sistem de detectare a intruziunilor – sistem de detectare a accesului neautorizat la nivelul componentelor de sistem ale SIIFP;

5) comunicare sigură (transferuri de date) între serverele web și utilizatori – schimbul de informații confidențiale este securizat;

6) backup sistematic al datelor păstrate – recuperarea rapidă și fiabilă a datelor în caz de incident care a dus la pierderea sau deteriorarea datelor;

7) instrument de înregistrare a evenimentelor de audit – toate activitățile desfășurate de către utilizatori, indiferent dacă au succes sau nu (cum ar fi conectările încercate, dar nereușite), sunt monitorizate și înregistrate în jurnalele SIIFP cu acces limitat pentru utilizatorii neautorizați.

39. În cadrul SIIFP se asigură generarea și păstrarea înregistrărilor de audit ale securității pentru operațiunile de prelucrare a datelor cu caracter personal, în condițiile cadrului normativ în materie de protecție a datelor cu caracter personal. Înregistrările de audit ale operațiunilor și rezultatele acestora pot fi accesate de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal și puse la dispoziția acestuia în scopul investigării potențialelor încălcări ale regimului de prelucrare/protecție a datelor cu caracter personal.

40. SIIFP va utiliza funcționalitatea de autentificare doar prin intermediul serviciului electronic guvernamental de autentificare și control al accesului (MPass).

41. Utilizatorii SIIFP vor fi autorizați să acceseze doar blocurile funcționale și datele pentru care au permisiunile necesare, conform rolurilor fiecăruia. Utilizatorii și rolurile acestora vor fi gestionate prin intermediul serviciului electronic guvernamental de autentificare și control al accesului (MPass).

42. Sistemul va prelua rolurile utilizatorilor din serviciul electronic guvernamental de autentificare și control al accesului (MPass).

43. O necesitate importantă legată de securitate este necesitatea păstrării înregistrărilor de audit pentru analiza integrității sistemului și pentru monitorizarea activității utilizatorilor.

44. SIIFP se va baza pe un mecanism de înregistrări de audit dublu (intern și cu utilizarea serviciului electronic guvernamental de jurnalizare (MLog)), ce urmează practicile internaționale.

Capitolul IX

ÎNCHEIERE

45. Implementarea SIIFP va duce la modernizarea și renovarea sistemului de gestionare a finanțelor publice, asigurând funcționarea acestuia în conformitate cu standardele internaționale de eficiență, stabilitate și securitate.

46. Beneficiile majore ale implementării SIIFP vor fi:

1) monitorizarea întregului proces de elaborare, aprobare, executare și raportare a bugetului public național la toate etapele;

2) îmbunătățirea eficienței și a calității activității autorităților administrației publice;

3) sporirea transparenței bugetare;

4) îmbunătățirea calității datelor bugetare;

5) asigurarea interoperabilității între diferite module ale SIIFP, precum și a importului datelor bugetare din exteriorul acestui sistem.