pentru aprobarea Metodologiei privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor în domeniile de control ale Inspectoratului de Stat al Muncii

HOTĂRÂRE nr. 894 din 12.09.2018 · GUVERNUL · publicat 21.09.2018
Modificat prin: HG787 din 16.11.22, MO363-373/18.11.22 art.877
pe legis.md
Trimiteri: 52 legateMonitorul Oficial: 10 trimiteri

În temeiul art. 16 alin. (2) din Legea nr. 131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr. 181-184, art. 595), Guvernul HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă:

1) Metodologia privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor în domeniile de control ale Inspectoratului de Stat al Muncii, conform anexei nr. 1;

2) Procedura de realizare a controlului de stat asupra activității agenţiilor private și a intermediarilor nelicențiați care desfășoară activitatea ce ține de plasarea în câmpul muncii în străinătate a cetățenilor Republicii Moldova în baza analizei riscurilor specifice activității acestora, conform anexei nr. 2.

2. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale.

3. Se abrogă Hotărîrea Guvernului nr. 375/2014 cu privire la aprobarea Metodologiei de planificare a controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei criteriilor de risc pentru domeniul de control efectuat de către Inspectoratul de Stat al Muncii (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr. 142-146, art. 424).

4. Prezenta hotărîre intră în vigoare la data publicării.

PRIM-MINISTRU Pavel FILIP

Contrasemnează:

Ministrul sănătății,

muncii și protecţiei sociale Svetlana CEBOTARI

Ministrul economiei

și infrastructurii Chiril GABURICI

Nr. 894. Chişinău, 12 septembrie 2018.

Anexa nr. 1 la Hotărîrea Guvernului nr.894/2018

METODOLOGIA privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor în domeniile de control ale Inspectoratului de Stat al Muncii

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

1. Metodologia privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor în domeniile de control ale Inspectoratului de Stat al Muncii (în continuare – Metodologie) este elaborată potrivit Legii nr. 131/2012 privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător și în conformitate cu Metodologia generală privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr. 379/2018.

2. La baza Metodologiei stau criterii de risc relevante domeniilor de control ale Inspectoratului de Stat al Muncii (în continuare – Inspectorat), cu acordarea punctajului corespunzător după o scară prestabilită şi raportarea acestuia la ponderea fiecărui criteriu de risc, în funcţie de relevanţa lui pentru nivelul general de risc. Aplicarea punctajelor aferente fiecărui criteriu se efectuează pentru fiecare persoană/unitate supusă controlului și este urmată de elaborarea unui clasament în funcție de punctajul obținut, în corespundere cu nivelul individual de risc estimat. Analiza riscurilor se utilizează pentru alegerea acțiunilor adecvate dintre mai multe acțiuni posibile.

3. Nivelul de risc estimat pentru fiecare persoană/unitate supusă controlului determină nivelul frecvenţei şi intensității acţiunilor de control ce se aplică acesteia.

4. Analiza riscurilor în baza criteriilor de risc se aplică în următoarele situații:

1) la planificarea anuală a controalelor;

2) la luarea deciziei privind efectuarea unui control inopinat;

3) la identificarea soluției optime privind petiția depusă la Inspectorat sau informațiile referitoare la încălcarea legislației care au devenit cunoscute;

4) la elaborarea listelor de verificare și la stabilirea cerințelor de reglementare care trebuie incluse în lista de verificare;

5) la planificarea strategică a activității de control;

6) în alte situații referitoare la decizii în domeniul controlului asupra activității de întreprinzător.

Analiza riscurilor în baza criteriilor de risc în situațiile prevăzute la pct.4 se va realiza în conformitate cu capitolul II.

Capitolul II

PLANIFICAREA CONTROALELOR

Secțiunea 1

Criteriile de risc

5. Procesul de analiză a riscurilor se bazează pe prevederile Legii nr. 131/2012 privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător, precum și pe:

1) datele statistice disponibile;

2) analiza informațiilor privind riscurile stabilite de Inspectorat sau de instituții conexe;

3) practicile relevante ale altor state.

6. Criteriul de risc sumează un set de însuşiri ale subiectului şi/sau obiectului pasibil controlului ori de circumstanțe referitoare la raporturile precedente ale persoanei supuse controlului cu Inspectoratul, ale căror existenţă şi intensitate indică probabilitatea cauzării de daune vieţii şi sănătăţii salariaţilor, precum și a încălcării drepturilor la muncă.

7. Criteriile de risc reflectă probabilitatea apariției prejudiciului și/sau mărimea acestuia.

71. La stabilirea probabilității apariției prejudiciului se utilizează următoarele criterii de risc generale:

1) durata de la data efectuării ultimului control;

2) numărul de persoane angajate;

3) istoricul conformității sau neconformității cu prevederile legislației și cu prescripțiile Inspectoratului.

[Pct.71 introdus prin HG787 din 16.11.22, MO363-373/18.11.22 art.877; în vigoare 18.11.22]

8.- abrogat.

9. Criteriile de risc stabilite trebuie să respecte următoarele principii:

1) să fie relevante scopului activității Inspectoratului;

2) să acopere toate întreprinderile pasibile controlului efectuat de către Inspectorat;

3) să fie bazate pe informaţie certă, veridică şi accesibilă. În primul rînd, se aleg criteriile care acordă posibilitatea de atribuire a gradului de risc unei persoane/unități concrete în baza unei informaţii valorice (statistice), care poate fi obţinută, ori de cîte ori este necesar, din surse exterioare care nu țin nici de activitatea Inspectoratului, nici de datele furnizate direct de unitate;

4) să poată fi ierarhizate conform ponderii și intensității riscului pe care îl reflectă;

5) să fie raportate la caracterul multidimensional al surselor de risc. Este esențial să nu se suprapună şi să fie alese cele ce ţin de subiect, obiect şi de raporturile anterioare cu Inspectoratul.

10. Criteriile de risc generale utilizate în mod obligatoriu sînt următoarele:

1) domeniul de activitate;

2) - abrogat;

3) - abrogat;

4) numărul de angajați;

5) istoricul conformității sau neconformității cu prevederile legislației și cu prescripțiile Inspectoratului.

101. Criteriile de risc specifice pentru domeniile de control utilizate de Inspectorat sunt următoarele:

1) devierea negativă a mărimii salariului mediu pe unitate de la mărimea salariului mediu pe ramură (după Clasificatorul activităților din economia Moldovei (în continuare – CAEM));

2) producerea accidentelor de muncă;

3) durata de la data efectuării ultimului control;

4) ponderea salariaților cu salariul egal sau mai mic decât salariul minim;

5) suma totală a veniturilor constatate conform datelor contabilității financiare/numărul de salariați din unitate față de acest indicator pe ramură (după CAEM).

[Pct.101 în redacția HG787 din 16.11.22, MO363-373/18.11.22 art.877; în vigoare 18.11.22]

Secțiunea a 2-a

Gradarea intensităţii riscului

11. Fiecare criteriu de risc se repartizează pe grade/niveluri de intensitate, punctate conform valorii gradului de risc. Scara valorică este cuprinsă între 1 şi 5, unde 1 reprezintă gradul minim, iar 5 – gradul maxim de risc.

În cazul în care nu există date sau informaţii care să permită aprecierea gradului/nivelului de intensitate/severitate a criteriului de risc în raport cu persoana supusă controlului, se acordă punctajul maxim. După efectuarea primului control cu utilizarea acestui criteriu de risc, Inspectoratul revizuieşte punctajul acordat în funcţie de datele şi informaţiile acumulate în cadrul controlului.

12. În descrierea fiecărui criteriu de risc, acordarea punctelor este urmată de explicarea circumstanțelor pentru fiecare nivel de risc, ceea ce permite identificarea nivelului de risc al fiecărei entități/unități economice.

În cazul în care persoana supusă controlului și/sau obiectul controlului corespund mai multor poziții de pe scara valorică a gradelor de risc din cadrul criteriului, acestea vor fi plasate pe poziția căreia îi corespunde punctajul cel mai înalt.

În cazurile în care persoana supusă controlului desfășoară mai multe genuri de activitate, cărora le-au fost atribuite diferite grade de risc, se aplică gradul cel mai mare (înalt) de risc al unuia dintre genurile de activitate desfășurat.

13. La acordarea cifrelor valorice se ţine cont de ponderea fiecărui grad/nivel de risc în cadrul criteriului de risc şi de uniformitatea trecerii de la un nivel de risc la altul, astfel încît să fie reflectat un conținut complet şi relevant al nivelurilor de risc posibile, de la nivelul minim la nivelul maxim de risc.

14. Punctajele vor fi acordate după cum urmează:

1) domeniul de activitate (tabelul 1)

Raționamentul general: în diferite domenii de activitate, într-o măsură sau alta, se utilizează și se prestează muncă nedeclarată, se admit restanțe la plata salariilor, neîncheierea contractelor individuale de muncă, nerespectarea timpului de muncă și a timpului de odihnă, neacordarea garanțiilor și compensațiilor, răspunderea materială, disciplina muncii, riscul de accidentare. Astfel, se generează diverse forme de exploatare a muncii (muncă forțată, trafic în scopuri de exploatare prin muncă, sclavie etc.), salarii nedeclarate, prejudicierea realizării drepturilor la protecție socială, prejudiciu adus bugetului familiei, bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale și medicale, care se manifestă cu diferită intensitate și frecvență.

Tabelul 1

Domeniul de activitateGradul
de risc (R1)
Învățământ (P)
Activități financiare și asigurări (K) Tranzacții imobiliare (L)
Activități profesionale, științifice și tehnice (M) Sănătate și asistență socială (Q)
1
Informații și comunicații (J)
Activități de servicii administrative și activități de servicii suport (N)
Artă, activități de recreere și agrement (R)
2
Activități de cazare și alimentare publică (I)
Administrație publică și apărare, asigurări sociale obligatorii (O)
Alte activități de servicii (S)
3
Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (D)
Distribuția apei, salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare (E)
Comerț cu ridicata și cu amănuntul (G)
4
Agricultură, silvicultură și pescuit (A) Industria extractivă (B)
Industria prelucrătoare (C) Construcții (F)
Transport și depozitare (H)
5

2) numărul de angajați (tabelul 2)

Raționamentul general: numărul mare de angajați presupune multiple scheme de organizare structurală a unității. Prezența diferitor categorii de angajați solicită de la angajator eforturi mari și diversificate în procesul de organizare a muncii, asigurarea salariaților cu condiții decente de muncă, echipamente de muncă și de protecție individuală.

Tabelul 2

Numărul de angajațiGradul
de risc (R2)
Până la 10 angajați1
De la 11 până la 20 de angajați2
De la 21 până la 50 de angajați3
De la 51 până la 100 de angajați4
Peste 100 de angajați5

3) istoricul conformității sau neconformității cu prevederile legislației și cu prescripțiile Inspectoratului (tabelul 3)

Raționamentul general: lipsa încălcărilor la data ultimului control efectuat indică predispunerea angajatorului la respectarea legii și, respectiv, riscul scăzut de încălcare a acesteia, pe când existența încălcărilor și caracteristicile neconformităților existente la data ultimului control efectuat indică un grad de risc înalt.

Tabelul 3

Istoricul conformității sau neconformității cu prevederile
Legislației și cu prescripțiile Inspectoratului
Gradul de
risc (R3)
Nu au fost depistate încălcări sau au fost depistate încălcări minore, care nu au sporit posibilitatea apariției prejudiciului ori nu au cauzat un prejudiciu și au fost lichidate în procesul controlului1
Au fost depistate încălcări minore care nu au sporit riscul, încălcări minore
multiple, care indică neglijența persoanei supuse controlului
2
Au fost depistate încălcări grave, încălcări care ar putea avea impact asupra
prejudiciului provocat; există încălcări repetate; au fost aplicate sancțiuni contravenționale; nu au fost executate prescripțiile dispuse de inspector
3
Au fost depistate încălcări foarte grave; au fost aplicate sancțiuni persoanei
supuse controlului și/sau au fost dispuse măsuri restrictive
4
Au fost depistate încălcări foarte grave; au fost dispuse măsuri restrictive; au fost identificați indici ai infracțiunii; au existat petiții depuse la Inspectorat, care s-au confirmat în urma controlului5

4) devierea negativă a mărimii salariului mediu pe unitate de la mărimea salariului mediu pe ramură (după CAEM) (tabelul 4)

Raționamentul general: Cu cât este mai mare devierea în sens negativ a mărimii salariului mediu pe unitate de la mărimea salariului mediu pe ramură, cu atât este mai mare riscul prejudicierii drepturilor salariale sau probabilitatea achitării nedeclarate a unei părți a salariului.

Tabelul 4

Devierea negativă a mărimii salariului mediu pe unitate de la mărimea salariului mediu pe ramură (după CAEM)Gradul de
risc (R5)
Până la 20% inclusiv1
De la 20% până la 30% inclusiv2
De la 30% până la 40% inclusiv3
De la 40% până la 50% inclusiv4
Mai mare decât 50%5

[Pct.14 subpct.4) în redacția HG787 din 16.11.22, MO363-373/18.11.22 art.877; în vigoare 18.11.22]

5) producerea accidentelor de muncă (tabelul 5)

Raționamentul general: producerea accidentelor de muncă provoacă pierderi materiale, pierderi ale sănătății și, în unele cazuri, ale vieții accidentaților, cheltuieli pentru recuperarea sănătății, cheltuieli pentru repararea utilajului și pentru plata indemnizațiilor persoanelor accidentate.

Tabelul 5

Producerea accidentelor de muncăGradul de
risc (R5)
În ultimii 3 ani nu s-au produs accidente de muncă1
În ultimii 3 ani s-a produs un accident de muncă urmat de incapacitate temporară de muncă2
În ultimii 3 ani s-au produs mai multe accidente de muncă urmate de incapacitate temporară de muncă3
În ultimii 3 ani s-a produs un accident de muncă grav4
În ultimii 3 ani s-a produs un accident de muncă mortal5

[Pct.14 subpct.5) modificat prin HG787 din 16.11.22, MO363-373/18.11.22 art.877; în vigoare 18.11.22]

6) durata de la data efectuării ultimului control (tabelul 6)

Raționamentul general: Cu cât este mai scurtă durata de la data efectuării ultimului control, cu atât mai înaltă este probabilitatea respectării prevederilor actelor normative din domeniile de control ale Inspectoratului.

Tabelul 6

Durata de la data efectuării
ultimului control
Gradul de
risc (R4)
Până la 1 an1
De la 1 an până la 2 ani2
De la 2 ani până la 3 ani3
De la 3 ani până la 5 ani4
Mai mult de 5 ani5

[Pct.14 subpct.6) în redacția HG787 din 16.11.22, MO363-373/18.11.22 art.877; în vigoare 18.11.22]

7) ponderea salariaților cu salariul egal sau mai mic decât salariul minim (tabelul 61)

Raționamentul general: Cu cât este mai mare ponderea salariaților cu salariul egal sau mai mic decât salariul minim, cu atât mai mare este probabilitatea prestării muncii nedeclarate.

Tabelul 61

Ponderea salariaților cu salariul mai mic
sau egal decât salariul minim
Gradul de
risc (R7)
Până la 20% inclusiv1
De la 20% până la 30% inclusiv2
De la 30% până la 40% inclusiv3
De la 40% până la 50% inclusiv4
Mai mult de 50%5

[Pct.14 subpct.7) introdus prin HG787 din 16.11.22, MO363-373/18.11.22 art.877; în vigoare 18.11.22]

8) suma totală a veniturilor constatate conform datelor contabilității financiare/numărul de salariați din unitate față de acest indicator pe ramură (după CAEM) (tabelul 62)

Raționamentul general: Cu cât este mai mare diferența dintre raportul sumei veniturilor constatate conform datelor contabilității financiare la numărul de salariați din unitate față de același indicator din ramură, cu atât este mai mare dimensiunea muncii nedeclarate.

Tabelul 62

Suma totală a veniturilor constatate
conform datelor
contabilității financiare/numărul de
salariați din unitate
față de acest indicator pe ramură (după CAEM)
Gradul de risc (R7)
Până la 20% inclusiv1
De la 20% până la 30% inclusiv2
De la 30% până la 40% inclusiv3
De la 40% și până la 50% inclusiv4
Mai mare decât 50%5

[Pct.14 subpct.8) introdus prin HG787 din 16.11.22, MO363-373/18.11.22 art.877; în vigoare 18.11.22]

Secțiunea a 3-a

Ponderarea criteriilor

15. Ponderea fiecărui criteriu se stabileşte în raport cu toate criteriile selectate, ţinînd cont de importanţa criteriului respectiv pentru domeniul specific de control (tabelul 7). Astfel, aceleaşi criterii pot avea relevanţă şi pondere diferită, în funcţie de domeniul de control.

16. La determinarea ponderii fiecărui criteriu se va ține cont de:

1) scopul, atribuțiile și domeniul de activitate al Inspectoratului;

2) influența criteriului ales asupra probabilității prejudiciului potențial ce se dorește a fi evitat și a mărimii acestuia;

3) multidimensionalitatea surselor de risc, ponderîndu-se corespunzător criteriilor ce țin de diferite aspecte (subiect, obiect, raporturi anterioare).

17. Ponderea pentru fiecare criteriu de risc se determină în fracții zecimale, astfel încît ponderea sumată a tuturor criteriilor să constituie o unitate. Acordarea unei ponderi mai mari unui criteriu impune diminuarea ponderii altor criterii.

Tabelul 7

Nr. crt.CriteriiPonderea riscului (W)
1.Domeniul activității economice (de bază) conform CAEM0,2W1
2.Numărul de angajați0,1W2
3.Istoricul conformității sau neconformității cu prevederile legislației și cu prescripțiile Inspectoratului0,2W3
4.Devierea mărimii salariului mediu pe unitate de la mărimea salariului mediu pe ramură (după CAEM)0,1W5
5.Producerea accidentelor de muncă0,1W6
6.Durata de la data efectuării ultimului control0,1W4
7.Ponderea salariaților cu salariul egal sau mai mic decât salariul minim0,1W7
8.Suma totală a veniturilor constatate conform datelor contabilității financiare/numărul de salariați din unitate față de acest indicator pe ramură (după CAEM)0,1W8
Total1,0

[Pct.17 modificat prin HG787 din 16.11.22, MO363-373/18.11.22 art.877; în vigoare 18.11.22]

18. Ponderea sumată a criteriilor de risc obligatorii nu poate fi mai mică de 0,5, iar fiecare criteriu din totalitatea celor stabilite nu poate avea o pondere mai mică de 0,1.

Este obligatorie revizuirea periodică a ponderilor atribuite fiecărui criteriu de risc, ca urmare a controalelor anterioare, în funcție de noile date disponibile și de actualizarea informației colectate. În cazul în care un criteriu își pierde în timp din relevanță, se va scădea consecutiv ponderea acestuia în raport cu celelalte criterii utilizate. Revizuirea trebuie să se efectueze în baza prevederilor pct.5.

Secțiunea a 4-a

Aplicarea criteriilor în raport cu persoanele supuse controlului

19. După determinarea criteriilor de risc concrete ce vor fi utilizate şi ponderea lor, criteriile se aplică în raport cu fiecare subiect potenţial al controlului, stabilindu-se media ponderată a gradelor specifice de risc în baza următoarei formule:

Rg= (w1R1+ w2R2+ ∙∙∙ +wnRn) x 200

sau

unde:

Rg – gradul de risc global asociat cu subiectul (unitatea) potenţial al controlului;

R1, R2, Rn – criteriile de risc;

w1, w2, wn – ponderea fiecărui criteriu de risc;

R – gradul de risc pentru fiecare criteriu.

20. În urma aplicării formulei stabilite la pct. 19, riscul global va avea valori între 200 şi 1000 de puncte, unitățile care obţin 200 de puncte fiind asociate cu cel mai mic risc.

21. Subiecții controlului sînt clasificați în funcție de punctajul obținut în urma aplicării formulei, în fruntea clasamentului fiind plasați subiecții care au acumulat punctajul maxim. Aceștia sînt asociați cu un risc mai înalt și urmează a fi supuși controlului în mod prioritar.

22. În baza clasamentului, Inspectoratul întocmeşte proiectul planului anual al controalelor, pe care îl înregistrează în Registrul de stat al controalelor în modul și termenul stabilite de Guvern.

23. Clasamentul poate fi utilizat de Inspectorat pentru stabilirea frecvenţei controlului recomandat pentru fiecare unitate. Frecvenţa recomandată va fi utilizată pentru prioritizarea controlului inopinat în cazul în care mai multe unități, concomitent, cad sub incidenţa temeiurilor şi condiţiilor stabilite în art. 19 din Legea nr. 131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător.

24. La sfîrşitul perioadei pentru care s-a făcut planificarea, Inspectoratul elaborează un raport prin care se determină ponderea unităților supuse controlului din numărul total şi, în cazul schimbării situației de la data ultimului control efectuat, modifică, după caz, punctajele acordate anterior în baza informației acumulate în urma controlului, pentru actualizarea profilului fiecărei unități.

25. Evaluarea riscului pentru obiectul individual se va efectua după fiecare control, cu excepția verificării suplimentare realizate conform art. 28 alin. (9) din Legea nr. 131/2012 privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător și a controlului la solicitarea directă din partea unității supuse controlului. În cazul în care datele colectate în timpul controalelor nu modifică clasamentul riscurilor, clasamentul existent rămîne neschimbat.

26. Pentru unitatea care nu a mai fost supusă anterior controlului de stat asupra activității de întreprinzător de către Inspectorat, locul în clasament se stabilește după efectuarea primului control.
Inspectoratul poate solicita acestei unități realizarea unei autoevaluări a entității și, pînă la efectuarea primului control, va utiliza datele autoevaluării.

27. Nivelul de risc al unității supuse controlului și/sau al obiectului controlului se introduce în Registrul de stat al controalelor și reprezintă informație publică ce se plasează pe site-ul web al Inspectoratului.

Secțiunea a 5-a

Întocmirea planului anual de control în urma evaluării nivelului de risc

271. După aranjarea clasamentelor pentru fiecare domeniu de control, din fiecare clasament se preia un număr estimativ de persoane/unități care urmează a fi incluse în planul anual al controalelor. Numărul de persoane/unități preluate din clasament se raportează la capacitățile instituționale, atât ale subdiviziunii responsabile de domeniul pentru care s-a făcut clasamentul, cât și ale Inspectoratului în general, precum și la numărul maxim potențial de persoane/unități care pot fi supuse controalelor de către toate subdiviziunile Inspectoratului. Preluarea persoanelor/unităților din clasament se realizează la rând, începând cu cea care a acumulat punctajul maxim de risc în urma aplicării formulei de la pct. 19, și se reflectă în lista subdiviziunii în ordinea descrescătoare a punctajului de risc acumulat conform clasamentului.

272. Toate listele pentru toate domeniile de control se includ într-un plan al controalelor și constituie versiunea preliminară a planului anual al controalelor, care se examinează suplimentar în vederea dezvoltării și consolidării sale.

În urma comparării și contrapunerii listelor persoanelor/unităților din versiunea preliminară a planului anual al controalelor, Inspectoratul definitivează, consolidează și aprobă planul anual al controalelor în conformitate cu prevederile cadrului normativ.

273. Clasamentele și listele persoanelor supuse controlului, precum și planul anual al controalelor se generează automatizat de Registrul de stat al controalelor în baza informațiilor din acesta, în urma analizei criteriilor de risc, conform formulei stabilite în prezenta Metodologie.

274. Dacă persoana supusă controlului se regăsește de mai multe ori în planul anual al controalelor în vederea controlării în mai multe domenii de control din competența Inspectoratului, conducătorul acestuia are obligația de a asigura reducerea la maximum a numărului de vizite prin combinarea și comasarea controalelor pentru mai multe domenii într-o singură vizită de control.

Organizarea și efectuarea controlului trebuie să se realizeze cu asigurarea efectuării unui singur control planificat pe an pentru toate domeniile de activitate ale persoanei supuse controlului identificate în planul anual al controalelor.

Capitolul III

EFECTUAREA CONTROALELOR INOPINATE ÎN BAZA ANALIZEI RISCURILOR

28. Controalele inopinate se efectuează în baza analizei riscurilor și doar în cazul existenței temeiurilor și respectării condițiilor prevăzute la art. 19 din Legea nr. 131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător. La analiza riscurilor, Inspectoratul utilizează criterii de risc care permit evaluarea eventualului prejudiciu și a mărimii acestuia în cazul în care controlul nu s-ar efectua.

29. Controalele inopinate nu pot fi desfășurate în baza informațiilor neverificate și/sau provenite dintr-o sursă anonimă.

La analiza riscurilor, Inspectoratul utilizează criterii de risc care permit evaluarea eventualului prejudiciu și mărimii acestuia în cazul în care controlul nu s-ar efectua.

La stabilirea probabilității apariției prejudiciului și a mărimii acestuia se utilizează criteriile de risc indicate la pct. 10 și 101.

Capitolul IV

IDENTIFICAREA SOLUȚIEI OPTIME PRIVIND PETIȚIILE DEPUSE LA INSPECTORAT SAU INFORMAȚIILE REFERITOARE LA ÎNCĂLCAREA LEGISLAȚIEI ÎN BAZA ANALIZEI RISCURILOR

30. Petițiile depuse la Inspectorat, precum și informațiile privind încălcarea legislației care au devenit cunoscute Inspectoratului se evaluează în baza analizei riscurilor.

Controlul iniţiat în temeiul petițiilor sau informaţiilor privind încălcarea legislației se efectuează doar cu respectarea prevederilor art. 19 din Legea nr. 131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător şi a prevederilor prezentei Metodologii.

31. Petițiile și informațiile privind încălcarea legislației pot determina acțiuni mai prompte, cum ar fi efectuarea de controale, care se realizează fără întîrziere, dacă acestea indică asupra unor încălcări grave sau foarte grave, accidente, precum și dacă indică asupra unor posibile încălcări grave sau foarte grave, situaţii care prezintă pericol pentru proprietatea persoanelor.

Pentru petițiile și informațiile cu privire la posibilele încălcări minore care conduc la un prejudiciu minor, Inspectoratul realizează acțiuni mai puțin intruzive sau dispune acțiuni care urmează să se realizeze într-o perioadă ulterioară, cu includerea în următorul control planificat a problemelor formulate în petițiile depuse sau în informațiile deținute.

32. Criteriile de risc generale care pot fi utilizate pentru evaluarea petițiilor cu privire la încălcarea legislației sînt:

1) compatibilitatea cu domeniul de control al Inspectoratului;

2) conținutul aparent neîntemeiat;

3) timpul ce a trecut de la identificarea problemei;

4) credibilitatea autorului petiției, în cazul în care Inspectoratul a recepţionat o petiție repetată a aceluiași autor, fără a se demonstra veridicitatea reclamațiilor anterioare;

5) completarea raportului unui incident cu detalii exacte, care permit sau nu determinarea faptului dacă petiția este depusă de o persoană reală și asigură, de asemenea, desfășurarea unei anchete reușite.

Criteriile de risc indicate la subpct. 1) se utilizează în funcţie de specificul domeniului de activitate al persoanei supuse controlului şi aplicabilitatea lor acestui domeniu.

33. Inspectoratul poate, de asemenea, să evalueze din oficiu alte informații cu privire la încălcarile legislației care i-au devenit cunoscute prin intermediul mass-mediei, de pe rețelele de socializare sau din alte surse. Aceste informații se evaluează în temeiul și în conformitate cu condițiile și criteriile de risc indicate la pct. 30 și 32.

34. Inspectoratul decide cu privire la clasificarea petițiilor și informațiilor în baza condiţiilor şi criteriilor de risc indicate la pct. 30 şi 32, cu dispunerea motivată a uneia sau a cîtorva dintre următoarele activități:

1) refuzul de a efectua un control, cu înregistrarea petiției în cabinetul electronic al persoanei supuse controlului din Registrul de stat al controalelor;

2) efectuarea imediată a unui control inopinat, care poate include desfășurarea unui control la fața locului;

3) înregistrarea petiției în cabinetul electronic al persoanei supuse controlului din Registrul de stat al controalelor, cu notificarea acesteia despre verificarea anumitor aspecte identificate în petiție în timpul următorului control planificat;

4) transmiterea informațiilor autorităţii competente, în cazul în care petiția nu se încadrează în domeniile de competență ale Inspectoratului.

Capitolul V

ELABORAREA LISTELOR DE VERIFICARE ȘI STABILIREA CERINȚELOR DE REGLEMENTARE CARE TREBUIE INCLUSE ÎN LISTA DE VERIFICARE

35. Desfășurarea controalelor are loc doar în baza și în limitele listei de verificare aplicabile pentru domeniul, tipul și obiectul de control în cauză. Listele de verificare au ca scop optimizarea timpului și a eforturilor necesare pentru desfășurarea controlului, asigurînd orientarea procesului de control spre aspectele legate de riscurile cele mai semnificative.

36. Elaborarea listelor de verificare se face pornind de la criteriile de risc stabilite în metodologia sectorială. În conținutul listelor de verificare se urmărește reflectarea respectării cerinţelor legale orientate spre înlăturarea și/sau diminuarea efectivă și oportună a riscurilor pentru mediu, sănătatea, viața și proprietatea persoanelor care sînt prevăzute pentru domeniul de activitate respectiv.

37. În procesul de elaborare a listei de verificare, fiecare cerință legală referitoare la domeniul specific de activitate se evaluează pentru a determina modul în care nerespectarea acesteia poate cauza apariția unui prejudiciu și potenţiala mărime a acestuia.

38. Cerința legală se include în lista de verificare dacă:

1) nerespectarea acesteia:

a) creează pericol iminent, dar nu imediat pentru mediu, viața, sănătatea și proprietatea persoanei controlate și/sau angajaților acesteia ori creează pericol iminent, dar nu imediat pentru societate, care, dacă nu este înlăturat în termenul indicat, va deveni imediat;

b) creează pericol iminent și imediat pentru mediu, viața, sănătatea și proprietatea persoanei controlate și/sau angajaților acesteia ori creează pericol iminent și imediat pentru societate;

2) abordează aspectele majore relevante pentru reducerea riscurilor și prevenirea daunelor.

39. Listele de verificare se întocmesc și se aprobă conform regulilor aprobate de Guvern. Listele de verificare în domeniul raporturilor de muncă aprobate se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, pe pagina web a Inspectoratului și în Registrul de stat al controalelor.

Capitolul VI

PLANIFICAREA STRATEGICĂ A ACTIVITĂȚII DE CONTROL A INSPECTORATULUI

40. Inspectoratul realizează planificarea strategică a activității de control prin utilizarea analizei riscurilor, în scopul determinării domeniilor strategice pe care urmează să se concentreze activitatea sa de control. Domeniile strategice pot viza tipuri specifice de activități economice, probleme de reglementare specifice sau transversale, pericole noi într-un anumit domeniu. Domeniile strategice pot avea dimensiune locală sau regională.

41. Domeniile strategice ale Inspectoratului în asigurarea respectării dispozițiilor actelor normative în domeniul muncii, securității și sănătății în muncă sînt:

1) legalizarea modului de încadrare în muncă, perfectarea contractelor individuale de muncă pentru minimizarea practicii de achitare a salariului „în plic” și diminuarea fenomenului „muncii nedeclarate”;

2) corectitudinea stabilirii salariului de bază și lichidarea restanțelor la plata salariilor;

3) corectitudinea stabilirii, a calculului și a plății indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă;

4) respectarea duratei normale a timpului de muncă;

5) evaluarea riscurilor profesionale la locurile de muncă;

6) corectitudinea întocmirii actelor în domeniul securității și sănătății în muncă, ce trebuie să fie elaborate și/sau deținute de angajator conform legislației;

7) organizarea securității și sănătății în muncă la nivel de unitate.

42. Selectarea domeniilor strategice permite distribuirea eficientă a resurselor interne pentru efectuarea controalelor, furnizarea de consultanță persoanelor supuse controlului, precum și stabilirea unui echilibru între controalele efectuate și furnizarea de consultanță pentru atingerea obiectivelor de reglementare.

43. În cazul planificării strategice a activității de control a Inspectoratului, criteriile de risc, descrierea lor, atribuirea punctelor și ponderii pentru fiecare criteriu de risc se vor realiza conform prevederilor referitoare la planificarea anuală a controalelor statuate de prezenta Metodologie.

Capitolul VII

CREAREA ȘI MENȚINEREA SISTEMULUI DE DATE NECESAR APLICĂRII CRITERIILOR DE RISC

44. Sistemul de efectuare a controalelor în baza analizei riscurilor trebuie să fie întemeiat pe date statistice relevante, certe şi accesibile, furnizate de Biroul Naţional de Statistică, pe date colectate de Inspectorat, de alte autorități și instituții publice, inclusiv din surse informatice oficiale, precum și din alte surse sigure. Este obligatorie evitarea aplicării criteriilor de risc în baza datelor incomplete şi interpretabile:

1) pentru elaborarea şi menţinerea clasamentului persoanelor supuse controlului în conformitate cu riscul prezentat, Inspectoratul menţine, prin intermediul Registrului de stat al controalelor, o bază de date care reflectă cel puţin:

a) lista tuturor unităților pasibile de a fi supuse controlului, cu datele individuale de identificare;

b) istoria activităţii de control;

c) profilul fiecărei unități supuse controlului, cu informaţia relevantă pentru criteriile de risc utilizate la clasificarea unității în cauză;

2) Inspectoratul reexaminează şi actualizează informaţia necesară pentru aplicarea criteriilor de risc cel puţin o dată pe an.

Anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 894/2018

PROCEDURA de realizare a controlului de stat asupra activității agenţiilor private și a intermediarilor nelicențiați care desfășoară activitatea ce ține de plasarea în câmpul muncii în străinătate a cetățenilor Republicii Moldova în baza analizei riscurilor specifice activității acestora

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

1. Prezenta Procedură stabilește modalitatea de realizare a controlului de stat asupra activității agenţiilor private și a intermediarilor nelicențiați care desfășoară activitatea ce ține de plasarea în câmpul muncii în străinătate a cetățenilor Republicii Moldova (în continuare – agenții private și intermediari nelicențiați) în baza analizei riscurilor specifice activității acestora și este elaborată în temeiul Legii nr. 105/2018 cu privire la promovarea ocupării forţei de muncă și asigurarea de șomaj și al Legii nr. 140/2001 privind Inspectoratul de Stat al Muncii.

2. Prezenta Procedură stabilește:

1) modalitatea de control asupra activității ce ține de plasarea în câmpul muncii în străinătate a cetățenilor Republicii Moldova;

2) criteriile de risc specifice domeniului de activitate;

3) procedura de analiză a criteriilor de risc stabilite în funcție de specificul activității de intermediere a muncii în străinătate.

Capitolul II

MODALITĂȚILE DE CONTROL, CRITERIILE DE RISC, ANALIZA CRITERIILOR DE RISC ȘI GRADAREA INTENSITĂȚII RISCULUI

3. În vederea realizării controlului de stat asupra activității ce ține de plasarea în câmpul muncii în străinătate a cetățenilor Republicii Moldova, Inspectoratul de Stat al Muncii (în continuare – Inspectorat) poate realiza:

1) control planificat, în baza criteriilor de risc stabilite;

2) control inopinat.

4. Criteriul de risc în contextul prezentei Proceduri sumează un set de însuşiri ale subiectului şi/sau obiectului pasibil controlului ori de circumstanțe referitoare la raporturile precedente dintre subiectul supus controlului și Inspectorat, ale căror existenţă şi intensitate indică probabilitatea cauzării de daune, inclusiv materiale, vieţii şi sănătăţii persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă în străinătate, precum și a încălcării procedurilor de plasare în câmpul muncii în străinătate a cetățenilor Republicii Moldova, stabilite prin acte normative.

5. În cazul analizei riscurilor activității agențiilor private, Inspectoratul utilizează următoarele criterii de risc:

1) durata de la data efectuării ultimului control;

2) istoricul conformității sau neconformității cu prevederile legislației și cu prescripțiile Inspectoratului;

3) numărul de contracte de intermediere a muncii încheiate pe parcursul unui an de activitate între agenția privată și persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă în străinătate;

4) numărul de persoane plasate în câmpul muncii în străinătate de către agenţia privată.

6. Analiza criteriilor de risc se realizează în vederea stabilirii acțiunilor necesare a fi întreprinse în cadrul procedurii de control și a tipului de control aplicat, precum și a intensității acțiunilor de control aplicate, în funcție de statutul subiectului supus controlului – agenție privată sau intermediar nelicențiat.

7. Gradarea intensității riscului se realizează în condițiile generale reglementate de prezenta hotărâre, iar punctajele pentru criteriile de risc specifice activității desfășurate de agențiile private se acordă după cum urmează:

1) numărul de contracte de intermediere a muncii încheiate pe parcursul unui an de activitate între agenția privată și persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă în străinătate:

Tabelul 1

Numărul de contracte de intermediere

a muncii încheiate pe parcursul unui an de activitate între agenția privată și persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă în străinătate

Numărul de contracte încheiateGradul de risc (R1)
Până la 200 de contracte de intermediere a muncii1
Până la 100 de contracte de intermediere a muncii2
Până la 50 de contracte de intermediere a muncii3
Până la 25 de contracte de intermediere a muncii4
Până la 15 contracte de intermediere a muncii5

Raţionamentul general: numărul redus de contracte de intermediere a muncii încheiate între o agenţie și persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă în străinătate poate indica riscul plasării cetățenilor Republicii Moldova în câmpul muncii în lipsa unui contract de intermediere a muncii, care poate duce la perceperea ilegală de taxe, neîncheierea unui contract individual de muncă între beneficiarul din străinătate și persoana aflată în căutarea unui loc de muncă în străinătate, nerespectarea drepturilor persoanei în procesul de intermediere a muncii realizată de agenție și alte încălcări ale legislației;

2) numărul de persoane plasate în câmpul muncii în străinătate de către agenția privată:

Tabelul 2

Numărul de persoane plasate în câmpul muncii în străinătate de către agenția privată

Numărul de persoane plasateGradul de risc (R3)
De la 0 la 50 de persoane1
De la 51 la 100 de persoane2
De la 101 la 150 de persoane3
De la 151 la 200 de persoane4
Mai mult de 201 persoane5

Raționamentul general: un număr mai mare de persoane plasate în câmpul muncii în străinătate implică creşterea procentuală a posibilităţii apariţiei anumitor încălcări ale drepturilor lucrătorilor plasaţi.

8. Ponderea fiecărui criteriu se stabileşte prin prezenta Procedură, iar aplicarea acestora în raport cu persoanele supuse controlului şi aplicarea formulelor de calcul se realizează conform prevederilor generale ale Metodologiei privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor în domeniile de control ale Inspectoratului de Stat al Muncii.

Tabelul 3

Criteriile de risc specifice domeniului de activitate

Criteriile de riscPonderea (w)
Numărul de contracte de intermediere a muncii încheiate pe parcursul unui an de activitate între agenţia privată și persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă în străinătate0,2 w1
Durata de la data efectuării ultimului control0,3 w2
Numărul de persoane plasate în câmpul muncii în străinătate de către agenția privată0,2 w3
Istoricul conformității sau neconformității cu prevederile legislației și cu prescripțiile Inspectoratului0,3 w4
Total1,0

9. Pe parcursul desfăşurării procedurilor de control la agențiile private, inspectorii delegaţi pentru realizarea acestor atribuţii examinează şi, după caz, preiau originale sau copii de pe următoarele categorii de acte:

1) cu privire la beneficiarii străini, inclusiv copii de pe actele de constituire, licenţe, autorizări, actele de identitate ale administratorilor şi/sau fondatorilor, actele de identitate ale persoanelor fizice angajatori, acordurile de colaborare semnate cu aceştia;

2) cu privire la lucrătorii plasaţi sau care urmează a fi plasaţi în câmpul muncii în străinătate, inclusiv copii de pe actele de identitate, diplomele de specialitate;

3) cu privire la procedurile de intermediere, inclusiv copii de pe contractele de intermediere a muncii, contractele individuale de muncă, modelele de contracte individuale de muncă sau alte contracte asimilate utilizate de beneficiarii străini, modelele de acte cu privire la instruirea în securitatea şi sănătatea muncii utilizate de beneficiari, petițiile depuse de lucrătorii plasaţi şi corespondenţa realizată de agenţie pentru intervenirea în conflictul dintre lucrătorul plasat şi angajator, solicitările cu privire la realizarea procedurii de repatriere şi corespondenţa aferentă, după caz;

4) cu privire la activitatea agenţiei private, inclusiv licenţa de activitate, actele de identitate ale administratorilor şi fondatorilor, actele cu privire la spaţiul de desfăşurare a activităţii agenţiei private, copii de pe diplomele de studii superioare de licență ale administratorului și ale angajaților, cazierul judiciar al administratorului, fondatorului, asociaților, angajaților și al persoanei juridice.

Capitolul III

ACTIVITĂŢILE DE CONTROL ASUPRA INTERMEDIARILOR NELICENŢIAŢI

10. Inspectoratul realizează activităţi de identificare şi control al intermediarilor nelicenţiaţi.

11. Identificarea intermediarilor nelicențiați se realizează în baza următoarelor criterii:

1) lipsa licenței de activitate eliberate de către organul de licențiere în condițiile Legii nr. 105/2018 cu privire la promovarea ocupării forței de muncă și asigurarea de șomaj;

2) necorespunderea anunțului privind ofertele de muncă plasate de intermediarii nelicențiați cu cerințele reglementate de Hotărârea Guvernului nr. 1276/2018 pentru aprobarea procedurilor privind accesul la măsurile de ocupare a forței de muncă.

12. Identificarea intermediarilor nelicențiați se realizează prin analiza anunţurilor cu privire la ofertele de muncă plasate de intermediarii nelicențiați pe toate platformele informaționale disponibile.

13. În urma analizei anunțurilor cu privire la ofertele de muncă plasate de intermediarii nelicențiați, Inspectoratul întocmește lista intermediarilor nelicențiați depistați, actul de constatare a neregulilor depistate în baza criteriilor indicate la pct. 11 și inițiază controlul comun cu alte autorități abilitate asupra activității acestora.

14. Controlul comun se realizează la inițiativa Inspectoratului prin transmiterea către autoritățile indicate la pct. 15 a unui demers oficial prin care se solicită inițierea controlului comun asupra intermediarilor nelicențiați, cu anexarea listei intermediarilor nelicențiați depistați și a actului de constatare.

15. În cadrul controlului comun, la decizia Inspectoratului, participă:

1) organul de licențiere;

2) Centrul pentru combaterea traficului de persoane;

3) organele de ocrotire a ordinii de drept;

4) alte autorități specializate.

16. În cadrul controlului comun, Inspectoratul verifică:

1) prezența contractelor individuale de muncă și a celor asimilate încheiate între un beneficiar din străinătate și persoana aflată în căutarea unui loc de muncă în străinătate, intermediate de către intermediarul nelicențiat supus controlului;

2) activitățile de intermediere a muncii realizate de intermediarul nelicențiat.

17. Constatările controlului comun vor fi transmise de către autoritățile implicate în procedura de control organelor competente pentru a întreprinde măsurile necesare de tragere la răspundere a intermediarilor nelicențiați conform prevederilor legislației.