Anexa nr. 1 la Hotărîrea Guvernului nr.894/2018
METODOLOGIA privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor în domeniile de control ale Inspectoratului de Stat al Muncii
Capitolul II
PLANIFICAREA CONTROALELOR
Secțiunea 1
Criteriile de risc
5. Procesul de analiză a riscurilor se bazează pe prevederile Legii nr. 131/2012 privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător, precum și pe:
1) datele statistice disponibile;
2) analiza informațiilor privind riscurile stabilite de Inspectorat sau de instituții conexe;
3) practicile relevante ale altor state.
6. Criteriul de risc sumează un set de însuşiri ale subiectului şi/sau obiectului pasibil controlului ori de circumstanțe referitoare la raporturile precedente ale persoanei supuse controlului cu Inspectoratul, ale căror existenţă şi intensitate indică probabilitatea cauzării de daune vieţii şi sănătăţii salariaţilor, precum și a încălcării drepturilor la muncă.
7. Criteriile de risc reflectă probabilitatea apariției prejudiciului și/sau mărimea acestuia.
[Pct.8 abrogat prin HG136 din 19.08.21, MO202/24.08.21 art.287; în vigoare 24.08.21]
9. Criteriile de risc stabilite trebuie să respecte următoarele principii:
1) să fie relevante scopului activității Inspectoratului;
2) să acopere toate întreprinderile pasibile controlului efectuat de către Inspectorat;
3) să fie bazate pe informaţie certă, veridică şi accesibilă. În primul rînd, se aleg criteriile care acordă posibilitatea de atribuire a gradului de risc unei persoane/unități concrete în baza unei informaţii valorice (statistice), care poate fi obţinută, ori de cîte ori este necesar, din surse exterioare care nu țin nici de activitatea Inspectoratului, nici de datele furnizate direct de unitate;
4) să poată fi ierarhizate conform ponderii și intensității riscului pe care îl reflectă;
5) să fie raportate la caracterul multidimensional al surselor de risc. Este esențial să nu se suprapună şi să fie alese cele ce ţin de subiect, obiect şi de raporturile anterioare cu Inspectoratul.
10. Criteriile de risc generale utilizate în mod obligatoriu sînt următoarele:
[Pct.10 modificat prin HG136 din 19.08.21, MO202/24.08.21 art.287; în vigoare 24.08.21]
1) domeniul de activitate;
2) - abrogat;
3) - abrogat;
4) numărul de angajați;
5) istoricul conformității sau neconformității cu prevederile legislației și cu prescripțiile Inspectoratului.
101. Criteriile de risc specifice pentru domeniile de control utilizate de Inspectorat sunt următoarele:
1) restanțe la plata salariului și a altor plăți (indemnizații de eliberare, indemnizații pentru incapacitate temporară de muncă);
2) producerea accidentelor de muncă;
3) munca nedeclarată.
[Pct.101 introdus prin HG136 din 19.08.21, MO202/24.08.21 art.287; în vigoare 24.08.21]
Secțiunea a 2-a
Gradarea intensităţii riscului
11. Fiecare criteriu de risc se repartizează pe grade/niveluri de intensitate, punctate conform valorii gradului de risc. Scara valorică este cuprinsă între 1 şi 5, unde 1 reprezintă gradul minim, iar 5 – gradul maxim de risc.
În cazul în care nu există date sau informaţii care să permită aprecierea gradului/nivelului de intensitate/severitate a criteriului de risc în raport cu persoana supusă controlului, se acordă punctajul maxim. După efectuarea primului control cu utilizarea acestui criteriu de risc, Inspectoratul revizuieşte punctajul acordat în funcţie de datele şi informaţiile acumulate în cadrul controlului.
12. În descrierea fiecărui criteriu de risc, acordarea punctelor este urmată de explicarea circumstanțelor pentru fiecare nivel de risc, ceea ce permite identificarea nivelului de risc al fiecărei entități/unități economice.
În cazul în care persoana supusă controlului și/sau obiectul controlului corespund mai multor poziții de pe scara valorică a gradelor de risc din cadrul criteriului, acestea vor fi plasate pe poziția căreia îi corespunde punctajul cel mai înalt.
În cazurile în care persoana supusă controlului desfășoară mai multe genuri de activitate, cărora le-au fost atribuite diferite grade de risc, se aplică gradul cel mai mare (înalt) de risc al unuia dintre genurile de activitate desfășurat.
[Pct.12 modificat prin HG136 din 19.08.21, MO202/24.08.21 art.287; în vigoare 24.08.21]
13. La acordarea cifrelor valorice se ţine cont de ponderea fiecărui grad/nivel de risc în cadrul criteriului de risc şi de uniformitatea trecerii de la un nivel de risc la altul, astfel încît să fie reflectat un conținut complet şi relevant al nivelurilor de risc posibile, de la nivelul minim la nivelul maxim de risc.
14. Punctajele vor fi acordate după cum urmează:
1) domeniul de activitate (tabelul 1)
Raționamentul general: în diferite domenii de activitate, într-o măsură sau alta, se utilizează și se prestează muncă nedeclarată, se admit restanțe la plata salariilor, neîncheierea contractelor individuale de muncă, nerespectarea timpului de muncă și a timpului de odihnă, neacordarea garanțiilor și compensațiilor, răspunderea materială, disciplina muncii, riscul de accidentare. Astfel, se generează diverse forme de exploatare a muncii (muncă forțată, trafic în scopuri de exploatare prin muncă, sclavie etc.), salarii nedeclarate, prejudicierea realizării drepturilor la protecție socială, prejudiciu adus bugetului familiei, bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale și medicale, care se manifestă cu diferită intensitate și frecvență.
Tabelul 1
| Domeniul de activitate | Gradul de risc (R1) |
Învățământ (P) Activități financiare și asigurări (K) Tranzacții imobiliare (L) Activități profesionale, științifice și tehnice (M) Sănătate și asistență socială (Q) | 1 |
Informații și comunicații (J) Activități de servicii administrative și activități de servicii suport (N) Artă, activități de recreere și agrement (R) | 2 |
Activități de cazare și alimentare publică (I) Administrație publică și apărare, asigurări sociale obligatorii (O) Alte activități de servicii (S) | 3 |
Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (D) Distribuția apei, salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare (E) Comerț cu ridicata și cu amănuntul (G) | 4 |
Agricultură, silvicultură și pescuit (A) Industria extractivă (B) Industria prelucrătoare (C) Construcții (F) Transport și depozitare (H) | 5 |
2) numărul de angajați (tabelul 2)
Raționamentul general: numărul mare de angajați presupune multiple scheme de organizare structurală a unității. Prezența diferitor categorii de angajați solicită de la angajator eforturi mari și diversificate în procesul de organizare a muncii, asigurarea salariaților cu condiții decente de muncă, echipamente de muncă și de protecție individuală.
Tabelul 2
| Numărul de angajați | Gradul de risc (R2) |
| Până la 10 angajați | 1 |
| De la 11 până la 20 de angajați | 2 |
| De la 21 până la 50 de angajați | 3 |
| De la 51 până la 100 de angajați | 4 |
| Peste 100 de angajați | 5 |
3) istoricul conformității sau neconformității cu prevederile legislației și cu prescripțiile Inspectoratului (tabelul 3)
Raționamentul general: lipsa încălcărilor la data ultimului control efectuat indică predispunerea angajatorului la respectarea legii și, respectiv, riscul scăzut de încălcare a acesteia, pe când existența încălcărilor și caracteristicile neconformităților existente la data ultimului control efectuat indică un grad de risc înalt.
Tabelul 3
Istoricul conformității sau neconformității cu prevederile legislației și cu prescripțiile Inspectoratului | Gradul de risc (R3) |
Nu au fost depistate încălcări sau au fost depistate încălcări minore, care nu au sporit posibilitatea apariției prejudiciului ori nu au cauzat un prejudiciu și au fost lichidate în procesul controlului | 1 |
Au fost depistate încălcări minore care nu au sporit riscul, încălcări minore multiple, care indică neglijența persoanei supuse controlului | 2 |
Au fost depistate încălcări grave, încălcări care ar putea avea impact asupra prejudiciului provocat; există încălcări repetate; au fost aplicate sancțiuni contravenționale; nu au fost executate prescripțiile dispuse de inspector | 3 |
Au fost depistate încălcări foarte grave; au fost aplicate sancțiuni persoanei supuse controlului și/sau au fost dispuse măsuri restrictive | 4 |
| Au fost depistate încălcări foarte grave; au fost dispuse măsuri restrictive; au fost identificați indici ai infracțiunii; au existat petiții depuse la Inspectorat, care s-au confirmat în urma controlului | 5 |
4) restanțe la plata salariului și a altor plăți (tabelul 4)
Raționamentul general: prejudiciul cauzat angajaților, familiilor lor, bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale și medicale.
Tabelul 4
| Restanțe la plata salariului și a altor plăți | Gradul de risc (R4) |
| Nu au fost identificate restanțe la plata salariului sau a altor categorii de plăți în ultimii 3 ani | 1 |
| Neachitarea salariului și a altor categorii de plăți în termen | 2 |
| Neachitarea salariului sau a altor categorii de plăți în raport cu un singur salariat | 3 |
Neachitarea salariului sau a altor categorii de plăți în raport cu mai mulți salariați | 4 |
| Neachitarea salariului mai mult de 2 luni | 5 |
5) producerea accidentelor de muncă (tabelul 5)
Raționamentul general: producerea accidentelor de muncă provoacă pierderi materiale, pierderi ale sănătății și, în unele cazuri, ale vieții accidentaților, cheltuieli pentru recuperarea sănătății, cheltuieli pentru repararea utilajului și pentru plata indemnizațiilor persoanelor accidentate.
Tabelul 5
| Producerea accidentelor de muncă | Gradul de risc (R5) |
| În ultimii 5 ani nu s-au produs accidente de muncă | 1 |
| În ultimii 5 ani s-a produs un accident de muncă urmat de incapacitate temporară de muncă | 2 |
| În ultimii 5 ani s-au produs mai multe accidente de muncă urmate de incapacitate temporară de muncă | 3 |
| În ultimii 5 ani s-a produs un accident de muncă grav | 4 |
| În ultimii 5 ani s-a produs un accident de muncă mortal | 5 |
6) munca nedeclarată (tabelul 6)
Raționamentul general: utilizarea muncii nedeclarate generează prejudiciu bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale și medicale, lipsa protecției sociale, traficarea persoanelor în scopul exploatării prin muncă.
Tabelul 6
| Munca nedeclarată | Gradul de risc (R6) | |
| În ultimii 3 ani nu au parvenit semnale de utilizare a muncii nedeclarate | 1 |
| În ultimii 3 ani a parvenit o petiție sau o sesizare cu privire la utilizarea muncii nedeclarate | 2 |
| În ultimii 3 ani au parvenit mai multe petiții și sesizări cu privire la utilizarea muncii nedeclarate | 3 |
| În ultimii 3 ani munca nedeclarată a fost depistată în cadrul controalelor | 4 |
| În ultimii 3 ani munca nedeclarată față de minori a fost depistată în cadrul controalelor | 5 |
[Pct.14 în redacția HG136 din 19.08.21, MO202/24.08.21 art.287; în vigoare 24.08.21]
Secțiunea a 3-a
Ponderarea criteriilor
15. Ponderea fiecărui criteriu se stabileşte în raport cu toate criteriile selectate, ţinînd cont de importanţa criteriului respectiv pentru domeniul specific de control (tabelul 7). Astfel, aceleaşi criterii pot avea relevanţă şi pondere diferită, în funcţie de domeniul de control.
[Pct.15 modificat prin HG136 din 19.08.21, MO202/24.08.21 art.287; în vigoare 24.08.21]
16. La determinarea ponderii fiecărui criteriu se va ține cont de:
1) scopul, atribuțiile și domeniul de activitate al Inspectoratului;
2) influența criteriului ales asupra probabilității prejudiciului potențial ce se dorește a fi evitat și a mărimii acestuia;
3) multidimensionalitatea surselor de risc, ponderîndu-se corespunzător criteriilor ce țin de diferite aspecte (subiect, obiect, raporturi anterioare).
17. Ponderea pentru fiecare criteriu de risc se determină în fracții zecimale, astfel încît ponderea sumată a tuturor criteriilor să constituie o unitate. Acordarea unei ponderi mai mari unui criteriu impune diminuarea ponderii altor criterii.
Tabelul 7
| Criterii | Ponderea (w) |
| Domeniul de activitate | 0,2 w1 |
| Numărul de angajați | 0,1 w2 |
| Istoricul conformității sau neconformității cu prevederile legislației şi cu prescripțiile Inspectoratului | 0,2 w3 |
| Restanțe la plata salariului și a altor plăți | 0,1 w4 |
| Producerea accidentelor de muncă | 0,2 w5 |
| Munca nedeclarată | 0,2 w6 |
| Total | 1,0 |
[Pct.17 modificat prin HG136 din 19.08.21, MO202/24.08.21 art.287; în vigoare 24.08.21]
18. Ponderea sumată a criteriilor de risc obligatorii nu poate fi mai mică de 0,5, iar fiecare criteriu din totalitatea celor stabilite nu poate avea o pondere mai mică de 0,1.
Este obligatorie revizuirea periodică a ponderilor atribuite fiecărui criteriu de risc, ca urmare a controalelor anterioare, în funcție de noile date disponibile și de actualizarea informației colectate. În cazul în care un criteriu își pierde în timp din relevanță, se va scădea consecutiv ponderea acestuia în raport cu celelalte criterii utilizate. Revizuirea trebuie să se efectueze în baza prevederilor pct.5.
Secțiunea a 4-a
Aplicarea criteriilor în raport cu persoanele supuse controlului
19. După determinarea criteriilor de risc concrete ce vor fi utilizate şi ponderea lor, criteriile se aplică în raport cu fiecare subiect potenţial al controlului, stabilindu-se media ponderată a gradelor specifice de risc în baza următoarei formule:
Rg= (w1R1+ w2R2+ ∙∙∙ +wnRn) x 200
sau

unde:
Rg – gradul de risc global asociat cu subiectul (unitatea) potenţial al controlului;
R1, R2, Rn – criteriile de risc;
w1, w2, wn – ponderea fiecărui criteriu de risc;
R – gradul de risc pentru fiecare criteriu.
20. În urma aplicării formulei stabilite la pct. 19, riscul global va avea valori între 200 şi 1000 de puncte, unitățile care obţin 200 de puncte fiind asociate cu cel mai mic risc.
21. Subiecții controlului sînt clasificați în funcție de punctajul obținut în urma aplicării formulei, în fruntea clasamentului fiind plasați subiecții care au acumulat punctajul maxim. Aceștia sînt asociați cu un risc mai înalt și urmează a fi supuși controlului în mod prioritar.
22. În baza clasamentului, Inspectoratul întocmeşte proiectul planului anual al controalelor, pe care îl înregistrează în Registrul de stat al controalelor în modul și termenul stabilite de Guvern.
23. Clasamentul poate fi utilizat de Inspectorat pentru stabilirea frecvenţei controlului recomandat pentru fiecare unitate. Frecvenţa recomandată va fi utilizată pentru prioritizarea controlului inopinat în cazul în care mai multe unități, concomitent, cad sub incidenţa temeiurilor şi condiţiilor stabilite în art. 19 din Legea nr. 131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător.
24. La sfîrşitul perioadei pentru care s-a făcut planificarea, Inspectoratul elaborează un raport prin care se determină ponderea unităților supuse controlului din numărul total şi, în cazul schimbării situației de la data ultimului control efectuat, modifică, după caz, punctajele acordate anterior în baza informației acumulate în urma controlului, pentru actualizarea profilului fiecărei unități.
25. Evaluarea riscului pentru obiectul individual se va efectua după fiecare control, cu excepția verificării suplimentare realizate conform art. 28 alin. (9) din Legea nr. 131/2012 privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător și a controlului la solicitarea directă din partea unității supuse controlului. În cazul în care datele colectate în timpul controalelor nu modifică clasamentul riscurilor, clasamentul existent rămîne neschimbat.
[Pct.25 modificat prin HG136 din 19.08.21, MO202/24.08.21 art.287; în vigoare 24.08.21]
26. Pentru unitatea care nu a mai fost supusă anterior controlului de stat asupra activității de întreprinzător de către Inspectorat, locul în clasament se stabilește după efectuarea primului control.
Inspectoratul poate solicita acestei unități realizarea unei autoevaluări a entității și, pînă la efectuarea primului control, va utiliza datele autoevaluării.
27. Nivelul de risc al unității supuse controlului și/sau al obiectului controlului se introduce în Registrul de stat al controalelor și reprezintă informație publică ce se plasează pe site-ul web al Inspectoratului.
[Pct.27 în redacția HG136 din 19.08.21, MO202/24.08.21 art.287; în vigoare 24.08.21]
Secțiunea a 5-a
Întocmirea planului anual de control în urma evaluării nivelului de risc
271. După aranjarea clasamentelor pentru fiecare domeniu de control, din fiecare clasament se preia un număr estimativ de persoane/unități care urmează a fi incluse în planul anual al controalelor. Numărul de persoane/unități preluate din clasament se raportează la capacitățile instituționale, atât ale subdiviziunii responsabile de domeniul pentru care s-a făcut clasamentul, cât și ale Inspectoratului în general, precum și la numărul maxim potențial de persoane/unități care pot fi supuse controalelor de către toate subdiviziunile Inspectoratului. Preluarea persoanelor/unităților din clasament se realizează la rând, începând cu cea care a acumulat punctajul maxim de risc în urma aplicării formulei de la pct. 19, și se reflectă în lista subdiviziunii în ordinea descrescătoare a punctajului de risc acumulat conform clasamentului.
272. Toate listele pentru toate domeniile de control se includ într-un plan al controalelor și constituie versiunea preliminară a planului anual al controalelor, care se examinează suplimentar în vederea dezvoltării și consolidării sale.
În urma comparării și contrapunerii listelor persoanelor/unităților din versiunea preliminară a planului anual al controalelor, Inspectoratul definitivează, consolidează și aprobă planul anual al controalelor în conformitate cu prevederile cadrului normativ.
273. Clasamentele și listele persoanelor supuse controlului, precum și planul anual al controalelor se generează automatizat de Registrul de stat al controalelor în baza informațiilor din acesta, în urma analizei criteriilor de risc, conform formulei stabilite în prezenta Metodologie.
274. Dacă persoana supusă controlului se regăsește de mai multe ori în planul anual al controalelor în vederea controlării în mai multe domenii de control din competența Inspectoratului, conducătorul acestuia are obligația de a asigura reducerea la maximum a numărului de vizite prin combinarea și comasarea controalelor pentru mai multe domenii într-o singură vizită de control.
Organizarea și efectuarea controlului trebuie să se realizeze cu asigurarea efectuării unui singur control planificat pe an pentru toate domeniile de activitate ale persoanei supuse controlului identificate în planul anual al controalelor.
[Secțiunea 5 introdusă prin HG136 din 19.08.21, MO202/24.08.21 art.287; în vigoare 24.08.21]
Capitolul IV
IDENTIFICAREA SOLUȚIEI OPTIME PRIVIND PETIȚIILE DEPUSE LA INSPECTORAT SAU INFORMAȚIILE REFERITOARE LA ÎNCĂLCAREA LEGISLAȚIEI ÎN BAZA ANALIZEI RISCURILOR
30. Petițiile depuse la Inspectorat, precum și informațiile privind încălcarea legislației care au devenit cunoscute Inspectoratului se evaluează în baza analizei riscurilor.
Controlul iniţiat în temeiul petițiilor sau informaţiilor privind încălcarea legislației se efectuează doar cu respectarea prevederilor art. 19 din Legea nr. 131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător şi a prevederilor prezentei Metodologii.
31. Petițiile și informațiile privind încălcarea legislației pot determina acțiuni mai prompte, cum ar fi efectuarea de controale, care se realizează fără întîrziere, dacă acestea indică asupra unor încălcări grave sau foarte grave, accidente, precum și dacă indică asupra unor posibile încălcări grave sau foarte grave, situaţii care prezintă pericol pentru proprietatea persoanelor.
Pentru petițiile și informațiile cu privire la posibilele încălcări minore care conduc la un prejudiciu minor, Inspectoratul realizează acțiuni mai puțin intruzive sau dispune acțiuni care urmează să se realizeze într-o perioadă ulterioară, cu includerea în următorul control planificat a problemelor formulate în petițiile depuse sau în informațiile deținute.
[Pct.31 modificat prin HG136 din 19.08.21, MO202/24.08.21 art.287; în vigoare 24.08.21]
32. Criteriile de risc generale care pot fi utilizate pentru evaluarea petițiilor cu privire la încălcarea legislației sînt:
1) compatibilitatea cu domeniul de control al Inspectoratului;
2) conținutul aparent neîntemeiat;
3) timpul ce a trecut de la identificarea problemei;
4) credibilitatea autorului petiției, în cazul în care Inspectoratul a recepţionat o petiție repetată a aceluiași autor, fără a se demonstra veridicitatea reclamațiilor anterioare;
5) completarea raportului unui incident cu detalii exacte, care permit sau nu determinarea faptului dacă petiția este depusă de o persoană reală și asigură, de asemenea, desfășurarea unei anchete reușite.
Criteriile de risc indicate la subpct. 1) se utilizează în funcţie de specificul domeniului de activitate al persoanei supuse controlului şi aplicabilitatea lor acestui domeniu.
33. Inspectoratul poate, de asemenea, să evalueze din oficiu alte informații cu privire la încălcarile legislației care i-au devenit cunoscute prin intermediul mass-mediei, de pe rețelele de socializare sau din alte surse. Aceste informații se evaluează în temeiul și în conformitate cu condițiile și criteriile de risc indicate la pct. 30 și 32.
[Pct.33 modificat prin HG136 din 19.08.21, MO202/24.08.21 art.287; în vigoare 24.08.21]
34. Inspectoratul decide cu privire la clasificarea petițiilor și informațiilor în baza condiţiilor şi criteriilor de risc indicate la pct. 30 şi 32, cu dispunerea motivată a uneia sau a cîtorva dintre următoarele activități:
1) refuzul de a efectua un control, cu înregistrarea petiției în cabinetul electronic al persoanei supuse controlului din Registrul de stat al controalelor;
2) efectuarea imediată a unui control inopinat, care poate include desfășurarea unui control la fața locului;
3) înregistrarea petiției în cabinetul electronic al persoanei supuse controlului din Registrul de stat al controalelor, cu notificarea acesteia despre verificarea anumitor aspecte identificate în petiție în timpul următorului control planificat;
4) transmiterea informațiilor autorităţii competente, în cazul în care petiția nu se încadrează în domeniile de competență ale Inspectoratului.
Capitolul V
ELABORAREA LISTELOR DE VERIFICARE ȘI STABILIREA CERINȚELOR DE REGLEMENTARE CARE TREBUIE INCLUSE ÎN LISTA DE VERIFICARE
35. Desfășurarea controalelor are loc doar în baza și în limitele listei de verificare aplicabile pentru domeniul, tipul și obiectul de control în cauză. Listele de verificare au ca scop optimizarea timpului și a eforturilor necesare pentru desfășurarea controlului, asigurînd orientarea procesului de control spre aspectele legate de riscurile cele mai semnificative.
36. Elaborarea listelor de verificare se face pornind de la criteriile de risc stabilite în metodologia sectorială. În conținutul listelor de verificare se urmărește reflectarea respectării cerinţelor legale orientate spre înlăturarea și/sau diminuarea efectivă și oportună a riscurilor pentru mediu, sănătatea, viața și proprietatea persoanelor care sînt prevăzute pentru domeniul de activitate respectiv.
37. În procesul de elaborare a listei de verificare, fiecare cerință legală referitoare la domeniul specific de activitate se evaluează pentru a determina modul în care nerespectarea acesteia poate cauza apariția unui prejudiciu și potenţiala mărime a acestuia.
38. Cerința legală se include în lista de verificare dacă:
1) nerespectarea acesteia:
a) creează pericol iminent, dar nu imediat pentru mediu, viața, sănătatea și proprietatea persoanei controlate și/sau angajaților acesteia ori creează pericol iminent, dar nu imediat pentru societate, care, dacă nu este înlăturat în termenul indicat, va deveni imediat;
b) creează pericol iminent și imediat pentru mediu, viața, sănătatea și proprietatea persoanei controlate și/sau angajaților acesteia ori creează pericol iminent și imediat pentru societate;
2) abordează aspectele majore relevante pentru reducerea riscurilor și prevenirea daunelor.
39. Listele de verificare se întocmesc și se aprobă conform regulilor aprobate de Guvern. Listele de verificare în domeniul raporturilor de muncă aprobate se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, pe pagina web a Inspectoratului și în Registrul de stat al controalelor.
Capitolul VI
PLANIFICAREA STRATEGICĂ A ACTIVITĂȚII DE CONTROL A INSPECTORATULUI
40. Inspectoratul realizează planificarea strategică a activității de control prin utilizarea analizei riscurilor, în scopul determinării domeniilor strategice pe care urmează să se concentreze activitatea sa de control. Domeniile strategice pot viza tipuri specifice de activități economice, probleme de reglementare specifice sau transversale, pericole noi într-un anumit domeniu. Domeniile strategice pot avea dimensiune locală sau regională.
41. Domeniile strategice ale Inspectoratului în asigurarea respectării dispozițiilor actelor normative în domeniul muncii, securității și sănătății în muncă sînt:
1) legalizarea modului de încadrare în muncă, perfectarea contractelor individuale de muncă pentru minimizarea practicii de achitare a salariului „în plic” și diminuarea fenomenului „muncii nedeclarate”;
2) corectitudinea stabilirii salariului de bază și lichidarea restanțelor la plata salariilor;
3) corectitudinea stabilirii, a calculului și a plății indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă;
4) respectarea duratei normale a timpului de muncă;
5) evaluarea riscurilor profesionale la locurile de muncă;
6) corectitudinea întocmirii actelor în domeniul securității și sănătății în muncă, ce trebuie să fie elaborate și/sau deținute de angajator conform legislației;
7) organizarea securității și sănătății în muncă la nivel de unitate.
[Pct.41 modificat prin HG136 din 19.08.21, MO202/24.08.21 art.287; în vigoare 24.08.21]
42. Selectarea domeniilor strategice permite distribuirea eficientă a resurselor interne pentru efectuarea controalelor, furnizarea de consultanță persoanelor supuse controlului, precum și stabilirea unui echilibru între controalele efectuate și furnizarea de consultanță pentru atingerea obiectivelor de reglementare.
43. În cazul planificării strategice a activității de control a Inspectoratului, criteriile de risc, descrierea lor, atribuirea punctelor și ponderii pentru fiecare criteriu de risc se vor realiza conform prevederilor referitoare la planificarea anuală a controalelor statuate de prezenta Metodologie.