Parlamentul Republicii Moldova adoptă prezenta lege.
Protecţia mediului înconjurător (denumit în continuare mediu) constituie o prioritate naţională, care vizează în mod direct condiţiile de viaţă şi sănătatea populaţiei, realizarea intereselor economice şi social-umane, precum şi capacităţile de dezvoltare durabilă a societăţii pe viitor.
Capitolul I
PRINCIPII ŞI DIPOZIŢII GENERALE
Art. 1. - Relaţiile omului şi societăţii cu mediul se reglementează de Constituţie, de prezenta lege şi de prevederile altor legi şi acte legislative ce ţin cont de problematica protecţiei mediului şi folosirii raţionale a resurselor naturale.
Art. 2. - Prezenta lege constituie cadrul juridic de bază pentru elaborarea actelor normative speciale şi instrucţiunilor în probleme aparte din domeniul protecţiei mediului în scopul:
a) asigurării fiecărui om a dreptului la un mediu sănătos şi estetic plăcut;
b) realizării supremei responsabilităţi a fiecărei generaţii pentru protecţia mediului în faţa generaţiilor viitoare;
c) obţinerii unui diapazon cît mai larg de folosire a resurselor naturale fără a depăşi limitele admisibile, evitîndu-se epuizarea şi degradarea lor, riscul pentru sănătatea oamenilor şi alte consecinţe nedorite şi imprevizibile;
d) protecţiei solului şi subsolului, apelor şi aerului de poluare chimică, fizică şi biologică, de alte acţiuni care dereglează echilibrul ecologic;
e) păstrării biodiversităţii şi genofondului, integrităţii sistemelor naturale, valorilor naţionale istorice şi culturale;
f) restabilirii ecosistemelor şi componentelor lor, afectate prin activitatea antropică sau calamităţi naturale.
Art. 3. - Principiile de bază ale protecţiei mediului:
a) prioritatea scopurilor şi activităţii de protecţie a mediului în cadrul realizării intereselor de ordin economic şi social-uman ale populaţiei pentru prezent şi viitor;
b) obligativitatea executării legislaţiei cu privire la protecţia mediului, respectării standardelor, normativelor şi limitelor admisibile de folosire a resurselor naturale şi energiei, de aplicare a factorilor chimici, fizici şi biologici asupra componenţilor mediului, de emisii şi deversări nocive, de depozitare a deşeurilor provenite din activităţile economice;
c) responsabilitatea tuturor persoanelor fizice şi juridice pentru prejudiciul cauzat mediului; prevenirea, limitarea, combaterea poluării, precum recuperarea pagubei, cauzate mediului şi componenţilor lui din contul persooanelor fizice şi juridice care au admis (chiar şi inconştient sau din negligenţă) dauna;
d) planificarea, proiectarea, amplasarea şi punerea în funcţiune a obiectivelor social-economice, realizarea programelor, planurilor şi activităţilor planificate care pot avea impact asupra mediului din Republica Moldova sau din alte state se admit numai cu condiția:
– supunerii activităților menționate în anexele nr. 1 și nr. 2 la Legea nr. 86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului procedurii de evaluare a impactului asupra mediului sau, după caz, expertizei ecologice de stat și obținerii acordului de mediu sau a avizului expertizei ecologice de stat în modul stabilit de legislație;
– informării, de către autorităţile administraţiei publice locale şi inițiatorul activității planificate, a populaţiei care locuieşte în perimetrul obiectivului respectiv despre activitățile planificate şi asigurării procesului participativ la luarea deciziei în etapele de proiectare şi amplasare;
– supunerii procedurii de evaluare strategică de mediu a planurilor și programelor cu posibil impact semnificativ asupra mediului, inclusiv asupra sănătății populației, constatat de autoritățile competente în sănătatea publică, precum și celei de obținere a avizului de mediu în conformitate cu capitolul II din Legea nr. 11/2017 privind evaluarea strategică de mediu;
e) folosirea cu plată a solului, subsolului, apei, pădurilor în scopuri economice şi social-umane conform legislaţiei în vigoare; perceperea de taxe şi aplicarea de amenzi pentru încălcarea legislaţiei cu privire la protecţia mediului; folosirea în exclusivitate a mijloacelor astfel obţinute pentru combaterea poluării mediului, secătuirii resurselor naturale, dezvoltării unor procese geologice primejdioase, pentru redresarea mediului şi componenţilor lui şi regenerarea resurselor naturale;
f) stimularea aplicării tehnologiilor de economisire a resurselor prin acordarea de credite preferenţiale şi prin alte metode; sporirea responsabilităţii beneficiarilor prin arendă pe termen lung a resurselor naturale;
g) conştientizarea populaţiei asupra necesităţii de a stabili relaţii eficiente şi armonioase între om şi mediul ce-l înconjoară şi de a lua măsuri pentru previnirea pericolului pentru biosferă şi sănătatea omului; încurajarea iniţiativelor promovate de mişcările şi formaţiunile obşteşti în sistarea activităţilor dăunătoare mediului;
h) respectarea tratatelor şi acordurilor interstatale şi internaţionale, care au fost ratificate de către Parlament; coordonarea legislaţiei Republicii Moldova cu privire la protecţia mediului cu principiile legislative în acest domeniu ale statelor vecine, ale comunităţii europene şi mondiale.
Art. 4. -
(1) Resursele naturale - solul, subsolul, apele, flora şi fauna, aflate pe teritoriul republicii, precum şi aerul din spaţiul de deasupra acestui teritoriu constituie patrimoniul naţional al Republicii Moldova.
(2) Dreptul de gestiune al tuturor resurselor naturale în Republica Moldova este exercitat în numele statului de către Parlament.
(3) Transmiterea dreptului de proprietate şi de folosire a resurselor naturale persoanelor fizice şi juridice nu-i scuteşte pe beneficiarii acestor drepturi de respectarea legislaţiei cu privire la protecţia mediului.
Art. 5. -
(1) Cunoştinţele în domeniul protecţiei mediului şi folosirii raţionale a resurselor naturale constituie o condiţie calificativă obligatorie pentru suplinirea funcţiilor de conducere în toate organele de stat.
(2) Minimul necesar de cunoştinţe în domeniul protecţiei mediului şi folosirii raţionale a resurselor naturale obligatoriu pentru persoanele cu funcţii de conducere este stabilit de către autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător, denumită în continuare autoritatea centrală pentru resursele naturale şi mediu.
Capitolul II
COMPETENŢA PARLAMENTULUI, PREŞEDINTELUI REPUBLICII, GUVERNULUI ŞI A ORGANELOR DE AUTOADMINISTRARE LOCALĂ ÎN DOMENIUL PROTECŢIEI MEDIULUI
Art. 6. - Parlamentul:
a) aprobă principiile politice generale în domeniul protecţiei mediului şi folosirii resurselor naturale;
b) adoptă acte legislative cu privire la protecţia mediului şi folosirea resurselor naturale;
c) aprobă la propunerea Guvernului limitele de folosire a resurselor naturale de importanţă naţională, limitele de emisii şi deversări nocive în mediu, limitele de depozitare a deşeurilor de producţie şi menajere pe teritoriul republicii, taxele pentru folosirea resurselor naturale, pentru poluarea mediului şi pentru depozitarea deşeurilor;
d) aprobă programe de redresare a mediului;
e) declară teritorii drept zone de criză ecologică sau de catastrofă ecologică, stabileşte regimul de administrare în ele şi statutul cetăţenilor;
f) audiează raportul anual al Guvernului privind starea mediului în republică.
Art. 7. - Preşedintele Republicii:
a) reprezintă interesele Republicii Moldova în domeniul protecţiei mediului în relaţiile internaţionale;
b) este responsabil în faţa comunităţii mondiale pentru starea mediului în republică.
Art. 8. - Guvernul:
1) realizează politica Parlamentului în domeniul protecţiei mediului şi asigură folosirea raţională a resurselor naturale;
2) întocmeşte cadastrul resurselor naturale;
3) adoptă decizii cu privire la scoaterea temporară sau definitivă din circuitul agricol a terenurilor secătuite sau periclitate de procese geologice, la stabilirea terenurilor destinate împăduririi, la crearea zonelor sanitare şi de protecţie, precum şi a perdelelor forestiere de protecţie;
4) asigură în comun cu autorităţile administraţiei publice locale acţiuni de conservare a diversităţii biologice;
5) coordonează activitatea de protecţie a mediului, desfăşurarea de ministere, departamente şi autorităţile administraţiei publice locale;
6) elaborează programe de ameliorare a calităţii mediului pe anul următor;
7) elaborează măsuri de prevenire a crizelor, accidentelor şi catastrofelor ecologice, iar în caz de producere a acestora organzează un complex de acţiuni pentru lichidarea consecinţelor lor;
8) determină amplasarea şi regimul poligoanelor de nivel republican pentru despozitarea şi prelucrarea deşeurilor de producţie, păstrarea substanţelor toxice şi radioactive, precum şi reglementează transportarea şi inactivarea acestora;
9) organizează şi susţine activitatea de educaţie ecologică, creează sistemul de instruire ecologică la toate nivelurile sistemului de învăţămînt, asigură pregătirea cadrelor de specialişti în domeniul protecţiei mediului;
10) asigură relaţiile externe ale Republicii Moldova cu alte state şi cu organismele internaţionale în domeniul protecţiei mediului;
11) numeşte adjuncţii conducătorului autorităţii centrale pentru resursele naturale şi mediu;
12) suportă finanţarea activităţii şi înzestrarea tehnico-materială a autorității centrale pentru resursele naturale şi mediu şi a subdiviziunilor acestuia, finanţarea comenzii de stat pentru cercetări ştiinţifice în probleme de protecţie a mediului şi folosire raţională a resurselor naturale;
13) cere autorităţilor de administrare a economiei să elaboreze şi să asigure realizarea în comun cu autorităţile administaţiei publice locale cu instituţiile de cercetări în domeniile respective şi cu autorităţile pentru mediu programe şi recomandări cu privire la:
a) protecţia şi ameliorarea terenurilor în procesul gospodăririi în conformitate cu destinaţia lor şi specificul funcţional al ecosistemelor; schimbarea destinaţiei terenurilor conform rezultatelor evaluării impactului asupra mediului sau evaluării strategice de mediu;
b) reducerea consumului de apă industrială şi prevenirea pierderilor ei, creşterea gradului ei de utilizare, preîntîmpinarea eutrofizării neechilibrate a apelor de suprafaţă şi a poluării apelor freatice cu substanţe chimice;
c) economisirea energiei, obţinerea unei maxime eficienţe la folosirea ei, reorientarea politicii energetice spre producerea decentralizată şi locală a energiei preferenţial pe seama aplicării surselor de energie alternativă (energia vîntului, soarelui, masei biologice);
d) îmbunătăţirea performanţelor tehnice pentru reducerea noxelor evacuate în atmosferă, siastarea folosirii de clorofluorocarbonaţi, diminuarea poluării atmosferei cu bioxid de sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili, reducerea noxelor evacuate prin gazele de eşapament, a zgomotelor şi vibranţiilor în conformitate cu prevederile tratatelor şi acordurilor interstatale şi internaţionale în acest domeniu;
e) elaborarea instrumentelor economice şi de gospodărire pentru minimalizarea deşeurilor prin utilizarea cît mai eficientă a materiei prime, reducerea folosirii substanţelor toxice, corozive şi inflamabile sau înlocuirea lor cu materiale alternative interne, prin mărirea termenului de utilizare a producţiei şi prin reciclarea ei.
Art. 9. - Autorităţile administraţiei publice ale raionului, municipiului în comun cu autorizaţiile locale pentru mediu şi pentru sănătate:
a) asigură respectarea legislaţiei de protecţie a mediuluii;
b) aprobă de comun acord cu autoritatea centrală pentru resursele naturale şi mediu limitele de folosire a resurselor naturale, cu excepţia limitelor de folosire a resurselor de importanţă naţională, limitele de emisii şi deversări nocive în mediu, cu excepţia celor ce depăşesc teritoriul raionului, municipiului, limitele poluării fonice; limitele de depozitare a deşeurilor de producţie şi menajere;
c) supraveghează şi coordonează activitate primăriilor şi preturilor în domeniul depozitării şi prelucrării deşeurilor de producţie şi menajere, construcţiei şi funcţionării instalaţiilor de epurare a apelor reziduale, instalării utilajelor şi depozitivelor de reţinere şi neutralizare a noxselor, prevenirii şi combaterii alunicărilor de teren, eroziunii, salinizării, compactării şi poluării solurilor cu îngrăşăminte minerale şi pesticide, folosirii raţionale a pajiştilor, repartizării de terenuri pentru asigurarea gradului necesar de împădurire, creării perdelelor forestiere de protecţie şi a spaţiilor verzi;
e) organizează elaborarea şi realizarea programelor ecologice raionale, municipale, asigură efectuarea lucrărilor de reconstrucţie ecologică şi de restabilire a echilibrului ecologic în zonele afectate prin activitatea antropică;
f) declară drept zone protejate monumente ale naturii de interes ecologic şi peizagistic raional, municipal;
g) asigură informarea sistematică şi operativă a populaţiei, întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor privind starea mediului în raion, municipiu;
h) contribuie la instruirea şi conştientizarea populaţiei în problemele protecţiei mediului şi folosirii raţionale a resurselor naturale.
Art. 10. - Autorităţile administraţiei publice ale comunei (satului), oraşului în comun cu autorităţile locale pentru mediu şi pentru sănătate:
a) asigură păstrarea unui mediu înconjurător sănătos şi folosirea raţională a resurselor naturale, exercită un control permanent asupra respectării legislaţiei cu privire la protecţia mediului;
b) aprobă anual de comun cu autorităţile pentru mediu limitele de folosire a resurselor naturale, cu excepţia limitelor de folosire a resurselor de importanţă raională; limitele de emisii şi deversări nocive în mediu, cu excepţia celor ce depăşesc teritoriul comunei (satului), oraşului; limitele poluării fonice; limitele de depozitare a deşeurilor de producţie şi menajere;
c) stabilesc perimetrele pentru depozitarea deşeurilor de producţie şi menajere, a moluzului rezultat din construcţii, fierului vechi, organizează inactivarea şi utilizarea acestora, stabilesc locurile pentru cimitirile de animale, pentru acumularea, prelucrarea, utilizarea precum şi pentru neutralizarea rezidurilor ce nu pot fi prelucrate;
d) asigură construirea şi funcţionarea instalaţiilor de epurare în conformitate cu standardele stabilite pentru apele reziduale, supraveghează echipamentele şi dispozitivele de preepurare a apelor reziduale, de reţinere a noxelor;
e) organizează refacerea landşafturilor şi reconstrucţia zonelor afectate profund sun aspect peisagistic şi al echilibrului ecologic cum sînt: terenurile de exploatări miniere la suprafaţă, haldele de cenuşă, fosfoghips, depozitele de şlamuri industriale din contul agenţilor economici care au produs afectarea;
f) restabilesc şi menţin raportul ştiinţific argumentat în cadrul zonei între terenurile arabile, pentru păşunat, păduri şi ape pentru a păstra echilibrul natural în ecosisteme, delimitează terenurile pentru păşunat, luînd în considerare încărcarea lor cu animale, potenţialul de producţie şi cerinţele de protecţie a solului şi vegetaţiei;
g) asigură realizarea măsurilor de prevenire şi combatere a alunecărilor de teren, eroziuni, salinizării, compactării şi poluării solului cu îngrăşăminte minerale şi pesticide; repartizarea de terenuri pentru noi obiective, plantaţii multianuale, masive de irigare care sînt admise numai în baza autorizaţiei serviciului geologic;
h) repartizează terenuri pentru asigurarea gradului necesar de împădurire, îndeosebi în zonele cu deficit de păduri, organizează împădurirea terenurilor agricole impracticabile, sădirea şi întreţinerea perdelelor forestiere de protecţie, aliniamentelor de arbori şi arbuşti, spaţiilor verzi, parcurilor şi grădinelor vii;
i) acordă priorităţi şi înlesniri întreprinderilor ce desfăşoară activităţi economice nonpoluante şi sistemelor de producţie cu circuit închis, sistează planificarea, construirea şi lucrările pentru efectuarea cărora s-a obţinut autorizaţia autorităţilor pentru mediu.
j) contribuie, împreună cu beneficiarul, la organizarea şi efectuarea expertizei ecologice obşteşti a documentaţiei de proiect pentru obiectele care presupun modificări ale mediului ori ale unor componente ale acestuia;
k) oferă suport iniţiatorului activităţii planificate în organizarea procesului de informare a publicului şi a dezbaterilor publice asupra documentației privind evaluarea impactului asupra mediului al obiectelor sau activităților planificate;
l) asigură efectuarea evaluării strategice de mediu a planurilor, programelor care se aprobă de către autoritățile administrației publice locale, în conformitate cu capitolul II din Legea nr. 11/2017 privind evaluarea strategică de mediu.
Capitolul IV
DREPTURI ŞI OBLIGAŢIUNI ALE PERSOANELOR FIZICE ŞI JURIDICE PRIVIND PROTECŢIA MEDIULUI
Art. 30. - Statul recunoaşte tuturor persoanelor fizice dreptul la un mediu sănătos, în care scop asigură, în conformitate cu legislaţia în vigoare:
a) accesul deplin, operativ şi liber la informaţiile privind starea mediului şi starea sănătăţii populaţiei;
b) dreptul de a se asocia în organizaţii, partide, mişcări, asociaţii de protecţie a mediului, de a adera la cele existente;
c) dreptul de a participa la dezbaterea proiectelor de legi, diverselor programe economice sau de altă natură ce vizează direct sau indirect protecţia mediului şi folosirea resurselor naturale; dreptul la informare şi consultare asupra proiectelor de amplasare şi construire a obiectelor cu efecte negatuve asupra mediului, de refacere şi amenajare a teritoriului, a localtăţilor urbane şi rurale;
d) dreptul de a interveni cu demersuri la instanţele de stat, pentru suspendarea temporară sau definitivă a activităţii agenţilor economici care aduc daune ireparabile mediului; dreptul de a solicita efectuarea expertizei obiectivelor şi de a participa la efectuarea expertizei obşteşti;
e) dreptul de a organiza referendumuri naţionale şi locale în probleme majore de protecţie a mediului;
f) dreptul la educaţie şi instruire ecologică;
g) dreptul de a se adresa, direct sau prin intermediul unor organizaţii, partide, mişcări, asociaţii, autorităţilor pentru mediu, administrative sau judecătoreşti pentru a sista acţiunile care aduc daune mediului, indiferent dacă agenţii economici vor fi sau nu prejudicaţi în mod direct; dreptul de a trage la răspundere persoanele, care au comis contravenţii sau infracţiuni ecologice;
h) dreptul la despăgubire pentru prejudiciul suferit cu urnare a poluării sau a altor acţiuni de afectare a mediului, precum şi pentru prejudiciul adus sănătăţii oamenilor;
i) dreptul de a beneficia de facilităţile prevăzute de legislaţie pentru invenstiţiile capitale, care au drept scop ameliorarea calităţii mediului.
Art. 31. - Protecţia mediului constituie o obligaţiune generală a locuitorilor republicii, ei fiind datori:
a) să respecte legislaţia cu privire la protecţia mediului şi să protejeze mediul, să folosească raţional resursele naturale, să nu lezeze drepturile şi înteresele altor beneficiari ai resurselor naturale să semnaleze operativ autorităţile pentru mediu sau organizaţiile ecologice despre daunele, provocate naturii de persoanele fizice şi juridice;
b) să contribuie la amenajarea teritoriilor, la cererea aliniamentelor de arbori şi arbuşti şi a spaţiilor verzi, să nu admită distrugerea acestora, să nu polueze teritoriul, unde activează sau locuiesc;
c) să recupereze pierderile şi să repare prejudiciul cauzat mediului şi populaţiei.
Art. 32. - Agenţii economici, indiferent de forma de proprietate, sînt obligaţi:
a) să folosească cît mai economicos energia, apa, să întreprindă măsuri pentru prevenirea alunicărilor de teren, să nu admită eroziunea solului, salinizarea sau înmlăştinirea secundară, compactarea şi poluarea solului cu îngrăşăminte minerale şi pesticide, să respecte normativele solului cu îngrăşăminte minerale şi pesticide, să respecte normativele aplicării în agricultură a substanţelor chimice;
b) să retehnologizeze procesele de producţie în vederea minimalizării deşeurilor prin folosirea cît mai efecientă a materiei prime, să reducă folosirea substanţelor toxice, inflamabile şi să le înlocuiască cu materiale alternative inerte, care asigură obţinerea unei producţii finale cît mai durabile, să producă, să utilzeze şi să pună în circulaţie ambalaje recuperabile, refolosibile, reciclabile sau uşor degradabile;
c) să doteze sursele generatoare de noxe cu dispozitive, echipamente şi instalaţii de epurare, capabile de a reduce noxele evacuate sub limitele admisibile, stabilite de autorizaţiile pentru mediu;
d) să planteze şi să întreţină în jurul unităţilor industriale, a complexelor zootehnice perdele forestiere de protecţie şi spaţii verzi, să ţină sub o supraveghere permanentă starea mediului din jurul unităţilor industrilae şi complexelor zootehnice şi să întreprindă măsuri de protecţie a mediului;
e) să asigure supravegherea permanentă a construcţiilor şi instalaţiilor în cursul funcţionării lor, să ia măsuri pentru prevenirea avariilor şi poluării accidentale a mediului, iar în caz de producere a acestora să ia măsuri operative pentru înlăturarea cauzelor lor, să anunţe imediat autorităţile pentru mediu, să lichideze pe cont propriu toate consecinţele avariilor şi poluării accidentale, să repare prejudiciile aduse mediului, componenţilor lui, averii altor proprietăţi şi sănătăţii persoanelor afectate;
f) să execute hotărîrile şi dispoziţiile ministerelor, departamentelor şi autorităţilor administraţiei publice locale referitoare la probelemele protecţiei mediului, să prezinte autorităţilor pentru mediu întreaga informaţie referitore la influenţa activităţii economice promovate asupra mediului şi componenţilor lui, să admită accesul necondiţionat şi la orice oră al inspectorilor mediului la unităţile de producţie pentru a efectua controlul acţiunilor activităţilor, susceptibile să afecteze mediul;
g) să solicite autorităţilor pentru mediu evaluarea impactului asupra mediului și expertiza ecologică de stat pentru activitățile planificate, susceptibile să afecteze mediul;
h) să asigure condiţiile corespunzătoare pentru prevenirea poluării mediului cu substanţe toxice, volatile, corozive, inflamabile sau cu pulberi de orice fel în timpul transpotării şi păstrării lor.
Capitolul VI
GESTIONAREA DEŞEURILOR, SUBSTANŢELOR TOXICE, A ÎNGRĂŞĂMINTELOR MINERALE ŞI PESTICIDELOR
Art. 67. - Politica de stat în domeniul gestionării deşeurilor are la bază:
a) recunoaşterea faptului că acumularea supradimensionată a deşeurilor este o cosecinţă a folosirii neraţionale a energiei şi materiei prime ce afectează calitatea mediului, componenţii lui şi sănătatea oamenilor;
b) conştientizarea împlementării de soluţii tehnice, a mecanismelor economice şi gestionare, care ar permite reducerea ritmurilor de acumulare a deşeurilor, obţinerea energiei şi a componenţilor reciclabili din deşeuri de producţie şi menajere, distrugerea şi izolarea eficientă a deşeurilor irecuperabile.
Art. 68. - În completarea articolului 8, Guvernul:
a) recomandă şi implementează prin mecanizme economice şi gestionare tehnologii de vîrf de folosire raţională a apei şi materiei prime de limitare a folosirii în procesele de producţie a componenţilor cu efectiv negativ asupra mediului şi sănătăţii oamenilor, de substituire a acestora prin materiale alternative inerte, de obţinere a produselor finale reciclabile după perioada de utilizare, a energiei şi a componenţilor reciclabili din deşeuri de producţie şi menajere;
b) elaborează limitele anuale de acumulare a deşeurilor de producţie şi menajere, supraveghează respectarea acestor limite;
c) impun taxe depozitare şi de prelucrare a deşeurilor de producţie şi menajere, stabilesc standardele tehnice privind transportarea, depozitarea la suprafaţă, arderea şi ingroparea deşeurilor irecuperabile, pentru a minimaliza efectele nocive asupra sănătăţii oamenilor şi calităţii mediului;
d) creează condiţii de favorizare şi încurajare pentru activităţile de colectare şi reciclare a deşeurilor metalice, textile, de pielărie, de masă lemnoasă, cauciuc uzat, uleiuri uzate, de obţinere a energiei reziduale;
e) aprobă, reactualizează anual şi dă publicităţii în termen de şase luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi Regulamentul privind modul de utilizare şi nimicire a materialelor şi deşeurilor toxice, Lista materialelor şi deşeurilor toxice, Regulamentul privind modul de transportare, păstrare şi utilizare a îngrăşămintelor minerale şi al pesticidelor, Lista îngrăşămintelor minerale şi a pesticidelor, fiind excluse substanţele cu toxicitate şi remanenţă ridicată, neselective şi cumulative, Normativele maxime admise de remanenţe ale pesticidelor şi altor substanţe toxice în sol, apă, furaj şi în produsele alimentare de origine vegetală şi animală.
Art. 69. - În completarea articolelor 9 şi 10 autorităţile administraţiei publice locale în comun cu autorităţile pentru mediu şi pentru sănătate sînt obligate:
a) să admită depozitarea deşeurilor de orice fel - menajere, industriale şi agricole, a nămolurilor reziduale, provenite prin activităţi industriale, agrozootehnice şi urbane, a moluzului, rezultat din construcţii, numai în perimetre special amenajate cu acordul proprietarilor funciar, avîndu-se în vedere protecţia terenurilor limitrofe apelor de surafaţă şi freatice, a aşezărilor umane, a zonelor de interes turistic şi peisagistic, precum şi recultivarea terenurilor după epuizarea capacităţilor lor în scopul depozitării deşeurilor;
b) să stabilească limitele anuale de depozitare a deşeurilor pe teritoriul comunei (statului), oraşului, judeîului (raionului), municipiului, să supravegheze respectarea regimului perimetrelor de depozitare şi a standardelor tehnice de păstrare, prelucrare, ardere, îngropare a deşeurilor;
c) să controleze permanent în intravilan şi extravilan, inclusiv pe terenurile din perimetrele obiectivelor economice şi sociale, modul de respectare a legislaţiei cu privire la pretecţia mediului, a Regilamentului privind modul de utilizare şi nimicire a materialelor şi deşeurilor toxice, să sancţioneze persoanele fizice şi juridice responsabile de încălcarea acestora.
Art. 70. - Producătorii în comun cu unităţile comerciale vor organiza, iar primăriile şi preturile vor crea condiţiile necesare pentru colectarea materialelor de ambalaj folosite, precum: hîrtie, carton, masă lemnoasă, sticlă, metal, masă plastică, şi vor asigura refabricarea şi reciclarea acestora.
Art. 71. - Agenţii economici, indiferent de forma de proprietate, sînt obligaţi:
a) să retehnologizeze procesele de producţie în vederea folosirii cît mai eficiente a energiei, apei şi materialelor, minimalizării formării de deşeuri de orice fel;
b) să ţină în permanenţă evidenţa deşeurilor de producţie, să efectueze identificarea, sortarea, ambalarea (brichetarea) lor, să asigure prelucrarea acestora pe loc sau predarea la unităţile specializate de recuperare a energiei şi a deşeurilor industrialereciclabile, precum şi transportarea şi depozitarea deşeurilorirecuperabile la poligoanele special amenajate;
c) să creeze condiţii necesare pentru prevenirea poluării accidentale a mediului cu substanţe chimice de orice fel, iar în caz de poluare a acestuia să lichideze urgent consecinţele şi să repare prejudiciul cauzat.
Art. 72. - Agenţii economici, indiferent de forma de proprietate, şi instituţiile de ramură de cercetare, care folosesc, fabrică, transportă sau comercializează substanţe toxice sau radioactive, deşeuri nocive sînt obligaţi:
a) să reactualizeze în termen de şase luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi autorizaţiile emise de autorităţile pentru mediu, în modul stabilit. Eschivarea de la prezenta prevedere sau de la recomandările expertizei va atrage după sine sistarea activităţii în cauză;
b) să ţină un registru special, întocmit conform formelor stabilite, în care se vor înscrie date privind natura, originea, cantitatea, modul de depozitare, utilizare a pesticidelor şi altor substanţe toxice, caracteristicele lor fizice şi chimice, să furnizeze aceste date autorităţilor pentru mediu şi pentru sănătate;
c) să efectueze transportarea de pesticide şi alte substanţe toxice, inclusiv radioactive, numai în perimetrele special amenajate, cu mijloace utilate special pentru acest scop şi însoţite de persoane împuternicite în baza autorizaţiei, eliberate pentru fiecare caz aparte de către autorizaţiile pentru mediu.
Art. 73. - Este interzisă introducerea în republică a deşeurilor, a reziduurilor de orice natură în stare brută sau prelucrată, cu excepţia drojdiilor vinicole, de către întreprinderile ce deţin utilaj de prelucrare a produselor secundare vinicole, a nervurii de tutun, de către întreprinderile ce deţin utilaj de expandare a nervurii de tutun, maculaturii prelucrate, a deşeurilor şi resturilor din fontă, fier sau oţel, a cioburilor din sticlă, a zgurii de furnal granulate (nisip de zgură) rezultatе de la fabricarea fontei, fierului sau oțelului, a nămolului roșu (reziduu de bauxită) și a deşeurilor de bumbac, prevăzute în anexa nr. 7 la Legea nr. 209/2016 privind deşeurile, destinate utilizării în calitate de materie primă secundară la întreprinderile autohtone existente, în vederea prelucrării, stocării temporare, depozitării, împrăştierii pe sol sau în apă, distrugerii prin orice mijloace. Autorităţile vamale controlează şi poartă răspundere de aplicarea prevederilor prezentului articol, privind importarea şi transportarea deşeurilor şi reziduurilor de orice fel prin teritoriul republicii.
Art. 74. - Producătorii şi furnizorii îngrăşămintelor minerale şi pesticidelor (erbicide, insectic, raticide, desicanţi, reglatori ai proceselor de creştere) sînt obligaţi să respecte întocmai prevederile Regulamentului privind modul de transportare, păstrare şi utilizare a îngrăşămintelor minerale şi a pesticidelor în ceea ce priveşte condiţiile de fabricare, de ambalare (cu informaţia asupra componenţei şi instrucţiunile de păstrare şi aplicare şi cu avertizarea de evitare a riscului toxicologic asupra sănătăţii oamenilor şi calităţii mediului), de transportare a acestor produse şi de recuperare a reziduurilor, precum şi ambalajelor pentru furnizori.
Art. 75. - În scopul reducerii riscului toxicologic pentru mediu şi sănătatea oamenilor la folosirea îngrăşămintelor minerale şi a pesticidelor se interzice:
a) depozitarea îngrăşămintelor minerale şi a pesticidelor în încăperi şi locuri neautorizate de autorităţile pentru mediu şi pentru sănătate, folosirea lor în zonele supuse măsurilor speciale de protecţie;
b) tratarea seminţelor cu pesticide în afara perimetrilor special amenajate fără respectarea tuturor măsurilor de protecţie a mediului şi sănătăţii oamenilor;
c) aplicarea de pesticide în perioada înfloritului la culturile a căror polenizare se realizează prin insecte;
d) folosirea de momeli toxice din pesticide neautorizate în acest scop;
e) depăşirea limitelor maxime admise de remanenţe ale pesticidelor şi altor substanţe toxice în sol, apă, furaj şi în produsele alimentare de origine vegetală şi animală. Orice produs alimentar, în care concentraţia de remanenţe toxice depăşeşte limitele maxime admise urmează a fi tratat conform prevederilor pentru reziduurile nocive pe contul producătorului.
Art. 76. Autorităţile centrale pentru agricultură, pentru mediu şi pentru sănătate vor organiza pe întreg teritoriul republicii o reţea unică de laboratoare specializate pentru controlul reziduurilor de pesticide şi al altor substanţe toxice în sol, apă, furaj şi în produsele alimentare de origine vegetală şi animală.
Capitolul VIII
FONDUL NAȚIONAL PENTRU MEDIU
Art. 83. –
(1) Pentru finanțarea programelor și proiectelor în domeniul protecției mediului se constituie Fondul Național pentru Mediu (în continuare – Fond).
(2) Fondul reprezintă totalitatea mijloacelor financiare destinate finanțării programelor și proiectelor în domeniul protecției mediului, al schimbărilor climatice și al gestionării durabile a resurselor naturale.
(3) Mărimea mijloacelor financiare ale Fondului se aprobă prin legea anuală a bugetului de stat, în corespundere cu prevederile Legii finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr. 181/2014.
Art. 84. –
(1) Fondul este constituit din alocațiile aprobate prin legea anuală a bugetului de stat și din alte surse ce nu contravin legislației.
(2) Distribuirea anuală a mijloacelor financiare ale Fondului se efectuează în conformitate cu legea bugetului de stat, prin aprobarea planurilor operaționale anuale de finanțare a programelor și proiectelor în domeniul protecției mediului, în conformitate cu obiectivele strategice în domeniul protecției mediului și în baza deciziei structurii organizaționale responsabile de administrarea Fondului.
(3) Mijloacele financiare ale Fondului se gestionează prin contul unic trezorerial al Ministerului Finanțelor.
Art. 85. –
(1) Finanțarea programelor și proiectelor în domeniul protecției mediului se realizează în baza următoarelor principii:
a) principiul eficienței – utilizarea mijloacelor financiare pentru finanțarea programelor și proiectelor în domeniul protecției mediului în baza unor estimări cost-eficiență, astfel încât beneficiile cumulate să depășească costurile de implementare;
b) principiul echității și egalității – asigurarea accesului la mijloacele financiare ale Fondului tuturor persoanelor juridice eligibile și finanțarea programelor și proiectelor care corespund criteriilor de eligibilitate în domeniul protecției mediului în mod nediscriminatoriu;
c) principiul durabilității – evaluarea finanțării programelor și proiectelor în domeniul protecției mediului din perspectiva impactului social, economic și asupra mediului;
d) principiul transparenței – desfășurarea activității de finanțare a programelor și proiectelor în domeniul protecției mediului în cadrul unor procese transparente și participative, bazate pe proceduri aprobate și publicate în prealabil pe pagina web oficială a structurii organizaționale responsabile de administrarea Fondului.
(2) Mijloacele financiare ale Fondului se utilizează exclusiv pentru finanțarea programelor și proiectelor, inclusiv de cercetare științifică, în domeniul protecției mediului, al schimbărilor climatice și al gestionării durabile a resurselor naturale.
(3) Modul de gestionare a mijloacelor financiare ale Fondului se stabilește de Guvern.
Art. 86. – Guvernul, la propunerea autorității centrale pentru resursele naturale și mediu, atribuie competența de administrare a Fondului unei structuri organizaționale din sfera de competență a autorității.
Art. 861. – În domeniul administrării Fondului, Guvernul exercită următoarele atribuții:
a) aprobă obiectivele strategice ale politicii statului în domeniul protecției mediului;
b) aprobă modul de gestionare a mijloacelor financiare ale Fondului;
c) propune Parlamentului aprobarea, prin legea anuală a bugetului de stat, a alocațiilor pentru Fond;
d) aprobă cadrul normativ privind modul de identificare, evaluare, selectare, aprobare, contractare și monitorizare a implementării programelor și proiectelor în domeniul protecției mediului, precum și modul de evaluare a postimplementării acestora;
e) aprobă elaborarea și modul de organizare și funcționare a sistemelor informaționale implementate în activitatea de administrare a Fondului.
Art. 862. – În domeniul administrării Fondului, autoritatea centrală pentru resursele naturale și mediu exercită următoarele atribuții:
a) elaborează și înaintează Guvernului spre aprobare propuneri cu privire la politicile statului în domeniul protecției mediului;
b) monitorizează și evaluează modul de implementare a politicii statului;
c) aprobă norme metodologice, instrucțiuni, reguli, regulamente necesare punerii în executare a actelor normative ale Parlamentului și ale Guvernului, inclusiv a celor privind modul de identificare, evaluare, selectare, aprobare, contractare și monitorizare a implementării programelor și proiectelor în domeniul protecției mediului, precum și modul de evaluare a postimplementării acestora;
d) examinează rapoarte de activitate a structurii organizaționale responsabile de administrarea Fondului, precum și alte rapoarte și informații privind activitatea de administrare a Fondului, și adoptă decizii pe marginea acestora pentru soluționarea problemelor identificate.
Art. 863. – În exercitarea competenței de administrare a Fondului, structura organizațională îndeplinește următoarele atribuții:
a) implementează cadrul normativ și documentele cu privire la politicile statului în domeniul protecției mediului;
b) întreprinde măsuri pentru identificarea surselor suplimentare de finanțare a programelor și proiectelor în domeniul protecției mediului;
c) coordonează activitățile autorităților și instituțiilor publice și ale persoanelor juridice de drept privat, implicate în implementarea programelor și proiectelor în domeniul protecției mediului finanțate de Fond, în scopul asigurării și realizării eficiente a sinergiei în cadrul acestora;
d) asigură desfășurarea procedurilor de identificare, evaluare, selectare, finanțare și monitorizare a implementării programelor și proiectelor în domeniul protecției mediului;
e) elaborează și înaintează autorității centrale pentru resursele naturale și mediu proiectul planului operațional anual de administrare a Fondului;
f) întreprinde măsuri de asigurare a transparenței în procesul de administrare a Fondului și de implementare a programelor și proiectelor în domeniul protecției mediului;
g) îndeplinește alte atribuții în domeniul protecției mediului în conformitate cu prezenta lege și cu alte acte normative.
Art. 864. –
(1) În activitatea de administrare a Fondului, la propunerea autorității centrale pentru resursele naturale și mediu, Guvernul decide elaborarea și implementarea sistemelor informaționale de stat, inclusiv destinate creării și ținerii resurselor informaționale de stat.
(2) Instituirea, conceptualizarea, organizarea și funcționarea sistemelor și resurselor informaționale de stat în activitatea de administrare a Fondului se stabilesc de Guvern, conform legislației cu privire la informatizare și la resursele informaționale de stat, cu privire la registre și cu privire la protecția datelor cu caracter personal.
[Capitolul VIII în redacția LP54 din 10.03.22, MO80-87/25.03.22 art.136; în vigoare 25.04.22]