Secțiunea 1
Deducerea cheltuielilor pentru reparaţii conform art. 26 și 27 din Codul fiscal
[Secțiunea 1 denumirea introdusă prin HG1251 din 19.12.18, MO499-503/21.12.18 art.1325; în vigoare 21.12.18]
12. Conform alin. (8) lit. a) art. 27 din Codul fiscal la deducere se recunosc cheltuielile pentru reparaţia proprietăţii, dacă cheltuielile suportate pe parcursul perioadei fiscale nu depăşesc norma stabilită în articolul 27 din Codul fiscal din baza valorică a categoriei respective de proprietate la începutul perioadei de gestiune.
Dacă cheltuielile suportate pe parcursul perioadei fiscale pentru reparaţia proprietăţii depăşesc norma, stabilită în articolul 27 alin. (8) lit. a) din Codul fiscal, din baza valorică pentru fiecare obiect a categoriei de proprietate I şi baza valorică a categoriilor II-V de proprietate (determinată fără a lua în considerare schimbările pe parcursul anului fiscal respectiv), mărimea acestui surplus se consideră drept cheltuieli pentru recondiţionare şi se reflectă la majorarea bazei valorice a categoriei respective de proprietate.
13. Excepţie fac cheltuielile pentru reparaţia drumurilor. Se permite deducerea cheltuielilor pentru reparaţia drumurilor drept cheltuieli curente în mărimea efectivă suportată.
14. În perioada fiscală respectivă se permite deducerea cheltuielilor de reparaţie aferente mijloacelor fixe ce nu corespund prevederilor alin. (2) art. 26 din Codul fiscal şi care sînt utilizate în activitatea de întreprinzător a agentului economic, conform contractului de locaţiune (arendă) - cheltuieli suportarea cărora, potrivit contractului nominalizat, revine locatarului (arendaşului). Deducerea cheltuielilor în cauză se permite în limitele stabilite de articolul 27 alin. (9) lit. b) din Codul fiscal din plata pentru locaţiune (arendă), suportată pe parcursul perioadei fiscale. Indicatorul "plata pentru locaţiune (arendă) suportată pe parcursul perioadei fiscale" constituie suma cheltuielilor aferentă locaţiunii (arendei) şi se determină conform metodei de calcul.
Depăşirea limitei privind cheltuielile pentru reparaţia mijloacelor fixe ce nu corespund prevederilor alin. (2) art. 26 din Codul fiscal, precum şi suma cheltuielilor pentru reparaţie, permisă la deducere, se determină prin completarea formularului-anexă nr. 3 la prezentul Regulament.
Exemplul 4. Întreprinderea "X", potrivit contractului de locaţiune a utilajului, suportă cheltuieli aferente reparaţiei în mărime de 140 000 lei. Totodată, întreprinderea a suportat cheltuieli aferente locaţiunii conform metodei calculului în mărime de 850 000 lei, fără TVA.
În tabelul nr.4 se reflectă calculul privind suma cheltuielilor aferente reparaţiei proprietăţii luate în locaţiune permisă spre deducere. Admitem că în perioada fiscală pentru care se efectuează calculul limita pentru permiterea la deducere a cheltuielilor pentru reparaţii a proprietăţii luate în locaţiune (arendă) constituie 15%.
Tabelul nr.4
(în lei)
Nr. d/o | Denumirea mijloacelor fixe luate în locaţiune (arendă) | Suma cheltuielilor pentru locaţiune (arendă), suportată pe parcursul perioadei fiscale | Suma limitei conform art. 27 din CF | Suma cheltuielilor aferente reparaţiei mijloacelor fixe luate în locaţiune (arendă) | Suma cheltuielilor permise spre deducere aferente reparaţiei mijloacelor fixe (suma din rubrica 4, dar nu mai mare decît cea din rubrica 3) | Suma care se reflectă la majorarea venitului impozabil (depăşirea sumei limite privind cheltuielile de reparaţie, ne deductibile) |
| A | 1 | 2 | 3 (2x15%) | 4 | 5 | 6 (4-5) |
| 1 | utilaj | 850 000 | 127 500 | 140 000 | 127 500 | 12 500” |
În scopuri fiscale se va permite la deducere cheltuielile de reparaţie în sumă de 127 500 lei. Diferenţa obţinută în sumă de 12 500 lei este considerată proprietate pe care se calculează amortizarea, atribuind-o la categoria de proprietate V.
15. Cheltuielile pentru reparaţie cuprind cheltuielile aferente susţinerii mijloacelor fixe în stare de funcţionare (cheltuielile pentru reparaţia curentă, medie şi capitală), în scopul de a păstra sau a restabili posibilitatea obţinerii din acestea a avantajelor (profitului) economice viitoare, în proporţiile determinate la achiziţionare.
Pentru unităţile de transport auto reparaţia curentă constă în asigurarea funcţionarii transportului auto prin restabilirea sau înlocuirea anumitor părţi componente ale mecanismului şi detaliilor (cu excepţia celor de bază), care au atins nivelul limită de deteriorare permis.
Cheltuielile privind deservirea tehnică nu se consideră cheltuieli pentru reparaţie.
Deservirea tehnică include controlul îndreptat spre asigurarea securităţii traficului rutier, precum şi lucrările privind menţinerea stării exterioare, alimentarea cu combustibil, uleiuri şi alte substanţe lichide, iar pentru unele tipuri de transport auto - prelucrarea sanitară a caroseriei, lucrările ce ţin de control şi diagnosticare, asigurarea elementelor de fixare, de reglare, de gresare şi alte lucrări privind preîntîmpinarea şi depistarea defectelor.
Pentru clădiri şi construcţii reparaţia ce se execută constă în restabilirea stării (capacităţii) de funcţionare a elementelor portante şi a echipamentelor tehnice, precum şi în menţinerea indicatorilor de exploatare.
Reparaţia curentă constă în executarea sistematică şi planificată a lucrărilor de prevenire a amortizării pretimpurii a elementelor portante, finisării echipamentului tehnic, precum şi a lucrărilor de înlăturare a deteriorărilor şi defecţiunilor neînsemnate apărute la elementele portante şi echipamentele tehnice în procesul exploatării clădirilor şi construcţiilor. Reparaţia curentă cuprinde:
reparaţia parţială şi vopsirea învelitoarelor;
înlocuirea parţială şi vopsirea burlanelor;
reparaţia parţială a ferestrelor şi uşilor;
salubrizarea şi vopsirea simplă a faţadelor, caselor scării;
lucrări de tencuire-vopsire în interiorul clădirii etc.
16. Limita cheltuielilor pentru reparaţia proprietăţii se determină reieşind din baza valorică a proprietăţii la începutul perioadei de gestiune, după cum urmează:
pentru mijloacele fixe raportate la categoria de proprietate I - pe fiecare obiect în parte;
pentru mijloacele fixe raportate la categoriile de proprietate II-V - pe categoriile respective.
17. La determinarea depăşirii limitei privind cheltuielile pentru reparaţie este necesar de luat ca bază cheltuielile pentru reparaţie ce sînt considerate drept consumuri sau cheltuieli ale perioadei, precum şi cheltuielile suportate şi capitalizate pe parcursul perioadei fiscale. Depăşirea limitei privind cheltuielile pentru reparaţie, precum şi suma cheltuielilor pentru reparaţie permisă la deducere se determină prin completarea formularului specificat în anexa nr.2 la prezentul Regulament.
Exemplul 5. Conform informaţiei din evidenţa financiară, în perioada de gestiune întreprinderea a suportat cheltuieli pentru reparaţie în suma de 167 500 lei, inclusiv pentru reparaţia clădirii administrative (categoria I) - 70 000 lei, drumului (categoria I) - 75 000 lei, instrumentelor pentru măsurarea intensităţii curentului electric (cod. 903091900) (categoria IV) - 500 lei, a dispozitivului de laborator (cod. 841919000) (categoria IV) - 5 000 lei, precum şi a utilajului (categoria V) - 17000 lei. Aceste cheltuieli au fost reflectate în contabilitatea financiară drept cheltuieli ale perioadei. În perioada de gestiune respectivă întreprinderea a efectuat investiţii capitale în clădirea depozitului (categoria I) şi a strungului (categoria V). Aceste investiţii au fost raportate la majorarea valorii obiectului reparat, respectiv, în sumă de 23000 lei şi 5000 lei. Ambele obiecte nu au fost scoase din exploatare.
În tabelul nr.5 sînt reflectate calculele sumelor cheltuielilor aferente reparaţiei proprietăţii, permise spre deducere, utilizînd informaţia din exemplul 2 privind valoarea mijloacelor fixe la începutul perioadei de gestiune. Admitem că în perioada fiscală pentru care se efectuează calculul limita pentru permiterea la deducere a cheltuielilor de reparaţii constituia 15%.
Tabelul nr.5
(în lei)
| Nr. d/o | Categoria de proprietate şi norma amortizării | Baza valorică a mijloace- lor fixe la începutul perioadei de gestiune | Cheltuielile pentru reparaţia curentă, precum şi cheltuielile privind investiţiile capitale, inclusiv | Limita privind cheltuie- lile de reparaţie | Cheltuieli-le permise spre deducere (mărimea minimă din rubrica 5 şi rubrica 6) | Depăşirea limitei privind cheltuielile de reparaţie cu care se majorează baza valorică a categoriei respective | Suma care se reflectă la majorarea / micşorarea venitului impozabil |
| cheltuieli privind reparaţia curentă | cheltuieli privind investi- ţiile capitale ce sînt capita- lizate | total |
| A | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 (2x15%) | 7 | 8 (5-7) | 9 (7-3) |
| 1. | Clădire administrativă – 5% | 1 300 000 | 70 000 | – | 70 000 | 195000 | 70 000 | – | – |
| 2. | Clădirea depozitu-lui – 5% | 40 000 | – | 23 000 | 23 000 | 6 000 | 6 000 | 17 000 | 6 000 |
| 3. | drum | 650 000 | 75 000 | – | 75 000 | nu sînt limitate | 75 000 | – | – |
| 4. | IV-20% | 72 000/8 | 5 500 | | 5 500 | 10 800 | 5 500 | – | – |
| 5. | V-30% | 140 000/6 | 17 000 | 5 000 | 22 000 (17 000+ 5 000) | 21 000 | 21 000 | 1 000 | 4 000 |
| 6. | Total | 2 202 000 | 167 500* | 28 000 | 195 500 | X | 177500** | 18000*** | 10000****”; |
Indicatorii din tabel vor fi utilizaţi la completarea formularului Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit, precum şi la completarea Registrului de evidenţă a mijloacelor fixe pe categorii de proprietate şi a amortizării acestora în scopuri fiscale, după cum urmează:
* suma indicată la poziţia "Total" rubrica 3 se reflectă în rîndul "Cheltuieli pentru reparaţia proprietăţii" (0311) rubrica 2 din anexa 2D la Declaraţia cu privire la impozitul pe venit;
** suma indicată la poziţia "Total" rubrica 7 se reflectă în rîndul "Cheltuieli pentru reparaţia proprietăţii" (0311) rubrica 3 din anexa 2D la Declaraţia cu privire la impozitul pe venit;
*** suma indicată la poziţia "Total" rubrica 8 se reflectă în rubrica 9 din anexa nr. 1 la prezentul Regulament;
**** suma indicată la poziţia "Total" rubrica 9 se reflectă în rîndul 0311 rubrica 4 din anexa 2D la Declaraţia cu privire la impozitul pe venit.
Conform calculului efectuat constatăm că la majorarea bazei valorice a mijloacelor fixe la sfîrşitul perioadei de gestiune se trece suma de 18 000 lei, inclusiv la majorarea bazei valorice a clădirii depozitului suma de 17 000 lei şi la majorarea bazei valorice privind categoria V se recunoaşte suma de 1 000 lei.
18. În cazul în care imobilizările procurate pe parcursul perioadei de gestiune, incluse în componenţa mijloacelor fixe, sînt supuse reparaţiei, iar la începutul perioadei de gestiune baza valorică a categoriei în cauză este nulă, cheltuielile respective nu se recunosc la deducere. Venitul impozabil se va majora cu suma cheltuielilor respective şi, concomitent, acestea vor fi constatate drept cheltuieli pentru recondiţionare, fiind reflectate la majorarea bazei valorice a mijloacelor fixe la finele perioadei de gestiune.
În cazul în care întreprinderea suportă cheltuieli de reparaţie privind mijloacele fixe nou-procurate, iar la începutul perioadei de gestiune există proprietate pe categoria respectivă, la deducere se recunosc cheltuielile pentru reparaţie în limita stabilită, determinată pentru categoria în cauză.
[Pct.18 modificat prin HG1251 din 19.12.18, MO499-503/21.12.18 art.1325; în vigoare 21.12.18]
181. Agenții economici care pe parcursul anului fiscal obțin titlul de rezident al parcului pentru tehnologia informației nu au dreptul la deducerea în scopuri fiscale a cheltuielilor privind reparația mijloacelor fixe în anul fiscal respectiv.
19. Baza valorică a mijloacelor fixe pe fiecare categorie de proprietate se ajustează (micşorează) cu suma taxei pe valoarea adăugată (Stva) ce urmează a fi trecută în cont în conformitate cu prevederile Codului fiscal, calculată din valoarea de bilanţ a mijloacelor fixe comercializate, care sînt trecute în contabilitate cu taxa pe valoarea adăugată (pentru mijloacele fixe procurate pînă la intrarea în vigoare a Titlului III al Codului fiscal).
20. În cazul trecerii la pierderi a mijloacelor fixe aflate la evidenţă contabilă, în legătură cu amortizarea totală, baza valorică a categoriei de proprietate respective se diminuează cu suma valorii restante presupuse a mijloacelor fixe în cauză (prevederile art. 27 alin. (10) lit. b))(Svr).
Exemplul 6. Suma valorii restante presupuse a utilajului trecut la pierderi constituie 3000 lei. În evidenţa contabilă valoarea de bilanţ a utilajului respectiv este zero, în legătură cu amortizarea totală.
Baza valorică privind categoria la care se referă utilajul (categoria V) la începutul perioadei de gestiune constituie 47 000 lei şi este alcătuită din 12 obiecte. Pe parcursul perioadei de gestiune nu sînt înregistrate intrări. Pentru a calcula amortizarea mijloacelor fixe în scopuri fiscale se completează Registrul de evidenţă a mijloacelor fixe pe categorii de proprietate şi a amortizării acestora în scopuri fiscale.
Tabelul nr. 6
(în lei)
| Categoria de proprietate şi norma amortizării | Baza valorică a mijloacelor fixe la începutul perioadei de gestiune | Suma intrărilor | Suma corectărilor, inclusiv suma TVA | Suma de la comercializa-rea mijloacelor fixe | Baza valorică a mijloacelor fixe la finele perioadei de gestiune | Uzura mijloacelor fixe | Baza valorică a mijloacelor fixe la începutul următoarei perioade de gestiune |
| | | | | | | |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6(2+3-4-5) | 7(6x1) | 8 (6-7) |
| V-30% | 47 000/12 | - | 3 000/1 | - | 44 000/11 | 13 200 | 30 800/11 |
Suma valorii restante presupuse aferente utilajului trecut la pierderi se atribuie la micşorarea bazei valorice a mijloacelor fixe la finele perioadei de gestiune pe categoria respectivă.
Secțiunea a 2-a
Deducerea cheltuielilor pentru reparații conform art. 261 din Codul fiscal
201. Deducerea cheltuielilor pentru reparația mijloacelor fixe se efectuează în conformitate cu Standardele Naționale de Contabilitate.
Costurile ulterioare aferente întreținerii, asistenței tehnice și reparației mijloacelor fixe ce corespund prevederilor art. 261 alin. (2) din Codul fiscal, suportate pentru menținerea lor în stare funcțională, de la care nu se așteaptă beneficii economice suplimentare și care, potrivit prevederilor Standardelor Naționale de Contabilitate, sînt reflectate ca costuri/cheltuieli curente, de asemenea, în scopuri fiscale, vor fi recunoscute la deducere, conform art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, dacă acestea sînt recunoscute ca cheltuieli.
Costurile ulterioare suportate în procesul de reparație sau dezvoltare a mijloacelor fixe în scopul îmbunătățirii caracteristicilor inițiale ale acestora și, respectiv, al majorării beneficiilor economice așteptate din utilizarea obiectului, care, potrivit Standardelor Naționale de Contabilitate, sînt capitalizate prin adăugarea acestora la valoarea contabilă a obiectului respectiv, de asemenea, în scopuri fiscale, vor fi reflectate la majorarea bazei valorice a respectivului mijloc fix.
Amortizarea valorii capitalizate se calculează începînd cu luna următoare celei în care a avut loc capitalizarea.
Cheltuielile aferente reparației curente și capitale a mijloacelor fixe ce nu corespund prevederilor art. 261 alin. (2) din Codul fiscal se permit spre deducere în limita stabilită la alin. (11) din articolul menționat.
Depășirea limitei privind cheltuielile pentru reparație, precum și suma cheltuielilor pentru reparație permisă la deducere se determină prin completarea formularului specificat în anexa nr. 3 la prezentul Regulament.
[Secțiunea 2 introdusă prin HG1251 din 19.12.18, MO499-503/21.12.18 art.1325; în vigoare 21.12.18]
Capitolul X. Modul de deducere a sumei rămase la categoria
respectivă ce constituie o sumă mai mică decît suma stabilită
în art. 27 alin. (5) din Codul fiscal
21. Dacă la finele perioadei fiscale baza valorică a categoriei respective este mai mică decît suma stabilită în art.27 din Codul fiscal, după efectuarea ajustărilor corespunzătoare, valoarea restantă urmează a fi dedusă conform prevederilor alin. (5) art. 27 din Codul fiscal.
Exemplul 7. Baza valorică a mijloacelor fixe exploatate ce se referă la categoria de proprietate V constituie 15 000 lei şi este alcătuită din 3 obiecte. Norma amortizării anuale aferente categoriei V este de 30%. În cazul în care asupra bazei valorice a mijloacelor fixe nu influenţează alţi factori în afară de amortizare, amortizarea privind proprietatea respectivă se va calcula în felul următor:
Tabelul nr. 7
(în lei)
Perioadele de gestiune | Baza valorică a mijloacelor fixe la începutul perioadei de gestiune | Ajustările perioadei de gestiune | Baza valorică a mijloacelor fixe la finele perioadei de gestiune
| Uzura calculată în perioada de gestiune | Baza valorică a mijloacelor fixe la începutul următoarei perioade de gestiune |
| 1 | 2 | 3 | 4 (2+3) | 5 (4x30%) | 6 (4-5) |
| Primul an | 15 000/3 | - | 15 000/3 | 15 000 x 30% = 4500 | 10 500/3 |
| Al doilea an | 10 500/3 | - | 10 500/3 | 10 500 x 30% = 3150 | 7350/3 |
| Al treilea an | 7350/3 | - | 7350/3 | 7350 x 30% = 2205 | 5145/3 |
| Al patrulea an | 5145/3 | - | 5145/3 | 5145 | 0/3” |
Admitem că limita stabilită la art. 27 alin. (5) din Codul fiscal constituie 6000 lei. Conform exemplului, baza valorică a proprietăţii la începutul perioadei de gestiune (anul patru) constituie 5145 lei. Deci, în perioada de gestiune (anul patru) se permite deducerea sumei de 5145 lei.
Capitolul XI. Modul de reflectare a rezultatelor la
ieşirea mijloacelor fixe din exploatare şi modul de
determinare a bazei valorice a mijloacelor fixe
Secțiunea 1
Calcularea amortizării conform art. 26 și 27 din Codul fiscal
[Secțiunea 1 denumirea introdusă prin HG1251 din 19.12.18, MO499-503/21.12.18 art.1325; în vigoare 21.12.18]
22. Ieşirea mijloacelor fixe din exploatare are loc prin:
comercializare;
donaţie;
ieşire forţată;
casare a mijloacelor fixe înainte de expirarea duratei de funcţionare;
alte ieşiri ce nu sînt incluse în poziţiile anterioare.
Mijloacele obţinute de la înstrăinarea mijloacelor fixe, cu excepţia celor obţinute din înstrăinarea autoturismului care a fost inclus în categoria de proprietate cu valoarea stabilită la lit. b) alin. (9) art. 26 din Codul fiscal, se reflectă la micşorarea bazei valorice a categoriei respective de proprietate. Suma cu care se micşorează baza valorică a categoriei respective constituie:
venitul obţinut prin comercializarea mijloacelor fixe;
baza valorică ajustată a mijloacelor fixe ieşite prin donaţie, ieşire forţată, casare şi alte ieşiri.
Dacă reducerea indicată conduce la sfîrşitul perioadei de gestiune la:
un rezultat negativ pe categoria de proprietate, acest rezultat se include în venit, iar baza valorică a categoriei respective de proprietate la începutul perioadei de gestiune următoare se egalează cu zero;
un rezultat pozitiv pe categoria de proprietate:
a) în cazul în care la categoria respectivă nu se află nici o proprietate, acest rezultat se atribuie la micşorarea venitului, iar valoarea categoriei respective de proprietate la începutul perioadei de gestiune următoare se egalează cu zero;
b) în cazul în care la categoria respectivă există proprietate, cu excepţia categoriei I de proprietate, în scopuri fiscale nu se constată nici venit, nici pierderi şi pentru categoria respectivă urmează să se calculeze amortizarea, conform prevederilor prezentului Regulament.
În cazul înstrăinării autoturismului inclus în categoria de proprietate cu valoarea stabilită la lit. b) alin. (9) art. 26 din Codul fiscal, baza valorică a categoriei respective de proprietate se reduce cu valoarea restantă a autoturismului înstrăinat, determinată pornind de la valoarea cu care acesta a fost inclus în categoria respectivă. Venitul sau pierderea calculată ca diferenţa dintre suma mijloacelor obţinute de la înstrăinarea autoturismului şi baza valorică a acestuia se recunoaşte drept venit sau pierdere a perioadei fiscale în care a avut loc înstrăinarea. Baza valorică a autoturismului reprezintă valoarea acestuia micşorată cu suma amortizării calculate.
Exemplul 8. Pe parcursul perioadei de gestiune întreprinderea a vîndut un calculator (categoria de proprietate V) contra 10 000 lei şi două strunguri (categoria de proprietate IV) contra 123 000 lei. Baza valorică a categoriilor de proprietate la începutul perioadei de gestiune constituie:
Tabelul nr. 8
(în lei)
| Categoria de proprietate | Valoarea mijloacelor fixe la începutul perioadei de gestiune |
| IV | 110 000/2 |
| V | 1 890 000/76 |
Pentru a calcula amortizarea mijloacelor fixe şi a determina rezultatul din vînzarea acestora în scopul impozitării se completează Registrul de evidenţă a mijloacelor fixe pe categoriile de proprietate şi a amortizării acestora în scopuri fiscale:
Tabelul nr. 9
(în lei)
| Categoria de proprietate şi norma amortizării | Baza valorică a mijloacelor fixe la începutul perioadei de gestiune | Valoarea mijloacelor fixe nou- procurate | Suma corectărilor | Suma de la comercializarea mijloacelor fixe | Baza valorică a mijloacelor fixe la finele perioadei de gestiune | Uzura mijloacelor fixe | Baza valorica a mijloacelor fixe la începutul următoarei perioade de gestiune |
| | | | | | | |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6(2+3+4-5) | 7(6x1) | 8 (6-7) |
| IV-20% | 110 000/2 | | | 123 000/2 | -13 000/0 | - | 0/0 |
| V-30% | 1 890 000/76 | | | 10 000/1 | 1 880 000/75 | 564 266 | 1 315 734/75 |
Astfel, la categoria IV de proprietate s-a obţinut un rezultat negativ în sumă de 13 000 lei, care reprezintă venitul impozabil de la comercializarea strungurilor. Pentru această categorie nu se calculează amortizarea şi baza valorică a mijloacelor fixe la începutul următoarei perioade de gestiune se egalează cu zero. În ceea ce priveşte categoria de proprietate V, constatăm că în urma comercializării calculatorului, pentru impozitare nu se constată nici venit, nici pierdere, deoarece cu suma obţinută de la vînzare (10 000 lei) a fost micşorată baza valorică a mijloacelor fixe (75 unităţi) la finele perioadei de gestiune şi, respectiv, baza valorică a categoriei de proprietate V constituie 1 880 000 lei, amortizarea calculată pentru perioada respectivă constituie 564 266 lei şi baza valorică a categoriei de proprietate V la începutul perioadei de gestiune următoare este de 1 315 734 lei.
Exemplul 9. Baza valorică a categoriei de proprietate V la începutul perioadei de gestiune constituie 43 000 lei şi este compusă din 4 obiecte. Pe parcursul perioadei de gestiune întreprinderea a comercializat 3 obiecte contra 46000 lei.
Pentru calcularea amortizării mijloacelor fixe şi determinarea rezultatului de la comercializarea acestora în scopul impozitării se completează Registrul de evidenţă a mijloacelor fixe pe categoriile de proprietate şi a amortizării acestora în scopuri fiscale.
Tabelul nr. 10
(în lei)
| Categoria de proprietate şi norma amortizării | Baza valorică a mijloacelor fixe la începutul perioadei de gestiune | Valoarea mijloacelor fixe nou-procurate | Suma corectărilor | Suma de la comercializarea mijloacelor fixe | Baza valorică a mijloacelor fixe la finele perioadei de gestiune | Uzura mijloace-or fixe | Baza valorică a mijloacelor fixe la începutul următoarei perioade de gestiune |
| | | | | | | |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6(2+3+4-5) | 7(6x1) | 8 (6-7) |
| V-30% | 43 000/4 | | | 46 000/3 | -3 000/1 | - | 0/1 |
Conform informaţiei prezentate în Registrul nominalizat constatăm că la categoria V de proprietate a fost obţinut un rezultat negativ în sumă de 3 000 lei, care reprezintă venitul impozabil. Pentru această categorie nu se calculează amortizarea şi baza valorică a mijloacelor fixe la începutul următoarei perioade de gestiune se egalează cu zero.
Exemplul 91. Autoturismul procurat cu valoarea 500 000 lei a fost pus în funcţiune în anul 2007. Conform prevederilor Catalogului mijloacelor fixe şi activelor nemateriale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 338 din 21 martie 2003, autoturismul se atribuie la categoria de proprietate V, şi în vederea calculării amortizării în scopuri fiscale este inclus cu valoarea 200 000 lei. În perioada fiscală 2010 autoturismul este realizat cu suma 450 000 lei. Valoarea de bilanţ a autoturismului în perioada în care a fost realizat constituie 440 000 lei. Rezultatul financiar de la realizarea autoturismului constituie 10 000 lei (450 000 – 440 000). Valoarea rămasă a autoturismului, determinată pornind de la valoarea cu care acesta a fost inclus în categoria respectivă de proprietate se determină în modul următor:
Tabelul nr. 101
(în lei)
| Perioada de gestiune | Baza valorică a autoturismului la începutul perioadei de gestiune (inclus în categoria de proprietate conform alin. (9) art. 26) | Uzura calculată | Baza valorică la începutul următoarei perioade de gestiune |
| 2008 | 200 000 | 60 000 | 140 000 |
| 2009 | 140 000 | 42 000 | 98 000 |
| 2010 | 98 000 | | |
Astfel, valoarea categoriei de proprietate V la finele perioadei de gestiune se va micşora cu valoarea rămasă a autoturismului în mărime de 98 000 lei.
Baza valorică a autoturismului în perioada în care a fost realizat constituie 398 000 lei (500 000 (valoarea iniţială) – 102 000 (suma totală a amortizării calculate în perioadele în care a fost exploatat).
Rezultatul în scopuri fiscale de la realizarea autoturismului constituie 52 000 lei (450 000 – 398 000). În scopul determinării obiectului impozabil privind impozitul pe venit aferent perioadei respective se va ajusta rezultatele constatate în contabilitate (10 000 lei) şi în scopuri fiscale (52 000 lei) prin completarea rîndului cu cod. 0206 din anexa 1D a Declaraţiei persoanei juridice cu privire la impozitul pe venit:
Tabelul nr. 102
(în lei)
| Indicatori | Cod | Constatat în: | Diferenţa coloanei 3 – coloanei 2 |
| contabilitatea financiară | scopuri fiscale |
| A | 1 | 2 | 3 | 4 |
| Venitul obţinut din vînzarea mijloacelor fixe (Codul fiscal, art. 27 alin. (2)) | 0206 | 10 000 | 52 000 | 42 000 |
Astfel, în urma realizării autoturismului obiectul impozabil se va majora cu 42 000 lei.
[Pct.22 modificat prin HG1251 din 19.12.18, MO499-503/21.12.18 art.1325; în vigoare 21.12.18]
23. Dacă la sfîrşitul anului fiscal la categoria respectivă nu se află nici o proprietate, după efectuarea ajustărilor aferente perioadei de gestiune, valoarea rămasă urmează a fi dedusă, iar valoarea categoriilor respective de proprietate la începutul următoarei perioade de gestiune se egalează cu zero.
Exemplul 10. Proprietatea reflectată la categoria IV a fost comercializată contra 39 000 lei. Bază valorică a proprietăţii la începutul perioadei de gestiune constituie 41 000 lei. Pentru a calcula amortizarea mijloacelor fixe şi a determina rezultatul de la vînzarea acestora în scopul impozitării se completează Registrul de evidenţă a mijloacelor fixe pe categorii de proprietate şi a amortizării acestora în scopuri fiscale.
Tabelul nr. 11
(în lei)
| Categoria de proprietate şi norma amortizării | Baza valorică a mijloacelor fixe la începutul perioadei de gestiune | Valoarea mijloacelor fixe nou- procurate | Suma corectărilor | Suma de la comercializarea mijloacelor fixe | Baza valorică a mijloacelor fixe la finele perioadei de gestiune | Uzura mijloacelor fixe | Baza valorică a mijloacelor fixe la începutul următoarei perioade de gestiune |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6(2+3+4-5) | 7(6x1) | 8 (6-7) |
| IV-20% | 41 000/4 | | | 39 000/4 | 2 000/0 | - | 0/0 |
Astfel, pentru categoria IV de proprietate s-a înregistrat un rezultat pozitiv de 2 000 lei obţinut de la vînzarea tuturor obiectelor incluse în această categorie de proprietate. În scopul impozitării acest rezultat este considerat pierdere de la vînzarea proprietăţii. Pentru categoria în cauză nu se calculează amortizarea şi baza valorică a mijloacelor fixe la începutul anului următor de gestiune se egalează cu zero.
24. În cazul în care mijloacele fixe sînt supuse donaţiei, ieşirii forţate, casării mijloacelor fixe înainte de expirarea duratei de funcţionare utilă şi altei ieşiri, baza valorică a mijloacelor fixe la finele perioadei de gestiune pe fiecare categorie de proprietate va fi micşorată cu baza valorică ajustată a obiectelor ieşite.
Pînă la 1 ianuarie 2004 baza valorică ajustată a mijloacelor fixe în scopuri fiscale se determină în felul următor:
pentru mijloacele fixe raportate la categoria I de proprietate - baza valorică a acestora la începutul perioadei de gestiune;
pentru mijloacele fixe raportate la categoriile II-V de proprietate - baza valorică a obiectului se determină prin calcul, pornind de la valoarea de intrare care a fost inclusă în categoriile respective, amortizarea calculată, precum şi corectările efectuate pentru reparaţie, determinate în scopuri fiscale.
Începînd cu 1 ianuarie 2004, conform prevederilor pct. 88 al Catalogului mijloacelor fixe şi activelor nemateriale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.338 din 21 martie 2003, baza valorică ajustată a mijloacelor fixe în scopuri fiscale se determină în felul următor:
a) baza valorică ajustată a fiecărui mijloc fix separat raportat la categoria I de proprietate pentru perioada respectivă (N) constituie baza valorică la începutul perioadei de gestiune a mijlocului fix pentru perioada respectivă (N);
b) pentru mijloacele fixe raportate la categoriile II-V de proprietate:
baza valorică ajustată a unui obiect se determină prin calcul, reieşind din ponderea procentuală a valorii de bilanţ a obiectului la începutul perioadei respective în suma totală a valorii de bilanţ aferentă obiectelor atribuite la categoria respectivă;
baza valorică ajustată a unui grup de obiecte se determină prin calcul, reieşind din ponderea procentuală a valorii de bilanţ a grupului de obiecte la începutul perioadei respective în suma totală a valorii de bilanţ aferentă obiectelor atribuite la categoria respectivă.
Baza valorică a mijloacelor fixe supuse donaţiei, ieşirii forţate şi altei ieşiri se reflectă în Registrul de evidenţă a mijloacelor fixe pe categoriile de proprietate şi a amortizării acestora în scopuri fiscale, în rubrica "Suma ieşirilor".
Baza valorică a autoturismului, inclus în categoria de proprietate cu valoarea stabilită la art. 26 alin. (9) lit. b) din Codul fiscal, reprezintă valoarea acestuia micşorată cu suma amortizării calculate.
Baza valorică a proprietăţii pe care se calculează amortizarea, constatată conform prevederilor art. 26 alin. (3) din Codul fiscal se determină prin calcul, pornind de la valoarea de intrare a proprietăţii care a fost inclusă în categoria respectivă şi micşorată cu suma amortizării în scopuri fiscale ale acestora.
[Pct.24 modificat prin HG1251 din 19.12.18, MO499-503/21.12.18 art.1325; în vigoare 21.12.18]
25. În cazul în care mijloacele fixe sînt lichidate în legătură cu scoaterea din uz a acestora, înainte de a expira durata de utilizare, baza valorică a mijloacelor fixe la finele perioadei de gestiune pe fiecare categorie de proprietate va fi micşorată cu baza valorică a imobilizărilor respective determinată în scopuri fiscale, conform modului expus în punctul 24 al prezentului Regulament.
[Pct.25 modificat prin HG1251 din 19.12.18, MO499-503/21.12.18 art.1325; în vigoare 21.12.18]
26. Baza valorică a mijloacelor fixe se determină după cum urmează:
1) pentru mijloacele fixe nou-procurate și/sau transmise în exploatare în condițiile art. 261 din Codul fiscal – valoarea mijlocului fix determinată în conformitate cu prevederile art. 261 alin. (18) din Codul fiscal, micșorată cu suma amortizării calculate în perioada exploatării acestuia sau valoarea mijlocului fix determinată conform prevederilor art. 261 alin. (18) din Codul fiscal, majorată cu suma reparației capitale și micșorată cu suma amortizării calculate în perioada exploatării mijlocului fix;
2) pentru mijloacele fixe care au fost în exploatare și pentru care amortizarea a fost calculată conform art. 26 din Codul fiscal – valoarea mijlocului fix la începutul perioadei de tranziție, micșorată cu suma amortizării calculate în perioada exploatării acestuia sau baza valorică a mijlocului fix la începutul perioadei de tranziție, majorată cu suma reparației capitale și micșorată cu suma amortizării calculate în perioada exploatării acestuia;
3) pentru mijloacele sub formă de investiții efectuate în mijloacele fixe – valoarea de intrare micșorată cu suma amortizării calculate în perioada exploatării acestora;
4) pentru autoturismul specificat la art. 261 alin. (8) lit. b) din Codul fiscal – valoarea acestuia micșorată cu suma amortizării calculate sau valoarea acestuia majorată cu suma reparației capitale și micșorată cu suma amortizării calculate;
5) pentru mijloacele fixe reintrate în exploatare după ieșirea forțată conform art. 22 alin. (2) din Codul fiscal – baza valorică a proprietății înlocuite majorată cu suma cheltuielilor suportate pentru procurarea proprietății, care nu este acoperită din venitul obținut în cazul pierderii forțate;
6) pentru mijloacele fixe constatate în calitate de plusuri la inventariere – valoarea determinată în conformitate cu prevederile Standardelor Naţionale de Contabilitate şi Standardelor Internaționale de Raportare Financiară.
[Pct.26 introdus prin HG1251 din 19.12.18, MO499-503/21.12.18 art.1325; în vigoare 21.12.18]
27. Rezultatul înstrăinării mijloacelor fixe sau a imobilizărilor care au fost în componența mijloacelor fixe și ulterior trecute în grupa „stoc” în scopuri fiscale se determină ca diferența dintre venitul obținut și baza valorică a mijlocului fix sau a imobilizărilor trecute în grupa „stoc”.
În cazul înstrăinării autoturismului specificat la art. 261 alin. (8) lit. b), venitul sau pierderea calculată ca diferența dintre suma mijloacelor obținute de la înstrăinarea autoturismului și baza valorică a acestuia se recunoaște drept venit sau pierdere a perioadei fiscale în care a avut loc înstrăinarea.
[Pct.27 introdus prin HG1251 din 19.12.18, MO499-503/21.12.18 art.1325; în vigoare 21.12.18]
Capitolul XII.
Modul de determinare a bazei valorice
a mijloacelor fixe deținute în cazul aplicării
pentru prima dată a prevederilor art. 261
din Codul fiscal
28. În conformitate cu art. 24 alin. (31) din Legea nr. 1164/1997 pentru punerea în aplicare a titlurilor I și II ale Codului fiscal, pentru perioada fiscală 2018 agenții economici pot alege modul de calcul al amortizării și cheltuielilor pentru reparația proprietății conform art. 26 şi 27 sau art. 261 din Codul fiscal.
Alegerea regimului fiscal se realizează prin indicarea lui în politicile contabile ale agentului economic pînă la data de 25 aprilie, iar pentru subiecții care s-au înregistrat pe parcursul perioadei fiscale de declarare – pînă la data de 25 a lunii următoare trimestrului de înregistrare.
29. Baza valorică a fiecărui mijloc fix la începutul perioadei fiscale de tranziție pentru care se aplică prevederile art. 261 din Codul fiscal se va determina conform prevederilor art. 24 alin. (32) din Legea nr. 1164/1997 pentru punerea în aplicare a titlurilor I și II ale Codului fiscal și va constitui:
1) pentru mijloacele fixe raportate la categoria I de proprietate – baza valorică determinată la data de 31 decembrie (ultima zi) a perioadei fiscale anterioare;
2) pentru mijloacele fixe raportate la categoriile II-V de proprietate – baza valorică determinată prin calcul, avînd în vedere ponderea procentuală a valorii de bilanț a mijlocului fix respectiv în suma totală a valorii de bilanț aferente mijloacelor fixe atribuite categoriei respective la data de 31 decembrie (ultima zi) a perioadei fiscale anterioare, aplicată la baza valorică a categoriei la care a fost atribuit mijlocul fix respectiv.
În cazul în care în categoria de proprietate sînt reflectate mijloacele fixe constatate potrivit art. 26 alin. (3) din Codul fiscal, precum și autoturismele incluse în categoria de proprietate cu valoarea stabilită la art. 26 alin. (9) din Codul fiscal, acestea urmează a fi excluse, cu baza valorică determinată separat pentru fiecare mijloc fix respectiv.
Baza valorică a autoturismului inclus în categoria de proprietate cu valoarea stabilită la art. 26 alin. (9) lit. b) din Codul fiscal se determină prin calcul, pornind de la valoarea de intrare a proprietății care a fost inclusă în categoria respectivă, micșorată cu suma amortizării calculate în scopuri fiscale.
Baza valorică a mijloacelor fixe la data de 31 decembrie (ultima zi) a perioadei fiscale anterioare se determină în condițiile legislației fiscale aplicabile la această dată.
30. La determinarea bazei valorice aferente mijloacelor fixe raportate la categoriile II–V de proprietate, în cazul în care suma totală a valorii de bilanț aferente obiectelor atribuite la una din categoriile enumerate la data de 31 decembrie a perioadei fiscale anterioare este zero, respectiv și baza valorică a acestora în scopuri fiscale va fi zero.
Prin urmare, baza valorică a categoriei de proprietate respective la data de 1 ianuarie (prima zi) a perioadei fiscale pentru care se aplică prevederile art. 261 din Codul fiscal va fi recunoscută ca cheltuieli privind amortizarea pentru perioada fiscală respectivă, cu recunoaștere la deducere, potrivit art. 24 din Codul fiscal.
[Capitolul XII introdus prin HG1251 din 19.12.18, MO499-503/21.12.18 art.1325; în vigoare 21.12.18]
anexa nr.1
[Anexa nr.1 modificată prin HG1251 din 19.12.18, MO499-503/21.12.18 art.1325; în vigoare 21.12.18]
anexa nr.2
anexa nr.3
anexa nr.4
[Anexa nr.4 introdusă prin HG1251 din 19.12.18, MO499-503/21.12.18 art.1325; în vigoare 21.12.18]