Articolul 2. Noţiuni principale
În sensul prezentei legi, următoarele noţiuni principale semnifică:
acvifer – strat sau straturi subterane de rocă sau alte tipuri de straturi geologice cu o porozitate şi o permeabilitate suficiente pentru a permite fie o curgere semnificativă a apelor subterane, fie captarea unor cantităţi importante de ape subterane;
aglomerări – zone în care populaţia şi/sau activităţile economice sînt suficient de concentrate pentru a face posibilă colectarea apelor uzate din localitățile urbane și rurale şi direcționarea acestora spre o staţie de epurare sau spre un punct final de deversare;
[Art.2 noțiunea introdusă prin LP249 din 15.11.18 МО1-5 din 04.01.19 art.2; în vigoare 04.02.19]
ape de suprafaţă – ape stătătoare şi ape curgătoare de la suprafaţa solului;
ape subterane – ape care se află sub suprafaţa solului în zona de saturaţie şi în contact direct cu solul sau cu subsolul;
ape uzate – ape ce provin din activităţi casnice, sociale și economice, conţinînd poluanţi sau reziduuri care îi alterează caracteristicile fizice, chimice şi bacteriologice iniţiale;
autorizaţie de mediu pentru folosinţa specială a apei – document eliberat de instituţia subordonată organului central al administraţiei publice în domeniul mediului, al cărei titular are dreptul la folosinţa specială a apei în anumite condiţii, conform dispoziţiilor prezentei legi;
bazin hidrografic – porţiune de teren de pe care toate scurgerile de suprafaţă curg printr-o succesiune de rîuri, fluvii şi lacuri spre mare într-o singură gură de vărsare, estuar sau deltă, delimitată prin cumpăna apelor;
bazin de apă – corp de apă artificial provizoriu, care se umple prin pompare sau prin scurgere, destinat irigației și/sau altor scopuri, cu excepția reproducerii și creșterii peștelui;
[Art.2 noțiunea introdusă prin LP249 din 15.11.18 МО1-5 din 04.01.19 art.2; în vigoare 04.02.19]
bilanțul apelor – set de calcule privind gestionarea resurselor de apă, realizate la pregătirea schemelor și proiectelor, care determină raportul dintre resursele de apă disponibile (volumul apelor de suprafață și celor subterane disponibile pentru utilizarea multianuală garantată) și consumul de apă calculat la nivelul prognozat de dezvoltare a economiei;
[Art.2 noțiunea introdusă prin LP249 din 15.11.18 МО1-5 din 04.01.19 art.2; în vigoare 04.02.19]
Cadastrul de stat al apelor – sistem informațional de stat în care sînt colectate, prelucrate și păstrate datele privind resursele de apă, gestionarea resurselor de apă, construcțiile hidrotehnice, zonele protejate, bilanțul apelor, terenul fondului apelor;
[Art.2 noțiunea în redacția LP249 din 15.11.18 МО1-5 din 04.01.19 art.2; în vigoare 04.02.19]
cerinţă de calitate a mediului pentru ape – concentraţie a unui poluant sau a unui grup de poluanţi în apă, în sedimente sau în biotă care nu trebuie depăşită pentru asigurarea protecţiei sănătăţii umane şi a mediului;
comitet al districtului bazinului hidrografic – organ coordonator şi consultativ al districtului bazinului hidrografic;
construcții hidrotehnice – construcţii destinate utilizării resurselor de apă în diferite scopuri, protecţiei acestora, precum și prevenirii efectelor distructive ale apelor, inclusiv ale celor care conțin poluanți;
[Art.2 noțiunea introdusă prin LP249 din 15.11.18 МО1-5 din 04.01.19 art.2; în vigoare 04.02.19]
corp de apă artificial – corp de apă de suprafaţă creat prin activitate umană;
corp de apă de suprafaţă – parte distinctă şi semnificativă a unei ape de suprafaţă, cum ar fi: lac, lac de acumulare, iaz, curs de apă – rîu sau canal, segment al unui curs de apă – rîu sau canal, ape tranzitorii;
corp de apă subterană – volum distinct de apă subterană în limitele unui acvifer sau ale mai multor acvifere;
curs de apă – masă de apă, verigă a rețelei hidrografice, care curge în mod natural prin formele negative liniare de relief. Cursul de apă poate fi permanent, intermitent sau efemer;
[Art.2 noțiunea introdusă prin LP249 din 15.11.18 МО1-5 din 04.01.19 art.2; în vigoare 04.02.19]
curs de apă efemer – curs de apă în care se atestă curgere de apă doar în perioada căderii precipitațiilor atmosferice și/sau topirii zăpezilor, precum și pentru o perioadă scurta după finalizarea fenomenului respectiv;
[Art.2 noțiunea introdusă prin LP249 din 15.11.18 МО1-5 din 04.01.19 art.2; în vigoare 04.02.19]
curs de apă intermitent – curs de apă în care nu se atestă curgere de apă peste 2 luni în decurs de un an;
[Art.2 noțiunea introdusă prin LP249 din 15.11.18 МО1-5 din 04.01.19 art.2; în vigoare 04.02.19]
curs de apă permanent – curs de apă în care se atestă curgere de apă peste 10 luni în decurs de un an;
[Art.2 noțiunea introdusă prin LP249 din 15.11.18 МО1-5 din 04.01.19 art.2; în vigoare 04.02.19]
debit salubru – debit minim într-o secţiune pe un curs de apă necesar pentru asigurarea condiţiilor de viaţă a ecosistemelor acvatice existente;
district al bazinului hidrografic – suprafaţă de teren din Republica Moldova, constituită din unul sau din mai multe bazine hidrografice învecinate, precum şi din apele subterane asociate, identificat ca principală unitate de gestionare a bazinelor hidrografice;
heleșteu – corp de apă artificial, format prin îndiguirea unei suprafețe adiacente unui curs de apă și destinat reproducerii și creșterii peștilor;
[Art.2 noțiunea introdusă prin LP249 din 15.11.18 МО1-5 din 04.01.19 art.2; în vigoare 04.02.19]
iaz – corp de apă artificial format prin stăvilirea apei cu baraj sau prin abaterea unui curs de apă, destinat pisciculturii, irigaţiei etc., cu volum de apă la nivelul normal de retenţie de pînă la un milion m3;
[Art.2 noțiunea modificată prin LP249 din 15.11.18 МО1-5 din 04.01.19 art.2; în vigoare 04.02.19]
inundaţii – acoperire temporară cu apă, provenită din revărsarea exagerată a apelor mari de viitură sau din precipitaţii abundente, a unei porţiuni de teren care, în mod obişnuit, nu este acoperit de apă;
lac – corp de apă stătătoare de suprafaţă care nu are legătură cu oceanul planetar;
lac de acumulare – corp de apă artificial care constituie o rezervă de apă, cu o posibilă utilizare în diferite scopuri, cu un volum de apă, la nivel normal de retenţie, de peste un milion m3;
managementul la nivelul bazinului hidrografic – sistem de gestionare a resurselor de apă din cadrul unui bazin hidrografic;
[Art.2 noțiunea introdusă prin LP249 din 15.11.18 МО1-5 din 04.01.19 art.2; în vigoare 04.02.19]
poluare a apei – introducere directă sau indirectă, ca rezultat al activităţii umane, a unor substanţe sau a căldurii în aer, în apă ori sol care poate prezenta riscuri pentru sănătatea umană sau pentru calitatea ecosistemelor acvatice ori a ecosistemelor terestre, ce depind în mod direct de ecosistemele acvatice, care duce la deteriorarea bunurilor materiale sau care dăunează ori afectează negativ serviciile şi alte folosinţe legale ale mediului;
poluant – orice substanţă care ar putea constitui un factor de poluare;
pîrîu – curs de apă permanent sau intermitent, care se alimentează din precipitații atmosferice și ape subterane, avînd o lungime mai mică de 10 km și o suprafață a bazinului de recepție mai mică de 50 km2;
[Art.2 noțiunea introdusă prin LP249 din 15.11.18 МО1-5 din 04.01.19 art.2; în vigoare 04.02.19]
resurse de apă – ape de suprafaţă, ape subterane şi precipitaţii atmosferice căzute pe teritoriul Republicii Moldova;
risc de inundaţii – combinaţie între probabilitatea producerii unor inundaţii şi efectele potenţial adverse pentru sănătatea umană, pentru mediu, pentru patrimoniul cultural şi pentru activitatea economică, asociate inundaţiilor;
rețea hidrografică – totalitatea cursurilor de apă (permanente, intermitente și efemere) și a lacurilor (naturale și antropice) de pe un anumit teritoriu;
[Art.2 noțiunea introdusă prin LP249 din 15.11.18 МО1-5 din 04.01.19 art.2; în vigoare 04.02.19]
rîu – curs de apă permanent sau intermitent, care se alimentează din precipitații atmosferice și ape subterane și care curge prin albia formată de acesta, avînd o lungime mai mare de 10 km și o suprafață a bazinului de recepție mai mare de 50 km2;
[Art.2 noțiunea introdusă prin LP249 din 15.11.18 МО1-5 din 04.01.19 art.2; în vigoare 04.02.19]
secetă – deficienţă temporară a apelor de suprafaţă şi a celor subterane ca urmare a modificărilor climatice;
subbazin – suprafaţă de teren în cadrul unui district hidrografic din care toate scurgerile de apă se varsă, printr-o reţea de rîuri, fluvii şi lacuri, către un anumit punct al unui curs de apă în cadrul acestui district hidrografic;
substanţe periculoase – substanţe sau grupuri de substanţe toxice, persistente şi bioacumulabile, precum şi alte substanţe sau grupuri de substanţe care prezintă pericol;
teren al fondului apelor – teren aflat sub ape, albiile cursurilor de apă, cuvetele lacurilor, iazurilor, rezervoarelor de apă, mlaştini, terenuri pe care sînt amplasate construcţii hidrotehnice şi alte structuri ale serviciului apelor, terenuri repartizate pentru fîşiile de deviere (de pe maluri) a rîurilor, a bazinelor de apă, a canalelor magistrale şi a colectoarelor, precum şi terenuri folosite pentru construcţia şi exploatarea instalaţiilor ce asigură satisfacerea necesităţilor de apă potabilă, de apă tehnică, de apă curativă, altor necesităţi de interes public;
valori-limită de emisie – masă exprimată în funcţie de anumiţi parametri specifici, concentraţie şi/sau nivel al unei emisii care nu pot fi depăşite pe durata unei anumite perioade sau a mai multor perioade anumite;
zonă de protecție – zonă de protecţie a apelor rîurilor şi bazinelor de apă, astfel cum este definită în Legea nr. 440/1995 cu privire la zonele şi fîşiile de protecţie a apelor rîurilor şi bazinelor de apă;
[Art.2 noțiunea introdusă prin LP249 din 15.11.18 МО1-5 din 04.01.19 art.2; în vigoare 04.02.19]
zonă protejată – zonă destinată protecției apelor de suprafață și celor subterane sau conservării habitatelor și a speciilor care depind în mod direct de apă;
[Art.2 noțiunea introdusă prin LP249 din 15.11.18 МО1-5 din 04.01.19 art.2; în vigoare 04.02.19]
zonă sensibilă – corp de apă, identificat drept zonă sensibilă, care include:
a) lacurile naturale cu apă dulce, alte mase de apă dulce și estuare, care au fost identificate drept eutrofe sau care ar putea deveni în curînd eutrofe dacă nu sînt întreprinse măsuri de protecție;
b) apele dulci de suprafață destinate captării apei potabile și care ar putea conține o concentrație de nitrați mai mare decît cea prevăzută de cerințele de calitate a mediului pentru apele de suprafață, stabilite de către Guvern;
[Art.2 noțiunea introdusă prin LP249 din 15.11.18 МО1-5 din 04.01.19 art.2; în vigoare 04.02.19]
zone umede – întinderi de bălţi, de mlaştini, de turbării, de ape naturale sau de ape artificiale, permanente sau temporare, unde apa este stătătoare sau curgătoare, dulce, salmastră ori sărată, a căror adîncime nu depăşeşte 6 m;
zone vulnerabile – suprafeţe de teren din care se alimentează apele de suprafaţă şi/sau apele subterane și care provoacă poluarea lor cu nitraţi proveniţi din surse agricole.