Capitolul II
DREPTURILE, OBLIGAŢIILE ŞI RESTRICŢIILE PENTRU CONDUCĂTORII DE VEHICULE
8. Vîrsta minimă a conducătorului de autovehicul este condiţionată de tipul, destinaţia, particularităţile de conducere a acestuia şi este reglementată prin actele normative în vigoare. Pot conduce pe drumurile publice biciclete, vehicule cu tracţiune animală, precum şi pot însoţi animale izolate sau în turmă persoanele care au împlinit vîrsta de 14 ani.
9. Pentru a fi admise în traficul rutier, vehiculele trebuie să fie înmatriculate sau, după caz, înregistrate şi să poarte plăcile cu numărul de înmatriculare (înregistrare) corespunzător standardului, amplasate în locurile stabilite, cu excepţia vehiculelor cu tracţiune animală troleibuzelor şi tramvaielor, pe care se aplică numere de înregistrare atribuite de către autorităţile competente.
10. 1) Persoana care conduce un vehicul trebuie:
a) să fie aptă din punct de vedere psihofiziologic şi medical;
b) să posede cunoştinţe şi să execute cerinţele prezentului Regulament, precum şi să posede dexteritatea necesară de a conduce în siguranţă vehiculul pe drum;
c) să posede cunoştinţe de acordare a primului ajutor persoanelor traumatizate ca urmare a accidentului în traficul rutier.
2) Persoana care conduce un autovehicul trebuie să posede şi, la cererea polițistului, poliţistului de frontieră, ofiţerului echipei mobile a Serviciului Vamal, este obligată să înmîneze pentru control:
a) permisul de conducere perfectat pe numele său, valabil pentru categoria (subcategoria) din care face parte autovehiculul condus;
b) certificatul de înmatriculare a vehiculului;
d) actele referitoare la natura şi masa încărcăturii, în cazurile stabilite de legislaţie.
e) actul care confirmă transmiterea în folosință a vehiculului, în cazul mijlocului de transport transmis în folosință avînd număr de înmatriculare neutru.
3) Persoana care efectuează instruirea în conducerea autovehiculului trebuie să posede și, în caz de control, să înmîneze polițistului (suplimentar la actele menţionate în punctul 10 subpunctul 2):
a) certificatul de atestare profesională care îi acordă dreptul de a instrui;
b) fișele cu itinerarele autorizate de poliție;
c) permisul de conducere valabil pentru categoria din care face parte vehiculul pentru instruire.
11. Conducătorul de vehicul, este obligat:
a) înainte de plecare să verifice starea tehnică a vehiculului şi să o supravegheze pe parcurs, în special funcţionarea sistemelor de direcţie, de frînare, dispozitivelor de iluminare şi semnalizare.
b) în timpul deplasării să poarte centura de siguranţă şi să se asigure că şi pasagerii au cuplat centurile, dacă autovehiculul este echipat cu acestea.
Sînt exceptaţi de la obligaţia menţionată:
– conducătorii care execută manevra de mers cu spatele;
– instructorii auto în timpul instruirii cursanţilor;
– persoanele care deţin certificat de scutire pe motiv medical grav, eliberat de autoritatea competentă;
– în localităţi, conducătorii vehiculelor cu regim prioritar de circulaţie în timpul executării unei misiuni urgente de serviciu;
c) să poarte pe cap casca de protecţie prinsă cu cataramă în timpul deplasării pe motocicletă (ciclomotor) şi să se asigure că pasagerii au procedat la fel;
d) să poarte vesta de protecţie-avertizare fluorescent-reflectorizantă, în cazul în care acesta execută intervenţii la vehiculul oprit pe platforma drumului public;
e) să conducă vehiculul cu atenţie sporită la apariţia autovehiculelor echipate cu lumină giratorie de culoare portocalie sau a autovehiculelor care poartă semnele distinctive 5, 7, 8, 10, 12, 13 sau 15 (anexa nr. 6);
f) - la trecerile pentru pietoni cu circulație nedirijată, să cedeze trecerea pietonilor care se află la marginea carosabilului și intenționează să se angajeze în traversare, precum și celor care traversează drumul pe partea carosabilului în direcția de mers a vehiculului;
- în cazul în care înaintea trecerii pentru pietoni s-a oprit sau a redus viteza vreun vehicul, conducătorii altor vehicule care se deplasează pe benzile alăturate pot continua deplasarea numai după ce s-au asigurat că pe trecere nu sînt pietoni;
- este interzisă intrarea pe trecerea pentru pietoni dacă în direcţia de mers circulaţia este blocată şi prin aceasta conducătorul va fi forţat să oprească, astfel creînd obstacole pietonilor care traversează carosabilul;
g) să conducă în aşa fel încît să nu stropească pietonii, atunci cînd pe drum este apă sau noroi;
h) să menţină în stare curată dispozitivele de iluminare şi semnalizare luminoasă, seturile fluorescent-reflectorizante, parbrizul şi geamurile vehiculului, precum şi să asigure lizibilitatea numărului de înmatriculare;
i) să oprească imediat vehiculul la semnalul:
– agentului de circulaţie;
– polițistului;
– membrului echipei mobile a Poliţiei de Frontieră;
– ofiţerului echipei mobile a Serviciului Vamal;
– nevăzătorului care traversează strada în orice loc (la semnul dat prin ridicarea bastonului alb);
– colaboratorilor abilitaţi cu funcţii de control în domeniul transporturilor rutiere de mărfuri şi persoane.
După oprirea vehiculului la semnalul agentului de circulaţie sau al altui reprezentant al organului de control, conducătorul este obligat să rămînă în vehicul ţinînd braţele pe volan pînă la apropierea persoanei care a impus oprirea şi ulterior să îndeplinească necondiţionat dispoziţiile legale ale acestei persoane, prevenind şi pasagerii să nu părăsească vehiculul în timpul controlului, decît cu permisiunea sau la dispoziţia reprezentantului organului de control. În cazul în care oprirea se efectuează pe timp de noapte, conducătorul este obligat să conecteze lumina în salonul (cabina) vehiculului;
j) să se supună, la solicitarea poliţistului, procedurii de testare a aerului expirat sau, după caz, examenului medical de recoltare a probelor biologice în vederea constatării alcoolemiei, consumului de droguri ori de alte substanţe psihotrope sau de medicamente cu efecte similare;
k) la solicitarea polițistului, să asigure transportarea:
– acestora la locurile unde s-au produs accidente în traficul rutier sau calamităţi, în cazul în care accidentul sau calamitatea a avut loc în direcţia de deplasare a vehiculului;
– persoanelor care necesită asistenţă medicală urgentă la instituţiile medicale, indiferent de direcţia de deplasare.
La cererea conducătorului, polițistul care intenţionează să utilizeze un vehicul în situaţiile menţionate este obligat să prezinte legitimaţia de serviciu şi, după caz, să efectueze însemnările de rigoare în foaia de parcurs;
l) la sesizarea pe drum a unui obstacol sau a unei situaţii de natură să stînjenească fluenţa şi să pericliteze siguranţa traficului, să anunţe cea mai apropiată unitate de administrare a drumului sau poliţia.
12. 1) Conducătorul de vehicul implicat într-un accident în traficul rutier este obligat:
a) să oprească imediat vehiculul semnalizîndu-l în conformitate cu punctul 37 subpunctul 1) litera a) sau subpunctul 2) din prezentul Regulament;
b) să nu schimbe poziţia vehiculului şi a obiectelor de pe carosabil provenite ca urmare a accidentului în traficul rutier, cu excepţia cazurilor prevăzute în subpunctul 1) literele c) şi d) din prezentul punct;
c) să acorde primul ajutor, să cheme ambulanţa în cazul în care în accident au fost cauzate traumatisme persoanelor, iar dacă aceasta nu este posibil sau în cazurile de urgenţă – să asigure transportarea persoanei traumatizate la cea mai apropiată unitate medicală cu un vehicul de ocazie ori cu propriul vehicul, să declare la unitatea medicală identitatea sa, prezentînd permisul de conducere sau alt act, precum şi certificatul de înmatriculare a vehiculului, ulterior să revină la locul accidentului;
d) să elibereze carosabilul deplasînd vehiculul pe acostament ori cît mai aproape de bordura trotuarului, atunci cînd în urma accidentului nu sînt persoane decedate şi/sau traumatizate, iar prezenţa pe carosabil a vehiculului implicat în accident face dificil sau blochează traficul rutier;
e) să marcheze locul iniţial al vehiculului, obiectelor ce ţin de accident şi a persoanei traumatizate, dacă se impune schimbarea poziţiei acestora pentru acordarea primului ajutor, transportarea persoanei traumatizate cu propriul vehicul la unitatea medicală sau pentru eliberarea carosabilului;
f) să asigure, pe cît posibil, păstrarea urmelor, precum şi ocolirea locului accidentului;
g) să anunţe despre accident poliţia şi să rămînă pe loc pînă la sosirea polițiștilor;
h) să nu consume băuturi alcoolice sau droguri, precum şi să nu administreze medicamente preparate în baza acestora pînă nu va fi supus testării alcoolscopice, sau, după caz, examinării medicale şi recoltării probelor biologice.
2) Conducătorul de vehicul care a ajuns la locul unde s-a produs un accident în traficul rutier, în lipsa serviciilor de intervenţie, este obligat să oprească şi, în caz de necesitate:
a) să acorde primul ajutor, să cheme ambulanţa, iar dacă aceasta nu este posibil sau în cazurile de urgenţă – să transporte cu propriul vehicul persoana traumatizată la cea mai apropiată unitate medicală, să declare la unitatea medicală identitatea sa, prezentînd permisul de conducere sau alt act, precum şi certificatul de înmatriculare a vehiculului;
b) să anunţe despre accident poliţia.
3) În cazul în care în accident a fost implicat un vehicul cu regim prioritar de circulaţie în timpul executării unei misiuni de urgenţă, conducătorul acestuia trebuie să respecte cerinţele subpunctului 1) litera f) şi subpunctului 2) din prezentul punct, urmînd să revină la locul accidentului sau să se prezinte la o unitate de poliţie după îndeplinirea misiunii.
13. Conducătorii de vehicule implicaţi într-un accident în traficul rutier soldat numai cu pagube materiale imediat la telefon trebuie să anunţe poliţia despre producerea accidentului şi, în cazul în care au ajuns la o înţelegere reciprocă în aprecierea circumstanţelor acestui accident şi dacă starea tehnică a vehiculelor permite garantarea securităţii traficului, sînt obligaţi să se deplaseze, în timp de cel mult 2 ore, la cel mai apropiat post de poliţie pentru întocmirea actelor necesare, avînd completat formularul de constatare a accidentului aferent poliţei de asigurare obligatorie de răspundere civilă a deţinătorilor mijloacelor de transport auto sau, după caz, schiţa accidentului făcută în prealabil, care trebuie să fie semnate de cei implicaţi în accident.
14. Conducătorului de vehicul îi este interzis:
a) să conducă vehiculul în stare de ebrietate, sub influenţa drogurilor sau altor substanţe contraindicate, sub influenţa preparatelor medicamentoase care provoacă reducerea reacţiei, fiind bolnav, traumatizat sau într-o stare avansată de oboseală de natură să-i afecteze capacitatea de conducere;
b) să încredinţeze conducerea autovehiculului unei persoane care nu posedă permis de conducere de categoria (subcategoria) respectivă (cu excepţia cazurilor în care se efectuează instruirea în conducere, în conformitate cu punctul 108 din prezentul Regulament), sau care se află în stare de ebrietate, sub influenţa drogurilor ori altor substanţe contraindicate, sub influenţa preparatelor medicamentoase care provoacă reducerea reacţiei, este bolnavă, traumatizată sau într-o stare avansată de oboseală de natură să-i afecteze capacitatea de conducere;
c) să deschidă portierele vehiculului în timpul mersului sau să pornească de pe loc cu portierele deschise;
d) să poarte discuţii, dacă acestea îi distrag atenţia de la conducerea autovehiculului, precum şi convorbiri telefonice în timpul deplasării, cu excepţia cazurilor în care vehiculul sau telefonul sînt echipate cu dispozitiv „mîini libere”;
e) să intre pe drumurile publice modernizate cu vehicule care au pe roţi sau în caroserie noroi, materiale de construcţie etc., ce se depun pe carosabil, sau cu vehicule din care se scurg produse petroliere;
f) să spele în apele naturale vehicule sau utilaje ale acestora;
g) să manifeste față de alți participanți la traficul rutier un comportament agresiv, neacordîndu-le prioritatea regulamentară în cazul deplasării prin intersecții, preselectării benzii de circulație, în timpul executării manevrei de depășire, precum și prin executarea accelerărilor și frînărilor bruște fără temei sau utilizarea semnalelor sonore şi luminoase instalate neregulamentar.
141. Conducătorul de vehicul oprit pentru verificare de către agentul de circulaţie are dreptul:
a) să fie informat în privinţa numelui, prenumelui, funcţiei agentului de circulaţie, autorităţii pe care o reprezintă, inclusiv prin prezentarea legitimaţiei, precum şi temeiul legal al opririi;
b) să fie informat în privinţa normei legale încălcate, precum şi încadrarea juridică a faptei imputate, în conformitate cu legislaţia penală sau contravenţională;
c) să fie informat în privinţa drepturilor şi obligaţiilor prevăzute de legislaţia penală sau contravenţională şi posibilităţii de a recurge la realizarea acestora;
d) să facă cunoştinţă cu probele ce dovedesc faptul încălcării legislaţiei, inclusiv cele constatate cu ajutorul mijloacelor tehnice certificate;
e) să conteste, în conformitate cu legislaţia în vigoare, legalitatea acţiunilor agentului de circulaţie, precum şi actele de constatare încheiate de aceştia.
Capitolul III
ORGANIZAREA ŞI DIRIJAREA CIRCULAŢIEI RUTIERE
Secţiunea 1
Dispoziţii generale
15. Organizarea şi dirijarea traficului rutier se efectuează prin intermediul mijloacelor de semnalizare rutieră (indicatoare rutiere, marcaje rutiere, semafoare), precum şi de către agenţii de circulaţie.
Mijloacele de semnalizare rutieră, precum şi semnalele agentului de circulaţie prevăzute la alineatul precedent din prezentul punct sînt menţionate în anexe, care fac parte integrantă din prezentul Regulament.
Amenajarea inginerică a drumurilor se efectuează prin intermediul elementelor constructive de siguranţă ale infrastructurii rutiere (parapete rutiere de protecţie, stîlpi de direcţionare, benzi rezonatoare). Benzile rezonatoare longitudinale se execută pe marginile carosabilului pentru preîntîmpinarea ieşirii întîmplătoare a vehiculelor de pe carosabil. Benzile rezonatoare transversale se execută pe suprafaţa carosabilului prealabil locurilor ce prezintă pericol (curbe în plan cu rază mică, intersecţii, treceri pentru pietoni, instituţii preşcolare, şcolare etc.).
16. 1) Mijloacele de semnalizare rutieră trebuie să fie în deplină concordanţă şi în ansamblu cu prevederile prezentului Regulament.
În caz de neconcordanţă între semnificaţia mijloacelor de semnalizare rutieră, primează:
a) marcajul de semnificaţie provizorie (de culoare portocalie) în raport cu marcajul permanent;
b) indicatorul rutier de semnificaţie provizorie (pe suport mobil) în raport cu indicatorul staţionar şi/sau cu marcajul rutier;
c) semnalele semaforului în raport cu indicatoarele de prioritate;
d) semnalele sau indicaţiile agentului de circulaţie în raport cu semnalele semaforului, indicatoarele şi marcajele rutiere, precum şi faţă de prezentul Regulament.
2) Se interzice montarea, demontarea, acoperirea, deteriorarea, schimbarea poziţiei, precum şi instalarea sau aplicarea din propria iniţiativă de către persoane neautorizate de poliţie a mijloacelor de semnalizare rutieră.
3) Se interzice amplasarea de panouri, afişe sau instalaţii care pot fi confundate cu indicatoarele sau cu alte mijloace de semnalizare rutieră ori care reduc vizibilitatea acestora şi sînt de natură să stînjenească participanţii la trafic sau să le distragă atenţia, creînd astfel pericol pentru siguranţa traficului.
Cînd semnificația mijloacelor de semnalizare rutieră intră în contradicție cu alte prevederi ale Regulamentului, participanții la trafic trebuie să urmeze prescrierile mijloacelor de semnalizare rutieră
Secţiunea a 2-a
Semnalele agentului de circulaţie (anexa nr.1)
17. Semnalele agentului de circulaţie sînt determinate de poziţia corpului şi a braţelor acestuia.
1) Agentul de circulaţie a ridicat braţul vertical (figurile 1 – 5).
Pentru toţi participanţii la trafic care se apropie, acest semnal înseamnă – „atenţie, circulaţia interzisă”. Conducătorii de vehicule angajaţi deja în trecerea intersecţiei, precum şi cei care nu mai pot opri fără a recurge la frînarea bruscă, conform punctului 20 subpunctul 1) din prezentul Regulament, şi pietonii aflaţi în traversarea drumului îşi pot continua deplasarea.
2) Agentul de circulaţie a întins lateral braţul (braţele), care ulterior poate (pot) fi coborît (coborîte) în jos (figurile 6 – 12):
a) pentru participanţii la trafic la care agentul de circulaţie este adresat cu faţa sau cu spatele (figurile 6 – 8) – „circulaţia interzisă”;
b) pentru participanţii la trafic la care agentul de circulaţie este adresat cu părţile laterale (figurile 9 – 11), acest semnal înseamnă:
pentru conducătorii de vehicule – „circulaţia permisă” în toate direcţiile, conform regulilor de traversare a intersecţiilor;
pentru pietoni – „circulaţia permisă” pe trecerile din faţa şi din spatele agentului de circulaţie.
3) Agentul de circulaţie a întins înainte braţul drept, iar cel stîng este întins lateral sau coborît în jos (figurile 13 – 17):
a) pentru participanţii la trafic la care agentul de circulaţie este adresat cu partea stîngă laterală a corpului (figura 13), acest semnal înseamnă:
pentru conducătorii de vehicule – „circulaţia permisă” în toate direcţiile;
pentru pietoni – „circulaţia permisă” numai pe trecerea aflată în spatele agentului de circulaţie;
b) pentru participanţii la trafic la care agentul de circulaţie este adresat cu faţa (figura 14), acest semnal înseamnă:
pentru conducătorii de vehicule – „circulaţia permisă” numai la dreapta;
pentru pietoni – „circulaţia interzisă”;
c) pentru participanţii la trafic la care agentul de circulaţie este adresat cu partea laterală dreapta (figura 15), acest semnal înseamnă:
pentru conducătorii de vehicule – „circulaţia interzisă”;
pentru pietoni – „circulaţia permisă” numai pe trecerea aflată în spatele agentului de circulaţie;
d) pentru toţi participanţii la trafic la care agentul de circulaţie este adresat cu spatele (figura 16) – „circulaţia interzisă”.
4) Exigenţa cu privire la oprirea vehiculului în afara intersecţiei se impune prin semnalul executat cu bastonul de semnalizare, cu braţul sau cu megafonul (figura 18 (1), 18 (2)). Conducătorul trebuie să oprească la locul indicat de către agentul de circulaţie.
5) Pentru atenţionarea participanţilor la trafic, în timpul executării semnalelor prevăzute la acest punct, agentul de circulaţie poate folosi fluierul.
6) Agenţii de circulaţie care adresează semnale participanţilor la trafic trebuie să fie echipaţi şi plasaţi în aşa fel încît aceste semnale să poată fi văzute şi uşor recunoscute ziua, pe timp de noapte, precum şi în condiţii de vizibilitate redusă.
18. 1) La deplasarea în vehiculul poliţiei şi în cazul în care cu acesta se escortează o coloană, exigenţa privind cedarea trecerii vehiculului în cauză, precum şi coloanei escortate de el sau eliberarea benzii pe care se deplasează vehiculul cu regim prioritar de circulaţie (coloana escortată de el) de către alte vehicule, precum şi oprirea acestora, agentul de circulaţie o va impune executînd semnale prin balansarea bastonului de semnalizare în plan vertical sau prin braţul întins orizontal, scos afară prin geamul deschis al portierei (figurile 19, 20).
2) Exigenţa privind cedarea trecerii vehiculului cu regim prioritar de circulaţie (coloanei escortate) de către alte vehicule, precum şi oprirea acestora poate fi impusă şi prin utilizarea mijloacelor speciale de semnalizare sonoră (sirena, megafonul) şi luminoasă (lumina giratorie, fulger sau cu inscripţiile intermitente „STOP POLIŢIA”, „STOP VAMA”), instalate pe autovehicul (figura 21).
3) În cazul în care agentul de circulaţie se află în misiuni de serviciu de urgenţă, deplasîndu-se într-un vehicul de ocazie, acesta va executa semnale privind oprirea altor vehicule prin balansarea bastonului de semnalizare ori a braţului întins orizontal, scos afară prin geamul deschis al portierei, sau va impune oprirea prin intermediul megafonului (figura 22).
4) Agentul de circulaţie poate executa şi alte semnale care vor fi înţelese de toţi participanţii la trafic cărora li se adresează.
Secţiunea a 3-a
Semnalele luminoase (anexa nr.2)
19. 1) Semnalele luminoase pentru dirijarea circulaţiei vehiculelor sînt de culoare roşie, galbenă şi verde. Aceste semnale sînt emise de lămpile semaforului în următoarea succesiune:
a) roşu, roşu şi galben (concomitent), verde, galben, cu repetarea ciclului respectiv;
b) roşu, verde, galben, cu repetarea ciclului respectiv;
2) Semnificaţia semnalelor luminoase ale semaforului pentru dirijarea circulaţiei vehiculelor este valabilă pe toată lăţimea carosabilului în sensul de mers.
3) Pe drumurile cu două sau mai multe benzi pe sens delimitate prin marcaje longitudinale, semafoarele pot fi suspendate deasupra fiecărei benzi. În această situaţie, conducătorii de vehicule trebuie să se conformeze semnificaţiei semnalului luminos corespunzător benzii pe care circulă.
20. Semnalele luminoase pentru dirijarea circulaţiei au următoarele semnificaţii:
1) Semnalul de culoare roşie interzice trecerea. La semnalul roşu al semaforului (cu excepţia celui reversibil) vehiculele vor fi oprite înaintea liniei de oprire ((marcajul 1.12), înaintea indicatorului 5.73) sau înaintea trecerii marcate pentru pietoni, iar în lipsa acestora − imediat înaintea semaforului. Dacă semaforul este suspendat deasupra sau plasat pe cealaltă parte a intersecţiei, în lipsa liniei de oprire (indicatorului 5.73) sau a trecerii marcate pentru pietoni, vehiculele vor fi oprite în faţa intersecţiei, fără a crea obstacole pietonilor.
La nivelul semnalului roşu al semaforului cu trei culori, din dreapta acestui semnal, poate fi amplasat un panou adiţional cu o săgeată de culoare verde pe fundalul negru, cu vîrful spre dreapta. În acest caz, după oprirea vehiculului la semnalul roşu, respectînd măsurile de precauţie, este permisă deplasarea în direcţia săgeţii.
La intersecţia drumurilor cu sens unic, la nivelul semnalului roşu al semaforului cu trei culori, din stînga acestui semnal, poate fi amplasat un panou adiţional cu o săgeată de culoare verde pe fundalul negru, cu vîrful spre stînga, care după oprirea vehiculului la semnalul roşu, respectîndu-se măsurile de precauţie, permite deplasarea în direcţia săgeţii.
2) Semnalul de culoare roşie pus în funcţiune concomitent cu semnalul galben înseamnă că timpul rezervat semnalului roşu expiră, fără ca prin aceasta să se modifice semnificaţia de interzicere a trecerii. În cazul în care timpul semnalului roşu este cronometrat, participanţii la trafic, pentru a porni la timp ca să nu stînjenească traficul, pot să se conducă de indicaţiile cronometrului.
3) Semnalul de culoare verde permite trecerea. Semnalul verde intermitent de asemenea permite trecerea, informînd că timpul rezervat acestui semnal expiră şi în curînd va fi pus în funcţiune semnalul galben. În cazul în care timpul semnalului verde este cronometrat, pentru a evita frînarea bruscă sau alte situaţii de urgenţă, participanţii la trafic trebuie să urmărească indicaţiile cronometrului şi din timp, înainte de a intra în intersecţie, să decidă privind continuarea deplasării sau efectuarea opririi.
4) Semnalul galben avertizează că vehiculele care se apropie trebuie să fie oprite în locurile prevăzute la subpunctul 1) din prezentul punct, cu excepţia celor care, la apariţia semnalului, se află atît de aproape de locurile respective, încît nu mai pot fi oprite fără a recurge la frînarea bruscă.
5) Semnalul galben intermitent permite trecerea, totodată avertizează că intersecţia sau trecerea pentru pietoni este cu circulaţia nedirijată şi prezintă pericol, impunînd conducătorilor prudenţă sporită.
Înainte de a trece de la circulaţia dirijată la circulaţia nedirijată, pentru toate direcţiile de deplasare prin intersecţie pe o durată scurtă de timp, se afişează semnalul roşu.
6) Săgeţile conturate de culoare neagră pe fundalul de culoare roşie şi galbenă informează despre direcţiile de deplasare permise la apariţia semnalului de culoare verde.
Săgeata de culoare neagră conturată (săgeţile conturate) pe fundalul semnalului verde informează conducătorii despre prezenţa semnalului suplimentar sau prezenţa indicatorului de sens obligatoriu corespunzător şi permite (permit) circulaţia numai în direcţia indicată (direcţiile indicate). Aceeaşi semnificaţie are semnalul de culoare verde în formă de săgeată, aplicat pe fundalul negru al semnalului suplimentar al semaforului sau săgeata (săgeţile) de pe panoul adiţional 6.23.1 – 6.23.5. Săgeata care permite circulaţia spre stînga permite şi întoarcerea.
7) La apariţia semnalului verde, conducătorii de vehicule:
a) pot să înceapă deplasarea numai după ce s-au asigurat că prin aceasta nu creează obstacole vehiculelor antrenate deja în trecerea intersecţiei, indiferent de direcţia lor de mers, precum şi pietonilor care finalizează traversarea carosabilului;
b) nu vor intra în intersecţie, în cazul în care circulaţia în direcţia de deplasare este dificilă sau blocată, fapt ce nu le va permite eliberarea intersecţiei pînă la schimbarea semnalului.
8) Pe sectoarele de drum cu intersecţii în sistem de „undă verde”, pentru a întîlni succesiv semnalul verde, conducătorii de vehicule pot urma recomandării indicatorului 5.52.
9) La intersecția formată dintr-un drum continuu în îmbinare cu un drum din stînga, atunci cînd din dreapta semnalului roșu al semaforului instalat pe partea opusă drumului alăturat este amplasat panoul adițional 6.23.6 cu o săgeată de culoare verde pe fundal negru, cu vîrful înainte, după oprirea vehiculului la semnalul roșu, respectînd măsurile de precauţie, este permisă deplasarea în direcția săgeții.
21. În intersecţii dirijarea circulaţiei vehiculelor de rută, care se deplasează pe benzi special rezervate lor, poate fi efectuată separat de dirijarea circulaţiei celorlalte vehicule, prin semafoare speciale avînd patru semnale luminoase de culoare albă aranjate în forma literei „T”.
Circulaţia este permisă numai în cazul în care funcţionează semnalul inferior concomitent cu unul sau mai multe din cele superioare, din care cel din stînga permite circulaţia la stînga, cel din mijloc − înainte, cel din dreapta − la dreapta. În cazul în care funcţionează numai cele superioare, circulaţia este interzisă.
22. 1) În cazul în care deasupra benzii delimitate prin marcajul rutier 1.9 este suspendat un semafor cu semnale: roşu în formă de două bare încrucişate; galben în formă de săgeată înclinată spre dreapta; verde în formă de săgeată îndreptată în jos, acesta este destinat semnalizării privind inversarea temporară a sensului de circulaţie pe această bandă. Semnalul roşu interzice circulaţia, cel galben informează despre comutarea semnalului verde cu cel roşu şi obligă preselectarea benzii indicate de săgeată, cel verde permite circulaţia.
2) Pentru dirijarea circulaţiei pe sectoarele de drum îngustat (în cazul efectuării lucrărilor pe drum) şi pe teritoriile întreprinderilor (organizaţiilor) se utilizează semaforul cu două semnale: de culoare roşie şi verde.
23. 1) Semnalele luminoase ale semafoarelor pentru dirijarea circulaţiei pietonilor sînt de culoare verde şi roşie, iar funcţionarea lor este corelată cu semnalele luminoase ale semafoarelor pentru dirijarea circulaţiei vehiculelor.
Semnalul verde are silueta unui pieton în mers, iar cel roşu − silueta unui pieton oprit. Aceste semafoare trebuie să fie instalate astfel încît să excludă confundarea lor cu cele care dirijează circulaţia vehiculelor.
2) Semnalul verde permite trecerea.
În cazul în care semnalul verde începe să funcţioneze intermitent, aceasta înseamnă că timpul rezervat traversării drumului expiră.
3) Semnalul roşu interzice trecerea.
Pietonii surprinşi în timpul traversării drumului de semnalul roşu vor finisa trecerea, iar dacă pe carosabil există refugiu, vor aştepta pe acest spaţiu semnalul verde.
4) Pentru dirijarea circulaţiei bicicliştilor se utilizează semaforul pe fundalul semnalelor căruia este aplicat simbolul bicicletei sau semaforul care este însoţit de panoul 6.6.7.
Secţiunea a 4-a
Semnalizarea trecerilor la nivel cu calea ferată
24. 1) Semnalele luminoase la trecerile la nivel cu calea ferată sînt compuse din două lumini roşii amplasate la aceeaşi înălţime şi o lumină albă amplasată deasupra celor roşii.
Semnalele luminoase de culoare roşie care funcţionează intermitent alternativ interzic trecerea. Aceste semnale sînt însoţite de un semnal sonor.
Semnalul intermitent cu lumină albă permite trecerea.
2) În cazul în care barierele se află în poziţia coborîtă sau în curs de coborîre, traversarea trecerii la nivel cu calea ferată este interzisă.
Barierele trebuie marcate cu o asociere de benzi fluorescent-reflectorizante de culoare roşie şi albă.
La trecerile pe drumurile fără iluminare artificială, barierele trebuie să fie iluminate ori pe ele să fie instalate seturi fluorescent-reflectorizante sau lanterne cu lumini roşii intermitente.
Înaintea trecerilor la nivel cu calea ferată electrificată pot fi instalate porţi ce limitează gabaritele.
3) Apropierea de o cale ferată se semnalizează prin indicatoarele de avertizare 1.1 sau 1.2, iar în imediata apropiere de trecerea fără bariere se instalează indicatoarele rutiere 1.3.1 sau 1.3.2.
În afara localităţilor, înaintea trecerilor la nivel cu calea ferată, în mod succesiv, pe partea dreaptă a drumului se instalează indicatoarele rutiere 1.4.1 – 1.4.3, iar pe partea stîngă − indicatoarele 1.4.4 – 1.4.6. Indicatoarele 1.4.1, 1.4.3, 1.4.4 şi 1.4.6 însoţesc indicatorul 1.1 sau 1.2.
În cazul în care, la apropierea de trecerea la nivel cu calea ferată fără bariere, cîmpul vizual este limitat, înaintea acesteia se instalează indicatorul de prioritate 2.2. La trecerile în cauză circulaţia vehiculelor poate fi dirijată de agentul de cale ferată.
Secţiunea a 5-a
Indicatoarele rutiere (anexa nr.3)
25. Indicatoarele rutiere instalate pe drumurile publice se divizează în indicatoare de:
a) avertizare;
b) prioritate;
c) interzicere şi restricţie;
d) sens obligatoriu;
e) informare şi orientare;
f) informare suplimentară (panouri adiţionale).
26. 1) Indicatoarele de avertizare atenţionează participanţii la trafic asupra existenţei unui pericol pe drum, indicîndu-le şi natura acestuia. Deplasarea pe acest sector de drum necesită luarea măsurilor corespunzătoare situaţiei rutiere.
2) Indicatoarele de prioritate reglementează ordinea de trecere la intersecţiile cu circulaţia nedirijată sau pe sectoarele de drum unde este imposibilă trecerea simultană a două vehicule care se deplasează din sensuri opuse.
3) Indicatoarele de interzicere şi restricţie stabilesc ori suspendă interdicţiile sau restricţiile participanţilor la trafic.
4) Indicatoarele de sens obligatoriu prescriu direcţiile de deplasare, permit pe unele sectoare de drum circulaţia numai anumitor participanţi, precum şi obligă să se circule cu viteza prescrisă sau mai mare.
5) Indicatoarele de informare şi orientare stabilesc sau suspendă anumite reglementări de circulaţie, furnizează informaţii despre dislocarea localităţilor, a anumitor puncte de servicii, precum şi indică conducătorilor direcţiile de urmat în intersecţii.
6) Panourile adiţionale precizează sau limitează acţiunea indicatoarelor rutiere, precum şi precizează semnificaţia semnalelor semafoarelor.
27. Indicatoarele rutiere trebuie să fie lizibile şi să fie instalate în corespundere cu normativele şi cu regulamentele tehnice în vigoare, astfel încît să poată fi observate din timp de către participanţii la trafic cărora li se adresează.
Secţiunea a 6-a
Marcajele rutiere (anexa nr. 4)
28. Marcajele rutiere servesc la organizarea circulaţiei, la avertizarea sau la îndrumarea participanţilor la trafic şi pot fi folosite de sine stătător sau în asociere cu alte mijloace de semnalizare rutieră, a căror semnificaţie o completează, dublează sau precizează.
29. Marcajele rutiere se divizează în orizontale şi verticale (laterale).
30. 1) Marcajele rutiere orizontale stabilesc anumite reglementări pentru circulaţie, sînt de culoare albă, galbenă sau portocalie şi se aplică pe carosabil sau pe borduri.
2) Marcajele rutiere verticale, formate dintr-o asociere de benzi roşii şi galbene (albe şi negre), se aplică pe elementele de construcţie ale drumului (poduri, pasaje denivelate, pilonii viaductelor, parapete, stîlpi, precum şi pe alte obiecte aflate pe platforma drumului şi care prezintă pericol pentru circulaţia rutieră), prevenind impactul şi facilitînd orientarea vizuală a conducătorilor.
Secţiunea a 7-a
Mijloacele de semnalizare a lucrărilor pe drum (anexa nr. 5)
31. Mijloacele de semnalizare a lucrărilor pe drum se instalează în conformitate cu normativele şi regulamentele în vigoare şi trebuie să garanteze securitatea traficului pe sectorul de drum în reparaţie sau pe cel de ocolire. Nici o lucrare nu va începe decît după ce a fost coordonată cu poliţia, administratorul drumului şi s-a realizat semnalizarea punctului sau zonei de lucru, potrivit naturii şi duratei sale.
Limitele zonelor de lucru trebuie semnalizate vizibil cu indicatoare rutiere, marcaje rutiere, panouri, bariere, conuri, lumini „fulger” sau alte mijloace speciale.
Indicatoarele rutiere din grupele de avertizare, interzicere şi restricţie, precum şi cele de orientare, utilizate pentru semnalizarea lucrărilor pe drum, trebuie să aibă fundal de culoare galbenă (vezi anexa nr.5 „I. Indicatoare rutiere temporare” și „II. Mijloace auxiliare de semnalizare a lucrărilor”)”.
În cazul în care situaţia o impune, circulaţia va fi dirijată de către angajaţii serviciilor de întreţinere a drumurilor. Persoanele respective trebuie să fie echipate cu veste de protecţie-avertizare fluorescent - reflectorizante, de culoare portocalie, cu brasardă roşie şi baston de semnalizare.
Dacă mijloacele de semnalizare nu sînt fluorescent-reflectorizante, ele vor fi însoţite, pe timp de noapte sau în condiţii de vizibilitate redusă, de lumini continue sau intermitente de culoare roşie sau portocalie.
Pe durata executării lucrărilor se va întreţine semnalizarea stabilită, iar la terminarea lor se va asigura ridicarea ei şi restabilirea semnalizării iniţiale sau, după caz, ea se va modifica potrivit noilor condiţii de circulaţie.
Suspendarea circulaţiei ori instituirea restricţiilor în vederea executării lucrărilor pe drum, precum şi modul de semnalizare a zonelor de lucru se efectuează cu acordul poliţiei.
Secţiunea a 8-a
Semnalele conducătorilor de vehicule. Folosirea dispozitivelor de iluminare exterioară şi a dispozitivelor de semnalizare luminoasă şi sonoră
32. 1) Pentru prevenirea oricărui pericol şi pentru a nu stînjeni traficul, conducătorii de vehicule trebuie să semnalizeze cu ajutorul semnalizatoarelor de direcţie sau cu braţul, cu ajutorul semnalizatorului sonor, prin comutarea luminii în faruri, prin punerea în funcţiune a luminii de întîlnire pe timp de zi sau prin punerea în funcţiune a avertizorului de avarie.
Semnalizarea cu mijloacele menţionate nu le acordă prioritate şi nu-i scuteşte pe conducătorii de vehicule de obligaţia luării tuturor măsurilor necesare pentru prevenirea accidentului în traficul rutier.
2) Conducătorul de vehicul trebuie să semnalizeze corespunzător cu semnalizatoarele de direcţie, iar în cazul în care acestea lipsesc sau sînt defectate − cu braţul, înainte:
a) de a pune în mişcare vehiculul;
b) de a efectua manevra (preselectare a benzii, virare, întoarcere);
c) de a se opri;
d) indiferent de disponibilitatea și starea tehnică a semnalizatoarelor de direcție, conducătorul vehiculului remorcat trebuie să semnalizeze cu brațul direcția de deplasare
3) Semnalizarea cu semnalizatorul de direcţie sau cu braţul trebuie efectuată din timp, înaintea manevrei, şi întreruptă imediat după efectuarea ei. În cazul în care semnalul este executat cu braţul, pentru înlesnirea manevrei, acesta poate fi întrerupt prealabil manevrei.
4) Semnificaţia semnalelor executate cu braţul este următoarea:
a) braţul stîng întins lateral sau braţul drept întins lateral şi ridicat vertical de la cot înseamnă că conducătorul acestui vehicul are intenţia de a schimba direcţia de mers spre stînga sau de a întoarce;
b) braţul drept întins lateral sau braţul stîng întins lateral şi ridicat vertical de la cot înseamnă că conducătorul acestui vehicul are intenţia de a schimba direcţia de mers spre dreapta;
c) braţul stîng sau drept ridicat vertical înseamnă că conducătorul acestui vehicul are intenţia de a reduce viteza sau de a opri.
5) Presemnalizarea oricărei manevre se va efectua ulterior asigurării că prin această manevră nu se vor crea obstacole altor participanţi la trafic.
6) Semnalul executat nu trebuie se inducă în eroare alţi participanţi la trafic.
33. 1) Semnalizatorul sonor (claxonul) poate fi utilizat numai în cazul prevenirii unui accident în traficul rutier, iar în afara localităţilor − şi pentru atenţionarea conducătorului de vehicul ce urmează să fie depăşit.
2) Semnalul sonor trebuie să fie de scurtă durată şi trebuie efectuat la o distanţă care ar evita surprinderea celor atenţionaţi, pentru a nu-i determina să efectueze manevre ce pot pune în pericol siguranţa traficului.
34. 1) Pe timp de noapte, în condiţii de vizibilitate redusă şi în tuneluri, la autovehiculele şi remorcile în mişcare dispozitivele de iluminare şi semnalizare luminoasă trebuie puse în funcţiune astfel:
a) la autovehicule, în funcţie de iluminarea drumului – lanternele de gabarit, lumina de întîlnire sau de drum a farurilor;
b) la remorci − lanternele de gabarit.
2) Lumina de drum a farurilor trebuie comutată cu lumina de întîlnire:
a) în cazul deplasării pe drumul suficient iluminat;
b) în scopul evitării orbirii la trecerea în sensuri opuse la o distanţă de cel puţin 150 m sau chiar la o distanţă mai mare, în cazul în care conducătorul vehiculului ce vine din sens opus necesită aceasta avertizînd prin comutarea luminii farurilor, precum şi în cazul deplasării la o distanţă mică faţă de vehiculul precedent.
În cazul în care conducătorul de vehicul intenţionează să depăşească, cu condiţia că prin aceasta nu vor fi orbiţi conducătorii de vehicule care vin din sens opus, pe un timp de scurtă durată poate fi folosită lumina de drum a farurilor.
În caz de orbire, conducătorul de vehicul trebuie să pună în funcţiune avertizorul de avarie şi, neschimbînd banda de circulaţie, să reducă viteza şi să oprească.
3) Pentru atenţionarea altor participanţi la trafic şi pentru semnalizarea vehiculelor în cazul deplasării pe timp de zi, trebuie pusă în funcţiune în faruri lumina de întîlnire sau lumina de deplasare pe timp de zi de către conducătorii:
a) motocicletelor şi ciclomotoarelor;
b) vehiculelor de instruire;
c) vehiculelor conduse de începători;
d) microbuzelor şi autobuzelor care transportă grupuri de copii;
e) vehiculelor care fac parte dintr-o coloană organizată;
f) autovehiculelor care tractează alte autovehicule (la autovehiculele tractate trebuie să fie pus în funcţiune avertizorul de avarie, iar în cazul în care acesta nu funcţionează sau lipseşte, în spatele acestor vehicule trebuie amplasat triunghiul de presemnalizare);
g) autovehiculelor care transportă încărcături periculoase, cu gabarit şi mase depăşite;
h) vehiculelor de rută în cazul deplasării pe banda semnalizată prin indicatorul 5.43 şi marcajul 1.2 b), în întîmpinarea fluxului principal de vehicule;
i) tuturor vehiculelor − în perioada 1 noiembrie − 31 martie inclusiv.
4) Pe timp de noapte, pe sectoarele de drum neiluminate sau în condiţii de vizibilitate redusă, prezenţa autovehiculelor oprite sau staţionate pe drumul public trebuie semnalizată prin punerea în funcţiune a lanternelor de poziţie. În cazul în care acestea sînt defectate, vehiculele trebuie scoase în afara drumului, iar dacă aceasta nu este posibil, prezenţa lor trebuie să fie semnalizată prin punerea în funcţiune a avertizorului de avarie sau prin instalarea triunghiului de presemnalizare (conform punctului 37 subpunctul 2) din prezentul Regulament).
În caz de ceaţă densă, ploaie torenţială, ninsoare abundentă sau în alte condiţii similare, la autovehicule trebuie pusă în funcţiune lumina de întîlnire a farurilor sau farurile anticeaţă.
5) Farurile anticeaţă pot fi utilizate:
a) în condiţii de vizibilitate redusă − separat, precum şi simultan cu lumina de întîlnire sau de drum a farurilor;
b) pe timp de noapte pe sectoarele de drum neiluminate – simultan cu lumina de întîlnire sau de drum a farurilor;
c) în cazurile prevăzute în subpunctul 3) din prezentul punct − în locul luminii de întîlnire a farurilor.
6) Lanternele posterioare anticeaţă pot fi utilizate numai în condiţii de vizibilitate redusă.
Este interzisă conectarea lanternelor posterioare anticeaţă la semnalul de oprire.
7) Farul proiector sau farul căutător poate fi utilizat:
a) în afara localităţilor − numai în lipsa vehiculelor din sens opus;
b) în localităţi − de către conducătorii vehiculelor cu regim prioritar de circulaţie aflaţi în misiuni urgente de serviciu.
35. Semnul distinctiv „Autotren” trebuie să fie pus în funcţiune la deplasarea acestuia, precum şi în timpul opririi sau staţionării lui pe timp de noapte ori în condiţii de vizibilitate redusă.
36. Autovehiculul destinat instruirii în conducere trebuie să fie echipat cu o casetă de formă triunghiulară cu lumină albă, avînd conturul de culoare roşie şi inscripţia „Ş” de culoare neagră, care se amplasează la mijlocul acoperişului caroseriei autoturismului sau, după caz, în faţă pe acoperişul autobuzului ori pe cabina camionului. Lumina în casetă trebuie să fie conectată în cazul deplasării pe timp de noapte sau în condiţii de vizibilitate redusă.
Autobuzul şi camionul destinate instruirii trebuie să fie semnalizate suplimentar prin semnul distinctiv 10 (anexa nr.6).
37. 1) Pe lîngă cazurile menţionate, avertizorul de avarie trebuie pus în funcţiune:
a) în cazul accidentului în traficul rutier;
b) cînd vehiculul a fost oprit fortuit, constituind un obstacol pentru ceilalţi participanţi la trafic;
c) în cazul îmbarcării şi debarcării copiilor din vehiculul semnalizat prin semnul distinctiv 5 (anexa nr. 6);
d) cînd este necesară semnalizarea celorlalţi participanţi la trafic despre un pericol iminent.
2) În cazul în care vehiculul nu este echipat cu avertizor de avarie sau acesta este defectat, conducătorul trebuie să semnalizeze prin amplasarea triunghiului de presemnalizare (a lanternei portative cu lumină roşie intermitentă) în spatele vehiculului ori, după caz, în faţa acestuia pe aceeaşi bandă, la o distanţă de cel puţin 30 m, astfel încît să poată fi văzut de la o distanţă suficientă de conducătorii vehiculelor care se apropie. În localităţi, în cazul circulaţiei intense, triunghiul de presemnalizare poate fi amplasat la o distanţă mai mică, astfel încît să poată fi observat de conducătorii de vehicule care se apropie.
38. 1) Autovehiculele cu regim prioritar de circulaţie trebuie să fie echipate, respectiv:
a) ale Ministerului Afacerilor Interne care escortează coloane oficiale sau delegaţii – cu lumini giratorii de culoare albastră şi roşie, şi semnal sonor special (cu excepţia celor destinate stingerii incendiilor);
b) ale Ministerului Afacerilor Interne, echipelor mobile ale Serviciului Vamal, Ministerului Apărării, Administrației Naționale a Penitenciarelor a Ministerului Justiţiei, Serviciului de Informaţii şi Securitate, Centrului Național Anticorupție, Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat, ambulanţelor, destinate stingerii incendiilor, serviciilor depanare ale reţelelor de gaze naturale, reţelelor termice şi electrice de contact – cu lumini giratorii de culoare albastră şi semnal sonor special.
Substituit prin HG869 din 05.09.18, MO366-376/28.09.18 art.966
Echiparea autovehiculelor cu regim prioritar de circulaţie cu mijloace de semnalizare specială sonoră şi luminoasă se realizează cu permisiunea Direcţiei supraveghere transport şi circulaţie rutieră, în conformitate cu standardele şi normativele în vigoare.
2) Autovehiculele speciale destinate întreţinerii şi reparării drumurilor, care transportă încărcături cu masa şi gabaritul depăşite, încărcături periculoase şi cele ce evacuează vehiculele rămase în pană, trebuie să fie echipate cu lumini giratorii de culoare portocalie.
3) Autovehiculele serviciilor bancare, poştei speciale și cele destinate transportării valorilor importante trebuie să fie echipate cu lumini giratorii de culoare albă şi semnal sonor special, care nu oferă prioritate în trafic, utilizate în caz de atac asupra acestora și pentru alertarea poliţiei şi participanţilor la trafic despre pericolul apărut.
Capitolul IV
REGULI PENTRU CIRCULAŢIA VEHICULELOR
Secţiunea 1
Începutul deplasării şi schimbarea direcţiei de mers
39. 1) Înaintea începerii deplasării, reîncolonării sau altei schimbări a direcţiei de mers, conducătorul de vehicul trebuie să se asigure că această manevră va fi executată în siguranţă şi nu va crea obstacole pentru ceilalţi participanţi la trafic.
2) În cazul în care vehiculul iese de pe un teritoriu adiacent drumului, conducătorul trebuie:
a) să se informeze prin intermediul mijloacelor de semnalizare rutieră şi să circule doar în direcţia permisă de deplasare pe drumul respectiv;
b) să cedeze trecerea pietonilor şi vehiculelor care circulă pe acest drum.
3) În cazul în care conducătorul are intenţia de a preselecta banda, el trebuie să cedeze trecerea vehiculelor care circulă în aceeaşi direcţie pe această bandă. La preselectarea concomitentă, conducătorul de vehicul trebuie să cedeze trecerea vehiculului care circulă în aceeaşi direcţie şi se află pe banda din dreapta.
4) În localităţi conducătorii de vehicule sînt obligaţi să cedeze trecerea vehiculelor de rută, în cazul în care acestea încep deplasarea de la staţia semnalizată. Totodată, conducătorii vehiculelor de rută pot începe deplasarea, asigurîndu-se că li se cedează trecerea. Ei nu sînt scutiţi de obligaţia de a lua toate măsurile de precauţie pentru a evita accidentul în traficul rutier.
5) În afara intersecțiilor, în cazul în care liniile de tramvai intersectează carosabilul, tramvaiul are prioritate în raport cu alte vehicule, cu excepția cazurilor ieșirii acestuia din depou.
40. 1) Înaintea virării la stînga sau întoarcerii, conducătorul de vehicul trebuie:
a) să se apropie din timp de axa drumului, în cazul circulaţiei dublu sens, sau de marginea stîngă a carosabilului cu circulaţia în sens unic;
b) să cedeze trecerea vehiculelor care vin din sens opus şi urmează să se deplaseze înainte sau la dreapta, precum şi pietonilor.
În cazul în care manevra de întoarcere se efectuează în afara intersecţiei, iar lăţimea carosabilului este insuficientă, aceasta poate fi efectuată de la marginea dreaptă a carosabilului sau chiar de pe acostament. În acest caz conducătorul trebuie să cedeze trecerea vehiculelor care se deplasează în acelaşi sens, precum şi celora care vin din sens opus.
În locurile de întoarcere, nesemnalizate sau semnalizate prin indicatoarele 5.46, 5.47, atît în cazul efectuării manevrei de întoarcere prin întreruperea benzii de separare, cît şi a marcajului rutier 1.3, conducătorii de vehicule care, venind din sensuri opuse, efectuează simultan această manevră trebuie să lase centrul imaginar al acestor întreruperi pe dreapta de vehicul, astfel încît traiectoriile lor de deplasare să nu se intersecteze.
2) Înaintea virării la dreapta, conducătorul de vehicul trebuie:
a) să ocupe din timp marginea dreaptă a carosabilului;
b) să cedeze trecerea bicicliştilor şi conducătorilor de ciclomotoare care se deplasează pe pista destinată lor, precum şi pietonilor.
În cazul în care conducătorul este impus (lăţime insuficientă) să efectueze manevra utilizînd parţial sau în întregime banda alăturată, el poate efectua această manevră numai după ce s-a asigurat că nu pune în pericol siguranţa circulaţiei. În acest caz conducătorul trebuie să cedeze trecerea vehiculelor care se deplasează în acelaşi sens pe banda din dreapta. În caz de necesitate, el trebuie să apeleze la ajutorul altor persoane.
3) Virările trebuie executate astfel încît la ieşirea din intersecţie vehiculul să nu ajungă pe banda de sens opus.
4) În cazul în care drumul este amenajat cu bandă de decelerare (frînare), conducătorul trebuie să preselecteze din timp banda indicată, pentru a reduce viteza.
În cazul în care drumul este amenajat cu bandă de accelerare, la intrarea pe acest drum, conducătorul trebuie să demareze pe această bandă, încorporîndu-se în fluxul de transport, fără a crea obstacole vehiculelor din acest flux.
5) În cazul în care carosabilul are o bandă (sau benzi) cu circulaţie reversibilă, la intrarea pe acest drum conducătorul trebuie să conducă vehiculul pe banda extremă din dreapta.
Preselectarea benzii poate fi efectuată numai ulterior asigurării că circulaţia în direcţia de mers este permisă şi pe aceste benzi.
6) În cazurile în care traiectoriile de deplasare a vehiculelor se intersectează, iar ordinea de trecere nu este prevăzută de prezentul Regulament, conducătorul trebuie să cedeze trecerea vehiculului ce se apropie din dreapta.
41. 1) Întoarcerea vehiculului este interzisă:
a) la trecerile pentru pietoni;
b) în tuneluri, pe poduri, viaducte, rampe şi sub acestea;
c) la trecerile la nivel cu calea ferată şi la o distanţă mai mică de 50 m de la acestea;
d) în locurile în care vizibilitatea drumului este mai mică de 100 m, cel puţin într-o direcţie, dacă conducătorul vehiculului nu este ajutat de o persoană aflată în afara vehiculului;
e) în locurile de dislocare a staţiilor vehiculelor de rută.
2) Conducătorul vehiculului care intenţionează să se deplaseze cu spatele poate să înceapă manevra numai după ce s-a asigurat că o poate face fără a crea un pericol sau un obstacol pentru ceilalţi participanţi la trafic.
În cazurile în care cîmpul vizual în spate este limitat, conducătorul trebuie să recurgă la ajutorul altei persoane, aflate în afara autovehiculului.
Mersul cu spatele este interzis în intersecţii şi în locurile prevăzute în subpunctul 1) din prezentul punct.
Secţiunea a 2-a
Poziția vehiculelor pe carosabil
42. 1) Determinarea benzilor de circulaţie se efectuează prin marcaj sau/şi indicatoarele rutiere 5.37.1 – 5.41.3, iar în lipsa acestora – de către conducătorii vehiculelor, ţinînd cont de lăţimea carosabilului, gabaritele vehiculelor şi intervalele de siguranţă necesare.
2) Pe drumurile cu circulaţie dublu sens care au cel puţin două benzi pe direcţie este interzisă intrarea pe banda de circulaţie destinată sensului opus.
3) Pe drumurile cu circulaţie dublu sens care au trei benzi pentru circulaţie delimitate prin marcaj (cu excepţia marcajului 1.9), banda din mijloc este destinată circulaţiei în ambele sensuri, dar intrarea pe această bandă este permisă numai pentru efectuarea manevrelor de ocolire, depăşire, preselectare pentru virare la stînga sau întoarcere.
Intrarea pe banda extremă stîngă destinată circulaţiei în sens opus este interzisă.
43. 1) În localităţi:
a) în cazul în care circulaţia este intensă, conducătorii de vehicule pot schimba banda numai pentru a efectua virajul la stînga sau la dreapta, a întoarce, a ocoli un obstacol sau a opri;
b) pe drumul care are cel puţin două benzi pe sens şi linii de tramvai, deplasarea pe aceste linii este interzisă. Este permisă deplasarea pe linia de tramvai de aceeaşi direcţie atunci cînd există doar o bandă pe sens, cu condiţia că nu se creează obstacole tramvaiului.
2) În afara localităţilor:
a) conducătorul trebuie să conducă vehiculul cît mai aproape de marginea dreaptă a carosabilului, cu excepţia cazurilor de preselectare a benzii din stînga pentru efectuarea manevrei de virare la stînga sau de întoarcere;
b) pe sectoarele de drum pe care benzile de circulaţie cu lăţime sporită sînt separate de acostament cu lăţime sporită prin marcajul 1.6 b), conducătorii vehiculelor ce urmează a fi depăşite sînt obligaţi să se deplaseze spre dreapta pe acostament, pentru a nu crea obstacole vehiculelor care depăşesc.
3) Pe toate drumurile:
a) atunci cînd carosabilul este delimitat prin liniile marcajului, circulaţia vehiculelor trebuie să se efectueze strict în limitele benzilor, iar intersectarea liniei discontinue este permisă numai pentru efectuarea manevrei;
b) vehiculele lente trebuie să se deplaseze pe banda din dreapta, cu excepţia cazurilor în care acestea au nevoie să ocolească, să depăşească, să preselecteze banda pentru a vira la stînga sau a întoarce;
c) autocamioanele cu masa maximă autorizată ce depăşeşte 3500 kg pot ocupa banda din stînga numai pentru a vira la stînga sau a întoarce.
44. Intrarea vehiculelor pe trotuare şi pistele pentru pietoni este interzisă. Ca excepţie, se permite intrarea maşinilor care efectuează pe ele lucrări de întreţinere sau reparaţie, avînd pentru aceasta autorizarea lucrărilor de către administratorul drumului şi acordul poliţiei.
Secţiunea a 3-a
Viteza de deplasare şi spaţiul între vehicule
45. 1) Conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ţinînd permanent seama de următorii factori:
a) starea psihofiziologică ce influenţează atenţia şi reacţia;
b) dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situaţiile periculoase;
c) starea tehnică a vehiculului şi particularităţile încărcăturii;
d) situaţia rutieră.
2) În cazul în care în limita vizibilităţii apar obstacole care pot fi observate de conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în pericol siguranţa traficului.
46. Conducătorul de vehicul trebuie să manifeste prudenţă sporită şi, în caz de necesitate, să reducă viteza pînă la limita care i-ar garanta siguranţa traficului sau chiar să oprească, în cazurile în care se deplasează pe lîngă:
a) copii, persoane de vîrstă înaintată, precum şi persoane cu semne evidente de dizabilitate;
b) microbuze şi autobuze în staţionare, semnalizate prin semnul distinctiv 5 (anexa nr. 6);
c) vehicule de rută oprite în staţii.
47. 1) Limitele maxime de viteză a vehiculelor pe drumurile publice sînt:
a) în localităţi − 50 km/h, prin zonele rezidenţiale şi teritoriile adiacente drumului – 20 km/h, iar în zonele pietonale – 5 km/h.
În cazul în care siguranţa traficului se garantează, această limită pe anumite sectoare de drum sau benzi de circulaţie (pentru unele tipuri de vehicule) poate fi majorată pînă la 80 km/h, prin instalarea indicatoarelor 3.27 de semnificaţie corespunzătoare;
b) în afara localităţilor:
110 km/h − pe drumurile semnalizate prin indicatorul 5.4;
90 km/h − pe celelalte drumuri.
2) În afara localităţilor, în funcţie de categoria vehiculelor, limitele maxime de viteză sînt:
a) pentru autoturisme şi autocamioane la care masa maximă autorizată nu depăşeşte 3500 kg, pe drumurile semnalizate prin indicatorul 5.4 − 110 km/h, pe celelalte drumuri − 90 km/h;
b) pentru microbuze, autobuze interurbane şi turistice, precum şi pentru motociclete, pe toate drumurile − 90 km/h;
c) pentru autobuze, altele decît cele indicate, camioane la care masa maximă autorizată depăşeşte 3500 kg, precum şi pentru autoturisme şi camioane cu masa maximă autorizată ce nu depăşeşte 3500 kg care tractează o remorcă, pe drumurile semnalizate prin indicatorul 5.4 − 90 km/h, pe celelalte drumuri − 70 km/h;
d) în cazul în care siguranţa traficului este garantată, pe anumite sectoare de drum, pentru autoturismele și autocamioanele cu masa maximă autorizată ce nu depășește 3500 kg, limita de 90 km/h poate fi majorată pînă la 110 km/h, prin instalarea indicatorului 3.27 de semnificaţie corespunzătoare și a panoului 6.6.1; pentru camioanele cu masa maximă autorizată mai mare de 3500 kg, precum și pentru autoturismele și autocamioanele cu masa maximă autorizată ce nu depășește 3500 kg care tractează o remorcă, limita de 70 km/h poate fi majorată pînă la 90 km/h, prin instalarea indicatorului 3.27 de semnificaţie corespunzătoare și a panoului 6.6.2.
În cazuri de precipitaţii abundente, ceaţă sau cînd drumurile sînt acoperite de gheaţă, polei, zăpadă, viteza maximă admisă în afara localităţilor trebuie să fie mai mică cu cel puţin 20 km/h decît viteza maximă admisă pentru categoria din care fac parte autovehiculele conduse.
48. 1) Conducătorilor care au vechimea în conducerea autovehiculului de categoria (subcategoria) respectivă mai mică de un an, precum și celor care efectuează instruirea în conducerea autovehiculelor li se interzice să depăşească limita vitezei de 70 km/h. Aceste autovehicule trebuie să poarte în faţă şi în spate semnul distinctiv 15 (anexa nr. 6).
2) În cazul în care se efectuează transportarea persoanelor în caroseria camionului, viteza maximă de deplasare trebuie să fie de 60 km/h.
3) Remorcarea autovehiculelor rămase în pană trebuie să se efectueze cu o viteză ce nu depăşeşte 50 km/h.
4) Viteza maximă admisă pentru autovehicule destinate transportului de încărcături periculoase, cu masa şi/sau gabaritul depăşite, este de 40 km/h în localităţi, iar în afara localităţilor – de 70 km/h. Aceste autovehicule vor purta în spate semnul distinctiv 11 (anexa nr. 6).
49. În funcţie de viteza de deplasare, conducătorul de vehicul trebuie să lase liber un spaţiu (distanţă) faţă de vehiculul precedent care, în caz de frînare bruscă a acestuia, i-ar permite să oprească evitînd coliziunea.
50. Conducătorului de vehicul îi este interzis:
a) să depăşească viteza maximă determinată prin caracteristica tehnică a vehiculului;
b) să depăşească limita de viteză determinată de semnul distinctiv 11 (anexa nr.6);
c) să circule cu viteză redusă fără motiv întemeiat, prin aceasta stînjenind circulaţia;
d) să frîneze brusc, dacă această acţiune nu este impusă de siguranţa circulaţiei.
Secţiunea a 4-a
Depăşirea şi trecerea în sensuri opuse
51. Înaintea depăşirii, conducătorul vehiculului trebuie să se asigure că:
a) nici un conducător de vehicul care îl urmează nu a început depăşirea;
b) cel care îl precedă pe aceeaşi bandă nu a semnalizat intenţia de a depăşi sau intenţia de a preselecta spre stînga;
c) poate efectua depăşirea fără a pune în pericol sau a stînjeni circulaţia din sens opus, adică banda pe care urmează să se angajeze are un spaţiu suficient şi viteza vehiculului ce urmează a fi depăşit permite executarea acestei manevre;
d) poate să revină pe banda precedentă fără a stînjeni vehiculul depăşit.
Imediat după executarea depăşirii, nu se reduce brusc viteza şi nu se opreşte decît în cazuri excepţionale.
52. 1) Vehiculele se depăşesc numai pe partea stîngă. Ca excepţie, vehiculele ai căror conducători au semnalizat intenţia de a schimba direcţia spre stînga şi au început efectuarea acestei manevre, precum şi tramvaiele se depăşesc pe partea dreaptă, dacă pentru aceasta există spaţiu suficient.
În cazul în care între şina din dreapta şi marginea carosabilului nu există spaţiu suficient pentru depăşire, precum şi pe drumurile cu circulaţia în sens unic, tramvaiele se depăşesc pe partea stîngă.
2) Conducătorul trebuie să menţină în timpul depăşirii un interval lateral suficient în raport cu vehiculul pe care îl depăşeşte, mai cu seamă la depăşirea bicicletelor, ciclomotoarelor şi motocicletelor fără ataş.
3) Conducătorul este obligat să revină pe banda de circulaţie iniţială, după ce a efectuat depăşirea pe banda de sens opus, precum şi atunci cînd această manevră a fost efectuată pe banda de circulaţie cu acelaşi sens, dacă rămînerea lui pe această bandă creează obstacole altor vehicule care vin din spate cu o viteză mai mare.
Conducătorul este privat de această obligaţie în cazurile în care depăşirea se efectuează pe banda din dreapta în raport cu vehiculul depăşit.
53. 1) Conducătorului de vehicul ce urmează a fi depăşit îi este interzis să creeze obstacole depăşirii prin mărirea vitezei sau alte acţiuni.
2) În afara localităţilor, conducătorii vehiculelor lente, cu masa sau gabaritul depăşite, şi ai celor lungi trebuie să menţină între ei un spaţiu care ar permite finalizarea manevrei de depăşire în siguranţă de către alte vehicule. Excepţie de la regulă sînt cazurile în care ei înşişi intenţionează să depăşească sau circulaţia este intensă, precum şi la deplasarea pe drumurile care au cel puţin două benzi pe sens.
3) În cazul în care situaţia rutieră nu permite depăşirea unui vehicul lent, conducătorul acestuia este obligat, la prima posibilitate, să cedeze trecerea vehiculelor care îl urmează.
54. 1) Depăşirea este interzisă:
a) în intersecţiile cu circulaţia nedirijată şi în imediata apropiere înainte de acestea;
b) pe trecerile pentru pietoni şi în imediata apropiere înainte de acestea;
c) în tuneluri;
d) pe trecerile la nivel cu calea ferată şi la o distanţă mai mică de 100 m înainte de acestea.
2) Depăşirea cu ieşirea pe banda de circulaţie în sens opus este interzisă:
a) în intersecţiile cu circulaţia dirijată;
b) pe sectoarele de drum cu cîmpul vizual limitat;
c) în locurile unde s-a creat un rînd de vehicule ai căror conducători sînt obligaţi să respecte un semnal de interzicere a trecerii sau în cazul în care circulaţia se desfăşoară lent.
55. 1) În cazul în care trecerea în sensuri opuse este imposibilă, conducătorul de vehicul pe partea căruia se află obstacolul trebuie să cedeze trecerea.
2) Pe drumurile cu declivitate pronunţată, semnalizate prin indicatoarele rutiere 1.14.1 şi 1.14.2, unde trecerea concomitentă în sensuri opuse a două vehicule este imposibilă, conducătorul vehiculului în pantă trebuie să cedeze trecerea vehiculului în rampă.
Secţiunea a 5-a
Circulaţia în intersecţii Reguli generale
56. 1) În cazul în care traiectoriile de mers prin intersecţie ale vehiculelor nu se intersectează, acestea se pot deplasa concomitent.
2) În cazul virării la stînga sau întoarcerii, conducătorul de vehicul trebuie să cedeze trecerea vehiculelor care vin din sens opus şi se vor deplasa înainte sau la dreapta. Această regulă o vor respecta între ei şi conducătorii tramvaielor.
Conducătorii de vehicule ce vin din sensuri opuse şi vor efectua simultan manevra de virare la stînga sau de întoarcere trebuie să lase centrul intersecţiei pe dreapta de vehicul, dacă mijloacele de semnalizare sau configuraţia intersecţiei nu impun altă modalitate de efectuare a manevrei.
3) În cazul virării la dreapta sau la stînga, conducătorul de vehicul trebuie să cedeze trecerea bicicliştilor şi conducătorilor de ciclomotoare care traversează acest carosabil pe pista pentru biciclişti, precum şi pietonilor care traversează carosabilul drumului, pe care acesta urmează să vireze.
4) În cazul permisiunii concomitente şi în condiţii egale de deplasare, conducătorii tramvaielor au prioritate faţă de conducătorii altor vehicule.
57. Este interzisă intrarea în intersecţie în cazul în care circulaţia este blocată în direcţia de mers şi ca urmare conducătorul va fi forţat să oprească, astfel creînd obstacole vehiculelor ce se deplasează pe drumul intersectat.
Intersecţii cu circulaţie dirijată
58. 1) Intersecţia în care ordinea de trecere este determinată de semnalele semaforului sau de agentul de circulaţie se consideră intersecţie cu circulaţie dirijată.
2) Conducătorul care s-a angajat în traversarea intersecţiei la semnalul verde al semaforului trebuie să se deplaseze în direcţia intenţionată, neluînd în considerare semnalele semaforului la ieşirea din intersecţie. Însă în cazul cînd în intersecţie, în direcţia de deplasare, înaintea semafoarelor este aplicat marcajul 1.12 şi/sau este instalat indicatorul 5.73, conducătorul trebuie să se conformeze semnalelor fiecărui semafor.
3) La apariţia semnalului verde al semaforului, conducătorul este obligat să cedeze trecerea vehiculelor deja angajate în trecerea intersecţiei, indiferent de direcţia lor de deplasare, precum şi pietonilor care finalizează traversarea carosabilului.
4) În cazul deplasării în direcţia săgeţii aplicate într-un semnal suplimentar al semaforului, concomitent cu semnalul verde, conducătorul are prioritate în raport cu vehiculele (pietonii) care se deplasează din alte direcţii.
În cazul deplasării în direcţia săgeţii aplicate într-un semnal suplimentar al semaforului, concomitent cu semnalul roşu, conducătorul trebuie să cedeze trecerea vehiculelor (pietonilor) care se deplasează din alte direcţii.
În cazul în care la nivelul semnalului roşu, în dreapta acestuia, este amplasat un panou adiţional cu o săgeată de culoare verde pe fundalul negru, cu vîrful spre dreapta, conducătorul poate să continue deplasarea în direcţia săgeţii la semnalul roşu, de pe banda de circulaţie din dreapta a carosabilului, doar după ce a efectuat oprirea. Totodată, conducătorul trebuie să nu creeze obstacole altor participanţi la trafic, să nu expună pericolului pietonii cu drept de circulaţie, care traversează carosabilul şi conducătorii de vehicule ce se deplasează la semnalul verde al semaforului.
Atunci cînd la nivelul semnalului roşu al semaforului cu trei culori, din stînga acestui semnal, este amplasat un panou adiţional cu o săgeată de culoare verde pe fundalul negru, cu vîrful spre stînga, conducătorului i se permite la semnalul roşu virarea pe drumul cu sens unic la stînga, de pe banda de circulaţie din stînga a carosabilului, doar după ce a efectuat oprirea. Virînd la stînga conducătorul trebuie să cedeze trecerea pietonilor şi conducătorilor de vehicule cu drept de circulaţie, ce se deplasează la semnalul verde al semaforului.
În cazul în care, la nivelul semnalului roșu, în dreapta acestuia, este amplasat un panou adițional cu o săgeată de culoare verde pe fundal negru, cu vîrful înainte, conducătorul poate să continue deplasarea în direcția săgeții, la semnalul roșu, doar după ce a efectuat oprirea și, după caz, a cedat trecerea pietonilor și/sau vehiculelor ce se deplasează la semnalul verde al semaforului.
5) În intersecţia în care circulaţia este dirijată prin semaforul cu semnal suplimentar, în lipsa indicatorului 5.37.2, 5.38.1 sau 5.38.3 ori a marcajului 1.18, conducătorul autovehiculului amplasat pe banda de pe care se efectuează virarea trebuie să continue deplasarea în direcţia indicată de săgeată dacă prin oprirea lui se creează obstacole vehiculelor ce vin din spate pe aceeaşi bandă.
Intersecţii cu circulaţie nedirijată
59. 1) Intersecţia în care semafoarele nu funcţionează sau în care funcţionează semnalul galben intermitent se consideră intersecţie cu circulaţie nedirijată.
2) La intersecţia drumurilor de semnificaţie neechivalentă, conducătorul vehiculului care se deplasează pe drumul fără prioritate trebuie să cedeze trecerea vehiculelor ce se apropie de intersecţie pe drumul cu prioritate.
3) În cazul în care drumul cu prioritate îşi schimbă direcţia în intersecţie, conducătorii de vehicule care se deplasează pe drumul cu prioritate trebuie să respecte ordinea trecerii intersecţiilor de semnificaţie echivalentă. Ulterior, aceeaşi ordine trebuie s-o respecte conducătorii de vehicule de pe drumurile fără prioritate.
4) La intersecţia drumurilor de semnificaţie echivalentă, conducătorul de vehicul trebuie să cedeze trecerea vehiculelor care se apropie de intersecţie din dreapta, indiferent de direcţia de deplasare ulterioară a acestora.
5) În cazul în care conducătorul vehiculului nu poate determina prezenţa îmbrăcămintei drumului (timp de noapte, zăpadă, noroi etc.), iar indicatoarele rutiere de prioritate lipsesc, el va considera că se află pe drumul fără prioritate.
Secţiunea a 6-a
Traversarea căilor ferate
60. Participanţii la trafic trebuie să traverseze căile ferate numai prin trecerile la nivel cu calea ferată, cedînd trecerea trenului sau altui vehicul feroviar.
61. La apropierea de trecerea la nivel cu calea ferată, conducătorul de vehicul trebuie să reducă viteza şi să se asigure că nu se apropie nici un tren.
62. Fiecare participant la trafic trebuie să ia în considerare exigenţele indicatoarelor şi marcajului rutier, semnalele semaforului, poziţia barierelor, precum şi indicaţiile agentului de cale ferată.
Poziţia în care agentul de cale ferată se află cu faţa sau cu spatele către participanţii la trafic, cu braţele întinse lateral ori coborîte sau avînd un baston (steguleţ) în braţul ridicat vertical semnifică „trecerea interzisă”.
63. 1) În cazul în care la trecerea la nivel cu calea ferată sînt instalate bariere şi/sau semafoare, conducătorul poate să continue deplasarea numai atunci cînd barierele sînt ridicate, iar semnalul semaforului permite trecerea.
2) Dacă barierele sînt coborîte sau în curs de coborîre (indiferent de semnalul semaforului) şi/sau semnalele semaforului interzic trecerea (indiferent de poziţia barierei), conducătorul trebuie să oprească în faţa semaforului la marcajul 1.12, iar în lipsa acestuia − nu mai aproape de 5 m faţă de barieră.
64. În cazul în care trecerea la nivel cu calea ferată nu este amenajată cu bariere şi semafoare, conducătorul poate să continue deplasarea numai după ce s-a asigurat că de trecere, din ambele sensuri, nu se apropie trenul sau alt vehicul feroviar.
Pentru cedarea trecerii trenului sau altui vehicul feroviar, conducătorul trebuie să oprească la marcajul 1.12, în lipsa acestuia – la indicatorul 2.2, iar în cazul lipsei marcajului și a indicatorului – nu mai aproape de 10 m de la prima șină.
Deplasarea poate fi reluată numai după ce conducătorul s-a asigurat că de trecere nu se apropie trenul sau alt vehicul feroviar.
65. În cazul în care la trecerea la nivel cu calea ferată nu este instalat indicatorul 5.37.1 şi/sau nu este aplicat marcajul rutier 1.18, trecerea se va efectua numai într-un rînd.
66. 1) Circulaţia prin trecerea la nivel cu calea ferată a maşinilor autopropulsate este permisă numai în poziţie de transport.
2) Circulaţia prin trecerea la nivel cu calea ferată a vehiculelor cu gabarit şi masă depăşite, a celor lungi, precum şi a celor lente se efectuează cu permisiunea şefului secţiei de întreţinere a căii ferate.
3) Conducătorului de vehicul îi este interzis:
a) să se angajeze în traversare în cazul în care situaţia rutieră îl va impune să oprească pe calea ferată;
b) să ridice voluntar bariera sau să ocolească bariera coborîtă, precum şi să ocolească vehiculele oprite în faţa trecerii, ieşind pe contrasens.
67. 1) În caz de oprire fortuită pe trecerea la nivel cu calea ferată, conducătorul vehiculului şi agentul de cale ferată, precum şi alţi conducători de vehicule aflaţi în apropiere sînt obligaţi să ia măsurile necesare pentru evacuarea imediată a persoanelor şi scoaterea de pe calea ferată a vehiculului.
2) Dacă scoaterea vehiculului de pe calea ferată este imposibilă, conducătorul este obligat:
a) să trimită, după posibilitate, în ambele direcţii ale căii ferate, la o distanţă de cel puţin 1 km de la trecere, două persoane (dacă este numai o persoană − în direcţia cu vizibilitate insuficientă a căii), explicîndu-le modul de semnalizare a opririi trenului care se apropie;
b) să rămînă pe loc şi să semnalizeze alarma generală. Semnalul de alarmă generală prezintă o serie dintr-un semnal continuu urmat de trei semnale scurte ale claxonului;
c) la apariţia trenului să alerge în întîmpinarea lui, semnalizînd oprirea. Semnalul de oprire a trenului se efectuează prin rotirea braţului (pe timp de noapte sau în condiţii de vizibilitate redusă trebuie folosită şi o lanternă sau o făclie).
Secţiunea a 7-a
Oprirea şi staţionarea voluntară. Parcarea
68. 1) Oprirea sau staţionarea voluntară a vehiculelor este permisă într-un rînd, paralel cu marginea carosabilului (în locurile în care partea carosabilă este lărgită, amplasarea vehiculelor poate fi alta decît cea indicată), dacă prin indicatoare sau marcaj nu este prescrisă altă modalitate. Excepţie de la regulă fac motocicletele fără ataş, ciclomotoarele şi bicicletele, care pot fi oprite sau staţionate pe carosabil în două rînduri.
2) În cazul staţionării, în locurile care nu sînt delimitate prin marcaj, conducătorii de vehicule trebuie să folosească raţional suprafaţa acestui teren.
3) În localităţi oprirea sau staţionarea se va efectua în modul următor:
a) pe partea dreaptă a carosabilului cît mai aproape de bordură sau pe acostament;
b) pe ambele părţi ale drumului cu circulaţia în sens unic, dacă este liberă cel puţin o bandă pentru circulaţie (autocamioanele cu masa maximă autorizată ce depăşeşte 3500 kg pot opri pe partea stîngă numai pentru a încărca sau descărca bunuri);
c) autoturismele şi motocicletele pot fi oprite sau staţionate intrînd parţial ori în întregime pe trotuar, numai în locurile special amenajate, marcate prin indicatorul 5.48.1 sau 5.48.2, precum şi prin marcajul 1.1.1, d). Staţionarea trebuie efectuată în conformitate cu modul indicat pe panoul adiţional 6.8.2, 6.8.3, 6.8.6 – 6.8.9, asociat indicatorului;
d) vehiculele utilizate pentru prestarea serviciilor de transport pot staționa doar pe timpul încărcării și descărcării bunurilor pentru unitățile comerciale ale agenților economici amplasați în zona de acțiune a indicatoarelor 3.31-3.32.3;
e) vehiculele utilizate pentru prestarea serviciilor de transport populației sau instituțiilor amplasate în vecinătatea trotuarelor (în zona de acțiune a indicatorului 3.31) pot opri în aceste locuri doar pe timpul prestării serviciilor.
4) Pe drumurile din afara localităţilor vehiculele vor fi oprite sau staţionate numai în afara carosabilului, pe partea dreaptă, iar în cazul în care aceasta nu este posibil − cît mai aproape de marginea dreaptă a carosabilului, paralel cu axa acestuia.
Staţionarea de lungă durată (odihnă, popas de noapte etc.) se permite numai în locurile de parcare sau în afara drumului.
681. Accesul pentru autovehiculele utilate cu sistem de alimentare cu gaze este interzis:
a) în parcările subterane ale clădirilor locative multietajate, clădirilor de menire social-culturală, clădirilor cu destinaţie publică şi administrativă;
b) în parcările supraterane de tip închis.
682. Interzicerea accesului pentru autovehiculele utilate cu sistem de alimentare cu gaze este semnalizată prin indicatorul 3.34.
69. Oprirea este interzisă:
a) pe trecerile la nivel cu calea ferată şi mai aproape de 50 m faţă de acestea;
b) în tuneluri, pe poduri, viaducte, rampe şi sub acestea;
c) pe platforma drumului în apropiere de curba periculoasă sau sfîrşitul rampei sectorului de drum, în cazul în care cîmpul vizual este mai mic de 100 m, cel puţin într-o direcţie;
d) pe trecerile pentru pietoni şi la o distanţă mai mică de 5 m înainte de acestea;
e) în intersecţii şi la o distanţă mai mică de 15 m de la acestea;
f) în stațiile vehiculelor de rută și pe un spaţiu mai mic de 25 m faţă de locurile special amenajate pentru oprirea vehiculelor de rută sau taximetrelor ori de la locurile semnalizate prin marcajul 1.17, iar în lipsa lor acest spaţiu se determină de la indicatoarele 5.6 – 5.8, dacă prin aceasta se creează obstacole vehiculelor în cauză ;
g) în dreptul marcajului longitudinal continuu, în cazul în care conducătorii de vehicule care circulă în acelaşi sens vor fi impuşi să treacă peste acest marcaj;
h) în locurile în care, prin aceasta, devine imposibilă observarea indicatorului sau a semnalului semaforului;
i) în locurile în care vehiculul creează obstacole altor participanţi la trafic;
j) pe gazoane;
k) pe linia de tramvai sau imediat lîngă aceasta, în cazul în care se creează obstacole circulaţiei tramvaielor;
e) la cererea agentului de circulaţie, atunci cînd se creează obstacole desfășurării unor evenimente publice, trecerii coloanelor oficiale sau se periclitează prin aceasta siguranța publică, chiar dacă în lipsa acestor situații staționarea este regulamentară
70. Staţionarea este interzisă:
a) în locurile în care este interzisă oprirea;
b) pe drumurile publice cu o lăţime a carosabilului mai mică de 6 m;
c) la ieşirile de pe teritoriile adiacente drumului;
d) pe sectoarele de drum cu declivitate pronunţată, semnalizate prin indicatoarele 1.14.1 şi 1.14.2;
e) la cererea agentului de circulaţie, atunci cînd se creează obstacole desfășurării unor evenimente publice, trecerii coloanelor oficiale sau se periclitează prin aceasta siguranța publică, chiar dacă în lipsa acestor situații staționarea este regulamentară.
71. 1) Conducătorul poate părăsi vehiculul doar după ce a luat măsurile necesare pentru a exclude pornirea de la sine a vehiculului sau utilizarea lui în lipsa conducătorului.
2) Se interzice deschiderea portierelor vehiculului oprit, în cazul în care se expune pericolului conducătorul sau pasagerii ori se creează obstacole altor participanţi la trafic.
3) În caz de oprire fortuită, în locurile unde oprirea este interzisă, conducătorul trebuie să ia măsuri pentru deplasarea vehiculului din locurile în cauză, iar dacă aceasta este imposibil − să semnalizeze autovehiculul în conformitate cu punctul 37, subpunctul 1), litera b) din prezentul Regulament.
72. 1) În cazul staţionării pe carosabil pe timp de noapte, în locurile neiluminate ale drumurilor publice, autovehiculul trebuie să fie semnalizat conform punctului 34 subpunctul 4) din prezentul Regulament.
2) Pe timp de noapte, pe drumurile publice este interzisă staţionarea maşinilor autopropulsate, a remorcilor, precum şi a vehiculelor cu tracţiune animală.
73. Parcarea vehiculelor este permisă numai în locurile destinate acestui scop, semnalizate prin indicatoarele 5.48.1 – 5.48.3 şi/sau marcajul 1.1.1,d).
Secţiunea a 8-a
Remorcarea autovehiculelor rămase în pană şi tractarea remorcilor
74. 1) În cazul în care autovehiculul rămîne în pană, conducătorul acestuia trebuie să-l scoată imediat în afara carosabilului, iar dacă aceasta nu este posibil, să-l deplaseze cît mai aproape de bordură şi, la necesitate, să anunţe asistenţa tehnică.
2) Dacă vehiculul rămas în pană nu poate fi scos de pe carosabil şi, prin prezenţa sa, se creează obstacole pentru ceilalţi participanţi la trafic, conducătorul trebuie să-l semnalizeze în conformitate cu punctul 37 subpunctul 1) litera b) din prezentul Regulament.
75. Remorcarea autovehiculelor rămase în pană se va efectua respectînd următoarele condiţii:
a) prin intermediul legăturii flexibile cu o lungime de 4-6 m, care la fiecare metru lungime trebuie să fie marcată prin steguleţe de culoare roşie de dimensiunea 200 x 200 mm, în cazul în care la vehiculul remorcat nu sînt defectate frîna de serviciu şi sistemul de direcţie;
b) prin intermediul unei bare metalice (cuplaj rigid) cu lungimea de cel mult 3 m sau al unui dispozitiv care să asigure posibilitatea vehiculului remorcat de a se înscrie în traiectoria remorcherului, în cazul în care la vehiculul remorcat nu este defectat sistemul de direcţie;
c) autovehiculele cu sistemul de direcţie defectat vor fi remorcate prin încărcarea părţii din faţă a lor în caroseria vehiculului tractor sau pe o platformă de remorcare;
d) la volanul vehiculului tractor trebuie să se afle un conducător care are mai mult de un an vechime în conducere;
e) în cazul remorcării prin intermediul legăturii flexibile sau al barei metalice, la volanul autovehiculului remorcat trebuie să se afle un conducător care posedă permis de conducere de categoria (subcategoria) corespunzătoare;
f) în procesul remorcării autovehiculele trebuie să fie semnalizate conform punctului 34 subpunctul 3) litera f) din prezentul Regulament.
76. Remorcarea este interzisă:
a) pe drumurile acoperite cu polei, prin intermediul unei legături flexibile;
b) cu motocicletele fără ataş, precum şi pe acestea;
c) a două autovehicule concomitent;
d) în cazul în care frîna de serviciu la vehiculul remorcat este defectată, iar masa lui depăşeşte jumătate din masa de facto a vehiculului tractor.
77. 1) În cazul în care remorcarea se efectuează prin intermediul unei legături flexibile sau al cuplajului rigid, se interzice transportarea pasagerilor în autobuzele, troleibuzele, precum şi în caroseria autocamioanelor remorcate.
2) În cazul remorcării prin modul încărcării parţiale, este interzisă prezenţa persoanelor în cabina şi caroseria vehiculului remorcat, precum şi în caroseria vehiculului tractor.
78. 1) Un automobil poate tracta numai o singură remorcă. În acest caz lungimea ansamblului de vehicule nu trebuie să depăşească 20 m. Tractorul poate tracta două remorci, cu condiţia că ansamblul astfel format nu depăşeşte lungimea de 24 m, iar viteza nu va depăşi 30 km/h.
2) Autobuzul poate tracta o remorcă pentru bagaje, avînd masa maximă autorizată de cel mult 3000 kg.
3) Motocicleta fără ataş, ciclomotorul, precum şi bicicleta pot tracta o remorcă cu o singură axă.
79. 1) Cuplarea unui vehicul cu una sau două remorci se va efectua numai dacă:
a) elementele care compun dispozitivul de cuplare sînt omologate şi compatibile;
b) tipul remorcii corespunde tipului autovehiculului tractor.
2) Viteza ansamblului de vehicule nu trebuie să depăşească viteza maximă stabilită de uzina producătoare pentru oricare dintre vehiculele care îl compun.
Secţiunea a 9-a
Transportul de persoane
80. 1) Conducătorul vehiculului de rută este obligat:
a) să oprească pentru îmbarcarea sau debarcarea pasagerilor numai în staţiile semnalizate ca atare cît mai aproape de trotuare sau acostament, astfel încît să fie exclusă îmbarcarea/debarcarea pasagerilor de pe carosabil;
b) să deschidă uşile numai după ce vehiculul a oprit în staţie;
c) să închidă uşile numai după ce pasagerii au coborît ori au urcat;
d) să repună în mişcare vehiculul din staţie după ce a luat măsurile necesare de precauţie pentru a evita accidentul în traficul rutier.
2) Îmbarcarea pasagerilor în vehicul şi debarcarea din el se permit numai din partea trotuarului sau acostamentului (în cazul camionului − şi din partea oblonului din spate a caroseriei acestuia).
3) În timpul mersului, conducătorului vehiculului de rută i se interzice să poarte discuţii cu alte persoane, să permită accesul acestora în cabina conducătorului, să consume alimente, băuturi sau să fumeze.
81. 1) Transportul de persoane în caroseria vehiculului de subcategoria C1 sau categoria C este permis numai dacă:
a) conducătorul are vîrsta de cel puţin 21 ani şi minim 3 ani vechime în conducerea autovehiculelor de subcategoria (categoria) menţionată, iar în cazul în care numărul de persoane transportate este mai mare de 8, dar nu depăşeşte 16, inclusiv cele din cabină, cu excepţia conducătorului, acesta trebuie să posede şi subcategoria D1. Dacă numărul de persoane transportate depăşeşte 16 în afara conducătorului, acesta trebuie să posede categoria D;
b) autovehiculul este utilat cu bănci fixate în caroserie la o distanţă de cel puţin 0,3 m de la marginea de sus a obloanelor şi în raport cu nivelul platformei la înălţimea de 0,3-0,5 m, iar băncile amplasate de-a lungul obloanelor laterale sau celui din spate au speteze solide;
c) numărul persoanelor nu depăşeşte numărul locurilor utilate.
2) În caroseria neutilată a autocamionului se pot deplasa cel mult 2 persoane care însoţesc sau urmează a primi încărcăturile, cu condiţia că ele vor fi asigurate cu locuri amplasate mai jos de marginea de sus a obloanelor.
82. 1) Copiii cu vîrsta de pînă la 12 ani pot fi transportaţi doar în autoturismul care este utilat cu sistem de reţinere (sau cu alte mijloace de adaptare: pernă specială, scaun de înălţare, care acordă posibilităţi de aplicare a centurilor de siguranţă standard) a copiilor, cu respectarea următoarelor cerinţe:
a) sistemul de reţinere a copiilor corespunde standardelor de siguranţă;
b) sistemul de reţinere a copiilor corespunde masei şi taliei copilului;
c) poziţia copilului pe scaun permite aplicarea corectă (bazin/umăr) a centurii de siguranţă.
2) Transportarea în grup a copiilor se efectuează numai în microbuze şi autobuze.
În salonul acestor vehicule trebuie să se afle cel puţin o persoană adultă în calitate de însoţitor, iar autovehiculele trebuie să fie semnalizate în faţă şi în spate cu semnul distinctiv 5 (anexa nr. 6).
83. Este interzisă:
a) transportarea persoanelor al căror număr depăşeşte numărul de locuri prevăzute prin caracteristica tehnică a vehiculului;
b) transportarea pe şaua din spate a motocicletei cu sau fără ataş, precum şi în ataşul acesteia a copiilor care au vîrsta mai mică de 12 ani, de asemenea a oricărei alte persoane, dacă motocicleta nu este utilată în spate cu şa, mîner de susţinere şi sprijin pentru picioare;
c) transportarea pe motociclete a persoanelor cu semne evidente de ebrietate sau dacă ambele picioare sînt plasate pe de o parte a motocicletei;
d) transportarea copiilor cu vîrsta de pînă la 12 ani pe bancheta din faţă a autoturismului, precum şi pe bancheta din faţă din dreapta a microbuzului sau autobuzului;
e) transportarea persoanelor în afara cabinei camionului (cu excepţia cazurilor de transportare în caroseria sau furgonul utilate corespunzător), tractorului, altor maşini autopropulsate, în remorcă, rulotă-camping, în caroseria basculantă a camionului,caroseria motocicletei destinată transportării încărcăturilor și în remorca motocultorului.
84. Pasagerul este obligat:
a) să poarte centura de siguranţă în cazul în care prin construcţia autovehiculului este prevăzut acest dispozitiv;
b) să poarte casca de protecţie prinsă cu cataramă atunci cînd călătoreşte pe motocicletă;
c) să aştepte vehiculul de rută în staţie, pe trotuar, acostament sau, după caz, pe refugiu.
85. Pasagerului îi este interzis:
a) să urce, să coboare, să ţină deschise ori să forţeze deschiderea uşilor în timpul mersului vehiculului;
b) să antreneze conducătorul în discuţii sau să-i distragă atenţia în timpul mersului;
c) să arunce din vehicul orice fel de obiecte sau substanţe;
d) să stea în picioare în caroseria autocamionului în mers;
e) să urce în vehiculul de rută cu animale, obiecte sau substanţe ce prezintă pericol sau incomodează alţi pasageri.
Secţiunea a 10-a
Transportarea încărcăturilor
86. Masa încărcăturii transportate şi repartizarea acesteia pe axe nu trebuie să depăşească valorile stabilite prin caracteristica tehnică a vehiculului.
87. Limitele maxime de gabarit ale vehiculelor (inclusiv încărcăturii) nu trebuie să depăşească: în lăţime – 2,55 m (pentru autocamioanele frigorifice şi caroseriile izotermice – 2,6 m); în înălţime – 4 m; în lungime – încărcătura să nu depăşească limita gabaritului anterior al vehiculului mai mult de 1 m, iar celui posterior mai mult de 2 m.
88. În cazul în care încărcătura depăşeşte limitele de gabarit ale vehiculului în plan longitudinal, faţă sau spate, mai mult de 1 m, în plan transversal − mai mult de 0,4 m de la marginea exterioară a luminilor de gabarit, ea trebuie marcată prin semnele distinctive 12 (anexa nr.6), iar pe timp de noapte − semnalizată suplimentar prin catadioptri sau lanterne de culoare albă în faţă şi de culoare roşie în spate.
89. Vehiculele care, constructiv sau din cauza încărcăturii transportate, depăşesc limitele maxime de gabarit se pot deplasa pe drumurile publice numai fiind autorizate de administratorul drumului (administratorii drumurilor) şi Direcţia supraveghere transport şi circulaţie rutieră, şi dacă au puse în funcţiune luminile giratorii de culoare portocalie.
90. Este interzisă deplasarea vehiculelor cu limitele de gabarit depăşite, în condiţii de vizibilitate redusă sau polei.
91. Conducătorul de vehicul, înainte de plecare şi în timpul deplasării, este obligat să verifice dacă încărcătura este amplasată şi fixată astfel încît aceasta:
a) să nu expună pericolului participanţii la trafic sau să cauzeze daune proprietăţii publice ori private;
b) să nu limiteze cîmpul vizual al conducătorului, să nu perturbeze stabilitatea sau să facă dificilă conducerea vehiculului;
c) să nu se rostogolească sau să cadă din vehicul;
d) să nu mascheze dispozitivele de iluminare exterioară, dispozitivele de semnalizare, catadioptrii şi plăcile cu numărul de înmatriculare, precum şi semnalele executate cu braţele de conducătorul vehiculului la care sînt defectate sau lipsesc dispozitivele de semnalizare luminoasă.
În cazul în care amplasarea şi fixarea încărcăturii nu corespunde cerinţelor de siguranţă şi normelor de transportare, conducătorul trebuie să întreprindă măsuri de înlăturare a necorespunderilor, iar dacă aceasta nu este posibil − să întrerupă deplasarea;
În situaţia în care încărcătura a căzut din vehicul şi prin aceasta s-a creat un obstacol circulaţiei, iar înlăturarea imediată a acesteia nu este posibilă, conducătorul trebuie să-l semnalizeze conform punctului 37 subpunctul 2) din prezentul Regulament.
92. Conducătorului de vehicul, destinat transportului de persoane, îi este interzis să transporte bunuri deasupra vehiculului, dacă acesta nu este prevăzut cu portbagaj omologat.
93. Transportarea încărcăturilor periculoase trebuie efectuată numai cu autovehicule special amenajate, semnalizate cu semnul distinctiv 13 (anexa nr.6), pe rute coordonate cu Direcţia supraveghere transport şi circulaţie rutieră şi dacă au puse în funcţiune luminile giratorii de culoare portocalie.
Secţiunea a 11-a
Circulaţia prin zonele rezidenţiale şi pietonale
94. 1) În zona rezidenţială şi cea pietonală pietonilor li se permite deplasarea atît pe trotuare, cît şi pe carosabilul drumului. Ei au prioritate în raport cu vehiculele, însă nu trebuie să creeze obstacole neîntemeiate circulaţiei lor.
Jocurile copiilor sînt permise pe întreg teritoriul zonei rezidenţiale.
2) Conducătorii de vehicule trebuie să se deplaseze astfel încît să nu creeze obstacole sau pericol pietonilor. În caz de necesitate, ei sînt obligaţi să oprească.
95. 1) În zona rezidenţială este interzisă:
a) trecerea vehiculelor în tranzit;
b) circulația autocamioanelor (cu excepția celor de prestări servicii populației și instituțiilor aflate în această zonă sau celor care efectuează lucrări tehnologice; imediat după prestarea serviciilor sau efectuarea lucrărilor tehnologice, aceste vehicule trebuie să părăsească zona respectivă);
c) instruirea în conducere;
d) staţionarea vehiculelor în afara locurilor special amenajate sau amplasarea lor astfel încît să facă dificilă (sau chiar imposibilă) deplasarea pietonilor ori trecerea vehiculelor cu regim prioritar de circulaţie;
e) staţionarea cu motorul pus în funcţiune.
2) În zona pietonală este interzisă intrarea vehiculelor (cu excepția celor care aparțin persoanelor ce locuiesc în zonă și nu au alte căi de acces, celor ce prestează servicii populației și instituțiilor aflate în zonă, iar masa maximă autorizată a lor nu depășește 3500 kg, precum și celor ce efectuează lucrări tehnologice, care, imediat după prestarea serviciilor și efectuarea lucrărilor, trebuie să părăsească zona).
96. La ieşirea din zona rezidenţială și cea pietonală conducătorii trebuie să cedeze trecerea altor participanţi la trafic.
97. Reglementările secţiunii în cauză îşi extind acţiunea şi asupra circulaţiei prin curţi, precum şi pe drumurile de comunicaţie dintre imobilele de locuit cu multe etaje.
Secţiunea a 12-a
Circulaţia pe autostrăzi
98. Pe autostrăzi se interzice:
a) deplasarea pietonilor, circulaţia bicicletelor, ciclomotoarelor, maşinilor autopropulsate (excepţie fac cazurile cînd acestea execută lucrări de întreţinere şi reparaţie a drumului), altor vehicule a căror viteză, prin construcţie sau din alte motive, este mai mică de 60km/h, precum şi mînarea animalelor domestice;
b) circulaţia autocamioanelor cu masa maximă autorizată ce depăşeşte 3500 kg şi a celor ce au lungimea mai mare de 7 m, pe alte benzi decît pe prima şi a doua, în cazul în care autostrada are cel puţin trei benzi pe sens;
c) remorcarea autovehiculelor rămase în pană trecînd de prima ieşire de pe autostradă;
d) intrarea în locurile de întrerupere a benzii de separare şi întoarcerea pentru deplasarea în sensul opus;
e) mersul cu spatele;
f) instruirea în conducere, efectuarea probelor tehnice ale autovehiculelor;
g) oprirea în afara locurilor special amenajate şi semnalizate prin indicatoarele 5.26 sau 5.48.1.
99. În caz de oprire fortuită, conducătorul trebuie să semnalizeze vehiculul în conformitate cu punctul 37 subpunctul 1) litera b) din prezentul Regulament, luînd măsurile necesare pentru scoaterea lui după linia 1.2 a), care separă carosabilul de banda destinată acestui scop.
100. 1) Conducătorul de autovehicul care urmează să intre pe autostradă trebuie să utilizeze banda de accelerare şi, cedînd trecerea, să se încorporeze în fluxul de vehicule care circulă pe ea, fără a le crea obstacole.
2) Conducătorul de autovehicul care urmează să iasă de pe autostradă, pentru a reduce viteza, trebuie din timp să preselecteze banda de decelerare.
Secţiunea a 13-a
Circulaţia autovehiculelor în traficul internaţional
101. Autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova vor putea trece frontiera de stat în cazul în care se respectă condiţiile de admitere în traficul internaţional. Vehiculele în cauză trebuie să poarte plăci cu numărul de înmatriculare de modelul stabilit prin Convenţia internaţională privind circulaţia rutieră, la care Republica Moldova este parte, precum şi semnul distinctiv 3 (anexa nr. 6). Conducătorii acestor vehicule trebuie să posede permis de conducere naţional de categoria (subcategoria) respectivă şi certificatul valabil de înmatriculare a vehiculului, de modelul stabilit.
102. Autovehiculele înmatriculate în alte state pot circula pe drumurile publice ale Republicii Moldova numai în cazul în care se respectă condiţiile de admitere în traficul internaţional.
103. Persoanele care domiciliază în alte state, dar sînt venite provizoriu în Republica Moldova, pot conduce autovehicule pe drumurile publice dacă posedă permis de conducere naţional, perfectat pe numele său, care corespunde modelului stabilit de Convenţia internaţională privind circulaţia rutieră sau permis recunoscut pe bază de reciprocitate.
104. Vehiculul aflat în traficul internaţional poate să circule pe drumurile publice nu mai mult de un an, cu o ulterioară întrerupere de cel puţin 24 ore.
Este interzisă deplasarea pe drumurile publice, pe timp de noapte, a autovehiculelor care au volanul amplasat pe partea dreaptă a axei longitudinale, cu excepţia celor aflate în traficul internaţional în tranzit.
Secţiunea a 14-a
Reguli privind circulaţia vehiculelor cu regim prioritar de circulaţie şi obligaţiile celorlalţi conducători de vehicule
105. 1) Autovehiculele Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Apărării, Serviciului de Informaţii şi Securitate, Administrației Naționale a Penitenciarelor a Ministerului Justiţiei, Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat, ale echipelor mobile ale Serviciului Vamal, cele destinate stingerii incendiilor, ambulanţele, care sînt echipate cu semnale luminoase şi sonore speciale, conform punctului 38 din prezentul Regulament, şi care sînt vopsite în mod special, în cazul în care execută misiuni urgente de serviciu, pot devia de la exigenţele Regulamentului în cauză (cu excepţia capitolului II; capitolului III secţiunile a 2-a şi a 8-a; capitolului IV secţiunea a 18-a), cu condiţia că se vor întreprinde măsurile necesare de precauţie pentru a evita orice accident în traficul rutier.
Substituit prin HG869 din 05.09.18, MO366-376/28.09.18 art.966
2) În cazul în care se execută misiuni urgente de serviciu, conducătorii vehiculelor în cauză trebuie să pună în funcţiune semnalele luminoase şi sonore speciale. Totodată, ei pot profita de prioritate doar atunci cînd s-au asigurat că li se cedează trecerea. De prioritate beneficiază, de asemenea, conducătorii vehiculelor escortate de vehiculul cu regim prioritar de circulaţie. Conducătorii vehiculelor escortate trebuie să includă în faruri lumina de întîlnire.
106. 1) La apropierea vehiculului la care este pus în funcţiune dispozitivul cu lumină albastră giratorie sau fulger şi semnalul sonor special, conducătorii altor vehicule trebuie să asigure deplasarea nestînjenită a acestuia, indiferent de direcţia lui de deplasare, inclusiv să elibereze banda pe care se deplasează vehiculul cu regim prioritar de circulaţie, poziţionîndu-se cît mai aproape de bordură, pe acostament sau chiar, în caz de necesitate, să oprească.
2) În cazul în care vehiculul cu regim prioritar de circulaţie la care sînt puse în funcţiune dispozitivele cu lumină de culoare albastră şi/roşie, precum şi semnalul sonor special, escortează o coloană oficială, conducătorii altor vehicule sînt obligaţi să cedeze trecerea atît acestuia, cît şi vehiculelor escortate, indiferent de direcţia lor de deplasare, oprind cît mai aproape de bordură sau pe acostament. Excepţie de la regulă o au vehiculele care vin din sens opus pe drumul cu bandă de separare.
Reluarea deplasării se permite numai după trecerea autovehiculului care încheie coloana, avînd pus în funcţiune un dispozitiv de culoare albastră.
Este interzisă depăşirea vehiculului cu regim prioritar de circulaţie, precum şi a vehiculelor escortate de acesta.
3) Conducătorul de vehicul, în cazul în care se apropie de vehiculul oprit, la care funcţionează dispozitivul cu lumină albastră giratorie sau fulger, trebuie să reducă viteza pînă la limita care, în caz de necesitate, i-ar asigura oprirea imediată.
4) Folosirea de către conducătorii vehiculelor cu regim prioritar de circulaţie a semnalelor luminoase şi sonore speciale în alte cazuri decît cele justificate de urgenţa misiunii lor este interzisă.
107. Conducătorii autovehiculelor destinate lucrărilor de întreţinere a drumurilor, echipate cu dispozitive cu lumină de culoare portocalie giratorie, în timpul executării lucrărilor pe drumurile publice pot face excepţie de la exigenţele indicatoarelor (cu excepţia indicatoarelor 2.1, 2.2, 2.4, 2.5, 3.14 – 3.17, 3.23) şi ale marcajelor, precum şi punctului 40 subpunctul 5), punctului 42 subpunctele 2) şi 5), punctului 43 subpunctele 1) şi 2) şi punctului 44 din prezentul Regulament, cu condiţia că nu vor periclita siguranţa circulaţiei.
Conducătorii autovehiculelor care transportă încărcături cu gabaritul depăşit se pot abate de la exigenţele punctului 43 subpunctul 2) al prezentului Regulament.
Dispozitivul cu lumină de culoare portocalie nu acordă prioritate în circulaţie, însă acesta este destinat atenţionării şi avertizării altor participanţi la trafic despre eventualul pericol.
Conducătorilor altor vehicule li se interzice să creeze obstacole în executarea lucrărilor de către vehiculele destinate întreţinerii drumurilor.
Secţiunea a 15-a
Instruirea în conducerea autovehiculelor
108. 1) Instruirea teoretică şi practică în vederea obţinerii permisului de conducere, precum şi pentru obţinerea categoriilor sau subcategoriilor noi poate fi efectuată doar în cadrul cursurilor organizate de instituţiile licenţiate și/sau acreditate în domeniu.
2) Instruirea iniţială în conducerea vehiculului trebuie efectuată pe terenuri închise circulaţiei sau pe terenurile amenajate şi destinate acestui scop.
Instruirea pe drumurile publice poate fi efectuată numai pe itinerarele autorizate de poliţie doar în cazul în care cursanţii au dexteritate suficientă în conducerea autovehiculului, cunosc şi respectă exigenţele prezentului Regulament, vehiculul deplasîndu-se numai pe banda extremă dreapta (excepţie cazurile de ocolire, depăşire, virare la stînga sau întoarcere).
3) Instructorul, în cazul instruirii pe drumurile publice, trebuie să posede permis de conducere valabil pentru categoria din care face parte vehiculul pentru instruire, precum şi certificat de atestare profesională care îi acordă dreptul de a instrui.
4) Vehiculul destinat instruirii trebuie să fie echipat cu oglindă retrovizoare pentru instructor, semnalizat conform punctului 34 subpunctul 3) litera b) şi punctului 36 din prezentul Regulament, precum şi echipat cu comandă dublă cel puțin asupra ambreiajului și frînei.
Secţiunea a 16-a
Circulaţia bicicletelor, vehiculelor cu tracţiune animală, motocultoarelor cu remorcă şi pietonilor cu cărucioare manuale
109. 1) Conducătorii de biciclete, ciclomotoare, motocultoare cu remorcă, vehicule cu tracţiune animală, călăreţii trebuie să circule pe drumul public numai într-un singur rînd, menţinînd în timpul deplasării, în raport cu marginea din dreapta a carosabilului, un interval nu mai mare de 1 m, fiind îmbrăcaţi în vestă de protecţie-avertizare fluorescent-reflectorizantă.
2) În afara intersecţiilor, în cazul în care pista pentru biciclişti se intersectează cu drumul public şi această intersectare este nedirijată, conducătorii de biciclete şi ciclomotoare trebuie să cedeze trecerea vehiculelor care circulă pe drum.
3) Bicicletele trebuie să fie utilate cu catadioptri în faţă de culoare albă (sau far), pe lateral − portocalie, în spate − roşie.
31) Pentru a fi admise în traficul rutier, motocultoarele cu remorcă trebuie să întrunească următoarele condiţii:
a) motocultorul cu remorcă trebuie să fie echipat cu frînă la remorcă;
b) motocultorul cu remorcă poate fi echipat în faţă cu cel puțin un far cu lumină de întîlnire şi cu două semnalizatoare de direcţie;
c) remorca motocultorului trebuie să fie dotată în faţă cu doi catadioptri de culoare albă, lateral cu doi catadioptri de culoare portocalie, iar în spate cu doi catadioptri triunghiulari de culoare roşie;
d) lăţimea maximă a remorcii motocultorului nu va depăşi 1,8 m.
4) Conducătorilor de biciclete şi ciclomotoare li se interzice:
a) să circule pe carosabilul drumului, în cazul în care în direcţia de deplasare există o pistă pentru biciclişti;
b) să circule neţinînd cel puţin cu o mînă ghidonul, precum şi cu picioarele neamplasate pe pedale;
c) să se ţină cu mîna de un vehicul în mers;
d) să transporte persoane, cu excepţia unui copil de pînă la 7 ani, pe suportul special montat în faţă;
e) să transporte încărcături care, prin volumul, lungimea sau masa lor, stînjenesc conducerea bicicletei (ciclomotorului) sau periclitează circulaţia altor participanţi la trafic;
f) să circule pe trotuare, pe aleile din parcuri şi prin grădinile publice (cu excepţia copiilor care se deplasează pe biciclete sub supravegherea celor adulţi);
g) să execute manevra de virare la stînga sau de întoarcere pe drumurile care au mai mult de o bandă pe sens;
h) să conducă bicicleta sau ciclomotorul fiind în stare de ebrietate;
i) să conducă vehiculul dacă ghidonul, frîna sau claxonul sînt defectate;
k) remorcarea bicicletelor (ciclomotoarelor), precum şi remorcarea cu acestea, cu excepţia tractării unei remorci compatibile acestor vehicule.
5) Conducătorului motocultorului cu remorcă i se interzice:
a) să circule pe drumul modernizat, în cazul în care în direcţia de deplasare există un drum rudimentar;
b) să transporte obiecte care depăşesc lungimea, lăţimea şi înălţimea remorcii (respectiv: lungimea – 0,5 m, lăţimea – 0,4 m, iar înălţimea – 1,5 m de la suprafaţa platformei remorcii);
c) să schimbe direcţia de mers fără a semnaliza şi fără a se asigura că din faţă sau din spate nu vin vehicule cărora le poate pune în pericol siguranţa deplasării;
d) să conducă fiind în stare de ebrietate;
e) să conducă dacă dispozitivele de comandă sînt defectate;
f) să circule pe timp de noapte și în condiții de vizibilitate redusă dacă motocultorul cu remorcă nu este utilat cu far.
110. 1) Pentru a fi admis în traficul rutier, vehiculul cu tracţiune animală trebuie să fie înregistrat în modul stabilit şi să poarte numărul de înregistrare, să fie semnalizat în faţă cu catadioptri de culoare albă, pe lateral − de culoare portocalie, în spate − de culoare roşie, de formă triunghiulară.
2) Vehiculul în cauză trebuie să fie echipat cu pană pentru împiedicarea roţii la deplasarea în pantă sau, în cazul opririi pe sectorul de drum cu declivităţi, pentru imobilizarea acestuia.
3) Conducătorul vehiculului cu tracţiune animală, în timpul deplasării, trebuie să se afle în vehicul, menţinînd în permanenţă controlul asupra animalelor, iar dacă din diferite motive este impus să se deplaseze pe jos, el trebuie să ducă animalele de frîu.
De asemenea, el trebuie să ducă animalele de frîu în timpul intrării pe drumul cu prioritate, în cazul în care vizibilitatea este redusă şi/sau cîmpul vizual este limitat.
Încărcăturile care depăşesc limitele de gabarit ale vehiculului trebuie semnalizate pe lateral cu steguleţe de culoare roşie.
4) Conducătorului de vehicul cu tracţiune animală îi este interzis:
a) să circule fără aplicarea numărului de înregistrare pe vehicul;
b) să schimbe direcţia de mers fără a semnaliza cu braţul şi a se asigura că din faţă sau din spate nu circulă vehicule cărora le poate pune în pericol siguranţa deplasării;
c) să circule în galop prin localităţi;
d) să transporte obiecte care depăşesc cu mult lungimea, lăţimea şi înălţimea vehiculului (lungimea nu va depăşi 0,5 m în ambele sensuri, lăţimea – 0,5 m în ambele sensuri, iar înălţimea – 1,5 m de la suprafaţa interioară a vehiculului);
e) să circule pe drumul modernizat, în cazul în care în direcţia de deplasare există un drum rudimentar;
f) să circule cu vehiculul murdar pe drumurile modernizate;
g) să transporte pe timp de noapte şi în condiţii de vizibilitate redusă încărcături ce depăşesc limitele de gabarit ale vehiculului;
h) să transporte în vehicul persoane în picioare;
i) în timpul staţionării, să lase animalele dezlegate şi fără supraveghere.
5) Animalele care însoţesc un vehicul cu tracţiune animală trebuie să fie legate în spatele acestuia, din dreapta.
111. 1) Animalele izolate sau în turmă (cireadă) pot fi mînate pe drumurile publice, de regulă pe timp de zi, numai de însoţitori (ciobani etc.). În cazul în care acestea sînt mînate pentru traversarea drumului public sau prin trecerea la nivel cu calea ferată, este necesară existenţa unui număr suficient de însoţitori, dar nu mai puţin de trei. Izolat, animalele (cîte cel mult două la însoţitor) pot fi conduse de frîu.
2) Turmele mari trebuie fracţionate în grupuri compacte şi bine separate între ele, ţinind cont de numărul însoţitorilor, astfel încît să se creeze spaţii suficiente, care ar permite circulaţia fluentă şi în siguranţă a celorlalţi participanţi la trafic.
Este interzisă, în prezenţa altor căi, mînarea animalelor pe drumul cu îmbrăcămintea carosabilului asfaltică sau ciment-beton.
3) În cazul în care sînt mînate pe drumul public, animalele şi însoţitorii acestora trebuie să circule pe acostamentul din partea stîngă a drumului, iar în lipsa acestuia, cît mai aproape de marginea stîngă a carosabilului, în întîmpinarea fluxului de vehicule. În caz de mînare pe timp de noapte sau în condiţii de vizibilitate redusă, însoţitorii de animale trebuie să poarte îmbrăcăminte cu elemente fluorescent-reflectorizante.
112. 1) Pietonul cu cărucior pentru marfă nu trebuie să se deplaseze pe drumul public, în cazul în care încărcătura îi face vizibilitatea insuficientă sau chiar imposibilă în direcţia de mers.
2) Pietonului cu cărucior manual îi este interzis:
a) să se deplaseze pe carosabilul drumurilor cu circulaţie intensă;
b) să se deplaseze pe drumurile neiluminate, pe timp de noapte sau în condiţii de vizibilitate redusă;
c) să abandoneze căruciorul pe carosabil.
Secţiunea a 17-a
Circulaţia pietonilor şi a coloanelor
113. 1) Pietonii trebuie să se deplaseze pe partea dreaptă a trotuarelor, pistelor pentru pietoni sau pe potecile alăturate drumului public, iar în lipsa acestora − pe acostament. Pietonii se pot deplasa şi pe pistele pentru biciclişti, cu condiţia că nu stînjenesc circulaţia bicicliştilor şi a conducătorilor de ciclomotoare.
2) Pietonii care transportă sau duc obiecte voluminoase, precum şi persoanele care se deplasează cu ajutorul fotoliilor rulante pentru invalizi, în lipsa trotuarelor, pistelor pentru pietoni şi acostamentelor, se pot deplasa pe marginea dreaptă a carosabilului, fără să stînjenească circulaţia vehiculelor, dînd dovadă de prudenţă sporită.
3) În cazul în care pietonii sînt impuşi, din cauza lipsei trotuarelor şi a acostamentelor, să se deplaseze pe carosabilul drumului amenajat cu o bandă de separare, ei trebuie să meargă unul după altul pe marginea dreaptă a carosabilului.
4) În afara localităţilor, pietonii trebuie să circule pe acostamentul din partea stîngă a drumului, iar în lipsa acestuia, cît mai aproape de marginea stîngă a carosabilului, în întîmpinarea fluxului de vehicule. Persoanele care se deplasează cu ajutorul fotoliilor rulante pentru invalizi, împing bicicleta, ciclomotorul sau motocicleta trebuie să se deplaseze în aceeaşi direcţie cu vehiculele.
5) În cazul deplasării pe carosabil sau pe acostament, pe timp de noapte sau în condiţii de vizibilitate redusă, pietonii trebuie să poarte îmbrăcăminte cu elemente fluorescent-reflectorizante.
114. 1) Pietonii trebuie să traverseze drumul numai pe la trecerile semnalizate, inclusiv pe pasajele denivelate, iar în lipsa acestora la intersecţii − pe linia trotuarelor sau acostamentelor.
2) În cazul în care în limitele vizibilităţii (100-150 m) nu sînt treceri pentru pietoni sau intersecţii, ei pot traversa drumul numai după ce s-au asigurat că nu se apropie nici un vehicul, efectuînd trecerea pe traiectorie perpendiculară în raport cu marginea carosabilului.
3) Odată angajaţi în traversare, pietonii nu trebuie să încetinească mersul sau să se oprească fără motiv.
115. 1) La trecerile cu circulaţia dirijată, pietonii trebuie să se conducă de semnalele semafoarelor destinate pietonilor, iar în lipsa acestora − de semnalele semafoarelor care dirijează circulaţia vehiculelor sau de semnalele agenţilor de circulaţie.
2) La trecerile cu circulaţia nedirijată, pietonii au prioritate în trecere, în raport cu conducătorii de vehicule, însă ei vor ieşi pe carosabil numai cînd vor fi convinşi de siguranţa traversării.
116. 1) Pietonilor li se interzice să se angajeze în traversarea drumului:
a) nemijlocit prin faţa sau spatele unui vehicul de rută oprit în staţie ori a altor vehicule oprite sau staţionate pe drum;
b) pe sectoarele de drum cu cîmpul vizual limitat;
c) prin spaţiul intersecţiilor în afara trecerilor pentru pietoni;
d) în cazul în care se apropie un vehicul cu regim prioritar de circulaţie, care emite semnale luminoase şi sonore.
2) Pietonilor li se interzice să traverseze căile la trecerile la nivel cu calea ferată cînd semnalul luminos sau poziţia barierei interzice trecerea.
3) Pietonii trebuie să aştepte vehiculele de rută în staţie, pe trotuar, acostament sau, după caz, pe refugiu.
117. 1) Părinţii, educatorii şi persoanele care însoţesc copii nu trebuie să admită ieşirea nesupravegheată a acestora pe carosabilul drumului.
2) Persoanele adulte care se deplasează cu copii în vîrstă de pînă la 12 ani trebuie să-i conducă numai pe partea exterioară a trotuarului, iar în lipsa acestuia − pe partea exterioară a acostamentului.
3) Grupurile de copii pot să circule, sub supravegherea persoanelor adulte, pe trotuare şi pistele pentru pietoni în coloană cîte doi, iar în lipsa acestora − pe acostament, dar numai pe timp de zi.
118. Conducătorii coloanelor sînt obligaţi:
a) să formeze coloana cu cel mult patru persoane în rînd, cu excepţia manifestaţiilor, defilărilor sau cortegiilor;
b) să semnalizeze coloana în flancul stîng, în faţă şi în spate, ziua − cu steguleţe roşii, iar pe timp de noapte sau în condiţii de vizibilitate redusă − cu lanterne cu lumini: în faţă − de culoare albă, în spate − de culoare roşie;
c) să fracţioneze coloana în grupuri, semnalizîndu-le respectiv, dacă mărimea acesteia stînjeneşte depăşirea ei de către autovehiculele în mers.
Secţiunea a 18-a
Condiţii tehnice pentru admiterea în circulaţie a autovehiculelor şi remorcilor
119. Starea tehnică şi utilajul autovehiculelor şi remorcilor (în continuare − vehicule) trebuie să corespundă standardelor, altor acte normative ce ţin de siguranţa traficului rutier, protecţia mediului, normelor tehnice de exploatare, instrucţiunilor întreprinderilor producătoare.
Troleibuzele nu se admit în traficul rutier în cazul în care au fost evidenţiate defecte menţionate în normele de exploatare a acestora.
120. Pentru a fi menţinute în traficul rutier, vehiculele trebuie supuse inspecţiei tehnice periodice la staţiile autorizate, în condiţiile stabilite de legislaţia în vigoare. Confirmarea privind efectuarea inspecţiei tehnice o constituie ecusonul valabil amplasat în partea dreaptă de jos a parbrizului vehiculului (cu excepţia motocicletelor şi remorcilor), însoţit de raportul de inspecţie tehnică periodică a vehiculului.
Pînă la finalizarea reţelei staţiilor autorizate, inspecţia tehnică al vehiculelor este efectuată de inspectoratele “Intehagro”, cu eliberarea ecusonului de modelul stabilit.
121. Este interzisă exploatarea vehiculului prin retragerea plăcilor cu numărul de înmatriculare sau de înregistrare în cazurile în care:
a) acesta este fabricat sau reutilat nerespectîndu-se standardele şi normativele în vigoare privind siguranţa traficului rutier;
b) acesta nu a fost supus controlului tehnic de stat sau lipseşte ecusonul ce confirmă efectuarea acestuia sau raportul de verificare tehnică a vehiculului;
c) numărul de înmatriculare nu corespunde standardului stabilit;
d) acesta este echipat cu dispozitive luminoase şi sonore speciale fără autorizaţia Direcţiei supraveghere transport şi circulaţie rutieră;
e) parbrizul sau suprafeţele de geam ale portierelor din faţă sînt umbrite, contrar prevederilor punctului 122 subpunctul 6) litera e) din prezentul Regulament.
După înlăturarea neajunsului care a servit drept temei pentru interzicerea exploatării, deţinătorul vehiculului îl va prezenta pentru inspectarea repetată la poliţie, care îi va restitui plăcile cu numărul de înmatriculare (de înregistrare) retrase.
122. Este interzisă exploatarea vehiculelor în cazurile în care sînt depistate devieri de la normativele tehnice şi ecologice:
1) Sistemul de frînare:
a) este defectat sau eficienţa acestuia nu corespunde cerinţelor standardelor în vigoare;
b) este modificată construcţia sistemului de frînare, subansamblurile sau piesele nu corespund modelului vehiculului în cauză, precum şi exigenţelor întreprinderii producătoare.
2) Sistemul de direcţie:
a) jocul sumar în sistemul de direcţie depăşeşte normele stabilite de standardele în vigoare;
b) sînt jocuri reciproce pronunţate ale pieselor şi subansamblurilor sistemului de direcţie;
c) este deteriorat sau lipseşte servomecanismul sistemului de direcţie, prevăzut prin construcţie, sau amortizorul ghidonului la motociclete;
d) piesele sistemului de direcţie au uzuri, deformaţii pronunţate sau nu sînt destinate modelului dat.
3) Dispozitivele de iluminare, semnalizare luminoasă şi sonoră:
a) numărul, tipul, culoarea şi regimul de funcţionare sau amplasarea dispozitivelor de iluminare exterioară sînt altele decît cele prevăzute prin construcţie. Autovehiculele scoase din fabricaţie pot fi echipate cu dispozitive de iluminare şi semnalizare de la vehicule prototip sau de alt model;
b) sînt dereglate farurile;
c) nu funcţionează sau sînt mascate dispozitivele de iluminare şi semnalizare luminoasă a autovehiculului;
d) lămpile nu corespund modelului prevăzut prin construcţie;
e) vehiculul este echipat:
în faţă, cu dispozitive de iluminare, semnalizare luminoasă, de alte culori decît cea albă, galbenă sau portocalie, iar dispozitivele fluorescent-reflectorizante sînt de o altă culoare decît cea albă;
în spate, cu lanterne de semnalizare a deplasării cu spatele şi de iluminare a plăcii cu numărul de înmatriculare, de o altă culoare decît cea albă, precum şi celelalte lanterne emit o altă lumină decît cea roşie, galbenă sau portocalie, iar dispozitivele fluorescent-reflectorizante sînt de o altă culoare decît cea roşie;
f) semnalizatorul sonor (claxonul) este defectat sau lipseşte.
4) Dispozitivele de ştergere şi de spălare a geamurilor:
a) nu funcţionează dispozitivele de ştergere;
b) nu funcţionează dispozitivele de spălare şi dezaburire prevăzute prin construcţia vehiculului.
5) Roţile şi pneurile:
a) înălţimea reziduală a profilului benzii de rulare a pneurilor autoturismului este mai mică de 1,6 mm, autobuzelor − 2,0 mm, autocamioanelor − 1,0 mm, motocicletelor şi ciclomotoarelor − 0,8 mm. Pentru pneurile remorcilor sînt stabilite limite de uzare identice celor pentru pneurile autovehiculelor care le tractează;
b) pneurile au deteriorări (tăieturi sau rupturi) ale cordului, este prezentă exfolierea carcasei, a benzii de rulare sau a flancurilor;
c) prin dimensiunile sau sarcina admisibilă, pneurile nu corespund modelului vehiculului;
d) pneurile aceleiaşi axe a autovehiculului au dimensiuni, destinaţie sau construcţie diferită (structură radială şi diagonală, cu tub şi fără tub), modelul profilului benzii de rulare diferit, sînt cu crampoane şi fără crampoane, noi şi reşapate, pentru sezon de vară şi sezon de iarnă;
e) în cazul în care pe carosabil este zăpadă, gheaţă sau polei, roţile:
autoturismului (cu capacitatea de trecere normală – 4x2 sau ridicată – 4WD), autocamionului la care masa maximă autorizată nu depăşeşte 3500 kg, precum şi roţile remorcilor tractate de aceste autovehicule, nu sînt echipate cu anvelope pe care este marcajul „M + S”, „M.S.” sau „M & S”;
de pe axa (axele) de tracţiune a microbuzului, autobuzului şi camionului, la care masa maximă autorizată depăşeşte 3500 kg, nu sînt echipate cu anvelope pe care este marcajul „M + S” sau simbolurile iernii (
;
,) ori anvelopele fără marcaj sau simboluri nu au protectorul destinat pentru exploatarea pe timp de iarnă, iar în lipsa acestor anvelope pe pneurile roţilor de tracţiune nu sînt instalate lanţuri antiderapante confecţionate industrial pentru acest scop.
În lipsa pe suprafaţa carosabilului a zăpezii, gheţii sau poleiului roţile vehiculului sînt echipate cu anvelope dotate cu crampoane, excepţie fiind cazurile cînd se atestă o diferenţă esenţială a condiţiilor meteo pe întreg teritoriul Republicii Moldova.
f) la roţile axei din faţă ale autobuzului sau autoturismului sînt montate pneuri cu profilul benzii de rulare reşapat;
g) lipseşte prizonul (bulonul, piuliţa) de fixare a roţii, discul sau janta are fisuri.
6) Alte condiţii tehnice:
a) concentraţia substanţelor nocive în gazele de eşapament depăşeşte normele admisibile stabilite de standarde;
b) autovehiculul prezintă scurgeri de lubrifianţi;
c) zgomotul produs de dispozitivul de evacuare a gazelor de eşapament depăşeşte nivelul zgomotului admisibil sau nu se asigură etanşeitatea sistemului de ventilare a carterului motorului;
d) lipsesc geamurile sau oglinzile retrovizoare prevăzute prin construcţie ori acestea sînt deteriorate, avînd fisuri care diminuează vizibilitatea. Numărul oglinzilor, locul de amplasare şi suprafaţa reflectantă a acestora trebuie să corespundă categoriei vehiculului;
e) parbrizul sau suprafeţele de geam ale portierelor din faţă sînt umbrite ori pe acestea sînt amplasate diferite obiecte, care diminuează cîmpul vizual al conducătorului;
f) nu funcţionează vitezometrul;
g) autobuzele şi autocamioanele, destinate circulaţiei în traficul internaţional, nu sînt echipate cu tahograf, prevăzut prin construcţie, sau acesta nu funcţionează;
h) este defectat dispozitivul de cuplare a remorcherului sau a remorcii, lipseşte sau este defectat dispozitivul de siguranţă (cablul) remorcii care, prin construcţie, nu este dotată cu frînă autonomă. Elementele de cuplare ale ataşului la motocicletă au jocuri reciproce;
i) în faţa sau în spatele automobilului lipsesc barele de protecţie, iar în dreptul roţilor nu sînt instalate aripile de protecţie şi apărătoarele de noroi prevăzute prin construcţie;
j) lipsesc:
la autobuze, troleibuze, autoturisme, autocamioane şi maşinile autopropulsate − trusa medicală, stingătoarele (stingătorul) de incendiu, triunghiul de presemnalizare 14 (anexa nr. 6) sau lanterna portativă cu lumină de culoare roşie intermitentă, vesta de protecţie-avertizare fluorescent-reflectorizantă. Trusa medicală şi stingătorul de incendiu trebuie să fie fixate în locurile indicate de producător. În cazul în care aceste locuri nu sînt prevăzute prin construcţie, trusa şi stingătorul se fixează în alt loc uşor accesibil (cu excepţia portbagajului autoturismului). În autobuze un stingător de incendiu trebuie să fie fixat în cabina conducătorului, iar celălalt − în salonul pasagerilor;
la autocamioanele şi autobuzele a căror masă maximă autorizată depăşeşte 3500 kg − cel puţin două pene pentru asigurarea staţionării;
la motociclete cu ataş − trusa medicală, triunghiul de presemnalizare (lanterna portativă cu lumină de culoare roşie intermitentă), vesta de protecţie-avertizare fluorescent-reflectorizantă;
k) lipsesc sau sînt defectate centurile de siguranţă şi/sau tetierele banchetelor, prevăzute prin construcţie;
l) la motocicletă, ciclomotor lipsesc arcurile de protecţie, suporturile pentru picioare, la şa − mînerul de susţinere a pasagerului, prevăzute prin construcţie;
m) la autovehiculul utilat cu sistem de alimentare cu gaze este expirat termenul de testare periodică a rezervoarelor pentru gaze sau numărul acestora nu corespunde prevederilor normelor tehnice;
n) culoarea vehiculului nu corespunde cu cea indicată în certificatul de înmatriculare;
o) autovehiculul este dotat cu lampă de taxi în lipsa licenţei
123. În cazul în care pe parcurs au survenit defecţiuni şi autovehiculul nu corespunde condiţiilor tehnice prevăzute la punctul precedent, conducătorul acestuia este obligat să ia toate măsurile pentru înlăturarea defecţiunii, iar dacă nu este posibil − să meargă la garaj sau la punctul cel mai apropiat de reparaţie, respectînd măsurile necesare de precauţie şi condiţiile punctului 37 subpunctul 1) litera d) din prezentul Regulament.
124. Este interzisă deplasarea ulterioară a vehiculului în cazurile în care:
a) nu funcţionează frîna de serviciu;
b) nu funcţionează sistemul de direcţie;
c) dispozitivul de cuplare a autotrenului nu asigură cuplarea remorcii;
d) nu funcţionează, pe timp de noapte, precum şi în condiţii de vizibilitate redusă, farurile și/sau lanternele de gabarit din spate;
e) nu funcţionează dispozitivele de ştergere, de spălare şi dezaburire a parbrizului din partea conducătorului, în condiţii de precipitaţii abundente;
f) autovehiculul prezintă scurgeri de carburanţi;
g) pe neaşteptate, pe carosabil a căzut zăpadă, s-a format gheaţă sau polei, iar roţile vehiculului nu corespund prevederilor literei e) subpunctul 5) punctul 122 din prezentul Regulament.
125. Vehiculul este reţinut şi adus la parcarea specială, pentru a interzice exploatarea acestuia, în cazul în care:
a) nu este înmatriculat în modul stabilit;
b) numărul de identificare a şasiului, caroseriei, cadrului sau a motorului este reimprimat prin poansonare ori acesta nu corespunde celui înscris în certificatul de înmatriculare;
c) lipseşte placa cu numărul de înmatriculare sau acesta nu corespunde celui înscris în certificatul de înmatriculare.
Capitolul V
OBLIGAŢII PENTRU PROPRIETARII DE VEHICULE ŞI
PENTRU PERSOANELE RESPONSABILE DE EXPLOATAREA
VEHICULELOR, DRUMURILOR PUBLICE, TRECERILOR LA
NIVEL CU CALEA FERATĂ ŞI ALTOR CONSTRUCŢII RUTIERE
PRIVIND GARANTAREA SIGURANŢEI TRAFICULUI RUTIER
126. 1) Persoanele responsabile de exploatarea şi starea tehnică a vehiculelor sînt obligate:
a) să nu admită la conducerea vehiculelor persoane care nu posedă permis de conducere de categoria (subcategoria) respectivă, nu au fost supuse testului psihofiziologic şi medical, sînt în stare de ebrietate, sub influenţa drogurilor sau a altor substanţe contraindicate, sub influenţa preparatelor medicamentoase care provoacă reducerea reacţiei, sînt bolnave, traumatizate sau se află într-o stare avansată de oboseală de natură să le afecteze capacitatea de conducere;
b) să nu admită în circulaţie vehiculele a căror stare tehnică nu corespunde normelor tehnice şi ecologice, precum şi cele care nu sînt înmatriculate sau nu au fost supuse controlului tehnic de stat;
c) să ia măsuri de interzicere a circulaţiei maşinilor autopropulsate cu şenile pe drumurile modernizate;
d) să nu admită staţionarea autovehiculelor utilate cu sistem de alimentare cu gaze în locurile menţionate în punctul 681 .
2) Conducătorilor staţiilor de prestări servicii auto şi ai altor instituţii de depanare a autovehiculelor, indiferent de forma de proprietate, precum şi persoanelor fizice care prestează astfel de servicii li se interzice efectuarea lucrărilor de depanare a vehiculelor deteriorate în accidente în traficul rutier, în cazul în care posesorul vehiculului nu posedă certificatul cu privire la înregistrarea accidentului, eliberat în modul stabilit de către poliţie.
127. 1) Persoanele responsabile de amenajarea, întreţinerea şi exploatarea drumurilor publice, trecerilor la nivel cu calea ferată şi altor construcţii rutiere sînt obligate:
a) să menţină aceste construcţii în condiţii care ar garanta securitatea traficului rutier;
b) să ia la timp măsuri pentru înlăturarea obstacolelor de natură să pericliteze siguranţa traficului rutier sau pentru semnalizarea lor, dacă înlăturarea imediată a acestora este imposibilă;
c) să reducă intensitatea sau chiar să interzică circulaţia pe sectoarele de drum, în cazurile în care deplasarea pe acestea prezintă pericol pentru traficul rutier (pe timp de viscol, ninsori abundente sau alte cataclisme naturale).
2) Persoanele responsabile de organizarea şi dirijarea traficului rutier sînt obligate:
a) să instaleze, cu avizul Direcţiei supraveghere transport şi circulaţie rutieră, mijloacele necesare de semnalizare rutieră şi să le menţină în stare tehnică de funcţionare;
b) să stabilească, la sesizarea poliţiei, pe sectoarele de drum aflate în administrare, în zonele cu risc sporit de accidentare restricţii de viteză, să ia măsuri privind amenajarea, impunerea anumitor reglementări de trafic etc.;
c) să asigure în permanenţă funcţionarea adecvată a obiectelor semaforice. În procesul de trecere de la circulaţia dirijată la circulaţia nedirijată (trecerea semafoarelor la regimul galben intermitent de funcţionare), să impună în ciclul semaforic al obiectelor semaforice afişarea semnalului roşu pentru toate direcţiile de deplasare prin intersecţie.
128. 1) Persoanele responsabile de executarea lucrărilor pe drum sînt obligate să garanteze siguranţa traficului rutier în locurile de efectuare a acestor lucrări. Aceste locuri (zone), precum şi maşinile destinate lucrărilor pe drum în timpul staţionării, materialele şi alte elemente de construcţii trebuie să fie semnalizate în conformitate cu punctul 31 din prezentul Regulament, în cazul în care acestea nu pot fi scoase în afara drumului.
2) După finalizarea lucrărilor de construcţie sau reparaţie, persoana responsabilă pentru executarea lor este obligată să înlăture imediat toate obstacolele create prin aceste lucrări şi să readucă drumul la starea ce asigură securitatea circulaţiei vehiculelor şi a pietonilor.
129. Persoanele responsabile respective sînt obligate să coordoneze, în modul stabilit, cu Direcţia supraveghere transport şi circulaţie rutieră sau subdiviziunea teritorială a Poliției pentru drumurile locale şi străzile localităţilor din teritoriul administrat:
a) itinerarele de circulaţie şi dislocarea staţiilor pentru vehiculele de rută;
b) amplasarea panourilor publicitare, precum şi construcţia diverselor obiecte în apropierea nemijlocită a drumurilor;
c) instalarea sau aplicarea pe drumurile publice a mijloacelor de semnalizare rutieră;
d) reutilarea vehiculelor, instalarea pe ele a dispozitivelor speciale de semnalizare sonoră şi/sau luminoasă, aplicarea dungilor înclinate de culoare albă pe suprafeţele laterale ale caroseriei vehiculelor, precum şi a unor inscripţii sau semne distinctive;
e) transportarea încărcăturilor cu gabarit sau masă depăşite, precum şi modul de remorcare a două sau mai multe vehicule;
f) itinerarele de deplasare a vehiculelor care transportă încărcături periculoase sau substanţe explozive ori uşor inflamabile;
g) efectuarea oricăror lucrări pe drum.
La anexa nr. 3
a Regulamentului circulaţiei rutiere
SEMNIFICAŢIA INDICATOARELOR RUTIERE ŞI PARTICULARITĂŢILE DE UTILIZARE A ACESTORA I. INDICATOARE DE AVERTIZARE
1.1 „Trecere la nivel cu o cale ferată cu bariere”.
1.2 „Trecere la nivel cu o cale ferată fără bariere”.
1.3.1 „Cale ferată fără bariere cu o singură linie”.
1.3.2 „Cale ferată fără bariere cu două sau mai multe linii”.
1.4.1 – 1.4.6 „Apropiere de trecerea la nivel cu calea ferată în afara localităţilor”.
1.5 „Trecere la nivel cu liniile de tramvai”.
1.6 „Intersecţie a drumurilor de semnificaţie echivalentă”.
1.7.1 – 1.7.5 „Intersecție cu un drum fără prioritate”. Indicatoarele 1.7.4, 1.7.5 avertizează despre intersectarea cu drumurile fără prioritate care sînt deplasate unul în raport cu altul, distanța dintre axele acestora fiind în localități pînă la 50 m, în afara localităților – pînă la 150 m.
1.8 „Intersecţie cu sens giratoriu”.
1.9 „Semafor” – intersecţie, trecere pentru pietoni sau sector de drum unde circulaţia este dirijată de un semafor.
1.10 „Pod basculant sau bac de transbordare”.
1.11 „Ieşire spre chei”.
1.12.1, 1.12.2 „Curbă periculoasă” – cotitură periculoasă a drumului cu rază mică sau cîmp vizual limitat.
1.13.1, 1.13.2 „Curbe periculoase” – respectiv: prima la dreapta; prima la stînga.
1.14.1, 1.14.2 – respectiv: „Pantă cu declivitate mare”; „Rampă cu declivitate mare”.
1.15 „Drum alunecos” – sector de drum cu pericol de alunecare sporită a carosabilului.
1.16.1 „Drum cu denivelări” – sector de drum deteriorat (gropi, deformări ale carosabilului etc.).
1.16.2 „Denivelare artificială” – sector de drum pe care, pentru impunerea vitezei reduse de deplasare, pe suprafaţa carosabilului este aplicată o denivelare (denivelări).
1.17.1 „Împroşcare cu pietriş” – sector de drum cu pericol de împroşcare cu pietriş sau prund de sub roţile vehiculelor.
1.17.2 „Acostament periculos” – sector de drum pe care ieșirea de pe carosabil prezintă pericol sporit.
1.18.1 – 1.18.3 „Drum îngustat”, respectiv: 1.18.1 – îngustat din ambele părţi, 1.18.2 – îngustat din partea dreaptă, 1.18.3 – îngustat din partea stîngă.
1.19 „Circulaţie în dublu sens” – sector de drum cu circulaţie în ambele sensuri.
1.20 „Trecere pentru pietoni” – porţiunea drumului destinată pentru traversarea carosabilului de către pietoni, semnalizată ca atare prin instalarea indicatoarelor 5.50.1, 5.50.2 şi/sau prin aplicarea marcajului rutier 1.14.1, 1.14.2.
1.21 „Copii” – sector de drum în apropierea şcolilor, instituţiilor preşcolare etc., unde persistă pericolul apariţiei copiilor pe carosabil.
1.22 „Biciclişti” – locul intersectării cu pista pentru biciclişti în afara intersecţiei.
1.23 „Lucrări pe drum”.
1.24.1, 1.24.2 „Animale” – sector de drum pe care este posibilă apariţia animalelor.
1.25.1, 1.25.2 „Căderi de pietre” – sector de drum pe care sînt posibile avalanşe, alunecări de teren sau căderi de pietre, respectiv: 1.25.1 – din partea stîngă, 1.25.2 – din partea dreaptă.
1.26 „Vînt lateral” – sector de drum care trece pe un rambleu înalt, pod, viaduct, de-a lungul malului abrupt ale unui rezervor de apă etc., pe care este posibil un vînt lateral puternic sau rafale de vînt inopinate.
1.27 „Aerodrom” – sector de drum deasupra căruia zboară la înălţime mică aparate de zbor (avioane, elicoptere).
1.28 „Tunel” – construcţie artificială neiluminată sau cu vizibilitatea limitată a portalului de intrare.
1.29 „Drum aglomerat” – sector de drum pe care persistă ambuteiaje în trafic.
1.30 „Alte pericole” – sector de drum pe care există un pericol dintre cele neprevăzute prin alte indicatoare de avertizare.
1.31.1 „Accident” – apariţia pe drum a unui obstacol sau a unei situaţii (accident în traficul rutier) de natură să facă trecerea dificilă sau chiar imposibilă.
1.31.2 „Punct negru” – sector de drum cu o lungime de maximum 1 km, pe care, într-o perioadă de 5 ani, s-au înregistrat minimum 5 accidente grave, soldate cu minimum 5 victime. La începutul sectorului de drum în cauză indicatorul trebuie să fie însoţit de panoul adiţional 6.3.1 „Zonă de acţiune”, iar la sfîrşitul sectorului – de panoul 6.3.2 „Sfîrşitul zonei de acţiune”.
1.32.1, 1.32.2 „Direcţia curbei periculoase” – direcţia de urmat într-o curbă semnalizată prin indicatoarele 1.12.1 – 1.13.2 sau ocolirea sectoarelor de drum în reparaţie.
1.33 „Direcţia curbelor periculoase la stînga şi la dreapta” – direcţie de urmat într-o intersecţie cu configuraţia literei „T”, la ramificare de drumuri sau la ocolirea sectoarelor de drum în reparaţie.
1.34.1, 1.34.2 „Curbă deosebit de periculoasă”.
Particularităţi de utilizare a indicatoarelor de avertizare
Distanţa de la locul instalării indicatoarelor de avertizare pînă la începutul sectorului de drum periculos depinde, în special, de limita maximă admisibilă a vitezei de deplasare pe drumurile publice. Indicatoarele rutiere de avertizare, cu excepţia indicatoarelor 1.3.1 – 1.4.6 şi 1.32.1 – 1.34.2, pe sectoarele de drum pe care limita maximă admisibilă a vitezei de deplasare depăşeşte 50 km/h, atît în afara localităţilor, cît şi în localităţi, se instalează la o distanţă de 150-300 m, pe alte sectoare de drum în localităţi – la o distanţă de 50-100 m. În caz de necesitate, indicatoarele pot fi instalate la o altă distanţă decît cea menţionată, utilizîndu-se în aceste cazuri panoul adiţional 6.1.1.
Indicatoarele 1.3.1 şi 1.3.2 se instalează imediat înaintea trecerii la nivel cu calea ferată.
Indicatoarele 1.4.1 – 1.4.3 se instalează pe partea dreaptă a drumului, iar indicatoarele 1.4.4 – 1.4.6 – pe stînga; indicatoarele 1.4.1 şi 1.4.4 – sub primul indicator 1.1 sau 1.2, iar indicatoarele 1.4.3 şi 1.4.6 – sub al doilea indicator 1.1 sau 1.2, pe direcţia de mers; indicatoarele 1.4.2 şi 1.4.5 se instalează independent, la o distanţă egală între primul şi al doilea indicatoare, respectiv 1.1 sau 1.2.
Simbolul încrucişării sau joncţiunii din diagrama indicatoarelor 1.7.1 – 1.7.3 trebuie să corespundă configuraţiei reale a intersecţiei.
Indicatorul 1.9 se instalează în locurile în care semnalele semaforului nu pot fi observate din timp de către participanţii la trafic.
În cazul în care panta şi rampa urmează consecutiv una după alta, indicatoarele 1.14.1 şi 1.14.2 pot fi instalate imediat înaintea acestora, fără de panoul 6.1.1.
Indicatorul 1.19 se instalează pe drumurile (carosabilele) cu sens unic înaintea sectoarelor de drum (carosabile) cu circulaţie în dublu sens.
În timpul lucrărilor de scurtă durată, indicatorul 1.23 poate fi instalat fără panoul 6.1.1, la o distanţă de 10-15 m înaintea locului sau sectorului de drum pe care se efectuează lucrări.
În afara localităţilor, indicatoarele 1.1, 1.2, 1.10, 1.11, 1.21 şi 1.23 se repetă. Următorul indicator se instalează la o distanţă de cel puţin 50 m faţă de începutul sectorului de drum periculos.
Indicatoarele 1.21 şi 1.23 se repetă şi în localităţi, fiind instalate imediat înaintea sectorului de drum cu pericol.
Indicatoarele 1.34.1 şi 1.34.2 se instalează succesiv pe întreaga lungime, pe partea exterioară a curbei deosebit de periculoase, la o distanţă între ele de 20-50 m.
VI.
INDICATOARE DE INFORMARE SUPLIMENTARĂ (PANOURI ADIŢIONALE)
6.1.1, 6.1.2 „Distanţa pînă la locul intrării în vigoare a indicatorului”: 6.1.1. – indică distanţa de la locul instalării indicatorului pînă la începutul sectorului de drum periculos, locul intrării în vigoare a interzicerii sau restricţiei corespunzătoare, precum şi distanţa pînă la anumite obiective care se află în direcţia de mers; 6.1.2 – indică distanţa de la indicatorul 2.1 pînă la intersecţie, în cazul în care înaintea acesteia este instalat indicatorul 2.2.
6.2.1, 6.2.2 „Direcţia şi distanţa” – determină direcţia şi distanţa pînă la anumite obiective îndepărtate de la drum.
6.3.1 „Zonă de acţiune” – indică lungimea sectorului de drum periculos semnalizat prin unul dintre următoarele indicatoare de avertizare 1.13.1 – 1.17, 1.21, 1.23, 1.24.2 – 1.28, 1.30, 1.31.2; determină zona de acţiune a indicatoarelor de interzicere 3.22, 3.23, 3.25, 3.27, 3,29 şi 3.30; determină spaţiile rezervate staţiilor pentru vehiculele de rută şi parcărilor adiacente trotuarelor, semnalizate prin indicatoarele de informare şi orientare 5.6, 5.48.1, 5.48.2, precum şi zona de acţiune a indicatorului 5.52.
6.3.2 „Sfîrşitul zonei de acţiune” – determină sfîrşitul sectorului de drum periculos semnalizat prin unul dintre indicatoarele de avertizare 1.13.1 – 1.17, 1.21, 1.23, 1.24.2 – 1.28, 1.30, 1.31.2; suspendă acţiunea indicatoarelor de interzicere 3.22, 3,29 şi 3.30; determină sfîrşitul spaţiilor rezervate staţiilor pentru vehiculele de rută şi parcărilor adiacente trotuarelor, semnalizate prin indicatoarele de informare şi orientare 5.6, 5.48.1, 5.48.2, precum şi sfîrşitul zonei de acţiune a indicatorului 5.52.
6.4.1 – 6.4.5 „Zonă de acţiune”, respectiv, 6.4.1 – reduce zona de acţiune; 6.4.2 – confirmă aflarea în zona de acţiune; 6.4.3 – suspendă acţiunea a indicatoarelor 3.31 – 3.32.3; 6.4.4 şi 6.4.5 – determină direcţia şi zona de acţiune a indicatoarelor 3.31 şi 3.32.1, în cazul în care oprirea sau staţionarea sînt interzise de-a lungul faţadei unui edificiu, marginii pieţei etc.
6.5.1 – 6.5.3 „Direcţie de acţiune” – indică direcţia de acţiune a indicatoarelor de interzicere 3.2 – 3.11 instalate înaintea intersecţiei, iar panourile 6.5.1 şi 6.5.3 – şi direcţia de mers spre unele obiective semnalizate care se află în imediata apropiere a drumului.
6.6.1 – 6.6.9 „Tipul de vehicul” – determină tipul vehiculului la care se referă indicatorul pe care îl completează. Panoul 6.6.1 extinde acţiunea indicatorului asupra autoturismelor, precum şi autocamioanelor a căror masă maximă autorizată nu depăşeşte 3500 kg, panoul 6.6.2 – asupra autocamioanelor, inclusiv ansamblurilor de vehicule a căror masă maximă autorizată depăşeşte 3500 kg, precum şi asupra maşinilor autopropulsate, panoul 6.6.9 – asupra autovehiculelor semnalizate prin semnul distinctiv „Încărcătură periculoasă”.
6.7.1 „Zile de odihnă sau de sărbătoare”; 6.7.2 „Zile de lucru”.
6.7.3 „Zilele săptămînii” – specifică zilele săptămînii în care acţionează indicatorul.
6.7.4 – 6.7.7 „Timp de acţiune” – intervalul de timp şi zilele săptămînii în care acţionează indicatorul.
6.7.8 „Timp de acțiune”.
6.7.9 „Temperatura de intrare în acțiune a indicatorului” – temperatură atmosferică la care se impun restricții în circulație vehiculelor ce depășesc limita de masă menționată pe indicator. Se instalează în asociere cu indicatorul 3.14 de semnificație corespunzătoare.
6.8.1 – 6.8.9 „Modul de amplasare a vehiculului în staţionare”, 6.8.1 – permite staţionarea, respectiv pe partea dreaptă sau stîngă a carosabilului paralel cu marginea lui, tuturor vehiculelor; 6.8.2 – 6.8.9 – determină modul de staţionare a autoturismelor şi motocicletelor, respectiv pe partea dreaptă sau stîngă a carosabilului, la parcarea adiacentă trotuarelor.
6.9 „Parcare cu motorul oprit” – arată că staţionarea se efectuează numai cu motorul oprit.
6.10.1 „Servicii cu plată”.
6.10.2 „Parcare cu plată”.
6.11 „Restricţia duratei de staţionare” – determină durata maximă de staţionare în locurile semnalizate prin indicatorul 5.48.1.
6.12 „Loc pentru verificarea autovehiculelor” – informează că terenurile semnalizate prin indicatoarele 5.26 sau 5.48.1 sînt amenajate cu instalaţie destinată acestui scop.
6.13 „Restricţie la masa maximă” – indicatorul însoţit de acest panou se referă numai la vehiculele cu masa maximă autorizată mai mare decît cea indicată.
6.14 „Acostament periculos” – avertizează că ieşirea pe acostament este periculoasă din cauza lucrărilor pe el. Însoţeşte indicatoarele 1.23, 1.30.
6.15.1, 6.15.2 „Direcţia drumului cu prioritate” – determină direcţia drumului cu prioritate în intersecţie.
6.16 „Bandă de circulaţie” – determină banda de circulaţie la care se referă indicatorul sau semaforul.
6.17 „Pietoni nevăzători” – avertizează că trecerea este folosită de nevăzători. Însoţeşte indicatoarele 1.20, 5.50.1 – 5.50.4.
6.18.1 „Carosabil umed” – arată că semnificaţia indicatorului pe care îl însoţeşte este valabilă numai în perioada în care carosabilul este umed.
6.18.2 „Carosabil alunecos” – determină că semnificaţia indicatorului pe care îl însoţeşte este valabilă numai în perioada în care carosabilul este alunecos.
6.18.3 „Pericol de răsturnare” – informează despre faptul că există pericolul de răsturnare. Se instalează în asociere respectiv, cu indicatorul 1.12.1 - pericol de răsturnare în raport cu roțile de pe partea stîngă a vehiculului și 1.12.2 - în raport cu roțile de pe partea dreaptă.
6.19 „Loc de staţionare rezervat persoanelor cu dizabilităţi” – determină că semnificaţia indicatorului 5.48.1 este valabilă numai pentru autovehiculele semnalizate prin semnul distinctiv 8 (anexa nr. 6).
6.20 „Cu excepţia persoanelor cu dizabilităţi” – informează că semnificaţia indicatorului nu este valabilă pentru autovehiculele semnalizate prin semnul distinctiv 8 (anexa nr. 6).
6.21 „Folosiţi lumina de întîlnire” – indică conducătorului de vehicul că pe sectorul de drum în cauză trebuie să se deplaseze cu lumina de întîlnire a farurilor.
6.22 „Evacuarea forţată a autovehiculelor” – informează despre evacuarea forţată a vehiculelor oprite sau staţionate neregulamentar.
6.23.1 – 6.23.6 „Direcţie de circulaţie”. Panourile 6.23.1 – 6.23.5 – indică direcţia de deplasare la semnalul verde, atunci cînd pe semnalele semaforului lipsesc săgeţile conturate direcţionale şi se amplasează sub semafor.
Panourile 6.23.3 şi 6.23.5 permit întoarcerea.
Panoul 6.23.6 – indică direcţia de deplasare permisă la semnalul roşu al semaforului şi se amplasează la nivelul semnalului roşu, după caz, din dreapta sau din stînga acestuia.
6.24.1 – 6.24.3 „Semnalizarea obstacolului” – semnalizează obstacolul şi direcţia de ocolire a acestuia. Se utilizează în asociere cu indicatoarele 4.2.1 – 4.2.3.
6.25 „Benzi rezonatoare” – semnalizează fîşiile de zgomot aplicate transversal la axa drumului. Se utilizează în asociere cu indicatorul 1.30.
6.26 „Denivelare artificială” – atenţionează şi informează, în cazul asocierii cu indicatorul 1.20 şi cu indicatoarele 5.50.1 – 5.50.4, despre prezenţa trecerii pentru pietoni supraînălţată.
Particularităţi de utilizare a panourilor adiţionale
Panourile adiţionale se instalează nemijlocit sub indicatoarele a căror semnificaţie o completează. În cazurile în care indicatoarele sînt suspendate deasupra carosabilului, acostamentului sau trotuarului, panourile 6.4.1 – 6.4.3, 6.15.1 şi 6.15.2 se amplasează lateral indicatorului.
La anexa nr.4
a Regulamentului circulaţiei rutiere
SEMNIFICAŢIA MARCAJELOR RUTIERE ŞI PARTICULARITĂŢILE DE APLICARE A ACESTORA I. SEMNIFICAŢIA MARCAJELOR ORIZONTALE
A. Marcaje longitudinale
1.1.1 Linia îngustă continuă semnifică delimitarea:
a) fluxurilor de transport de sensuri opuse pe sectoarele de drum periculoase, care au două sau trei benzi pentru circulaţie;
b) benzilor pe carosabilele care au două sau mai multe benzi pe sens, pe sectoarele de drum ce prezintă pericol;
c) locurilor pe carosabil unde intrarea este interzisă;
d) locurilor pentru staţionarea vehiculelor;
e) marginii carosabilului pe drumurile din afara localităților, altele decît autostrăzile.
1.1.2 Linia îngustă discontinuă, la care lungimea haşurilor este de două ori mai mică decît intervalele dintre acestea, semnifică delimitarea marginii carosabilului drumurilor în limitele localităților.
1.2 Linia lată continuă:
a) marchează marginea carosabilelor pe autostrăzi;
b) delimitează (separă) benzile rezervate vehiculelor de rută.
1.3 Linia îngustă continuă dublă separă fluxurile de transport în sensuri opuse, pe drumurile cu patru şi mai multe benzi de circulaţie.
1.4 Linia îngustă continuă are semnificaţia de interzicere a opririi. Poate fi utilizată separat sau în asociere cu indicatorul 3.31, limitîndu-i astfel zona de acţiune. Se aplică pe bordurile trotuarelor sau pe marginea carosabilului.
1.5 Linia îngustă discontinuă, lungimea haşurilor fiind de trei ori mai mică decît intervalele dintre acestea:
a) separă sensurile de circulaţie în cazul în care drumul are două sau trei benzi de circulaţie;
b) delimitează benzile de circulaţie pe drumurile cu două sau mai multe benzi pe sens.
1.6 Linia îngustă discontinuă, lungimea haşurilor fiind de trei ori mai mare decît intervalele dintre acestea:
a) avertizează despre apropierea de marcajul 1.1.1 a) şi b) sau de marcajul 1.11 a) care separă fluxurile de transport în sensuri opuse sau în acelaşi sens;
b) separa benzile de circulaţie (cu lăţime sporită – 3,75 m) ale carosabilului de acostamentul (cu lăţime sporită – 1,8 m) la care îmbrăcămintea este identică cu îmbrăcămintea carosabilului; se aplică pe sectoarele de drum din afara localităţilor.
1.7.1 Linia îngustă discontinuă, lungimea haşurilor fiind egală cu intervalele dintre acestea, delimitează:
a) benzile de circulaţie în limitele intersecţiilor;
b) direcţia drumului cu prioritate în limitele intersecţiei.
1.17.2 Grupajele de linii care se aplică pe benzile rezonatoare transversale.
1.8 Linia lată discontinuă, lungimea haşurilor fiind de trei ori mai mică decît intervalele dintre acestea, separă banda de decelerare sau accelerare de banda adiacentă a carosabilului (la intersecţii, întretăierile denivelate, în zona staţiilor vehiculelor de rută etc.).
1.9 Linia îngustă discontinuă dublă, lungimea haşurilor fiind de trei ori mai mare decît intervalele dintre acestea, delimitează una sau mai multe benzi pe care sensul de circulaţie poate fi inversat, precum şi separă fluxurile de transport, atunci cînd semafoarele reversibile funcţionează:
a) de aceeaşi direcţie;
b) de sens opus.
1.10 Linia îngustă discontinuă are semnificaţia de interzicere a staţionării. Poate fi utilizată separat sau în asociere cu indicatoarele 3.32.1 – 3.32.3, limitîndu-le astfel zona de acţiune. Se aplică pe bordurile trotuarelor sau pe marginea carosabilului.
1.11 Linia dublă formată din două linii înguste paralele, din care una este discontinuă, iar alta continuă:
a) separă fluxurile de transport în sensuri opuse sau în acelaşi sens, pe sectoarele de drum unde manevrarea este permisă numai din partea liniei discontinue;
b) determină locurile destinate întoarcerii, intrării pe teritoriile adiacente drumului şi ieşirii de pe acestea, în care deplasarea este permisă numai într-o singură direcţie.
B. Marcaje transversale
1.12 Linia de lăţime sporită continuă (linia de oprire) indică locul unde conducătorul trebuie să oprească în cazul în care este instalat indicatorul 2.2, la semnalul de interzicere al semaforului (agentului de circulaţie), precum şi la trecerea la nivel cu calea ferată.
1.13 Marcajul format din triunghiuri alăturate cu vîrfurile îndreptate spre vehiculele care se apropie indică locul unde, în caz de necesitate, conducătorul trebuie să oprească pentru a ceda trecerea vehiculelor care se deplasează pe drumul ce urmează să fie intersectat.
1.14.1, 1.14.2 Liniile paralele cu axa carosabilului, distincte faţă de celelalte marcaje prin lăţimea lor sporită, indică trecerile pentru pietoni; marcajul 1.14.2 are săgeţi direcţionale pentru sistematizarea circulaţiei pietonilor.
1.15 Liniile paralele discontinue perpendiculare axei drumului, lungimea haşurilor fiind egală cu intervalele dintre acestea, delimitează locul unde pista pentru biciclişti întretaie carosabilul drumului.
C. Alte marcaje
1.16.1 – 1.16.3 Liniile late conturate paralele sau oblice marchează spaţiile de pe drum pe care intrarea este interzisă, respectiv:
a) 1.16.1 – locurile de întrerupere a benzii de separare, spaţiile rezervate, de refugiu etc.;
b) 1.16.2 – insuliţele directoare în locurile de separare a fluxurilor de vehicule;
c) 1.16.3 – insuliţele directoare în locurile de fuzionare a fluxurilor de vehicule.
1.17.1 Linia îngustă continuă în zigzag, avînd sau nu inscripţia „BUS” ori „TAXI”, determină locul opririi în staţie a vehiculelor de rută (autobuze, troleibuze) sau locul de staţionare a taximetrelor.
1.17.2 Grupajele de linii care se aplică pe benzile rezonatoare transversale.
1.18.1, 1.18.2 Săgeţile cu fusele drepte presemnalizează direcţiile de circulaţie pe benzi permise în intersecţie, iar marcajul 1.18.2 presemnalizează direcțiile de circulație pe benzi în intersecția cu sens giratoriu, cu cel puțin două benzi pe sens. Pot fi utilizate separat sau în asociere cu indicatoarele 5.37.1, 5.37.2, 5.38.1 – 5.38.4. În cazul în care marcajul simbolizează un drum fără ieşire, acesta arată că virarea spre carosabilul apropiat este interzisă. Marcajul ce permite circulaţia spre stînga din banda extremă stîngă permite şi întoarcerea.
1.19 Săgeţile cu fusele încovoiate presemnalizează apropierea de:
a) sectorul îngustat al carosabilului, în asociere cu indicatoarele 1.18.1 – 1.18.3;
b) sectorul pe care numărul benzilor de circulaţie pe sens se reduce;
c) marcajele 1.1.1 şi 1.11 ce separă sensurile opuse de circulaţie.
1.20.1 Triunghiul avînd o latură paralelă cu marcajul 1.13 şi vîrful îndreptat spre vehiculele care se apropie presemnalizează apropierea de marcajul 1.13.
1.20.2, 1.20.3 Inscripția „COPII” sau „ȘCOALĂ” presemnalizează apropierea de instituțiile preșcolare, școlare, locurile unde persistă pericolul de apariție a copiilor pe carosabil. Se aplică pe carosabil pentru completarea indicatorului 1.21.
1.21 Inscripţia „STOP” presemnalizează apropierea de marcajul 1.12, în cazul în care acesta este în asociere cu indicatorul 2.2.
1.22 Inscripţiile cu litere şi/sau cifre indică numărul atribuit drumului (itinerarului).
1.23 Inscripţia „BUS” determină banda destinată circulaţiei vehiculelor de rută, precum şi staţiile de oprire a lor.
1.24 Inscripţia „TAXI” determină locul de staţionare destinat taximetrelor.
1.25 Simbolul „Persoană cu dizabilităţi” determină locul de staţionare rezervat vehiculelor conduse de către persoane cu dizabilităţi.
1.26 Inscripţia „POL” determină locul de staţionare rezervat vehiculelor de patrulare ale poliţiei.
1.27.1 Inscripţia „50” se aplică pe carosabil pentru completarea indicatorului 3.27. Inscripţia poate avea şi altă semnificaţie, care corespunde semnificaţiei de pe indicatorul 3.27.
1.27.2, 1.27.3 Simbolurile indicatoarelor 1.20 și 3.23 se aplică pe carosabil pentru completarea și eficientizarea acestora.
1.27.4, 1.27.5 Simbolurile indicatoarelor 3.28 și 3.24 se aplică pe carosabil pentru semnalizarea sfîrșitului zonelor, respectiv cu viteză maximă limitată și de interzicere a depășirii.
1.28 Linii diagonale încrucişate cuprinse într-un contur – delimitează în intersecţie locul de intersectare a carosabilelor drumurilor.
Marcajele orizontale aplicate pe carosabil sînt de culoare albă.
Marcajele 1.4, 1.10, 1,17, avînd sau nu inscripţiile „BUS” ori „TAXI”, precum şi marcajul 1.28 sînt de culoare galbenă.
Marcajul 1.17.2, ce se aplică pe benzile rezonatoare transversale, este de culoare roşie.
Fundalul marcajelor 1.14.1 şi 1.14.2 este de culoare roşie, dacă acestea sînt aplicate în localităţi pe trecerile pentru pietoni supraînălţate sau atunci cînd, în afara localităţilor, trecerile pentru pietoni urmează după benzile rezonatoare transversale.
Este interzisă intrarea pe marcajul 1.28 în cazul în care semnalul semaforului în direcţia de mers interzice deplasarea sau circulaţia este blocată, ca urmare conducătorul fiind forţat să oprească pe acest marcaj.
Marcajul care substituie marcajele de bază pe locurile (sectoarele de drum) unde se efectuează lucrări este de culoare portocalie.
1.29.1, 1.29.2 Simbolurile indicatoarelor 4.4.1 și 4.5.1 se aplică pe carosabil pentru completarea și eficientizarea indicatoarelor 4.4.1, 4.4.3, 4.4.5, 4.4.7.
1.30 Linie formată dintr-o asociere de dreptunghiuri de culoare gri-galbenă. Se aplică pe dispozitivele de limitare a vitezei pentru semnalizarea acestora și preîntîmpinarea conducătorilor de vehicule despre prezența denivelării artificiale.
Comportamentul participanţilor la trafic
Este interzisă încălcarea liniilor 1.1.1, 1.2 și 1.3 (ca excepție, linia 1.1.1 e) poate fi încălcată numai în cazul în care aceasta delimitează marginea din dreapta a carosabilului, pentru a efectua oprirea sau staționarea pe acostamentul drumului, în locurile în care oprirea sau staționarea nu este interzisă, precum și pentru a repune vehiculul în circulație pe carosabilul drumului).
Linia 1.1.2 poate fi încălcată pentru a efectua oprirea pe acostamentul drumului în locurile în care oprirea sau staţionarea este permisă, precum şi pentru a repune în circulaţie vehiculul pe carosabilul drumului.
Linia 1.2 a), care delimitează marginea exterioară a carosabilului autostrăzii, se încalcă numai în caz de oprire fortuită.
Liniile 1.5 – 1.8 pot fi încălcate din ambele părţi.
În cazul în care semaforul reversibil permite circulaţia pe bandă, linia 1.9 a), care separă benzile de circulaţie în acelaşi sens, poate fi încălcată din ambele părţi (pentru a intra pe această bandă sau a ieşi de pe ea), iar linia 1.9 b), care separă fluxurile de circulaţie în sensuri opuse, este interzis de a o încălca.
La apariţia semnalului galben în semaforul reversibil, conducătorii de vehicule trebuie imediat să preselecteze banda din dreapta indicată de săgeată.
În cazul în care semaforul reversibil nu funcţionează, intrarea pe banda respectivă este interzisă.
Linia 1.11 poate fi încălcată din partea liniei discontinue, precum şi din partea celei continue, dar numai în cazul revenirii la banda iniţial ocupată, ca urmare a efectuării manevrei de ocolite sau de depăşire.