Titlul I
DISPOZIŢII GENERALE
Art. 1. –
(1) Prezentul cod stabileşte cadrul legal pentru organizarea şi efectuarea transporturilor rutiere de mărfuri şi persoane, precum şi a activităţilor conexe transportului rutier pe teritoriul Republicii Moldova, în condiţii de siguranţă şi calitate, cu respectarea principiilor liberei concurenţe şi a măsurilor de protecţie a mediului, a drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice.
(2) Prezentul cod stabileşte drepturile, obligaţiile şi responsabilităţile organelor publice responsabile de organizarea transporturilor rutiere, precum şi ale persoanelor fizice şi juridice care desfăşoară activitate de transport rutier.
(3) Modul de solicitare, acordare, suspendare și retragere a actelor permisive prevăzute de prezentul cod pentru operatorii de transport rutier și pentru întreprinderile care desfășoară activități conexe transportului rutier se stabilește de Legea nr. 160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător în partea în care nu este reglementat de prezentul cod.
Art. 2. – Dacă nu este prevăzut expres altfel, prezentul cod se aplică tuturor întreprinderilor înregistrate pe teritoriul Republicii Moldova care exercită ocupaţia de operator de transport rutier şi/sau desfăşoară activităţi conexe transportului rutier, precum şi operatorilor de transport rutier străini în conformitate cu acordurile bilaterale, convenţiile şi acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte, cu excepţia:
a) persoanelor fizice care efectuează transporturi rutiere în interes personal cu vehicule rutiere deţinute de acestea;
b) întreprinderilor care îşi desfăşoară activitatea de transport rutier în trafic naţional numai cu:
– vehicule rutiere a căror viteză maximă autorizată nu depăşeşte 40 km/h
– vehicule rutiere utilizate de serviciile forţelor armate, de serviciile protecţiei civile, de pompieri şi forţele responsabile de menţinerea ordinii publice sau închiriate de acestea fără conducător auto, atunci cînd transportul intră în atribuţiile proprii ale acestor servicii şi se efectuează sub controlul acestora
– vehicule rutiere, inclusiv cele pentru transportul necomercial de ajutor umanitar, utilizate în situaţii de urgenţă sau în operaţiuni de salvare
– vehicule rutiere specializate folosite în misiuni medicale
– vehicule rutiere specializate pentru depanări, care acţionează pe o rază de 100 km de la baza de staţionare
– vehicule de încercări rutiere pentru îmbunătăţire tehnologică, reparaţii sau întreţinere, precum şi vehicule rutiere noi sau transformate care nu au fost încă puse în circulaţie
– vehicule rutiere sau ansamblu de vehicule rutiere cu masă maximă autorizată ce nu depăşeşte 3,5 tone, utilizate pentru transporturi rutiere de mărfuri în interes personal
– vehicule rutiere comerciale care au caracter istoric şi care sînt utilizate pentru transportul de persoane sau de mărfuri în interes personal;
– vehicule agricole şi forestiere.
Art. 3. – Prezentul cod constituie cadrul juridic pentru elaborarea de către organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul transporturilor rutiere şi aprobarea de către Guvern a următoarelor acte normative privind activităţile de transport rutier:
a) Regulamentul transporturilor rutiere de persoane şi bagaje;
b) Regulamentul transporturilor rutiere de mărfuri;
c) Regulamentul transporturilor rutiere de mărfuri perisabile şi uşor alterabile;
d) Regulamentul transporturilor rutiere de mărfuri periculoase;
e) Regulamentul cu privire la efectuarea pe drumurile publice a transporturilor rutiere cu greutăţi şi/sau gabarite ce depăşesc limitele stabilite;
f) Regulamentul cu privire la autogări;
g) Regulamentul cu privire la inspecţia tehnică periodică a vehiculelor rutiere;
h) Regulamentul cu privire la desfăşurarea activităţii de autoservice;
i) Regulamentul privind condiţiile de montare, reparare şi verificare a tahografelor şi limitatoarelor de viteză;
j) Regulamentul privind eliberarea, înlocuirea, schimbarea şi înnoirea cartelelor tahografice, descărcarea şi stocarea datelor din tahografe şi cartelele tahografice;
Art. 4. – În sensul prezentului cod, transporturile rutiere se clasifică astfel:
1) în raport cu calificarea comercială a activităţii:
a) transport rutier contra cost;
b) transport rutier în cont propriu;
c) transport rutier în interes personal;
2) în raport cu zona geografică deservită:
a) transport rutier în trafic naţional (inclusiv local, municipal, raional şi interraional);
b) transport rutier în trafic internaţional;
c) transport rutier în trafic transfrontalier;
3) în raport cu obiectul transportului:
a) transport rutier de mărfuri
– transport rutier de mărfuri generale
– transport rutier de mărfuri perisabile şi uşor alterabile
– transport rutier de mărfuri periculoase;
– transport rutier de deşeuri;
– transport rutier de animale vii;
– transport rutier agabaritic;
b) transport rutier de persoane:
– transport rutier de persoane prin servicii regulate;
– transport rutier de persoane prin servicii regulate speciale;
– transport rutier de persoane prin servicii ocazionale, inclusiv turistice;
– transport rutier de persoane în regim de taxi.
Art. 5. –
(1) În sensul prezentului cod, următoarele noţiuni semnifică:
activitate conexă transportului rutier – activitate care se efectuează în legătură cu transportul rutier;
activitate de transport rutier – ansamblu de operaţiuni de transport care asigură nemijlocit deplasarea mărfurilor sau a persoanelor cu ajutorul vehiculelor rutiere, pe distanţe şi în condiţii prestabilite;
aparat de taxat – maşină de casă şi de control cu memorie fiscală, cu funcţii suplimentare de măsurare a timpului şi a distanţei parcurse, de calculare automată şi de indicare permanentă a sumei pe care o datorează clientul şi pentru care, la sfîrşitul cursei, emite un bon de casă conform tarifelor care au fost programate;
asociaţie profesională de profil reprezentativă – asociaţie obştească formată din reprezentanţi ai persoanelor juridice ce activează în domeniul transporturilor rutiere de mărfuri sau în domeniul transporturilor rutiere de persoane ori în ambele aceste domenii şi ai cărei membri au prestat în decurs de un an un volum de servicii mai mare de 20% din volumul total de servicii pe ţară în cel putin unul din domeniile menţionate;
autobuz/autocar – vehicul care, prin construcție şi dotare, este adecvat transportului rutier a mai mult de 9 persoane, inclusiv conducătorul auto, şi este destinat acestui scop;
autoturism – vehicul rutier cu cel puţin 4 roţi şi o viteză maximă constructivă mai mare de 25 km/h, care este construit şi echipat pentru transportul de persoane şi care are cel mult 9 locuri pe scaune, inclusiv locul conducătorului auto;
autorizaţie pentru activităţi conexe transportului rutier – document care atestă dreptul unei întreprinderi de a efectua activităţi conexe transportului rutier pe perioada sa de valabilitate;
autorizaţie de transport rutier de persoane prin servicii regulate – document care atestă dreptul operatorului de transport rutier de a efectua transport rutier contra cost de persoane prin servicii regulate pe un anumit traseu, conform graficului de circulaţie prestabilit şi programului de transport rutier, pe perioada sa de valabilitate;
autorizaţie de transport rutier de persoane prin servicii ocazionale – document care atestă dreptul operatorului de transport rutier de a efectua transport rutier contra cost de persoane prin servicii ocazionale;
autorizație pentru servicii ocazionale neliberalizate – autorizaţie care permite efectuarea transporturilor rutiere neliberalizate de persoane în trafic internațional în conformitate cu prevederile Acordului INTERBUS și cu Rezoluția CEMT 95/3;
autorizaţie de transport rutier în trafic internaţional – document care atestă dreptul unui operator de transport rutier de a efectua în anumite condiţii una sau mai multe operaţiuni de transport de tranzit sau cu destinaţie finală pe teritoriul unui stat, pe perioada sa de valabilitate;
autorizaţie de tip bilateral – autorizație care permite efectuarea unei operațiuni de transport rutier spre/dinspre statul emitent al autorizației dinspre/spre teritoriul Republicii Moldova;
autorizaţie de tip tranzit – autorizație care permite tranzitarea teritoriului statului emitent cu altă destinație decît statul emitent;
autorizaţie de tip bilateral/tranzit – autorizaţie care permite efectuarea unei operațiuni de transport rutier în regim bilateral sau de tranzit;
autorizaţie de tip bilateral/tranzit pentru transportarea mărfurilor ușor alterabile – autorizaţie care permite efectuarea unei operațiuni de transport rutier în regim bilateral sau de tranzit și care permite transportarea din Republica Moldova exclusiv a mărfurilor ușor alterabile provenite de pe teritoriul Republicii Moldova;
autorizaţie de tip terţă ţară – autorizație care permite efectuarea unei operațiuni de transport rutier spre/dinspre statul emitent al autorizaţiei dinspre/spre un stat terţ, altul decît statul de înmatriculare a vehiculului rutier;
autorizaţie de tip universal – autorizaţie care permite efectuarea unei operațiuni de transport rutier în regim bilateral, de tranzit sau de terţă ţară;
autorizaţie unitară – autorizaţie care permite efectuarea unei operațiuni de transport rutier cu utilizarea infrastructurii rutiere a statului emitent, pe o perioadă de timp prestabilită;
autorizație multiplă – autorizaţie care permite efectuarea a cel puțin două operațiuni de transport rutier cu utilizarea infrastructurii rutiere a statului emitent, pe o perioadă de timp prestabilită;
autorizaţie de tip unilateral – autorizaţie care permite tranzitarea teritoriului statului emitent într-o singură direcție;
autorizație de tip multilateral – autorizație valabilă pentru operațiuni de transport rutier spre sau dinspre un stat terţ, altul decît statul de înmatriculare a vehiculului rutier, și pentru operațiuni de transport rutier în regim bilateral și de tranzit în cadrul transportului rutier în trafic internațional efectuat pe teritoriile statelor membre semnatare ale acordului sau convenției respective;
autorizații de categoria I – autorizații cu stoc limitat, al căror disponibil asigură pe deplin cererea pentru următoarele 20 de zile calendaristice, analiza fiind efectuată prin extrapolarea datelor cu privire la eliberarea autorizațiilor;
autorizații de categoria II – autorizații cu stoc limitat, al căror disponibil nu asigură pe deplin cererea pentru următoarele 20 de zile calendaristice, analiza fiind efectuată prin extrapolarea datelor cu privire la eliberarea autorizațiilor;
autorizații de categoria III – autorizații cu stoc limitat, care constituie pînă la 3% din numărul total de autorizații de fiecare tip, dar nu mai puțin de o autorizație, și care se eliberează în condițiile prezentului cod;
autorizații cu stoc nelimitat – autorizații confecționate prin comandă tipografică de către Agenția Națională Transport Auto, în baza analizei cererilor existente, cărora le sînt atribuite serie și număr de ordine unic;
autorizaţie de tip intrare fără mărfuri – autorizaţie care permite intrarea fără mărfuri pe teritoriul statului emitent pentru a se încărca, destinația fiind statul de înmatriculare a vehiculului rutier;
autorizaţie de tip pendular – autorizaţie care permite transportarea grupurilor de persoane pe parcursul mai multor curse tur-retur, prima cursă retur și ultima cursă tur fiind efectuate fără persoane;
autorizaţie BSEC – autorizaţie valabilă pentru o singură cursă tur-retur în timpul căreia sînt tranzitate teritoriile statelor membre ale Organizației de Cooperare Economică a Țărilor din regiunea Mării Negre (BSEC) și/sau pentru operațiuni de transport rutier în regim bilateral, de tranzit ori spre/dinspre o țară terță conform Ghidului utilizatorului de autorizații BSEC;
autorizaţie CEMT – autorizaţie multilaterală pentru transportul rutier de mărfuri în trafic internaţional, care acordă operatorului de transport rutier dreptul de a efectua, în decursul unei anumite perioade, un număr nelimitat de curse între teritoriile statelor membre ale CEMT, conform prevederilor rezoluțiilor CEMT, precum şi dreptul de a tranzita teritoriul unuia sau mai multor state membre ale CEMT;
autorizaţie CEMT anuală – autorizaţie CEMT valabilă pentru perioada unui an calendaristic;
autorizaţie CEMT pe termen scurt – autorizaţie CEMT valabilă pentru 30 de zile calendaristice;
autorizaţie CEMT nevalabilă – autorizaţie CEMT (anuală sau pe termen scurt) care:
a) a fost declarată nulă în modul stabilit de prezentul cod;
b) a fost declarată pierdută, apoi găsită;
c) nu conține mențiuni obligatorii în ceea ce privește denumirea şi adresa completă ale operatorului de transport rutier, semnătura şi ștampila organului emitent, perioada termenului de valabilitate a autorizaţiei, data emiterii autorizaţiei, restricțiile impuse de statele membre ale CEMT;
d) nu a fost emisă conform modului şi procedurilor stabilite de prezentul cod sau a fost emisă contrar acestora;
autorizaţie TRACECA – autorizaţie care permite efectuarea unei curse tur-retur, cu sau fără încărcătură, în regim bilateral, de tranzit ori spre/dinspre o țară terță, pe teritoriul statelor participante la Sistemul autorizațiilor multilaterale TRACECA;
autogară – spaţiu special delimitat, amenajat şi dotat pentru a permite staţionarea autobuzelor/autocarelor la peroane, îmbarcarea sau debarcarea persoanelor din autobuze/autocare, precum şi pentru a oferi condiţii şi servicii pentru autobuze/autocare şi persoanele aflate în aşteptare;
bilet – bon de casă emis de maşina de casă şi de control cu memorie fiscală sau document de strictă evidenţă cu preţ fixat, confecţionat în mod tipografic sau electronic, ce confirmă plata şi dreptul la călătorie al persoanei, încheierea contractului de transport între operatorul de transport rutier/întreprindere şi persoane, precum şi faptul asigurării obligatorii a persoanei;
bilet de bagaje – bon de casă emis de maşina de casă şi de control cu memorie fiscală sau document de strictă evidenţă cu preţ fixat, confecţionat în mod tipografic sau electronic, ce confirmă plata şi primirea bagajelor pentru transport, precum şi faptul asigurării obligatorii a bagajelor;
borderou de evidenţă a biletelor – document de strictă evidenţă a biletelor vîndute persoanelor şi a sumelor încasate, precum şi a diagramelor pentru rutele regulate;
bunuri divizibile – materiale în vrac, inclusiv pulverulente, granulate sau porțiuni ale acestora, materiale fluide sau semifluide provenite din:
– producția și recuperarea de metale feroase şi neferoase;
– deșeuri de orice tip rezultate din activitatea de construcții;
– exploatări forestiere sau depozite de material lemnos;
– exploatări miniere, de carieră sau balastieră;
– stații de betoane, mixturi asfaltice, aditivi şi lianți în construcții;
cabotaj – operațiune de transport rutier contra cost de mărfuri sau de persoane, efectuată de către un operator de transport rutier străin între cel puțin un loc de încărcare/îmbarcare și unul de descărcare/debarcare, după caz, aflate pe teritoriul Republicii Moldova. Deplasarea fără încărcătură sau persoane a unui vehicul rutier între două operațiuni consecutive de transport rutier în trafic internațional nu se consideră cabotaj;
carnet de drum – document, parte integrantă a autorizației CEMT, completat pe numele operatorului de transport rutier și în care se indică, în ordine cronologică, etapele de efectuare a fiecărei operațiuni de transport rutier cu încărcătură între punctul de încărcare şi cel de descărcare, precum şi etapele fiecărei operațiuni de transport rutier fără încărcătură;
carnetul foii de parcurs (CFP) – document în care se înscriu numele persoanelor transportate şi care permite operatorilor de transport rutier să efectueze transporturi rutiere de persoane prin servicii ocazionale în trafic internaţional (pentru statele care nu au aderat la Acordul INTERBUS);
carnetul INTERBUS – document în care se înscriu numele persoanelor transportate şi care permite operatorilor de transport rutier să efectueze transporturi rutiere de persoane prin servicii ocazionale în trafic internaţional (pentru statele membre ale Acordului INTERBUS);
cap de rută – punct de plecare sau punct de destinaţie, aferent unei rute, utilizat pentru îmbarcarea/debarcarea persoanelor transportate prin servicii regulate sau servicii regulate speciale de transport rutier contra cost;
categorie a autorizației – autorizații de același tip, eliberate de același stat, clasificate în funcție de normele Euro de emisii poluante stabilite pentru vehiculul rutier pentru care poate fi utilizată autorizația de categoria respectivă;
certificat CEMT pentru condițiile controlului tehnic al autovehiculelor și remorcilor – document ce atestă corespunderea autovehiculelor și a remorcilor cu cerințele tehnice specificate în rezoluțiile CEMT, eliberat pentru fiecare vehicul rutier în parte și care se păstrează la bordul acestuia;
certificat CEMT de corespundere a remorcii sau semiremorcii cu cerințele de siguranță – document ce atestă corespunderea remorcii sau a semiremorcii cu cerințele de siguranță specificate în rezoluțiile CEMT;
certificat CEMT de conformitate de categoria A – document ce atestă corespunderea autovehiculului cu normele tehnice de emisii poluante şi sonore specificate în rezoluțiile CEMT;
certificat CEMT de conformitate de categoria B – document ce atestă corespunderea autovehiculului cu cerințele de securitate (regulamentele de securitate) specificate în rezoluțiile CEMT;
conducere în echipaj – situaţie în care, pe parcursul unei perioade de conducere cuprinse între două perioade de repaus zilnic consecutive sau între o perioadă de repaus zilnic şi o perioadă de repaus săptămînal, la bordul vehiculului se află cel puţin doi conducători auto pentru a asigura conducerea. Pe parcursul primei ore de conducere în echipaj, prezenţa celui de-al doilea conducător auto sau a mai multor alţi conducători auto este facultativă, dar ea este obligatorie pentru restul perioadei;
Conferința Europeană a Miniștrilor de Transport (CEMT) – organizație interguvernamentală, creată la 17 octombrie 1953 la Bruxelles, la care Republica Moldova a aderat la 24 aprilie 1996;
contingent de autorizații CEMT – numărul de autorizații CEMT alocat unui stat membru al CEMT, stabilit de către Grupul pe Transport Rutier și aprobat de miniștrii statelor membre ale CEMT;
Forul Internațional de Transport (FIT) – organizație interguvernamentală succesoare de drepturi și obligații a Conferinței Europene a Miniștrilor de Transport, creată prin decizia Consiliului de Miniștri CEMT în cadrul Sesiunii Ministeriale din 17–18 mai 2006, care a avut loc la Dublin;
criterii FIT – criterii stabilite anual în cadrul Forului Internațional de Transport pentru repartizarea autorizațiilor CEMT;
cursă – traseu parcurs de un autobuz/autocar care, după atingerea punctului de destinaţie, revine la punctul de plecare în cadrul aceleiaşi operaţiuni de transport de persoane;
durată de conducere – durata activităţii de conducere înregistrată;
durată zilnică de conducere – durata totală de conducere acumulată între sfîrşitul unei perioade de repaus zilnic şi începutul următoarei perioade de repaus zilnic sau între o perioadă de repaus zilnic şi o perioadă de repaus săptămînal;
durată de conducere săptămînală – durata totală de conducere acumulată în timpul unei săptămîni;
foaie de parcurs – document de evidenţă primară cu regim special, prevăzut cu semne de protecţie, serie şi număr stabilite centralizat, avînd formă specială în funcţie de tipul transportului;
grafic de circulaţie – document care conţine date despre timpul, locul şi itinerarul pe care se efectuează operaţiunile de transport rutier de persoane;
itinerar – drum, stabilit în graficul de circulație, pe care se desfășoară operațiunea de transport rutier;
încălcare gravă – încălcare a modului de utilizare şi raportare a utilizării autorizaţiilor CEMT, pentru care prezentul cod stabilește retragerea autorizaţiilor CEMT;
întreprindere – orice persoană fizică sau juridică, cu sau fără scop lucrativ, care exercită ocupaţia de transport rutier de persoane sau activităţi conexe transportului rutier fie orice persoană fizică sau persoană juridică care exercită ocupaţia de transport rutier de mărfuri în scopuri comerciale;
listă de control – document care conţine numele persoanelor transportate şi alte date privind efectuarea transporturilor rutiere de persoane prin servicii ocazionale în trafic naţional;
manager de transport rutier – persoană fizică angajată a unei întreprinderi sau, în cazul întreprinderii individuale, însăşi persoana respectivă, care conduce permanent şi efectiv activităţile de transport rutier ale întreprinderii respective şi care îndeplineşte cumulativ condiţiile de bună reputaţie şi competenţă profesională;
operator de transport rutier – orice întreprindere care efectuează transport rutier, contra plată, cu vehicule rutiere deţinute în proprietate, în leasing financiar sau locaţiune şi este înregistrată în modul corespunzător;
operator de transport rutier autohton – operator de transport rutier cu sediul sau domiciliul în Republica Moldova;
operator de transport rutier autorizat – operator de transport rutier care este înregistrat în modul corespunzător în domeniul transportului rutier contra cost sau agent economic care prestează servicii de transport rutier în cont propriu;
operator de transport rutier străin – operator de transport rutier cu sediul sau domiciliul în străinătate, autorizat să efectueze transporturi rutiere internaţionale;
operator al sistemului informațional„e-Autorizație transport” – Agenția Națională Transport Auto, care, în condițiile legii, asigură eliberarea autorizațiilor unitare repartizate electronic;
organizaţie patronală reprezentativă – asociaţie obştească înregistrată conform prevederilor legii patronatelor sau federaţie corespunzătoare, ai cărei membri activează preponderent în domeniul transporturilor rutiere de mărfuri sau în domeniul transporturilor rutiere de persoane şi care, cumulativ, au prestat în decurs de un an un volum de servicii mai mare de 10% din volumul total de servicii în unul din domeniile menţionate;
parc eligibil – totalitatea autovehiculelor deținute de un operator de transport rutier autorizat, înregistrate în sistemul informațional „e-Autorizație transport” și care respectă condițiile impuse de un anumit tip de autorizație;
organizaţie sindicală reprezentativă – asociaţie benevolă a angajaţilor care activează în domeniul transporturilor rutiere de mărfuri şi/sau al transporturilor rutiere de persoane, constituită în una din formele de organizare prevăzute de legislaţia cu privire la sindicate (organizaţie primară, asociaţie, federaţie, confederaţie) şi are nu mai puţin de 500 de membri angajaţi în domeniile menţionate;
pauză – orice perioadă în care conducătorul auto nu are dreptul să conducă sau să efectueze alte munci şi în care trebuie numai să se odihnească;
perioadă de conducere – durată de conducere acumulată între momentul în care conducătorul auto se aşează la volan după o perioadă de repaus sau o pauză şi momentul în care începe o perioadă de repaus sau o pauză. Perioada de conducere poate fi continuă sau fragmentată;
perioadă de repaus zilnic – parte a unei zile pe parcursul căreia conducătorul auto poate dispune liber de timpul său şi care poate fi o perioadă de repaus zilnic normală sau o perioadă de repaus zilnic redusă;
perioadă de repaus zilnic normală – orice perioadă de repaus de cel puţin 11 ore. De asemenea, această perioadă de repaus zilnic normală poate fi luată în două tranşe, din care prima trebuie să fie o perioadă neîntreruptă de cel puţin 3 ore, iar a doua – o perioadă neîntreruptă de cel puţin 9 ore;
perioadă de repaus zilnic redusă – orice perioadă de repaus de cel puţin 9 ore, dar mai puţin de 11 ore;
perioadă de repaus săptămînal – o perioadă săptămînală pe parcursul căreia un conducător auto poate dispune liber de timpul său şi care poate fi o perioadă de repaus săptămînal normală sau o perioadă de repaus săptămînal redusă;
perioadă de repaus săptămînal normală – orice perioadă de repaus de cel puţin 45 de ore;
perioadă de repaus săptămînal redusă – orice perioadă de repaus de mai puţin de 45 de ore care poate fi redusă la cel puţin 24 de ore consecutive;
program de transport rutier – program care stabileşte rutele şi cursele necesare, graficele de circulaţie, capetele de rută, gările auto, staţiile publice, precum şi numărul necesar de vehicule, categoria de confort şi capacitatea minimă a acestora în vederea efectuării transportului rutier contra cost de persoane prin servicii regulate;
repaus – orice perioadă neîntreruptă pe parcursul căreia conducătorul auto poate dispune liber de timpul său;
reutilare – activitate specifică de autoservice care are ca rezultat schimbarea parametrilor constructivi, funcționali sau de calitate ai vehiculelor rutiere și/sau ai produselor utilizate pentru acestea față de tipul omologat, inclusiv activitatea de completare/carosare a unui vehicul și activitatea de tuning;
rută – parcurs care asigură legătura între mai multe localităţi şi/sau obiective, cuprinse între două capete de rută, pe care se efectuează transport rutier contra cost de persoane prin servicii regulate sau servicii regulate speciale;
scrisoare de trăsură (CMR) – document reglementat prin Convenția relativă la Contractul de transport internaţional de mărfuri pe șosele (CMR), încheiată la Geneva la 19 mai 1956, la care Republica Moldova a aderat la 2 martie 1993;
sistem informațional „e-Autorizație transport” – sistem informațional care permite solicitarea și procesarea datelor, repartizarea și eliberarea autorizațiilor pentru efectuarea transporturilor rutiere;
sistem de management integrat – sistem electronic de gestiune a modalității de efectuare a transporturilor rutiere în conformitate cu cerințele tehnice stabilite;
sistem electronic de cîntărire în mișcare – sistem de instalații și aparate de cîntărit verificate metrologic, instalate sau incorporate în partea carosabilă a drumului în locurile indicate de organul central de specialitate, conectat on-line la serverul organului responsabil de controlul respectării maselor maxime admise ale vehiculelor rutiere;
staţie publică – punct de pe o rută, amenajat corespunzător, semnalizat printr-un indicator rutier de tip panou pe care este afişat graficul de staţionare a vehiculelor rutiere pentru îmbarcarea/debarcarea persoanelor transportate;
transport rutier – operaţiune de transport care se efectuează cu vehicule rutiere pentru deplasarea mărfurilor sau a persoanelor, de asemenea transportarea vehiculului rutier, pe o anumită porţiune a drumului, pe/de un alt mijloc de transport ori deplasarea fără încărcătură a vehiculelor rutiere;
transport rutier ilicit – operațiune de transport rutier efectuată de către o persoană fizică sau juridică care nu este înregistrată în modul stabilit de prezentul cod sau de către o persoană înregistrată în Registrul operatorilor de transport rutier care nu deține autorizația de transport rutier de persoane prin servicii regulate pentru ruta pe care activează ori, în cazul transportului rutier de persoane prin servicii ocazionale, nu deține carnetul INTERBUS, autorizația pentru serviciul ocazional neliberalizat sau lista de control, după caz. Transportul rutier de persoane în regim de taxi efectuat pe trasee fixe, prestabilite de taximetrist, care depăşesc localitatea unde este înregistrată întreprinderea se consideră de asemenea transport rutier ilicit;
transport rutier contra cost – operaţiune de transport rutier de mărfuri şi/sau persoane efectuată contra plată, prin încasarea unui tarif sau a echivalentului în natură ori în servicii;
transport rutier în cont propriu – operaţiune de transport rutier efectuată în scopuri necomerciale şi nonprofit de o persoană fizică sau juridică;
transport rutier în interes personal – operaţiune de transport rutier care nu se încadrează în operaţiunile de transport rutier contra cost şi/sau în cont propriu;
transport rutier de persoane prin servicii regulate – serviciu de transport rutier contra cost de persoane, care asigură transportul persoanelor, pe bază de bilete de călătorie individuale, în conformitate cu graficele de circulaţie, pe trasee determinate, în care îmbarcarea/debarcarea persoanelor transportate în/din vehicul se face în puncte de oprire prestabilite;
transport rutier de persoane prin servicii regulate speciale – serviciu de transport rutier contra cost de persoane efectuat la solicitarea unui beneficiar, prin care se asigură transportul doar al unor categorii determinate de persoane între localităţi, în măsura în care acest serviciu se desfăşoară în condiţiile transportului de persoane prin servicii regulate;
transport rutier de persoane prin servicii ocazionale – serviciu de transport rutier distinct față de transportul rutier de persoane prin servicii regulate ori transportul rutier de persoane prin servicii regulate speciale, realizat în bază de contract și caracterizat, în principal, prin faptul că asigură transportul grupurilor de persoane anterior constituite la inițiativa clientului sau a operatorului de transport rutier;
transport rutier agabaritic – operaţiune de transport rutier care se efectuează cu depăşirea masei maxime şi/sau a dimensiunilor maxime admise;
transport rutier în trafic naţional – operaţiune de transport rutier care se efectuează între două localităţi situate pe teritoriul Republicii Moldova, fără a depăşi teritoriul statului;
transport rutier în trafic internaţional – operaţiune de transport rutier care se efectuează între o localitate de plecare şi o localitate de destinaţie situate pe teritoriul a două state diferite, cu sau fără tranzitarea unuia ori mai multor state terţe;
transport rutier în trafic local – operaţiune de transport rutier care se efectuează în interiorul zonei administrativ-teritoriale a unei localităţi;
transport rutier în trafic raional – operaţiune de transport rutier care se efectuează între două localităţi situate pe teritoriul aceluiaşi raion, fără a depăşi teritoriul raionului;
transport rutier în trafic interraional – operaţiune de transport rutier care se efectuează între două localităţi situate pe teritoriul a două raioane diferite, inclusiv între raion şi municipiu, cu sau fără tranzitarea unuia ori mai multor raioane/municipii terţe;
transport rutier în trafic municipal – operaţiune de transport rutier care se efectuează între două localităţi situate în interiorul zonei administrativ-teritoriale a municipiului;
transport rutier în trafic transfrontalier – operaţiune de transport rutier care se efectuează din orice localitate a ţării pînă la o localitate de pe teritoriul unui stat vecin situată la o distanţă de cel mult 50 km de frontieră, dacă acordurile bilaterale nu prevăd altfel;
transport rutier de colete – operaţiune de transport rutier care se efectuează cu vehicule rutiere pentru deplasarea coletelor;
transport electric – operaţiune de transport rutier de persoane care se efectuează cu ajutorul vehiculelor cu tracţiune electrică, fără şine;
transporturi liberalizate – categorie de transport rutier a cărui efectuare nu presupune deținerea unei autorizații, dar nu scutește de plata altor taxe aferente categoriei date de transport rutier;
transporturi recurente – operațiuni de transport rutier efectuate exclusiv între două state terțe în afara statului de înmatriculare a vehiculului rutier;
vehicul rutier – sistem mecanic destinat circulaţiei pe drumurile publice, cu sau fără mijloace de autopropulsare. În sensul prezentului cod, sînt considerate vehicule rutiere autovehiculele, remorcile, semiremorcile şi tractoarele, definite astfel:
a) autovehicul – vehicul rutier autopropulsat, suspendat pe roţi, şenile sau tălpi, destinat transportului rutier de persoane sau de bunuri ori efectuării de lucrări;
b) remorcă – vehicul rutier fără motor, conceput şi construit pentru a fi tractat de un autovehicul;
c) semiremorcă – vehicul rutier tractat, conceput pentru a fi cuplat la un tractor sau la o axă de tractare, astfel încît asupra tractorului sau axei de tractare se exercită o forţă verticală semnificativă;
d) tractor – vehicul rutier care, prin concepţie şi construcţie, este destinat exclusiv sau în principal tractării de remorci/semiremorci.
(2) În sensul prezentului cod, ansamblul format din autovehicul şi remorcă/semiremorcă şi ansamblul format din tractor şi remorcă/semiremorcă se consideră vehicule rutiere.
Titlul II
ADMINISTRAREA TRANSPORTURILOR RUTIERE
Art. 6. –
(1) Administrarea transporturilor rutiere este exercitată prin administrare publică şi managementul operatorilor de transport rutier, al întreprinderilor ce prestează activităţi conexe transportului rutier, precum şi al asociaţiilor profesionale de profil, organizaţiilor patronale şi sindicale reprezentative din domeniu.
(2) Administrarea transportului rutier se organizează cu respectarea următoarelor principii:
a) promovarea concurenţei loiale între operatorii de transport rutier;
b) garantarea accesului egal şi nediscriminatoriu al operatorilor de transport rutier la piaţa serviciilor de transport rutier;
c) garantarea respectării drepturilor şi intereselor consumatorilor de servicii de transport rutier;
d) rezolvarea problemelor de ordin economic, social şi de mediu ale localităţilor;
e) administrarea eficientă a bunurilor aparţinînd sistemelor de transport rutier proprietate a unităţilor administrativ-teritoriale;
f) utilizarea eficientă a fondurilor publice în activitatea de administrare sau executare a transportului rutier în trafic local;
g) deplasarea în condiţii de siguranţă şi de confort, inclusiv prin asigurarea de risc a mărfurilor şi a persoanelor transportate;
h) autonomia sau independenţa financiară a operatorilor de transport rutier;
i) susţinerea dezvoltării economice a localităţilor prin realizarea unei infrastructuri de transport moderne;
j) satisfacerea necesităţilor de transport ale populaţiei şi ale agenţilor economici pe teritoriul unităţilor administrativ-teritoriale prin servicii de calitate în conformitate cu documentele normative;
k) accesul egal şi liber al persoanelor la procurarea biletelor de călătorie pentru transportul rutier prin servicii regulate;
l) consultarea asociaţiilor profesionale de profil şi a organizaţiilor patronale reprezentative ale operatorilor de transport rutier, precum şi a consumatorilor de servicii de transport rutier în vederea stabilirii politicilor şi strategiilor de dezvoltare a transportului rutier şi a activităţilor conexe acestuia;
m) implementarea tehnologiilor informaţionale în organizarea şi controlul activităţilor de transport rutier şi/sau activităţilor conexe transportului rutier în vederea optimizării managementului în domeniu şi minimizării implicării factorului uman.
(3) Administrarea publică în domeniul transporturilor rutiere este exercitată de autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate, de autorităţile administraţiei publice locale şi de alte autorităţi abilitate prin lege, în limitele competenţelor.
(4) Autoritatea care elaborează şi promovează documentele de politici publice ale Guvernului şi strategiile naţionale de dezvoltare în domeniul transporturilor rutiere este Ministerul Economiei și Infrastructurii (în continuare – organul central de specialitate), creat în condiţiile legii.
(5) Anual, pînă la 31 martie, prin ordinul ministrului economiei și infrastructurii, va fi format Consiliul consultativ în domeniul transporturilor rutiere, care va include cîte un reprezentant delegat de la fiecare organizaţie patronală reprezentativă, cîte un reprezentant delegat de la fiecare organizaţie sindicală reprezentativă din domeniu, un colaborator al organului central de specialitate şi unul al Agenţiei Naţionale Transport Auto. Preşedintele şi secretarul Consiliului consultativ se aleg la şedinţa consiliului din rîndul membrilor săi.
(6) Organul central de specialitate va consulta Consiliul consultativ în vederea adoptării sau emiterii oricăror acte ce ţin de politica în domeniul transporturilor rutiere.
Art. 7. –
(1) Organul central de specialitate are următoarele atribuţii principale în domeniul transporturilor rutiere:
a) elaborează, promovează şi monitorizează politica statului şi strategiile naţionale de dezvoltare în domeniul transporturilor rutiere;
b) elaborează programele de dezvoltare durabilă şi de modernizare a sistemului naţional de transport rutier, de siguranţă a transporturilor rutiere şi de protecţie a mediului şi monitorizează implementarea acestora;
c) elaborează proiecte de acte legislative şi normative în domeniul transporturilor rutiere şi al activităţilor conexe transportului rutier;
d) asigură monitorizarea respectării reglementărilor naţionale şi internaţionale în domeniul transporturilor rutiere;
e) asigură elaborarea de studii de specialitate în domeniul transporturilor rutiere necesare elaborării politicilor publice;
f) iniţiază şi negociază, în numele Guvernului, încheierea de tratate internaţionale şi prezintă Guvernului, în modul stabilit, propuneri privind aderarea Republicii Moldova la tratate internaţionale, acorduri bilaterale sau multilaterale în domeniile de competenţă ori denunţarea acestora;
g) monitorizează implementarea prevederilor tratatelor internaţionale în domeniul transporturilor rutiere;
h) reprezintă interesele statului şi exercită dreptul de membru în cadrul organismelor internaţionale pe baza convenţiilor şi acordurilor la care Republica Moldova este parte şi dezvoltă relaţii de colaborare cu organe şi organizaţii similare din alte state şi organisme internaţionale interesate;
i) organizează crearea, desfăşurarea şi documentarea comisiilor mixte şi grupurilor de lucru a căror activitate este reglementată prin acorduri bilaterale şi multilaterale în domeniul transporturilor rutiere;
j) constituie comisia pentru repartizarea autorizaţiilor multilaterale ale Conferinţei Europene a Miniştrilor de Transport (CEMT) şi aprobă procesele-verbale ale şedinţelor comisiei;
k) administrează proprietatea de stat din domeniul transporturilor rutiere aflată în gestiune.
(2) Organul central de specialitate are următoarele atribuţii specifice în domeniul transporturilor rutiere:
a) controlează implementarea principiilor de formare şi modificare a programelor de transport rutier locale, municipale şi raionale;
b) elaborează şi aprobă programul de transport rutier interraional şi programul de transport rutier internaţional;
c) avizează, în termen de 20 zile, modificările propuse la programele de transport rutier raionale în vederea asigurării corelării acestora cu programul de transport rutier interraional;
d) autorizează activităţile de transport rutier contra cost prin servicii regulate în trafic internaţional, conform prevederilor legislaţiei în vigoare, acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care Republica Moldova este parte;
e) asigură realizarea unui sistem de acumulare a datelor şi informaţiei privind transporturile rutiere de mărfuri şi de persoane;
f) elaborează şi aprobă cerinţele minime obligatorii faţă de programele de transport rutier.
Art. 8. –
(1) Autoritatea care asigură implementarea documentelor de politici publice şi strategiilor naţionale de dezvoltare în domeniul transporturilor rutiere, controlează şi supraveghează respectarea legislaţiei naţionale şi internaţionale în domeniu de către operatorii de transport rutier şi de către întreprinderile ce desfăşoară activităţi conexe transportului rutier este Agenţia Naţională Transport Auto (în continuare – Agenţie).
(2) Agenţia este o autoritate administrativă în subordinea organului central de specialitate. Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Agenției, precum şi structura şi efectivul-limită ale acesteia se aprobă de Guvern.
(3) Bugetul Agenției se elaborează, se aprobă și se administrează în conformitate cu principiile, regulile și procedurile stabilite de Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr. 181/2014. Taxele pentru eliberarea autorizațiilor de transport rutier în traficul național și internațional se virează de agenții economici la bugetul de stat conform modului stabilit de Ministerul Finanțelor.
(4) Agenţia îşi exercită funcţiile şi atribuţiile în baza unui regulament elaborat în conformitate cu prezentul cod şi aprobat de Guvern.
în redacție/abrogat prin LP140 din 17.08.18 МО 309-320 din 17.08.18 art. 478
Art. 9. –
(1) Funcţiile de bază ale Agenţiei sînt:
a) supravegherea şi controlul îndeplinirii de către operatorii de transport rutier autohtoni şi străini pe teritoriul Republicii Moldova a prevederilor legislaţiei naţionale şi ale acordurilor internaţionale din domeniul transporturilor rutiere la care Republica Moldova este parte;
b) eliberarea autorizaţiilor pentru activităţile de transport rutier sau pentru activităţile conexe transportului rutier, prevăzute de prezentul cod.
(2) Agenţia are următoarele atribuţii principale:
a) aplică sancţiuni contravenţionale, în limitele competenţelor sale, conform prevederilor legii;
b) monitorizează corectitudinea aplicării tarifelor la serviciile regulate de transport rutier în trafic naţional şi în activitatea autogărilor;
c) implementează procesul de comandare, primire, perfectare şi eliberare a autorizaţiilor multilaterale CEMT, utilizate de către operatorii de transport rutier autohtoni, şi elaborează dările de seamă pentru prezentarea acestora către Secretariatul CEMT;
d) implementează procesul de editare a autorizaţiilor internaţionale unitare, de efectuare a schimbului de autorizaţii de acest fel cu ţările străine în conformitate cu acordurile bilaterale şi de eliberare a acestor autorizaţii operatorilor de transport rutier din Republica Moldova;
e) verifică şi sistematizează informaţia privind utilizarea autorizaţiilor internaţionale unitare de către operatorii de transport rutier;
f) admite operatorii de transport rutier autohtoni la efectuarea transportului rutier de persoane prin servicii ocazionale în trafic internaţional, conform cerinţelor Acordului privind transportul internaţional ocazional de călători cu autocarul şi autobuzul (Acordul INTERBUS), eliberează carnetele INTERBUS şi ţine un registru pentru acestea;
g) eliberează carnetele foii de parcurs (CFP) pentru ţările străine care nu au aderat la Acordul INTERBUS;
h) participă la lucrările comisiilor mixte în limitele competenţei;
i) implementează prevederile protocoalelor şedinţelor comisiilor mixte desfăşurate şi monitorizează acest proces;
k) efectuarea auditului de siguranță rutieră.
Art. 10. –
(1) Agenţia, în limitele competenţei sale, are dreptul:
a) să elibereze, să suspende ori să retragă, parţial sau total, autorizaţii în condiţiile legii;
b) să aibă acces la documentele ce ţin de activităţile din domeniul transporturilor rutiere prevăzute la art. 48, asigurînd confidenţialitatea acestora, conform legislaţiei în vigoare;
c) să solicite şi să obţină de la operatorii de transport rutier şi/sau de la întreprinderile ce desfăşoară activităţi conexe transportului rutier informaţiile necesare îndeplinirii atribuţiilor ce îi revin;
d) să ceară operatorilor de transport rutier şi/sau întreprinderilor ce desfăşoară activităţi conexe transportului rutier executarea deciziilor sale, conform prezentului cod;
e) să emită prescripţii privind înlăturarea încălcărilor depistate în urma controalelor.
(2) Solicitarea informaţiilor şi documentelor menţionate la alin. (1) de către Agenţie trebuie să fie justificată şi să se efectueze în limitele competenţei sale în conformitate cu legislaţia în vigoare.
(3) Agenţia conlucrează cu autorităţi similare ale altor state, inclusiv prin încheierea unor acorduri bilaterale de colaborare, prin schimb de experienţă şi informaţii de specialitate.
(4) În vederea îndeplinirii prevederilor prezentului cod, Agenţia colaborează cu autorităţile pentru protecţia concurenţei şi protecţia consumatorilor, în special prin furnizarea reciprocă de informaţii necesare aplicării prevederilor legislației cu privire la protecția concurenței și ale legislației privind protecția consumatorilor în domeniul transporturilor rutiere de mărfuri şi persoane şi în cel al activităţilor conexe transportului rutier în vederea respectării de către agenţii economici a documentelor normative, de asemenea colaborează cu alte autorităţi publice centrale şi locale.
(5) Agenţia este în drept să presteze servicii. Metodologia de calculare a tarifelor pentru serviciile prestate de Agenție, nomenclatorul serviciilor și cuantumul tarifelor la serviciile prestate de către aceasta se aprobă de Guvern.
Art. 11. –
(1) Agenţia este condusă de un director, asistat de doi directori adjuncţi.
(2) Directorul şi directorii adjuncți ai Agenţiei sînt numiți în funcţie publică şi eliberați sau destituiți din funcţie publică de către ministru, în condiţiile legii.
(3) În cazul vacanţei funcţiei de director sau director adjunct al Agenţiei, organul central de specialitate, în termen de o lună, numeşte un nou director sau director adjunct în conformitate cu procedura prevăzută la alin. (2).
(4) În cazul vacanţei funcţiei de director al Agenţiei, organul central de specialitate numeşte unul dintre directorii adjuncţi în funcţia de director interimar al Agenţiei pe perioada vacanţei funcţiei. În cazul vacanţei funcţiei de director adjunct, directorul Agenţiei numeşte unul dintre angajaţii Agenţiei în funcţia de director adjunct interimar pe perioada vacanţei funcţiei.
(5) Directorul şi directorii adjuncţi ai Agenţiei trebuie să fie cetăţeni ai Republicii Moldova, să aibă studii superioare şi experienţă de cel puţin 5 ani în domeniul tehnic, economic sau juridic.
(6) Directorul şi directorii adjuncţi ai Agenţiei pot fi eliberaţi din funcţie de către organul central de specialitate în următoarele cazuri:
a) pierderea cetăţeniei Republicii Moldova;
b) depunerea cererii de demisionare;
c) imposibilitatea exercitării funcţiei din motive medicale;
d) condamnare pentru săvîrşire de infracţiuni prin hotărîre definitivă a instanţei de judecată;
e) alegerea sau numirea în altă funcţie;
f) neîndeplinirea corespunzătoare, în mod sistematic, a atribuţiilor specifice funcţiei.
(7) În cadrul Agenției activează funcționari publici, în condițiile Legii nr. 158/2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, și alte categorii de personal, a căror activitate este reglementată de cadrul normativ în domeniul muncii.
(8) Directorul şi directorii adjuncţi ai Agenţiei nu pot deţine funcţii, acţiuni şi/sau părţi sociale, să aibă cîştiguri materiale ori financiare la întreprinderile a căror activitate este autorizată şi controlată de către Agenţie.
(9) Anual, pînă la data de 30 martie, Agenţia prezintă organului central de specialitate raportul său de activitate, care se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
(10) Anual, pînă la data de 31 martie, prin ordinul Ministerului Economiei și Infrastructurii, va fi format Consiliul consultativ al Agenției, care va include directorul Agenției și cîte un reprezentant al organizațiilor patronale reprezentative din domeniu. Președintele Consiliului consultativ al Agenției se alege de către membrii consiliului din rîndul acestora. Consiliul consultativ al Agenției își desfășoară activitatea în ședințe care vor fi convocate de președintele consiliului nu mai rar de o dată în trimestru. Regulamentul privind activitatea Consiliului consultativ al Agenției este aprobat prin ordinul Ministerului Economiei și Infrastructurii.
în redacție/abrogat prin LP140 din 17.08.18 МО 309-320 din 17.08.18 art. 478
Art. 12. –
(1) În scopul exercitării funcţiilor prevăzute în prezentul cod, consiliile locale, municipale şi raionale vor crea, în conformitate cu legislaţia în vigoare, comisii privind organizarea transportului rutier de persoane prin servicii regulate şi vor aproba regulamentele de funcţionare a acestora în conformitate cu prevederile prezentului cod şi ale altor acte normative. Adoptarea deciziilor privind organizarea transportului rutier de persoane prin servicii regulate poate fi pusă în sarcina comisiilor respective, în conformitate cu regulamentele de funcţionare a lor, sau aceste decizii vor necesita aprobarea de către consilii, în dependenţă de atribuţiile delegate comisiilor respective de către consilii.
(2) Autorităţile administraţiei publice locale elaborează şi aprobă, după coordonarea cu organul central de specialitate, strategii pe termen mediu şi lung pentru dezvoltarea şi modernizarea transportului rutier, luînd în considerare planurile de urbanism şi amenajarea teritoriului, programele de dezvoltare economico-socială a localităţilor şi necesităţile de transport ale populaţiei.
(3) Consiliile raionale cooperează cu consiliile locale şi municipale în vederea asigurării şi dezvoltării transportului rutier contra cost de persoane prin servicii regulate în trafic raional şi a corelării acestuia cu transportul rutier contra cost de persoane prin servicii regulate în trafic local/municipal.
(4) Consiliile locale, municipale şi raionale au obligaţia să asigure un tratament egal şi nediscriminatoriu, într-un mediu concurenţial şi transparent, pentru toţi operatorii de transport rutier.
Art. 13. – Consiliile raionale, în contextul necesităţii organizării transportului rutier contra cost în trafic raional:
a) aprobă şi actualizează programele de transport rutier raionale după obţinerea avizului pozitiv al organului central de specialitate, în conformitate cu necesităţile de transport ale populaţiei;
b) au dreptul să acorde, în cadrul unităţii administrativ- teritoriale respective, facilităţi de transport pentru anumite categorii de persoane, asigurînd totodată şi sursele de compensare a veniturilor ratate;
c) autorizează activitatea de transport rutier contra cost de persoane prin serviciile regulate în trafic raional şi monitorizează desfăşurarea acesteia.
Art. 14. – Consiliile locale şi municipale, în contextul necesităţii organizării transportului rutier contra cost în trafic local:
a) au dreptul să stabilească subvenţii acordate de la bugetul local şi/sau municipal, după caz, pentru acoperirea diferenţei dintre costurile înregistrate de operatorul de transport rutier pentru prestarea serviciului de transport rutier regulat în trafic local şi sumele efectiv încasate ca urmare a efectuării transportului;
b) au dreptul să acorde, în cadrul unităţii administrativ-teritoriale respective, facilităţi de transport pentru anumite categorii de persoane, asigurînd totodată şi sursele de compensare a veniturilor ratate;
c) elaborează, aprobă şi actualizează, după competenţă, programele de transport rutier locale în conformitate cu necesităţile de transport ale populaţiei;
d) autorizează activitatea de transport rutier contra cost de persoane prin serviciile regulate în trafic local şi municipal, după caz, şi monitorizează desfăşurarea acesteia;
e) organizează serviciile de transport electric;
f) elaborează şi aprobă planuri de mobilitate urbană;
g) aprobă tarifele pentru serviciile regulate de transport rutier contra cost de persoane în trafic municipal şi/sau local.
Art. 15. – Autorităţile administraţiei publice locale, în raporturile cu operatorii de transport rutier care prestează serviciile de transport rutier contra cost în trafic local, municipal sau raional, au următoarele competenţe:
a) să convoace şedinţe cu operatorii de transport rutier în vederea stabilirii măsurilor necesare pentru soluţionarea problemelor apărute, în conformitate cu legislaţia în vigoare;
b) să monitorizeze periodic modul de prestare a serviciilor de transport rutier contra cost de persoane în trafic local, municipal şi raional, după competenţă;
c) în cazul constatării unor încălcări, să sesizeze Agenţia în vederea retragerii autorizaţiilor acordate;
d) să solicite motivat organelor competente anularea regimului de înregistrare, autorizare sau notificare.
Titlul V
ACTIVITĂŢI CONEXE Capitolul 1. Dispoziţii generale
Art. 85. – Activităţi conexe transportului rutier se consideră:
a) activitatea de autogară;
b) activitatea de autoservice;
c) activitatea de montare, reparare şi verificare a tahografelor şi limitatoarelor de viteză;
d) activitatea de cîntărire a vehiculelor rutiere în vederea eliberării certificatului internaţional de cîntărire a vehiculului rutier, conform modelului din anexa nr. 2 la prezentul cod;
e) activitatea de inspecţie tehnică periodică.
Capitolul 2. Activitatea de autogară
Art. 86. –
(1) Activitatea de autogară se efectuează de către întreprinderi de stat sau private cu înregistrarea prealabilă în Registru.
(2) Activitatea de autogară se efectuează în spaţii special amenajate şi dotate, destinate staţionării vehiculelor rutiere antrenate în activităţi de transport rutier contra cost de persoane prin servicii regulate, îmbarcării/debarcării persoanelor şi oferirii condiţiilor şi serviciilor pentru vehiculele rutiere şi pentru persoanele aflate în aşteptare, în care se desfăşoară activităţi specifice transportului rutier contra cost de persoane prin servicii regulate.
(3) Înfiinţarea unei autogări se efectuează cu aprobarea de către primărie.
(4) Amplasarea autogării trebuie să asigure accesibilitatea, siguranţa şi calitatea deservirii persoanelor şi a operatorilor de transport rutier.
(5) Operatorii de transport rutier care desfăşoară activitate de transport rutier contra cost de persoane prin servicii regulate au acces nediscriminatoriu la serviciile autogărilor autorizate.
(6) Plecările, opririle în tranzit şi sosirile în autogară în vederea îmbarcării/debarcării persoanelor sînt permise numai dacă graficul de circulaţie al autorizaţiei de traseu prevede staţionarea în localitatea de amplasare a autogării.
(7) În cazul în care capacitatea autogărilor este depăşită, organul central de specialitate solicită consiliilor locale stabilirea unor staţii publice pentru capetele de rută şi/sau a opririlor în tranzit.
(8) În cazul funcţionării mai multor autogări în localitate, organul central de specialitate, în funcţie de amplasarea teritorială a autogărilor şi direcţiile de deplasare a rutelor/curselor care pornesc din aceste autogări sau le tranzitează, poate stabili direcţiile prioritare de deservire a rutelor/curselor pentru autogările respective. Stabilirea direcţiilor prioritare nu limitează dreptul operatorilor de transport rutier de a-şi alege autogările prin care vor fi deservite rutele.
Art. 87. –
(1) Autogara trebuie amenajată şi dotată cel puţin cu următoarele:
a) edificiu, care va include: casă de bilete, birou sau panou de informaţie, sală amenajată pentru persoanele aflate în aşteptare cu capacitatea de cel puţin 20 de locuri pe scaune, dispecerat, bloc sanitar;
b) 4 unităţi de peron de îmbarcare/debarcare;
c) cameră de bagaje;
d) parcare pentru 8 vehicule rutiere, conform normelor privind amenajarea teritoriului.
(2) Cerinţele tehnice privind amenajarea şi dotarea minimă a autogării conform alin. (1) sînt stabilite în Regulamentul cu privire la autogări.
Art. 88. –
(1) În vederea desfășurării activităţii de autogară, întreprinderea trebuie să îndeplinească cumulativ condiţiile de bază materială, competenţă profesională şi bună reputaţie.
(2) Înregistrarea oficială a activității de autogară se efectuează în conformitate cu prevederile cap. 2 titlul III.
(3) La notificarea pentru înregistrarea în Registru se anexează, în original sau în copii, cu prezentarea originalelor pentru verificare, următoarele documente:
a) actele care confirmă dreptul de folosinţă a edificiului şi terenului pe o perioadă de minimum un an, precum şi corespunderea acestora prevederilor art. 87;
b) copia contractului de muncă al persoanei angajate în funcţia de manager de transport rutier, responsabilă pentru desfăşurarea activităţii de autogară;
c) declaraţia pe propria răspundere privind îndeplinirea condiţiei de bună reputaţie conform art. 18;
d) certificatul de competenţă profesională al managerului de transport rutier responsabil pentru desfăşurarea activităţii de autogară, eliberat în condiţiile art. 43, de modelul prevăzut în Regulamentul cu privire la autogări;
e) copia deciziei autorității administrației publice locale cu privire la aprobarea/autorizarea înfiinţării autogării, în cazul autogărilor noi;
f) schiţa autogării, la scara 1:100, cu amplasarea peroanelor şi încăperilor adiacente.
(4) Condiţiile de instruire profesională a managerilor de transport rutier responsabili pentru desfăşurarea activităţii de autogară în vederea obţinerii certificatului de competenţă profesională sînt identice cu cele pentru managerul de transport rutier prevăzute la art. 43, 44 şi 45 din prezentul cod.
(5) În situaţia în care persoana desemnată în calitate de manager de transport rutier responsabil pentru desfăşurarea activităţii de autogară nu mai exercită această funcţie sau nu mai întruneşte condiţiile de competenţă profesională şi bună reputaţie, întreprinderea are obligaţia înlocuirii acesteia în termen de 30 de zile.
Art. 90. –
(1) Întreprinderile înregistrate ce desfășoară activitate de autogară au următoarele obligaţii:
a) să afişeze la fiecare casă de bilete programul de lucru;
b) să monteze afişaje cu graficele de circulaţie la peroanele de plecare/sosire a curselor;
c) să întocmească programul de lucru al autogării în funcţie de orele de plecare şi de sosire a curselor;
d) să asigure respectarea de către persoane a regulilor cu privire la conduită în autogară, interzicînd cerşetoria, jocurile de noroc şi consumul băuturilor alcoolice pe teritoriul autogării;
e) să ţină evidenţa curselor plecate şi sosite, precum şi ordinea cronologică de efectuare a lor, în registrul de evidenţă;
f) să permită în mod nediscriminatoriu accesul operatorilor de transport rutier la serviciile oferite de autogară, fără a condiţiona încheierea contractelor de prestare a unor servicii suplimentare pe care operatorul de transport rutier nu le solicită;
g) să încheie contracte de acces în autogară, în conformitate cu graficele de circulaţie aprobate, cu operatorii de transport rutier deţinători de autorizaţie de transport rutier de persoane prin servicii regulate în trafic naţional pe perioada de valabilitate a programului de transport rutier;
h) să aplice, la încheierea contractelor cu operatorii de transport rutier, tarife egale pentru aceleaşi servicii;
i) să informeze organul central de specialitate în cazul atingerii plafonului de capacitate maximă a autogării;
j) să verifice şi să admită la deservirea curselor doar vehiculele rutiere care corespund cerinţelor sanitare;
k) să verifice şi să admită deservirea curselor doar în baza documentelor obligatorii necesare pentru a fi prezente la bordul vehiculului rutier, prevăzute de prezentul cod.
(2) În cazul stabilirii direcţiilor prioritare de deservire, autogările vor încheia contracte de acces în autogară, în mod prioritar, la cererea operatorilor de transport rutier care activează în direcţiile stabilite.
(3) După încheierea contractelor de acces în autogară cu un operator de transport rutier care deserveşte o cursă de pe o anumită rută, autogara nu are dreptul să refuze cererile altor operatori de transport rutier care deservesc curse pe aceeaşi rută.
(4) În zilele de sărbători şi sfîrşit de săptămînă cu flux de călători sporit, conducătorul autogării are dreptul să implice suplimentar vehicule rutiere ale operatorilor de transport rutier care efectuează servicii regulate de transport rutier în localitatea sau direcţia dată.
(5) La implicarea suplimentară a vehiculelor rutiere pentru efectuarea serviciilor regulate de transport rutier, conform alin. (4), prioritate se acordă operatorului de transport rutier care efectuează un serviciu regulat autorizat, iar în caz de refuz al acestuia, se apelează la alţi operatori de transport care efectuează servicii regulate în localitatea sau direcţia dată.
Art. 91. – Agenția inițiază, în conformitate cu art. 28, procedura de radiere din Registru a întreprinderii ce desfășoară activitate de autogară inclusiv la constatarea şi sancţionarea, mai mult de 10 ori, în decurs de 12 luni consecutive de către Agenţie, prin decizie definitivă conform legii, a următoarelor încălcări:
a) admiterea la efectuarea curselor prin intermediul autogării a vehiculelor rutiere în lipsa la bordul acestora a documentelor prevăzute de prezentul cod;
b) nerespectarea programului autogării;
c) interzicerea accesului operatorilor de transport rutier la serviciile oferite de autogară sau condiţionarea încheierii contractelor de efectuare a unor servicii suplimentare ori pe care operatorul de transport rutier nu le solicită;
d) refuzul încheierii contractelor de acces în autogară, în conformitate cu prevederile prezentului cod, cu operatorii de transport rutier deţinători de autorizaţie de transport rutier de persoane prin servicii regulate;
e) aplicarea, la încheierea contractelor cu operatorii de transport rutier, a unor tarife diferenţiate pentru aceleaşi servicii;
f) neîndeplinirea condiţiilor contractuale faţă de operatorii de transport rutier;
g) nerespectarea modului de efectuare a curselor suplimentare, constatată prin prescripţii de Agenţie.
Capitolul 3. Activitatea de autoservice
Art. 93. –
(1) Prevederile prezentului capitol se aplică tuturor întreprinderilor care desfăşoară activităţi prin care se pot influenţa parametrii constructivi, funcţionali şi de calitate ai vehiculelor rutiere.
(2) Activitatea de autoservice poate fi desfăşurată numai în ateliere specializate.
(3) Cerinţele tehnice faţă de atelierele menţionate la alin. (2) sînt prevăzute în Regulamentul cu privire la desfăşurarea activităţii de autoservice.
Art. 94. –
(1) Activităţile specifice de autoservice sînt:
a) repararea, întreţinerea şi/sau reglarea ansamblurilor mecanice:
– motorul şi instalaţiile anexe;
– transmisia şi componentele acesteia;
– sistemul de rulare şi componentele acestuia;
– sistemul de direcţie şi componentele acestuia;
– sistemul de frînare şi componentele acestuia;
b) repararea, întreţinerea, reglarea echipamentului electric şi/sau electronic:
– instalaţia electrică de pornire a motorului, de încărcare a bateriilor de acumulatori şi componentele acesteia;
– instalaţia electrică de iluminare şi semnalizare şi componentele acesteia;
– sistemul de gestiune electronică a motorului şi/sau a sistemelor vehiculului rutier;
c) repararea structurii caroseriei şi/sau înlocuirea şasiului şi/sau caroseriei;
d) repararea anvelopelor;
e) dezmembrarea vehiculelor rutiere scoase din uz şi a componentelor acestora;
f) reutilarea vehiculelor rutiere;
g) lucrări de întreţinere.
(2) Activitățile prevăzute la alin. (1) pot fi desfășurate doar cu înregistrarea prealabilă în Registru, prin notificare, în modul stabilit la cap. 2 titlul III.
(3) Pentru desfășurarea activităților prevăzute la alin. (1) din prezentul articol, atelierele de autoservice trebuie să corespundă cerințelor stabilite la art. 96, cu notificarea Agenției, în termen de 15 zile, privind activitățile pe care le desfășoară, privind adresa și numele managerului responsabil de activitatea de autoservice, precum și privind orice modificare ulterioară a acestora.
(4) Desfășurarea activității de autoservice cu încălcarea prevederilor alin. (2) și (3) atrage răspunderea contravențională.
Art. 96. – Activitatea de autoservice poate fi desfășurată de întreprinderile care îndeplinesc, cumulativ, condiţiile:
a) de bună reputaţie şi capacitate profesională;
b) de dotare tehnică, conform Regulamentului cu privire la desfășurarea activității de autoservice;
c) de existenţă a spaţiilor adecvate pentru:
– amplasarea vehiculelor rutiere şi/sau produselor ce urmează a fi sau au fost reparate, recondiţionate şi/sau reglate;
– depozitarea şi evidenţa materialelor şi produselor de schimb necesare procesului de reparare sau de recondiţionare a vehiculelor rutiere;
– efectuarea lucrărilor de reparare, întreţinere, recondiţionare şi/sau de reglare funcţională a vehiculelor rutiere;
Art. 97. – Capacitatea profesională a întreprinderii care desfășoară activitățile specificate la art. 94 alin. (1) lit. e) şi f) este îndeplinită atunci cînd managerul responsabil de activitatea atelierului de autoservice, în funcţie de serviciile prestate:
a) deţine certificat de competenţă profesională valabil, eliberat în condiţiile art. 43, de modelul prevăzut în Regulamentul cu privire la desfăşurarea activităţii de autoservice;
b) are calificarea de inginer sau tehnician în transportul auto;
c) are o vechime în muncă de cel puţin 2 ani în sfera de reparaţie şi deservire tehnică a vehiculelor rutiere.
Art. 98. –
(1) Persoanele cu studii superioare în domeniul tehnic auto şi cu o vechime în muncă mai mare de 5 ani în domeniu pot conduce ateliere în care se desfăşoară activităţi prin care se pot influenţa parametrii constructivi, funcţionali şi de calitate ai vehiculelor rutiere, în baza certificatului de competenţă profesională, fără a fi examinate printr-un test-grilă.
(2) Valabilitatea certificatelor de competenţă profesională este de 3 ani.
(3) Persoana căreia i s-a retras certificatul de competenţă profesională de 3 ori nu mai are dreptul să gestioneze activităţi de autoservice timp de un an.
Art. 99. – Condiţiile de instruire profesională a managerului responsabil de activitatea atelierului de autoservice în vederea obţinerii certificatului de competenţă profesională sînt stabilite de organul central de specialitate şi aprobate de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării.
Art. 100. –
(1) În vederea înregistrării oficiale pentru desfășurarea activităților de autoservice specificate la art. 94 alin. (1) lit. e) şi f), întreprinderea înregistrată în modul stabilit în Republica Moldova va depune la Agenţie, pentru fiecare atelier, cîte un dosar de înregistrare care va cuprinde:
a) notificarea;
b) copia certificatului de competenţă profesională al managerului responsabil de activitatea atelierului;
c) declaraţia pe proprie răspundere privind îndeplinirea cerinţei de bună reputaţie în condiţiile art. 18;
d) lista aparatelor şi utilajelor din dotarea atelierului;
e) copiile buletinelor de verificare metrologică valabile a echipamentului şi mijloacelor de măsurare şi copiile certificatelor de atestare metrologică a standurilor şi utilajului de încercări;
f) schiţa atelierului, la scara 1:100, cu amplasarea aparatelor şi utilajelor din dotarea atelierului.
(2) Înregistrarea oficială a întreprinderilor care intenționează să desfășoare alte activități de autoservice decît cele specificate la art. 94 alin. (1) lit. e) şi f) se efectuează doar în baza notificării, în care se va specifica activitatea desfășurată (conform art. 94), adresa unității şi numele managerului responsabil de activitatea de autoservice.
Art. 102. – Înregistrarea poate fi suspendată, parţial sau total, în conformitate cu art. 28, doar pentru activitățile specificate la art. 94 alin. (1) lit. e) şi f), pe un termen de pînă la 30 de zile, în cazul:
a) nerespectării uneia dintre condiţiile care au stat la baza înregistrării;
b) desfăşurării unei activităţi neînregistrate;
c) constatării şi sancţionării, mai mult de 3 ori, de către Agenţie, prin decizie definitivă, conform legii, în decurs de 12 luni consecutive, a încălcării prevederilor Regulamentului cu privire la desfăşurarea activităţii de autoservice.
Art. 103. –
(1) Întreprinderea poate fi radiată din Registru, în conformitate cu art. 28, doar pentru activitățile specificate la art. 94 alin. (1) lit. e) şi f) în cazul în care:
a) deficienţele semnalate, care au condus la suspendarea parţială sau totală a înregistrării, nu au fost remediate în termenele stabilite în decizia de suspendare;
b) înregistrarea a fost suspendată de 3 ori în decurs de 12 luni consecutive.
(2) Întreprinderea poate fi radiată din Registru pentru toate activitățile specificate la art. 94, în conformitate cu art. 28, în cazul în care:
a) întreprinderea a furnizat, la momentul notificării, documente false sau conţinînd informaţii eronate;
b) întreprinderea a solicitat, prin cerere, încetarea desfăşurării activităţii de autoservice;
c) activitatea întreprinderii a încetat.
(3) În cazul radierii, întreprinderea nu poate fi înregistrată decît după 6 luni, perioadă în care de asemenea nu poate solicita înregistrarea unui alt atelier pentru desfăşurarea activităţii de autoservice.
Art. 104. – La repararea, modificarea constructivă sau reconstrucţia vehiculelor rutiere, în cazul intervenţiei la sistemele care privesc siguranţa circulaţiei, protecţia mediului, eficienţa energetică, întreprinderile autorizate pot utiliza numai echipamente, componente, entităţi tehnice, piese de schimb şi materiale de exploatare omologate sau certificate, după caz, conform legislaţiei în vigoare.
Art. 105. – Întreprinderile care efectuează activităţile prevăzute la art. 94 sînt obligate să elibereze, la cererea beneficiarului, certificate de garanţie pentru lucrările executate, care să prevadă, dacă este cazul, şi perioada de garanţie pentru componentele noi ori recondiţionate utilizate, conform legislaţiei.
Art. 106. – Întreprinderile înregistrate care desfăşoară activitatea de dezmembrare a vehiculelor rutiere scoase din uz trebuie să deţină suplimentar spaţii de depozitare, inclusiv pentru depozitarea temporară a acestor vehicule înainte de dezmembrare şi pentru produsele şi materialele de exploatare ce rezultă în urma dezmembrării, care să îndeplinească următoarele condiţii:
a) zona de colectare a vehiculelor rutiere scoase din uz trebuie împărţită în două zone separate, şi anume: o zonă unde vehiculele scoase din uz sînt predate de către proprietari şi o zonă pentru depozitarea temporară a acestora în vederea dezmembrării;
b) să deţină suprafeţe impermeabile în zona în care se efectuează dezmembrarea şi depoluarea vehiculului rutier;
c) să deţină containere adecvate pentru depozitarea bateriilor de acumulatoare;
d) să deţină rezervoare pentru depozitarea separată a lichidelor vehiculelor scoase din uz: combustibil, ulei de motor, ulei de cutie de viteze, ulei de transmisie, ulei hidraulic, lichide de răcire, antigel, lichid de frînă, lichide ale sistemului de aer condiţionat şi orice alte lichide conţinute de vehiculul rutier scos din uz;
e) să deţină spaţii pentru depozitarea anvelopelor uzate.
Art. 107. –
(1) Întreprinderile înregistrate care desfăşoară activitatea de dezmembrare a vehiculelor rutiere scoase din uz sînt obligate să elibereze pe numele proprietarului vehiculului rutier dezmembrat un certificat de distrugere.
(2) Se interzice comercializarea, în vederea reutilizării, a sistemelor, echipamentelor, componentelor, entităţilor tehnice şi pieselor de schimb, care duce la nerespectarea cerinţelor de siguranţă rutieră, stabilite de organul central de specialitate.
Art. 108. –
(1) Întreprinderile înregistrate care desfăşoară activitatea de dezmembrare a vehiculelor rutiere scoase din uz sînt obligate:
a) să asigure evidenţa strictă a tuturor vehiculelor rutiere asupra cărora s-a derulat activitatea pentru care au fost înregistrate;
b) să asigure evidenţa modului de tratare a caroseriilor/şasiurilor rezultate din activitatea de dezmembrare;
c) să permită efectuarea controlului de către organele abilitate şi să le pună la dispoziţie informaţia solicitată.
(2) Evidenţele prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b) se ţin în două registre distincte.
(3) Întreprinderile sînt obligate să prezinte, în termen de 10 zile de la data dezmembrării vehiculului rutier, informaţia respectivă la gestionarul Registrului de stat al transporturilor în vederea radierii acestora din registru.
(4) Înregistrarea activităţii de dezmembrare a vehiculelor rutiere scoase din uz este condiţionată de respectarea condiţiilor speciale de reutilizare, reciclare sau valorificare a pieselor, componentelor şi materialelor de exploatare rezultate ca urmare a dezmembrării, în scopul protejării mediului ambiant, a siguranţei rutiere şi pentru conservarea energiei, după caz.
Art. 109. – Activitatea de reutilare a vehiculelor rutiere se poate efectua numai în baza cărţilor tehnologice pentru operaţiunile de reutilare solicitate spre înregistrare conform legislaţiei în vigoare.
Capitolul 4. Activitatea de montare, reparare
şi verificare a tahografelor şi a limitatoarelor de viteză
Art. 110. –
(1) Pot efectua operaţii de montare, reparare şi/sau verificare a tahografelor şi/sau a limitatoarelor de viteză numai întreprinderile înregistrate în acest scop de Agenţie, conform prevederilor prezentului cod, care activează în baza Regulamentului privind condiţiile de montare, reparare şi verificare a tahografelor şi limitatoarelor de viteză.
(2) Sînt admise spre montare şi utilizare pe teritoriul Republicii Moldova doar tahografele care deţin certificate de examinare de tip conform legislaţiei în vigoare sau care au fost omologate în altă ţară conform procedurilor de omologare prevăzute de Acordul european privind activitatea echipajelor vehiculelor care efectuează transporturi rutiere internaţionale (AETR).
(3) Sînt admise spre montare şi utilizare pe teritoriul Republicii Moldova doar limitatoarele de viteză care deţin certificate de examinare de tip conform legislaţiei în vigoare sau care au fost omologate în altă ţară conform procedurilor de omologare prevăzute de Regulamentul CEE-ONU nr. 89.
(4) Tahografele şi limitatoarele de viteză montate pe vehiculul rutier trebuie verificate periodic, o dată la 2 ani, în ateliere înregistrate oficial în Registru de pe teritoriul Republicii Moldova.
Art. 111. – În vederea înregistrării în Registru a activităţii de montare, reparare şi verificare a tahografelor şi a limitatoarelor de viteză, întreprinderea înregistrată în modul stabilit în Republica Moldova va depune la Agenţie, pentru fiecare atelier, cîte un dosar de înregistrare care va cuprinde:
a) notificarea;
b) declaraţia pe proprie răspundere privind îndeplinirea cerinţei de bună reputaţie în condiţiile art. 18;
c) copia certificatelor de competenţă profesională ale managerului şi experţilor direct implicaţi în lucrările de montare, reparare şi/sau verificare a tahografelor şi/sau a limitatoarelor de viteză, care confirmă că aceştia au urmat un curs de instruire şi perfecţionare în centre de instruire, perfecţionare şi atestare profesională pentru desfăşurarea activităţii de montare, reparare şi verificare a tahografelor şi a limitatoarelor de viteză;
d) copiile buletinelor de verificare metrologică a mijloacelor de măsurare utilizate;
e) copia schiţei punctului de lucru (atelier şi pistă), la scara 1:100;
Art. 112. – Notificarea și înregistrarea în Registru a activității de montare, reparare şi verificare a tahografelor şi a limitatoarelor de viteză se efectuează în conformitate cu prevederile cap. 2 titlul III, gratis, pentru termen nelimitat.
Art. 114. –
(1) Înregistrarea se efectuează pentru activităţi de montare, reparare şi verificare a tahografelor şi limitatoarelor de viteză şi pentru tipuri specificate de tahografe, după caz. Agenţia indică în extrasul din Registru marca sigiliului pe care atelierul îl va aplica pe tahografe.
(2) Întreprinderile înregistrate eliberează clienţilor certificatul de garanţie pentru tahografele şi/sau limitatoarele de viteză montate în atelier şi/sau pentru lucrările efectuate.
Art. 115. –
(1) Înregistrarea activității de montare, reparare şi verificare a tahografelor şi a limitatoarelor de viteză poate fi suspendată, parţial sau total, în conformitate cu art. 28, pe un termen de pînă la 30 de zile, în cazul constatării repetate în decursul a 12 luni consecutive a nerespectării a cel puțin uneia dintre condiţiile care stau la baza înregistrării și activității.
(2) Întreprinderea care desfășoară activitatea de montare, reparare şi verificare a tahografelor şi a limitatoarelor de viteză poate fi radiată din Registru, în conformitate cu art. 28, în cazul în care:
a) deficienţele semnalate, care au condus la suspendarea parţială sau totală a înregistrării, nu au fost remediate în termenele stabilite în decizia de suspendare;
b) înregistrarea a fost suspendată de 3 ori în decursul a 12 luni consecutive;
c) întreprinderea a furnizat, la momentul notificării, documente false sau conţinînd informaţii eronate;
d) întreprinderea a solicitat, prin cerere, încetarea desfăşurării activităţii de montare, reparare şi verificare a tahografelor şi a limitatoarelor de viteză;
e) activitatea întreprinderii a încetat.
(3) În cazul radierii din Registru, întreprinderea nu poate fi înregistrată decît după 6 luni, perioadă în care de asemenea nu poate solicita înregistrarea unui alt atelier pentru desfăşurarea activității de montare, reparare şi verificare a tahografelor şi a limitatoarelor de viteză.
Art. 116. – În cazul reînnoirii, deteriorării, proastei funcţionări, pierderii sau furtului cartelei tahografice eliberate întreprinderilor înregistrate, se eliberează o nouă cartelă tahografică în termen de 15 zile lucrătoare de la primirea unei cereri în acest sens. Atunci cînd este eliberată o nouă cartelă tahografică în vederea înlocuirii celei expirate, noua cartelă va păstra numărul de cod al atelierului, majorîndu-se însă numărul de ordine cu o unitate.
Art. 117. – Pe perioada de activitate, întreprinderea este supusă controlului din partea Agenţiei privind modul de efectuare a verificării tahografelor şi/sau limitatoarelor de viteză, inclusiv prin vizite de control la punctul de lucru.
Capitolul 5. Activitatea de cîntărire a vehiculelor rutiere
în vederea eliberării certificatului internaţional de
cîntărire a vehiculului rutier
Art. 118. –
(1) Certificatul internaţional de cîntărire a vehiculului rutier este introdus, în conformitate cu Convenţia internaţională privind armonizarea controlului mărfurilor la frontiere, încheiată la Geneva la 21 octombrie 1982, la care Republica Moldova a aderat prin Legea nr. 215-XVI din 23 octombrie 2008, în scopul simplificării procedurilor de trecere a frontierelor şi, în special, pentru a evita procedurile repetate de cîntărire a vehiculelor rutiere de mărfuri care circulă pe teritoriile părţilor contractante.
(2) Certificatul internaţional de cîntărire a vehiculului rutier este eliberat de către întreprinderile care dispun de staţii de cîntărire special amenajate în acest sens, autorizate de Agenţie.
(3) Utilizarea certificatului internaţional de cîntărire a vehiculului rutier de către operatorii de transport rutier este facultativă.
Art. 119. – Autorizaţia pentru desfăşurarea activităţii de cîntărire a vehiculelor rutiere în vederea eliberării certificatului internaţional de cîntărire a veculului rutier se eliberează pe un termen de 5 ani întreprinderilor care îndeplinesc cumulativ condiţiile:
a) de bună reputaţie şi competenţă profesională;
b) de existenţă a spaţiilor adecvate.
Art. 120. – În vederea obţinerii autorizaţiei, întreprinderea înregistrată în modul stabilit în Republica Moldova depune la Agenţie, pentru fiecare staţie de cîntărire, un set de documente care va cuprinde:
a) cererea, în forma stabilită de Agenţie;
b) declaraţia pe proprie răspundere privind îndeplinirea condiţiei de bună reputaţie în condiţiile art. 18;
c) copiile certificatelor de competenţă profesională ale managerului şi experţilor care efectuează cîntărirea, ce confirmă că aceştia au urmat un curs de instruire şi perfecţionare în centre de instruire, perfecţionare şi atestare profesională pentru desfăşurarea activităţii de cîntărire;
d) lista aparatelor şi utilajelor din dotarea staţiei;
e) copiile buletinelor de verificare metrologică valabile ale echipamentului şi mijloacelor de măsurare şi copiile certificatelor de atestare metrologică ale standurilor şi utilajului de încercări;
f) copia schiţei staţiei, la scara 1:100, cu indicarea amplasării aparatelor şi utilajelor din dotare, a parcării şi căilor de acces.
Art. 121. – Staţiile de cîntărire urmează a fi dotate cu aparate şi utilaje care corespund fie:
a) recomandării OIML R 76 „Instrumente de cîntărire nonautomate”, clasa de exactitate III sau mai mare; fie
b) recomandării OIML R 134 „Instrumente automate de cîntărire a vehiculelor rutiere aflate în mişcare”, clasa de exactitate II sau mai mare. În cazul măsurării masei pe o osie ordinară pot fi admise valori mai mari de eroare.
Art. 122. –
(1) Agenţia examinează cererea de autorizare a activităţii de cîntărire a vehiculelor rutiere în vederea eliberării certificatului internaţional de cîntărire a vehiculului rutier în termen de 3 zile lucrătoare şi, în funcţie de îndeplinirea condiţiilor necesare, eliberează autorizaţia sau comunică în scris refuzul motivat.
(2) În cazul în care se constată neregularităţi în documentaţia depusă, Agenţia informează despre acest fapt solicitantul în termen de o zi.
(3) În caz de dezacord cu decizia Agenţiei, solicitantul, în termen de 30 de zile de la data comunicării deciziei, este în drept să înainteze o cerere prealabilă, cu sesizarea ulterioară a instanţei de judecată în conformitate cu legislaţia în vigoare.
(4) Cu 30 de zile înainte de expirarea termenului de valabilitate a autorizaţiei, întreprinderea va solicita Agenţiei prelungirea termenului de valabilitate a acesteia.
(5) După eliberarea autorizației, Agenția va introduce întreprinderea autorizată în graficul controalelor planificate pentru trimestrul următor în scopul verificării corespunderii condițiilor de autorizare.
Art. 123. –
(1) Autorizaţia pentru desfăşurarea activităţii de cîntărire a vehiculelor rutiere în vederea eliberării certificatului internaţional de cîntărire a vehiculului rutier se eliberează pe un termen de 5 ani.
(2) Modelul autorizaţiei pentru desfăşurarea activităţii de cîntărire a vehiculelor rutiere şi cel al certificatului internaţional de cîntărire a vehiculului rutier sînt prevăzute în anexa nr. 2 şi nr. 4 la prezentul cod.
(3) Pe durata de valabilitate a autorizaţiei, titularul acesteia poate solicita încetarea activităţii, restrîngerea sau extinderea domeniului de autorizare.
(4) Autorizaţia cu termenul de valabilitate expirat devine nulă.
Art. 124. –
(1) Autorizaţia poate fi suspendată de către Agenţie, pe un termen de pînă la 30 de zile, în cazul constatării repetate, în decurs de 12 luni consecutive, a încălcării condiţiilor care au stat la baza autorizării.
(2) Autorizaţia se retrage de către Agenţie în cazul în care:
a) deficienţele semnalate, care au condus la suspendarea autorizaţiei, nu au fost remediate în termenele stabilite în decizia de suspendare;
b) întreprinderea a furnizat, la momentul solicitării autorizaţiei, documente false sau conţinînd informaţii eronate;
c) certificatul internaţional de cîntărire a vehiculului rutier conţine date false;
d) întreprinderea a solicitat prin cerere încetarea desfăşurării activităţii de cîntărire a vehiculelor rutiere în vederea eliberării certificatului internaţional de cîntărire a vehiculului rutier;
e) activitatea întreprinderii a încetat;
f) autorizaţia a fost suspendată de 3 ori în decurs de 12 luni consecutive.
(3) În cazul retragerii autorizaţiei, întreprinderea nu poate solicita o altă autorizaţie decît după 6 luni, perioadă în care de asemenea nu poate solicita autorizarea unei alte staţii de cîntărire.
(4) Agenţia suspendă sau retrage autorizaţia pentru desfăşurarea activităţii de cîntărire a vehiculelor rutiere în vederea eliberării certificatului internaţional de cîntărire a vehiculului rutier în conformitate cu prevederile Legii cu privire la principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător.
Capitolul 6. Activitatea de inspecţie tehnică periodică
Art. 125. –
(1) Inspecţia tehnică periodică a vehiculelor rutiere se efectuează în cadrul staţiilor de inspecţie tehnică specializate şi autorizate de către Agenţie, în condiţiile prezentului cod.
(2) Staţiile autorizate să desfăşoare activitate de inspecţie tehnică periodică nu au dreptul să cesioneze autorizaţia pentru această activitate.
(3) În activitatea staţiilor de inspecţie tehnică este admisă utilizarea doar a aparatelor de măsurare verificate metrologic, precum şi a utilajului special prevăzut de reglementările tehnice şi metodologia de prestare a serviciilor de inspecţie tehnică periodică a vehiculelor rutiere.
(4) La activitatea de inspecţie tehnică periodică este admis doar personalul pregătit şi atestat profesional în cadrul centrelor de instruire, perfecţionare şi atestare profesională autorizate de Agenţie.
(5) Vehiculele rutiere înmatriculate în Republica Moldova sînt supuse inspecţiei tehnice periodice, cu respectarea următoarei periodicităţi:
a) vehiculele rutiere utilizate la transportul rutier de persoane şi cele implicate în transportarea mărfurilor periculoase – o dată la 6 luni;
b) alte tipuri de vehicule rutiere – o dată pe an.
(6) Datele cu referinţă la vehiculele rutiere supuse inspecţiei tehnice periodice se generalizează zilnic, cu transmiterea ulterioară a acestora, în formă electronică, către Agenţie.
(7) Modelul raportului de inspecţie tehnică periodică, precum şi al ecusonului corespunzător eliberat vehiculelor inspectate sînt stabilite în Regulamentul cu privire la inspecţia tehnică periodică a vehiculelor rutiere.
Art. 126. –
(1) Autorizaţia pentru desfăşurarea activităţii de inspecţie tehnică periodică se acordă întreprinderilor care îndeplinesc cumulativ condiţiile:
a) de bună reputaţie;
b) de existenţă a bazei tehnico-materiale;
c) de competenţă profesională.
(2) Condiţia privind buna reputaţie a întreprinderii se consideră îndeplinită în cazul în care managerii şi experţii de inspecţie tehnică angajaţi:
a) nu au fost condamnaţi pentru infracţiuni care îi fac incompatibili cu activitatea prestată şi nu au fost privaţi, printr-o hotărîre judecătorească definitivă, de dreptul de a ocupa anumite funcţii;
b) nu au fost sancţionaţi contravenţional pentru încălcări repetate, în decursul unui an calendaristic, ale normelor în vigoare privind drepturile de muncă, condiţiile de salarizare şi de angajare sau privind regimul din transporturi.
Condiţia de bună reputaţie rămîne neîndeplinită pînă la expirarea termenului de prescripţie privind răspunderea contravenţională, stingerea antecedentelor penale, reabilitarea judecătorească, după caz.
(3) Condiţia privind baza tehnico-materială se consideră îndeplinită dacă întreprinderea face dovada că deţine în folosinţă exclusivă şi permanentă, în proprietate sau locaţiune, spaţii adecvate, care permit accesul liber al vehiculelor rutiere la standurile de inspecţie, precum şi dispune, cu drept de proprietate, leasing financiar sau locaţiune, de următoarele amenajări şi echipamente tehnice:
a) canal de vizitare (cu adîncime corespunzătoare) cu instalaţie de iluminare (lampă portabilă de 12 sau 24 V), prevăzut cu platforme culisante pentru verificarea jocurilor în articulaţii care să permită minim 4 mişcări liniare;
b) instalaţie pentru evacuarea gazelor de eşapament;
c) stand de verificare a frînelor cu role;
d) analizor cu 4 gaze (pentru CO şi λ) cu precizie de minimum:
±0,06 % pentru CO;
±0,5 % pentru CO2;
±0,1 % pentru O2;
±12 ppm pentru HC;
e) opacimetru, destinat măsurării opacităţii gazelor de eşapament emise de motoarele cu aprindere prin comprimare, cu o precizie de minimum ± 0,2 m-1 ;
f) aparat de control al farurilor prevăzut cu nivelă;
g) dispozitiv de măsurare a presiunii în pneuri, cu o precizie de ± 0,25 atm;
h) dispozitiv de măsurare a adîncimii profilului pneurilor, cu o precizie de ± 0,1 mm;
i) cîntar pentru măsurarea maselor (integrat în standul de verificare a frînelor sau separat), cu o precizie de minimum ± 2% din valoarea măsurată;
j) dispozitiv pentru verificarea amortizoarelor prevăzut cu excitator la 15 Hz, în cazul liniilor de control destinate inspecţiei tehnice periodice a autoturismelor;
k) dispozitiv de măsurare a jocului volanului, cu o precizie de ±0,5o;
l) indicator al lichidului de frînă;
m) dispozitiv de apreciere a nivelului de zgomot (cu excepţia staţiilor autorizate pentru efectuarea inspecţiei tehnice periodice a vehiculelor rutiere cu masa totală autorizată de pînă la 3,5 tone inclusiv);
n) stand de control al unghiului de reglare a roţilor de direcţie;
o) cameră video cu conectare la reţeaua locală de calculatoare, pentru completarea informaţiei privind vehiculele rutiere supuse inspecţiei tehnice periodice;
p) utilaj de calcul conectat la un program unic de evidenţă a inspecţiei tehnice periodice, pentru monitorizarea procesului tehnologic şi asigurarea schimbului informaţional cu Agenţia.
(4) Condiţia privind competenţa profesională se consideră îndeplinită dacă întreprinderea face dovada că are angajaţi, cu contract de muncă, cadre manageriale şi experţi cu studii superioare sau medii speciale cu calificarea de inginer sau tehnician în transportul auto şi certificat de competenţă profesională, iar pentru experţi, suplimentar, şi permis de conducere valabil pentru categoriile de vehicule rutiere pentru care se va presta activitatea de inspecţie tehnică periodică.
Art. 127. –
(1) Certificatele de competenţă profesională al managerului şi al expertului de inspecţie tehnică se eliberează de către Agenţie, în urma efectuării unor cursuri de calificare şi promovării unui test-grilă, în conformitate cu art. 43, în cadrul centrelor de instruire, perfecţionare şi atestare profesională autorizate de Agenţie.
(2) Atestarea personalului care efectuează inspecţia tehnică periodică în conformitate cu prevederile actelor normative ale Conferinţei Europene a Miniştrilor de Transport (CEMT), cu prevederile Acordului european referitor la transportul rutier internaţional de mărfuri periculoase (ADR) şi ale Acordului cu privire la transporturile internaţionale de produse perisabile şi cu privire la mijloacele de transport speciale care trebuie folosite pentru aceste transporturi (ATP) este condiţionată de absolvirea unui curs de specialitate suplimentar în cadrul centrelor de instruire, perfecţionare şi atestare profesională autorizate de Agenţie, soldat cu promovarea testului-grilă de atestare profesională susţinut în faţa comisiei de evaluare, cu participarea unui reprezentant al Agenţiei.
(3) În caz de nepromovare a testului-grilă, solicitantul are dreptul la o nouă evaluare în decurs de 14 zile.
(4) După un al doilea test nepromovat, candidatul poate solicita o nouă testare doar după urmarea unui nou curs de pregătire profesională.
(5) Modelul certificatului de competenţă profesională al managerului şi al expertului de inspecţie tehnică este prevăzut în Regulamentul cu privire la inspecţia tehnică periodică a vehiculelor rutiere. Termenul de valabilitate a certificatului este de 3 ani.
Art. 128. –
(1) Persoana care solicită eliberarea sau reînnoirea, după caz, a certificatului de manager pentru activitatea de inspecţie tehnică periodică a vehiculelor rutiere trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a) să deţină diplomă de studii superioare sau medii de specialitate cu calificarea de inginer sau tehnician în transportul auto;
b) să aibă o vechime în muncă de cel puţin 5 ani în domeniul reparaţiei, inspecţiei sau deservirii tehnice a vehiculelor rutiere;
c) să urmeze un curs de calificare iniţială sau formare periodică, după caz, a managerilor antrenaţi în activitatea de inspecţie tehnică periodică a vehiculelor rutiere, soldat cu promovarea unui test-grilă de evaluare.
(2) Persoana care solicită eliberarea sau reînnoirea, după caz, a certificatului de expert pentru activitatea de inspecţie tehnică periodică a vehiculelor rutiere trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a) să deţină diplomă de studii superioare sau medii de specialitate cu calificarea de inginer sau tehnician în transportul auto;
b) să aibă o vechime în muncă de cel puţin 2 ani în domeniul reparaţiei sau al deservirii tehnice a vehiculelor rutiere;
c) să urmeze un curs de calificare iniţială sau de formare periodică, după caz, a experţilor antrenaţi în activitatea de inspecţie tehnică periodică a vehiculelor rutiere, soldat cu promovarea unui test-grilă de evaluare;
d) să posede permis de conducere valabil corespunzător genului de activitate prestat de staţia de inspecţie tehnică.
(3) Pregătirea şi atestarea profesională a cadrelor manageriale şi a experţilor pentru activitatea de inspecţie tehnică periodică a vehiculelor rutiere în cadrul centrelor de instruire, perfecţionare şi atestare profesională autorizate de Agenţie sînt organizate în baza programelor de instruire şi normelor metodologice stabilite de organul central de specialitate.
Art. 129. –
(1) În funcţie de destinaţia şi masa totală maximă autorizată a vehiculelor rutiere inspectate, autorizaţia pentru desfăşurarea activităţii de inspecţie tehnică periodică include următoarele genuri de activitate:
a) efectuarea inspecţiei tehnice periodice a vehiculelor rutiere cu masa totală maximă autorizată de pînă la 3,5 tone inclusiv;
b) efectuarea inspecţiei tehnice periodice a vehiculelor rutiere, inclusiv pentru vehicule rutiere cu masa totală maximă autorizată mai mare de 3,5 tone;
c) efectuarea inspecţiei tehnice periodice a vehiculelor rutiere în conformitate cu cerinţele actelor normative ale Conferinţei Europene a Miniştrilor de Transport (CEMT);
d) efectuarea inspecţiei tehnice periodice a vehiculelor rutiere în conformitate cu condiţiile Acordului european referitor la transportul rutier internaţional de mărfuri periculoase (ADR);
e) efectuarea inspecţiei tehnice periodice a vehiculelor rutiere în conformitate cu condiţiile Acordului cu privire la transporturile internaţionale de produse perisabile şi cu privire la mijloacele de transport speciale care trebuie folosite pentru aceste transporturi (ATP);
f) efectuarea inspecţiei tehnice periodice a vehiculelor rutiere în conformitate cu cerinţele Acordului INTERBUS;
g) efectuarea clasificării pe categorii de confort a autobuzelor/autocarelor.
(2) Autorizaţia pentru desfăşurarea activităţii de inspecţie tehnică periodică include menţiunea cu privire la genul/genurile de activitate specificate la alin. (1) pentru care a fost autorizată staţia de inspecţie tehnică.
Art. 130. – În vederea obţinerii autorizaţiei pentru desfăşurarea activităţii de inspecţie tehnică periodică, întreprinderea înregistrată în modul stabilit în Republica Moldova va depune la Agenţie, pentru fiecare subdiviziune a staţiei de inspecţie tehnică, cîte un dosar de autorizare, care va cuprinde:
a) cererea de forma stabilită de Agenţie;
c) actele din care să reiasă dreptul de deţinere sau de folosinţă a edificiului;
d) declaraţia pe proprie răspundere privind îndeplinirea condiţiei de onorabilitate;
e) copiile certificatelor de competenţă profesională ale managerului responsabil de activitatea staţiei şi ale personalului care efectuează inspecţia tehnică periodică;
f) lista aparatelor şi utilajelor din dotarea staţiei;
g) copiile buletinelor valabile de verificare metrologică a echipamentului şi mijloacelor de măsurare, precum şi copiile certificatelor de atestare metrologică a standurilor şi utilajului de încercări;
h) schiţa staţiei, cu indicarea dimensiunilor şi a modului de amplasare a aparatelor şi utilajelor din dotarea staţiei, a parcării, vecinătăţilor.
Art. 131. –
(1) Agenţia examinează cererea de autorizare a staţiei de inspecţie tehnică în termen de 3 zile lucrătoare şi, în funcţie de îndeplinirea condiţiilor necesare, eliberează autorizaţia sau comunică în scris refuzul motivat.
(2) În cazul în care se constată neregularităţi în documentaţia depusă, Agenţia informează despre acest fapt solicitantul în termen de o zi, precizînd, totodată, modul de înlăturare a acestora.
(3) Cu 30 de zile înainte de expirarea termenului de valabilitate a autorizaţiei pentru desfăşurarea activităţii de inspecţie tehnică periodică, întreprinderea va solicita Agenţiei prelungirea termenului de valabilitate a acesteia.
(4) După eliberarea autorizației, Agenția va introduce întreprinderea autorizată în graficul controalelor planificate pentru trimestrul următor în scopul verificării corespunderii condițiilor de autorizare.
Art. 132. –
(1) Autorizaţia pentru desfăşurarea activităţii de inspecţie tehnică periodică se eliberează pe un termen de 5 ani.
(2) Modelul autorizaţiei pentru desfăşurarea activităţii de inspecţie tehnică periodică este prevăzut în Regulamentul cu privire la inspecţia tehnică periodică a vehiculelor rutiere.
(3) Pe durata de valabilitate a autorizaţiei, titularul acesteia poate solicita încetarea activităţii, restrîngerea sau extinderea domeniului de autorizare.
(4) Autorizaţia cu termenul de valabilitate depăşit este nulă.
Art. 133. – Staţiile de inspecţie tehnică titulare ale autorizaţiei pentru desfăşurarea activităţii de inspecţie tehnică periodică sînt obligate:
a) să admită efectuarea inspecţiei tehnice periodice doar pentru categoriile de vehicule rutiere şi genurile de activităţi prevăzute în autorizaţie;
b) să admită la activitatea de inspecţie tehnică periodică doar experţi atestaţi profesional corespunzător categoriei din care face parte vehiculul rutier inspectat şi genului de activitate solicitat;
c) să respecte reglementările tehnice şi metodologia de prestare a serviciilor de inspecţie tehnică periodică a vehiculelor rutiere prevăzute în Regulamentul cu privire la inspecţia tehnică periodică a vehiculelor rutiere;
d) să certifice starea tehnică a vehiculului rutier doar după prezentarea acestuia pe linia de testare şi susţinerea tuturor încercărilor, soldată cu constatarea calificativelor corespunzătoare stabilite de reglementările tehnice şi metodologia de prestare a serviciilor de inspecţie tehnică periodică;
e) să utilizeze pentru certificarea stării tehnice a vehiculului rutier doar aparate verificate metrologic, precum şi utilaj special prevăzut de reglementările tehnice şi metodologia de prestare a serviciilor de inspecţie tehnică periodică;
f) să menţioneze în raportul de inspecţie tehnică periodică toate defectele constatate ce condiţionează respingerea vehiculului rutier în rezultatul inspecţiei tehnice periodice, precum şi să nu admită menţionarea în raport a unor neconformităţi tehnice pe care vehiculul rutier nu le prezintă;
g) să transmită la timp către Agenţie datele complete şi veridice cu privire la activitatea de inspecţie tehnică periodică;
h) să nu admită la completarea raportului de inspecţie tehnică periodică alte persoane decît expertul de inspecţie tehnică atestat căruia i-a fost distribuită ştampila pentru aplicare pe raport;
i) să acumuleze şi să păstreze în arhivă timp de 3 ani dosarele privind vehiculele rutiere inspectate, care vor include documentele minime necesare stabilite în metodologia de prestare a serviciilor de inspecţie tehnică periodică;
j) să înştiinţeze Agenţia, în termen de cel mult 10 zile, despre modificările datelor indicate în documentele anexate la cererea pentru eliberarea autorizaţiei şi ale condiţiilor care au stat la baza eliberării acesteia.
Art. 134. –
(1) Agenţia suspendă, restrînge sau retrage autorizaţia pentru desfăşurarea activităţii de inspecţie tehnică periodică şi/sau retrage certificatul de competenţă profesională al expertului de inspecţie tehnică, după caz.
(2) Autorizaţia se suspendă pe un termen de 30 de zile în cazul constatării repetate, în decurs de un an, a abaterilor de la normele de desfăşurare a activităţii de inspecţie tehnică periodică. Pentru fiecare abatere suplimentară constatată în decursul aceluiaşi an după aplicarea primei suspendări, autorizaţia se suspendă pe un termen de 60 de zile. Se consideră abatere:
a) nerespectarea metodologiei de prestare a serviciilor de inspecţie tehnică periodică;
b) transmiterea către Agenţie a unor date incomplete, eronate sau fictive cu privire la activitatea de inspecţie tehnică periodică;
c) nemenţionarea în raportul de inspecţie tehnică periodică a tuturor defectelor constatate ce condiţionează respingerea unui vehicul rutier în rezultatul inspecţiei tehnice periodice;
d) utilizarea unui aparat de măsurare sau utilaj cu termenul de valabilitate expirat a buletinului de verificare metrologică sau în lipsa acestui buletin;
e) completarea raportului de inspecţie tehnică periodică de către o altă persoană decît expertul de inspecţie tehnică atestat căruia i-a fost distribuită ştampila pentru aplicare pe raport;
f) menţionarea în raportul de inspecţie tehnică periodică a unor neconformităţi tehnice pe care vehiculul rutier nu le prezintă;
g) lipsa documentelor minime necesare din dosarul vehiculului rutier care a trecut inspecţia tehnică periodică;
h) abaterea comisă de un expert de inspecţie tehnică, soldată cu retragerea de către Agenţie a certificatului de atestare profesională.
(3) Autorizaţia pentru desfăşurarea activităţii de inspecţie tehnică periodică se restrînge pentru anumite categorii de vehicule şi/sau pentru anumite genuri de activitate prevăzute în aceasta pe perioada în care nu mai sînt îndeplinite condiţiile care au stat la baza eliberării autorizaţiei.
(4) Autorizaţia se retrage:
1) la cererea întreprinderii privind încetarea activităţii de inspecţie tehnică periodică;
2) dacă se constată că întreprinderea a furnizat documente false sau documente conţinînd informaţii eronate la momentul solicitării autorizaţiei;
3) dacă nu sînt respectate condiţiile care au stat la baza eliberării autorizaţiei;
4) în cazul comiterii repetate, în decurs de un an, a unor abateri grave, constatate prin prescripţii emise de Agenţie, de la prevederile normelor de desfăşurare a activităţii de inspecţie tehnică periodică, după cum urmează:
a) certificarea stării tehnice a vehiculului rutier în lipsa acestuia;
b) confirmarea drept corespunzătoare a stării tehnice a unui vehicul rutier care nu corespunde cerinţelor tehnice;
c) certificarea stării tehnice a vehiculului rutier în perioada în care autorizaţia este suspendată sau restrînsă pentru genul de activitate respectiv;
d) certificarea stării tehnice a vehiculului rutier în perioada în care aparatele de măsurare sau utilajul necesar efectuării inspecţiei tehnice periodice nu îndeplinesc cerinţele reglementărilor tehnice sau în lipsa aparatelor şi utilajelor necesare pentru efectuarea inspecţiei tehnice periodice;
e) efectuarea inspecţiei tehnice periodice la vehicule rutiere din categorii necuprinse în autorizaţia pentru desfăşurarea activităţii de inspecţie tehnică periodică sau de către expertul de inspecţie tehnică care nu este atestat corespunzător genului de activitate solicitat sau care are certificatul de competenţă profesională retras.
(5) Agenția inițiază procedura de suspendare, restrîngere sau retragere a autorizației pentru desfășurarea activității de inspecție tehnică periodică în conformitate cu prevederile Legii nr. 160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător.
Art. 135. –
(1) Certificatul de competenţă profesională a expertului de inspecţie tehnică se retrage de către Agenţie, în condiţiile art. 134 alin. (1), în cazul:
a) comiterii repetate, în decurs de un an, a uneia dintre abaterile de la normele de desfăşurare a inspecţiei tehnice periodice stipulate la art. 134 alin. (2);
b) comiterii uneia dintre abaterile grave de la normele de desfăşurare a inspecţiei tehnice periodice stipulate la art. 134 alin. (4) pct. 4).
(2) Decizia cu privire la retragerea certificatului de competenţă profesională poate fi contestată de expertul de inspecţie tehnică la Agenţie, care va examina cazul în termen de 7 zile de la data depunerii contestaţiei.
(3) În cazul retragerii certificatului de competenţă profesională, obţinerea unui nou certificat se admite doar după expirarea unei perioade de 60 de zile de la data retragerii certificatului iniţial şi se efectuează în condiţiile art. 127.
(4) Persoana căreia i s-a retras certificatul de competenţă profesională de 3 ori este în drept să presteze activitate de expert de inspecţie tehnică în cadrul staţiei de inspecţie numai după expirarea unui termen de 2 ani.
Art. 136. –
(1) În cazul retragerii autorizaţiei pentru desfăşurarea activităţii de inspecţie tehnică periodică, întreprinderea nu poate solicita eliberarea unei noi autorizaţii decît după 6 luni, perioadă în care de asemenea nu poate solicita autorizarea unei alte staţii de inspecţie tehnică.
(2) Staţia de inspecţie tehnică căreia i s-a retras autorizaţia pentru desfăşurarea activităţii de inspecţie tehnică periodică de 3 ori este în drept să solicite o nouă autorizaţie numai după expirarea unui termen de 2 ani.