HOTĂRÂRE nr. 20 din 26.05.2017   CURTEA DE CONTURI   publicat 30.06.2017

cu privire la examinarea Raportului auditului privind relevanța instrumentelor de gestiune silită a obligației fiscale/vamale pentru anii 2014-2016

În vigoare din 30.06.2017
pe legis.md/hotarare/2017/20-ccrm
Trimiteri: 24 legate   1 nerezolvată

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md.

Nerezolvate (1)
  • subpunctul 3.3.3 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act

Curtea de Conturi, în prezența Directorului Serviciului Fiscal de Stat, dl Serghei Pușcuța; Directorului general al Serviciului Vamal, dl Vitalie Vrabie; directorului adjunct al Serviciului Fiscal de Stat, dl Igor Țurcan; șefului Direcției managementul restanțelor și insolvabilității a Serviciului Fiscal de Stat, dl Oleg Lupașcu; șefului Direcției control juridic și executare silită a Serviciului Vamal, dl Adrian Morărescu; șefului Direcției profesii și servicii juridice din cadrul Ministerului Justiției, dl Lilian Deliu; șefului Secției executori judecătorești din cadrul Ministerului Justiției, dna Elena Poalelungi; președintelui Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, dl Roman Talmaci; șefului Direcției juridice din cadrul Consiliului Concurenței, dl Ion Țarnă; șefului Direcției politici de piață și statistici energetice din cadrul Ministerului Economiei, dna Galina Parsian, precum și a altor persoane cu funcție de răspundere, călăuzindu-se de art.2 alin.(1) și art.4 alin.(1) lit.a) din Legea Curții de Conturi nr.261-XVI din 05.12.20081, a examinat Raportul auditului privind relevanța instrumentelor de gestiune silită a obligației fiscale/vamale pentru anii 2014-2016.

_____________________

1 Legea Curții de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 (în continuare – Legea nr.261-XVI din 05.12.2008).

Misiunea de audit a fost realizată în temeiul art.28 și art.31 din Legea nr.261-XVI din 05.12.2008 și în conformitate cu Programul activității de audit a Curții de Conturi pe anul 20162.

_______________________

2 Hotărârea Curții de Conturi nr.46 din 14.12.2015 „Cu privire la aprobarea Programului activității de audit a Curții de Conturi pe anul 2016”.

Auditul a fost planificat și desfășurat conform Standardelor Internaționale de Audit aplicate de Curtea de Conturi3, precum și bunelor practici în domeniu.

_____________________

3 Hotărârea Curții de Conturi nr.60 din 11.12.2013 „Cu privire la aplicarea Standardelor Internaționale de Audit ale Instituțiilor Supreme de Audit de nivelul 3 – ISSAI 100, ISSAI 200, ISSAI 300, ISSAI 400 în cadrul misiunilor de audit ale Curții de Conturi”; Hotărârea Curții de Conturi nr.7 din 10.03.2014 „Cu privire la aplicarea Liniilor Directoare de Audit (ISSAI 1000-9999) în cadrul auditului public”; Manualul de audit al performanței, aprobat prin Hotărârea Curții de Conturi nr.11 din 03.04.2009.

Obiectivul de audit și sfera de cuprindere a activității de audit public extern au constat în oferirea unei concluzii generale că sistemul de executare silită organizat de autoritățile cu atribuții legale asigură conformitatea și eficacitatea procesului de executare silită a obligației fiscale/vamale, taxelor și altor plăți în bugetul public național.

Examinând Raportul de audit prezentat, precum și explicațiile persoanelor cu funcții de răspundere prezente în ședința publică, Curtea de Conturi a constatat:

executarea silită constituie un ansamblu de măsuri/acțiuni întreprinse de organele de stat abilitate (Serviciul Fiscal de Stat, Serviciul Vamal, executorii judecătorești etc.) pentru perceperea forțată a obligației fiscale/vamale, taxei de stat și altor plăți restante față de bugetul public național.

Actualul sistem de gestiune a executării silite nu garantează conformitatea și eficacitatea procesului de executare silită a obligației fiscale/vamale, taxelor și altor plăți în buget. Performanța acestui sistem este afectată de probleme majore, care persistă pe parcursul mai multor ani, având impact negativ asupra rezultatelor de asigurare a statului cu resurse necesare pentru exercitarea funcțiilor sale.

Cele mai semnificative constatări și deficiențe aferente responsabilităților ce revin Serviciului Fiscal de Stat în domeniul auditat atestă următoarele.

Nivelul actual al restanțelor la plata obligațiilor contribuabililor față de bugetul public național, administrate de organele fiscale, comparativ cu anii precedenți înregistrează o descreștere, însumând 1826,0 mil.lei la data de 31.12.2016. Această diminuare reprezintă un fenomen determinat de înscrierea obligațiilor fiscale restante/datorate în evidența specială a 2590 de contribuabili, în sumă de 4717,8 mil.lei, ceea ce reprezintă de circa 2,1 ori mai mult în anul 2016 față de 2014. Astfel, ca urmare a faptului că acestea, potrivit cadrului legal, nu se consideră restanțe pe perioada aflării în evidență specială, creează impresia îmbunătățirii situației la capitolul restanța contribuabililor față de bugetul public național. În aceste circumstanțe, valoarea generală a obligațiilor fiscale datorate, inclusiv a celor înscrise în evidența specială, este de 6543,8 mil.lei, dintre care cele raportate de Serviciul Fiscal de Stat ca restanțe însumează 1826,0 mil.lei.

Aplicarea de către organele fiscale a celor 4 măsuri de executare silită prevăzute legal4 se rezumă, în cea mai mare parte, la încasările de pe conturile bancare ale contribuabililor restanțieri, care în anii 2014-2016 constituiau suma totală de 1844,3 mil.lei, sau 79,0% din totalul sumelor încasate silit (2335,4 mil.lei). Ca rezultat al aplicării celorlalte 3 măsuri, au fost încasate 491,1 mil.lei, sau 21,0% comparativ cu totalul sumelor încasate silit.

___________________

4 Art.194 din Codul fiscal nr.1163-XIII din 24.04.1997.

Performanța procesului de aplicare a sechestrelor afectează rezultatele și eficacitatea încasării plăților restante față de buget. Astfel, deficiențele în procesul de aplicare a sechestrelor sunt cauzate de: instituirea cu întârziere a sechestrelor, de la 1 lună până la 3 ani; aplicarea sechestrelor pe bunurile greu comercializabile și/sau pe bunurile a căror valoare depășește considerabil restanțele obligațiilor fiscale ale contribuabililor; ridicarea sechestrelor cu întârziere în cazurile de înstrăinare a bunurilor etc. Totodată, lipsa controlului asupra respectării prevederilor Codului fiscal a condiționat înstrăinarea bunurilor sechestrate de către contribuabili în perioada 2014-2016 în valoare de 5,4 mil.lei, iar aplicarea sechestrelor asupra roadei viitoare implică riscuri sporite de înstrăinare a producției agricole recoltate, de comercializare a acesteia fără eliberarea facturilor. Aceste circumstanțe sporesc efectul apariției riscurilor de neonorare a obligațiilor față de stat, fapt ce diminuează încasările aferente bugetului public național.

Caracterul limitat și formal al interesului Serviciului Fiscal de Stat pentru comercializarea bunurilor sechestrate a determinat un grad redus (0,4%) de încasare a obligațiilor fiscale, comparativ cu cele aferente instituirii sechestrelor. Concomitent, se menționează lipsa de preocupare a organelor fiscale teritoriale în comercializarea bunurilor sechestrate, fiind desfășurate doar 15,8% din licitațiile preconizate (338 de licitații desfășurate din 2138 planificate), iar termenele de evaluare și comercializare a bunurilor sechestrate nu sunt suficient monitorizate. Sechestrele aplicate pe bunurile cu risc sporit de a nu fi vândute și/sau solicitate pe piață au cauzat necomercializarea lor, valoarea acestora la situația din 31.12.2016 însumând 55,8 mil.lei, fapt condiționat și de colaborarea ineficientă între Serviciul Fiscal de Stat și Bursa Universală de Mărfuri a Moldovei. Mai mult decât atât, deși organele fiscale dispun de valori mobiliare sechestrate, însă, în condițiile neaprobării reglementărilor de rigoare de către Comisia Națională a Pieței Financiare și de Serviciul Fiscal de Stat, acestea nu pot fi comercializate în scopul stingerii obligațiilor fiscale restante.

Diminuarea controlului efectiv al Serviciului Fiscal de Stat asupra procesului de executare a documentelor executorii în beneficiul statului de către executorii judecătorești a condiționat neîncasarea în termen a restanțelor față de buget.

Cele mai semnificative constatări și deficiențe aferente responsabilităților ce revin Serviciului Vamal în domeniul auditat denotă următoarele.

Măsurile aplicate de Serviciul Vamal nu asigură în totalitate raportarea veridică a volumului restanțelor administrate, care nu include penalitățile aferente plăților de bază restante. Situația este generată de neactualizarea/necalcularea obligațiilor vamale restante în Sistemul Informațional Automatizat al Serviciului Vamal. În aceste circumstanțe, persistă riscurile de neîncasare în deplină măsură a obligațiilor vamale restante.

Obligațiile vamale restante față de bugetul de stat, administrate și raportate de Serviciul Vamal la 31.12.2016, au însumat 319,5 mil.lei, acestea fiind înregistrate de 653 de plătitori vamali restanțieri. Se menționează că suma totală a restanței este în creștere cu 12,3 mil.lei, comparativ cu perioada similară a anului 2015, iar obligațiile vamale restante în anul 2015 s-au diminuat, față de 2014, cu 28,9 mil.lei, sau cu 8,6%.

În perioada auditată, Serviciul Vamal a recurs la suspendarea conturilor bancare ale plătitorilor vamali și la intentarea procesului de insolvabilitate. Totodată, pentru obligațiile vamale neachitate în termen, debitorilor restanțieri nu le-au fost aplicate alte proceduri de executare silită (ordine incaso, sechestre, ridicarea numerarului, urmărirea bunurilor plătitorului vamal). Pe de altă parte, în situațiile în care s-a procedat la aplicarea acestora, nu s-a realizat încasarea în totalitate a sumelor care reprezintă obligațiile vamale neachitate la bugetul statului de plătitorii vamali respectivi.

De asemenea, în realizarea măsurilor de executare silită, Serviciul Vamal a identificat și alte probleme, precum: limitarea acțiunilor la încasarea mijloacelor bănești din conturile bancare și neaplicarea, în cazurile verificate, a sechestrelor asupra bunurilor debitorilor. Lipsa unor reglementări exhaustive privind comercializarea bunurilor sechestrate de către Serviciul Vamal a omis oportunitatea aplicării sechestrelor de către organele vamale.

Aparatul central al Serviciului Vamal nu a monitorizat și nu a coordonat procesul de organizare a activității de executare silită de către birourile vamale, nefiind asigurată nici raportarea acțiunilor de executare silită de către acestea. Concomitent, aplicarea insuficientă a măsurilor de executare silită și conlucrarea neconstructivă între Serviciul Vamal și executorii judecătorești condiționează formarea restanțelor nerecuperabile în volum deplin ca urmare a deschiderii procedurii de insolvabilitate.

Cele mai semnificative constatări și deficiențe analizate prin prisma responsabilităților ce revin Ministerului Justiției, Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești și executorilor judecătorești în procesul de executare silită a obligațiilor restante față de bugetul public național denotă următoarele.

Gestiunea silită a restanțelor față de buget de către executorii judecătorești este defectuoasă și compromisă de mai multe încălcări. Astfel, informațiile prezentate de Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești nu asigură raportarea și, respectiv, cunoașterea de către Parlament, Guvern, Ministerul Finanțelor, Ministerul Justiției, Serviciul Fiscal de Stat, Serviciul Vamal, Consiliul Concurenței, societatea civilă etc. a volumului real al restanțelor înaintate spre executare, a nivelului de încasare și transferare la buget. Rezultatul executării documentelor executorii aferente executării silite de către executorii judecătorești indică un nivel redus al încasării mijloacelor bănești în beneficiul statului. Astfel, la situația din 31.12.2016, în gestiunea executorilor judecătorești erau înregistrate circa 113,9 mii de documente executorii în valoare cumulativă de circa 781,0 mil.lei, constituite din plățile neachitate în termen (restanțe) la: obligațiile fiscale și vamale, taxele de stat aplicate de instanțele judecătorești, amenzi, penalități etc. Conform datelor sistematizate de audit, nivelul mediu, pe anii 2014-2016, de executare a documentelor executorii aferente bugetului public național constituie 20,6%, sau 177,7 mil.lei.

Lipsa de supraveghere și control din partea organelor abilitate (Ministerul Justiției, Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești, Serviciul Fiscal de Stat) a determinat mai multe neconformități în activitatea executorilor judecătorești ce ține de executarea silită. Astfel, 119 din 175 de executori judecătorești, sau 68%, nu au fost supuși controalelor din data învestirii în funcție (a. 2010) până în prezent.

În baza riscurilor estimate de audit, Curtea de Conturi a solicitat Serviciului Fiscal de Stat efectuarea controalelor fiscale la 30 de executori judecătorești. Printre cele mai semnificative neconformități se semnalează: (i) depășirea termenului legal de distribuire a sumelor încasate în buget, de la 1 zi până la 5 ani, și menținerea mijloacelor încasate silit în conturile curente speciale ale acestora; (ii) netransferarea în termene legale în buget (în 1941 de cazuri) a mijloacelor încasate din obligațiile restante (taxa de stat, obligațiile fiscale/vamale, amenzi, penalități și alte plăți), în sumă totală de circa 2,2 mil.lei; (iii) dezafectarea mijloacelor bănești, în sumă de 30,5 mil.lei, rezultate din executarea silită, prin depunerea acestora în contul de depozit și obținerea dobânzii în conturile proprii de onorarii în sumă de 2,7 mil.lei.

De menționat că, Consiliul Concurenței nu deține informații referitor la încasarea în buget de către executorii judecătorești a sumelor aferente amenzilor, aplicate de Consiliu și transmise executorilor judecătorești spre încasare în buget, în sumă de 28,1 mil.lei.

În susținerea celor consemnate, Curtea de Conturi, în baza constatărilor auditului, rezumă că mecanismele instituite de autoritățile implicate în procesul de aplicare a măsurilor de executare silită, în vederea încasării veniturilor în beneficiul statului, nu asigură rezultate eficiente, performanța acestora fiind limitată de lipsa funcționalității organizaționale și de incoerențele în acțiunile interinstituționale în domeniu. În aceste circumstanțe, se cere sporirea responsabilităților și capacităților aferente procesului de gestiune silită. În special, Curtea de Conturi atenționează asupra necesității de reexaminare a modului de încasare a mijloacelor bănești în beneficiul statului de către executorii judecătorești, prin excluderea contului intermediar (contul curent special), mijloacele financiare urmând a fi încasate direct la conturile trezoreriale de venituri, la pozițiile respective ale Clasificației bugetare. Astfel, se va elimina imobilizarea și dezafectarea pe termen nedeterminat a sumelor cuvenite statului, încasate silit de către executorii judecătorești, se va asigura evidența executării documentelor executorii și încasării în termen a mijloacelor bănești în conturile bugetului public național.

Reieșind din cele expuse, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15 alin.(2) şi alin.(4), art.16 lit.c) și art.34 alin.(3) din Legea nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi hotărăşte:

1. Se aprobă Raportul auditului privind relevanța instrumentelor de gestiune silită a obligației fiscale/vamale pentru anii 2014-2016, care se prezintă în Anexă și este parte componentă a prezentei Hotărâri.

2. Prezenta Hotărâre și Raportul de audit se remit, pentru documentare referitor la rezultatele auditului:

2.1. Ministerului Finanțelor și se cere, conform competențelor:

2.1.1. examinarea rezultatelor auditului în cadrul Colegiului ministerial, aprobarea unui plan de măsuri în vederea îmbunătățirii rezultatelor procesului de executare silită a obligațiilor restante și întreprinderea acțiunilor de rigoare pentru implementarea recomandărilor din Raportul de audit;

2.1.2. în comun cu Ministerul Justiției, reexaminarea prevederilor privind modul de încasare a mijloacelor bănești în beneficiul statului, cu înaintarea propunerilor, în modul stabilit, de excludere a contului intermediar (contul curent special) al executorului judecătoresc și încasarea mijloacelor direct la conturile trezoreriale de venituri, la pozițiile respective ale Clasificației bugetare;

2.2. Ministerului Economiei și se cere, conform competențelor, examinarea situației ce ține de executarea silită în anul 2015 a restanței în sumă de 30,5 mil.lei de la un debitor în beneficiul creditorului, pentru gazele livrate și neachitate, mijloacele încasate fiind transferate la executorul judecătoresc în conturile speciale și de depozit;

2.3. Ministerului Justiției și se cere, conform competențelor:

2.3.1. examinarea rezultatelor auditului în cadrul Colegiului ministerial, cu participarea Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, aprobarea unui plan de măsuri în vederea înlăturării deficiențelor constatate de audit, întreprinderea acțiunilor de rigoare pentru implementarea recomandărilor din Raportul de audit;

2.3.2. elaborarea și înaintarea, în modul stabilit, a propunerilor de modificare a cadrului legal în vederea introducerii reglementărilor privind perioada limită de păstrare a mijloacelor încasate de către executorii judecătorești și neachitate creditorilor, precum și de aprobare a mecanismului de transferare a acestora în buget;

2.3.3. monitorizarea respectării termenelor stabilite pentru evidența și documentarea dosarelor aferente procedurilor de executare silită prin instituirea unui registru electronic;

2.3.4. fortificarea controlului asupra activității executorilor judecătorești privind asigurarea colectării și transferării restanțelor față de bugetul public național;

2.3.5. elaborarea și aprobarea, de comun cu Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești, a cadrului metodologic privind ținerea evidenței statistice, formularelor de raportare și stabilirea periodicității raportării de către executorii judecătorești a situației de executare a documentelor executorii înregistrate în beneficiul statului;

2.3.6. pentru examinare, conform competențelor, în vederea încadrării juridice a acțiunilor/inacțiunilor persoanelor care au generat situațiile expuse în subpunctul 3.3.3. din capitolul 3.3 al Raportului de audit anexat la prezenta Hotărâre.

2.4. Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, conform competențelor, pentru:

2.4.1. examinarea deficiențelor și abaterilor constatate de audit în activitatea executorilor judecătorești aferentă măsurilor de executare silită și întreprinderea acțiunilor de responsabilizare în vederea remedierii acestora;

2.4.2. ținerea evidenței executării documentelor executorii conform cadrului metodologic elaborat;

2.5. Serviciului Fiscal de Stat, conform competențelor, și se cere:

2.5.1. examinarea rezultatelor auditului și aprobarea unui plan de măsuri în vederea înlăturării deficiențelor constatate de audit, întreprinderea acțiunilor de rigoare pentru implementarea recomandărilor din Raportul de audit;

2.5.2. monitorizarea permanentă a conformității aplicării sechestrelor asupra bunurilor contribuabililor restanțieri și examinarea periodică a rapoartelor privind rezultatele aplicării acestei măsuri de către subdiviziunile sale;

2.5.3. elaborarea și aprobarea, în comun cu alte autorități de resort, a reglementărilor și responsabilităților exhaustive în aspect instituțional privind modul de comercializare a bunurilor sechestrate, inclusiv a valorilor mobiliare;

2.5.4. intensificarea exercitării controalelor fiscale de rigoare la executorii judecătorești asupra respectării cadrului normativ aferent;

2.6. Serviciului Vamal, conform competențelor, și se cere:

2.6.1. examinarea rezultatelor auditului și aprobarea unui plan de măsuri în vederea înlăturării deficiențelor constatate de audit, întreprinderea acțiunilor de rigoare pentru implementarea recomandărilor din Raportul de audit;

2.6.2. întreprinderea măsurilor pentru implementarea integrală a modulului automatizat (Accounting) din Sistemul Informațional al Serviciului Vamal aferent evidenței, calculării și raportării obligațiilor vamale restante, inclusiv a plăților de bază și penalităților, prin finalizarea deplină a modernizării Sistemului Informațional Integrat al Serviciului Vamal;

2.6.3. examinarea, elaborarea și înaintarea, în modul stabilit, a propunerilor vizând competențele instituționale și atribuțiile de comercializare a bunurilor sechestrate, precum și elaborarea metodologiilor aferente monitorizării și coordonării procesului de organizare a activității de executare silită de către birourile vamale;

2.7. Consiliului Concurenței, conform competențelor, și se cere asigurarea monitorizării executării documentelor executorii aferente amenzilor sau sancțiunilor aplicate de Consiliu, care, în condițiile legii, reprezintă venituri în bugetul public național, prin solicitarea cu periodicitate a informațiilor de la executorii judecătorești;

2.8. Guvernului Republicii Moldova, pentru informare, și se propune, în comun cu autoritățile de resort, examinarea situației în domeniul executării silite a obligațiilor restante și coordonarea/monitorizarea exercitării de către acestea a atribuțiilor delegate legal;

2.9. Comisiei parlamentare permanente economie, buget și finanțe, pentru informare și documentare;

3. Despre executarea subpunctelor 2.1.-2.7. din prezenta Hotărâre şi implementarea recomandărilor auditului, se stabilește un termen de 6 luni din data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, iar despre măsurile întreprinse, Curtea de Conturi se va informa trimestrial.

4. Prezenta Hotărâre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea nr.261-XVI din 05.12.2008.

PREŞEDINTELE CURŢII DE CONTURI Veaceslav UNTILA

Nr. 20. Chişinău, 26 mai 2017.

raport