1. La 29 mai 2013, dl Valeriu Munteanu, deputat în Parlament, a adresat Curţii Constituţionale sesizarea pentru controlul constituţionalităţii Hotărârilor Guvernului din 16 mai 2013 nr. 293 cu privire la numirea în funcţie a domnului Ion GOLOVATÎI şi nr. 294 cu privire la numirea în funcţie a domnului Veaceslav CEBAN.
A. Motivele sesizării
2. Motivele sesizării, astfel cum au fost expuse de autorul sesizării, pot fi rezumate după cum urmează.
Prin Decretul nr. 606-VII din 23 aprilie 2013, Preşedintele Republicii Moldova l-a desemnat pe domnul Iurie Leancă în calitate de Prim-ministru interimar al Guvernului în exerciţiu (demisionar).
3. La 16 mai 2013 Guvernul în exerciţiu (demisionar) a efectuat remanieri de cadre, în funcţia de director general adjunct al Serviciului de Stat de Arhivă fiind numit domnul Ion Golovatîi, iar în funcţia de viceministru al afacerilor interne domnul Veaceslav Ceban.
B. Legislația pertinentă
Articolul 22
Alte autorităţi administrative centrale, inspectoratele de stat, comisiile şi consiliile guvernamentale „[...]
Autorităţile administrative centrale sînt conduse de directori generali sau de directori, numiţi în funcţie şi eliberaţi din funcţie de Guvern.
[...]”
7. Prevederile relevante din Hotărârea Guvernului nr. 695 din 14 septembrie 2012 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Stat de Arhivă, structurii şi efectivului-limită ale aparatului central al acestuia (M.O., 2012, nr.198-204, art. 750) sunt următoarele:
„[...]
3. Conducerea Serviciului de Stat de Arhivă este exercitată de către directorul general, asistat de 2 directori generali adjuncţi. În cadrul serviciului nominalizat funcţionează ca organ consultativ un colegiu constituit din 9 persoane.
[...]”
REGULAMENTUL privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Stat de Arhivă
„1. Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Stat de Arhivă (în continuare – Regulament) stabileşte misiunea, funcţiile de bază, atribuţiile şi drepturile Serviciului de Stat de Arhivă (în continuare – Serviciu), precum şi modul de organizare a acestuia.
2. Serviciul este autoritate administrativă centrală de specialitate, subordonată Guvernului, care elaborează şi promovează politica statului în domeniul arhivistic.
3. Serviciul este persoană juridică de drept public, dispune de ştampilă cu imaginea Stemei de Stat a Republicii Moldova şi denumirea sa în limba de stat, precum şi de conturi trezoreriale.
4. Serviciul îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu Constituţia Republicii Moldova, legile şi hotărârile Parlamentului, decretele Preşedintelui Republicii Moldova, ordonanţele, hotărârile şi dispoziţiile Guvernului, cu alte acte normative, cu tratatele internaţionale în domeniu, la care Republica Moldova este parte, precum şi cu prezentul Regulament.
[...]
9. Conducerea Serviciului este exercitată de directorul general, numit şi eliberat în/din funcţie de Guvern.
Directorul general este asistat în activitatea sa de conducere de doi directori generali adjuncţi, numiţi în funcţie şi eliberaţi din funcţie de Guvern, conform legislaţiei în vigoare. Directorii generali adjuncţi exercită atribuţiile delegate de directorul general.
În cazul absenţei temporare a directorului general, funcţiile acestuia le exercită directorul general adjunct împuternicit.
10. Directorul general:
1) poartă răspundere pentru realizarea funcţiilor şi atribuţiilor Serviciului, reprezintă Serviciul în relaţiile cu terţii, precum şi cu persoanele fizice şi juridice din ţară sau din străinătate;
2) asigură executarea legilor, decretelor Preşedintelui Republicii Moldova, hotărârilor Parlamentului, ordonanţelor, hotărârilor şi dispoziţiilor Guvernului, precum şi îndeplinirea sarcinilor ce decurg din prevederile prezentului Regulament şi din alte acte normative;
3) poartă răspundere personală pentru utilizarea raţională a mijloacelor financiare ale Serviciului, pentru integritatea bunurilor materiale, autenticitatea indicilor cuprinşi în evidenţa contabilă şi în dările de seamă;
4) aprobă regulamentele subdiviziunilor interioare ale aparatului central al Serviciului, regulamentele de organizare şi funcţionare a instituţiilor subordonate, fişele postului pentru funcţiile publice, precum şi obiectivele individuale de activitate şi indicatorii de performanţă a funcţionarilor publici din aparatul central şi din instituţiile subordonate;
5) aprobă statele de personal şi schemele de încadrare ale aparatului central al Serviciului şi ale instituţiilor subordonate şi este abilitat cu dreptul de a efectua modificări în acestea, în limita structurii şi a efectivului-limită de personal aprobate de Guvern;
6) numeşte în funcţie funcţionarii publici din aparatul central al Serviciului şi din instituţiile subordonate, modifică, suspendă şi încetează raporturile de serviciu ale acestora, în condiţiile legii; angajează şi concediază personalul, inclusiv personalul contractual al aparatului central şi al instituţiilor subordonate, în condiţiile legislaţiei în vigoare. Aplică în privinţa salariaţilor măsuri de stimulare sau de sancţionare, în conformitate cu legislaţia în vigoare;
7) emite ordine şi dispoziţii ce vizează activitatea de bază a Serviciului, cu publicarea acestora în modul stabilit, şi controlează executarea lor, aprobă actele normative departamentale. În anumite cazuri, emite ordine în comun cu conducătorii altor autorităţi publice centrale;
8) organizează examinarea petiţiilor cetăţenilor în vederea soluţionării în termen şi calitativ a problemelor abordate în ele;
9) exercită şi alte împuterniciri atribuite prin lege.
11. Atribuţiile, sarcinile şi responsabilităţile individuale ale directorilor generali adjuncţi, conducătorilor subdiviziunilor interioare ale aparatului central al Serviciului, conducătorilor/conducătorilor de subdiviziuni din instituţiile subordonate se stabilesc prin fişa postului şi pe baza regulamentelor de organizare şi funcţionare ale acestora.
[...]”
ÎN DREPT
A.Argumentele autorului sesizării
8. Autorul sesizării menționează că, potrivit articolului 103 din Constituţie, Guvernul îşi exercită mandatul până la data validării alegerilor pentru un nou Parlament. În cazul exprimării votului de neîncredere de către Parlament, al demisiei Prim-ministrului sau în condiţiile alin. (1) al art.103, Guvernul îndeplineşte numai funcţiile de administrare a treburilor publice, până la depunerea jurămîntului de către membrii noului Guvern.
9. În sesizare se arată că, prin Decretul nr. 606-VII din 23 aprilie 2013, Preşedintele Republicii Moldova l-a desemnat în calitate de Prim-ministru interimar al Guvernului în exerciţiu (demisionar) pe domnul Iurie Leancă.
10. La 3 mai 2013 Parlamentul a adoptat Legea nr. 107 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 64-XII din 31 mai 1990 cu privire la Guvern. Prin această lege, art.4 alin.(10) din Legea cu privire la Guvern a fost exclus, prevederile acestuia fiind incluse în articolul 71, care reglementează „atribuţiile Guvernului în exerciţiu (demisionar)”. Prin amendamentele operate, Guvernul demisionar a fost împuternicit cu atribuţiile unui Guvern plenipotenţiar.
11. La 16 mai 2013 Guvernul în exerciţiu (demisionar) a numit pe domnul Ion GOLOVATII în funcţia de director general adjunct al Serviciului de Stat de Arhivă şi pe domnul Veaceslav CEBAN în funcţia de viceministru al afacerilor interne.
12. În susţinerea sesizării autorul invocă Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 7 din 18 mai 2013, prin care au fost declarate neconstituţionale unele atribuţii ale Guvernului în exerciţiu (demisionar).
13. Autorul sesizării consideră că, în prezenta cauză, neconstituţionalitatea hotărârilor contestate ale Guvernului este determinată de neconstituţionalitatea prevederilor articolului 71 din Legea cu privire la Guvern, urmând a fi aplicate raţionamentele expuse în Hotărârea nr. 7 din 18 mai 2013.
B.Aprecierea Curţii
14. Curtea Constituţională exercită justiţia constituţională la sesizarea subiecţilor specificaţi în articolul 25 din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi articolul 38 din Codul jurisdicţiei constituţionale.
15. Potrivit prevederilor legale, deputatul în Parlament este subiect cu drept de sesizare a Curţii Constituţionale.
16. Curtea relevă că prerogativa care i-a fost acordată prin articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie presupune stabilirea corelaţiei dintre normele contestate şi textul Constituţiei, ţinând cont de principiul supremaţiei acesteia.
17. Curtea reţine că, în speţă, sesizarea vizează controlul constituţionalităţii Hotărârilor Guvernului din 16 mai 2013 nr. 293 cu privire la numirea în funcţie a domnului Ion GOLOVATÎI şi nr. 294 cu privire la numirea în funcţie a domnului Veaceslav CEBAN.
1) Hotărârea Guvernului nr. 294 din 16 mai 2013 cu privire la numirea în funcţie a domnului Veaceslav CEBAN
18. Supunând examinării preliminare datele referitoare la obiectul sesizării, Curtea atestă că la 16 mai 2013 Guvernul în exerciţiu (demisionar) l-a numit pe domnul Veaceslav Ceban în funcţia de viceministru al afacerilor interne.
19. Prin Decretul nr.656-VII din 31 mai 2013, în baza votului de încredere acordat de Parlament, Preşedintele Republicii Moldova a numit Guvernul.
20. La 12 iunie 2013 Guvernul Republicii Moldova a adoptat Hotărârea nr. 376, prin care domnul Veaceslav CEBAN a fost confirmat în funcţia de viceministru al afacerilor interne.
21. Astfel, Curtea reţine că Hotărârea Guvernului nr. 294 din 16 mai 2013 a fost substituită prin Hotărârea Guvernului nr. 376 din 12 iunie 2013.
22. În baza celor expuse, Curtea apreciază că sesizarea, în partea ce ţine de controlul constituţionalităţii Hotărârii Guvernului nr. 294 din 16 mai 2013, fiind lipsită de obiect, nu este de competenţa Curţii Constituţionale şi, drept urmare, nu este susceptibilă de examinare în fond.
2) Hotărârea Guvernului nr. 293 din 16 mai 2013 cu privire la numirea în funcţie a domnului Ion GOLOVATÎI
23. În ceea ce priveşte aplicarea articolului 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie în raport cu Hotărârea Guvernului nr. 293 din 16 mai 2013 cu privire la numirea în funcţie a domnului Ion Golovatîi, Curtea Constituţională reţine că prin Hotărârea nr.10 din 16 aprilie 2010 pentru revizuirea Hotărârii nr.16 din 28 mai 1998 cu privire la interpretarea art.20 din Constituţia Republicii Moldova în redacţia Hotărârii nr.39 din 9 iulie 2001 a menţionat:
„[...] Constituţia Republicii Moldova, prin art.135 alin.(1) lit.a), abilitează Curtea Constituţională cu controlul constituţionalităţii tuturor actelor adoptate de Parlament, fără a face distincţie între actele normative şi cele individuale. [...]”
24. În context, Curtea Constituţională a statuat că actele administrative cu caracter individual, emise de Parlament, Preşedintele Republicii Moldova şi Guvern în exerciţiul atribuţiilor prevăzute expres de normele constituţionale sau legislative, ce ţin de alegerea, numirea şi destituirea din funcţiile publice a persoanelor oficiale exponente ale unui interes public deosebit, fac obiect al controlului constituţionalităţii la sesizarea subiecţilor abilitaţi cu acest drept.
25. În acest sens, în Hotărârea nr.10 din 16 aprilie 2010, menţionată supra, Curtea Constituţională a reţinut că:
„[...] Actele emise de Parlament, Preşedintele Republicii Moldova şi Guvern referitoare la persoanele oficiale exponente ale unui interes public deosebit, alese sau numite pentru durata mandatului atribuit, pot face obiect al controlului constituţionalităţii sub aspectul formei şi procedurii de adoptare. [...]”
26. Totodată, Curtea reţine că, potrivit articolului 4 lit.a) din Legea contenciosului administrativ, doar funcţia de director general al Serviciului de Stat de Arhivă se regăseşte în Lista prezentată în anexă, parte integrantă a Legii menţionate în care se enumeră persoanele oficiale de stat, exponente ale unui interes politic sau public deosebit, exceptate de la adresarea în instanţa de contencios administrativ. Respectiv, doar actele de numire și demitere din funcție a acestora pot fi supuse controlului constituționalității.
27. Funcţia de director general adjunct al Serviciului de Stat de Arhivă nu este inclusă în Lista persoanelor oficiale de stat, exponente ale unui interes politic sau public deosebit.
28. De asemenea, Curtea observă că, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 695 din 14 septembrie 2012, conducerea Serviciului de Stat de Arhivă este exercitată de către directorul general, asistat de 2 directori generali adjuncţi.
29. Concomitent, potrivit punctului 10 din Regulament, directorul general poartă răspundere pentru realizarea funcţiilor şi atribuţiilor Serviciului, reprezintă Serviciul în relaţiile cu terţii, precum şi cu persoanele fizice şi juridice din ţară sau din străinătate; asigură executarea legilor, decretelor Preşedintelui Republicii Moldova, hotărârilor Parlamentului, ordonanţelor, hotărârilor şi dispoziţiilor Guvernului, precum şi îndeplinirea sarcinilor ce decurg din prevederile prezentului Regulament şi din alte acte normative; poartă răspundere personală pentru utilizarea raţională a mijloacelor financiare ale Serviciului, pentru integritatea bunurilor materiale, autenticitatea indicilor cuprinşi în evidenţa contabilă şi în dările de seamă, etc.
30. Astfel, Curtea reține că prevederile normative invocate stipulează expres doar atribuţiile, sarcinile şi responsabilităţile directorului general al Serviciului de Stat de Arhivă.
31. Totodată, Curtea reţine că, potrivit prevederilor Regulamentului, directorii generali adjuncţi exercită atribuţiile delegate de directorul general. Astfel atribuţiile, sarcinile şi responsabilităţile individuale ale directorilor generali adjuncţi se stabilesc prin fişa postului.
32. Curtea nu poate reține invocarea de către autorul sesizării, în susținerea argumentelor de neconstituționalitate, a Hotărârii nr. 7 din 18 mai 2013 pentru controlul constituţionalităţii unor prevederi din Legea nr.64-XII din 31 mai 1990 cu privire la Guvern, în redacţia Legilor nr.107 şi nr.110 din 3 mai 2013, şi a Decretelor Preşedintelui Republicii Moldova nr.634-VII şi nr.635-VII din 16 mai 2013 şi a Hotărârii Guvernului nr.295 din 16 mai 2013, pentru motivul că funcţia de director general adjunct al Serviciului de Stat de Arhivă nu face parte din funcţiile persoanelor oficiale de stat, exponente ale unui interes politic sau public deosebit.
33. Din aceste considerente şi având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale, care se referă la demiterea sau numirea unor persoane oficiale, exponente ale unui interes public deosebit, Hotărârea Guvernului nr. 293 din 16 mai 2013 nu poate fi supusă controlului constituţionalităţii.
34. Având în vedere cele menţionate, sesizarea nu întruneşte datele admisibile pentru exercitarea controlului constituţionalităţii şi, deci, nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.
În conformitate cu prevederile articolelor 24 alin.(1), 26 alin.(1), 31 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, articolelor 6 alin.(1) şi alin.(2), 39 alin.(2), 40 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională
D E C I D E:
1. Se respinge sesizarea privind controlul constituţionalităţii Hotărârii Guvernului nr. 293 din 16 mai 2013 cu privire la numirea în funcţie a domnului Ion GOLOVATÎI şi a Hotărârii Guvernului nr. 294 din 16 mai 2013 cu privire la numirea în funcţie a domnului Veaceslav CEBAN.
2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
PREŞEDINTELE
CURŢII CONSTITUŢIONALE Alexandru TĂNASE
Nr. 9. Chisinau, 25 iulie 2013.