HOTĂRÂRE nr. 40 din 10.11.2016   CURTEA DE CONTURI   publicat 09.12.2016

privind Raportul auditului de performanță „Care este impactul reformei finanțelor publice locale asupra descentralizării financiare a unităților administrativ-teritoriale din cadrul municipiului Chișinău și raionului Râșcani?”

În vigoare din 09.12.2016
pe legis.md/hotarare/2016/40-ccrm
Trimiteri: 16 legate

Plenul Curții de Conturi, în prezența Secretarului general adjunct al Guvernului, dl Valentin Guznac, președintelui raionului Râșcani, dl Iurie Urzică, șefului Direcției bugetele unităților administrativ-teritoriale a Ministerului Finanțelor, dl Ion Iaconi, șefului adjunct al Direcției generale politică și legislație fiscală și vamală a Ministerului Finanțelor, dna Rodica Braguța, șefului adjunct al Direcției generale finanțe a Consiliului municipal Chișinău, dna Valentina Văzdăuțan, șefului Direcției finanțe a Consiliului raional Râșcani, dna Aculina Tăbîrță, primarului or. Vadul lui Vodă, dl Iurie Onofriiciuc, a examinat Raportul auditului de performanță „Care este impactul reformei finanțelor publice locale asupra descentralizării financiare a unităților administrativ-teritoriale din cadrul municipiului Chișinău și raionului Râșcani?”.

Misiunea de audit a fost realizată în temeiul art.28, art.30 și art.31 din Legea Curții de Conturi nr.261-XVI din 05.12.20081 și în conformitate cu Programul activității de audit al Curții de Conturi pe anul 2016, având drept scop determinarea impactului implementării noului sistem de formare a bugetelor locale asupra sustenabilității bugetelor unităților administrativ-teritoriale (în continuare – UAT) și dacă acest sistem corespunde intențiilor prestabilite de cadrul legal-normativ relevante descentralizării financiare.

___________________________________

1 Legea Curții de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 (în continuare – Legea nr.261-XVI din 05.12.2008).

Auditul a fost efectuat în conformitate cu standardele internaționale de audit (ISSAI 100, ISSAI 300)2 și cu manualele adiționale. Abordarea de audit a fost bazată pe determinarea reușitelor și nereușitelor reformei finanțelor publice locale, misiunea de audit fiind concentrată preponderent pe auditarea procesului bugetar aferent veniturilor publice locale și pe aprecierea suficienței acestora pentru acoperirea cheltuielilor UAT.

___________________________________

2 Hotărârea Curții de Conturi nr.60 din 11.12.2013 „Cu privire la aplicarea Standardelor Internaționale de Audit ale Instituțiilor Supreme de Audit de nivelul 3 – ISSAI 100, ISSAI 200, ISSAI 300, ISSAI 400, în cadrul misiunilor de audit ale Curții de Conturi”; Hotărârea Curții de Conturi nr.7 din 10.03.2014 „Cu privire la aplicarea Liniilor Directoare de Audit (ISSAI 1000-9999) în cadrul auditului public”.

Auditul a cuprins diverse aspecte ale evaluării și identificării slăbiciunilor instituționale derivate din cumulul de factori generatori de cauze și impact, acestea fiind rezultate din redimensionarea raporturilor interbugetare, nefiind însă cuantificabile. Astfel, se atestă că demararea de către Ministerul Finanțelor a proiectului propriu-zis nu a fost însoțită de studii de fezabilitate și impact, iar lipsa unei monitorizări adecvate ulterioare a condus la rezultate sub așteptări.

Examinând Raportul prezentat și audiind rezultatele auditului, precum și explicațiile persoanelor cu funcții de răspundere prezente în ședința publică, Curtea de Conturi a constatat:

rezultatele preliminare referitor la implementarea noului model de formare a veniturilor publice locale și a relațiilor interbugetare înregistrate la etapa actuală denotă necuantificarea unui impact măsurabil și sustenabil în materie de consolidare financiară a UAT, obiectivele preconizate nefiind realizate. În consecință, s-a înregistrat o reducere semnificativă a ponderii de venituri autonome ale UAT, veniturile decăzute fiind substituite cu alocații din bugetul de stat, ceea ce a perpetuat fenomenul centralizării resurselor financiare. Revizuirea sistemului de partajare a impozitelor generale de stat și susținerea modelului de transferuri centralizate (cu destinație generală și specială) în niciun caz nu motivează autoritățile administrației publice locale (în continuare – AAPL) în perspicacitatea de extindere a bazei fiscale proprii. Prin urmare, noul model de relații interbugetare, fiind extins pentru toate autoritățile de nivelul I în absența unor testări exploratorii, amplifică spiritul neasumării de către autoritățile publice locale a responsabilităților de rigoare în materie de finanțe și buget, preferând astfel să nu depună eforturile de rigoare și să se limiteze la fondurile garantate din contul bugetului de stat.

În susținerea celor consemnate, precum și luând notă de expunerile de motive ale factorilor responsabili din cadrul administrațiilor locale Chișinău și Râșcani, Plenul Curții de Conturi reține atenția Guvernului și Ministerului Finanțelor asupra relevanței unei reabordări de fond a problemei vizate, recomandând în acest sens o expertiză de anvergură a modelului de descentralizare financiară la scară locală, inclusiv asupra operării neîntârziate a ajustărilor de rigoare.

Reieșind din cele expuse, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15 alin.(2) și alin.(4), art.16 lit.c) și art.34 alin.(3) din Legea nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi hotărăște:

1. Se aprobă Raportul auditului de performanță „Care este impactul reformei finanțelor publice locale asupra descentralizării financiare a unităților administrativ-teritoriale din cadrul municipiului Chișinău și raionului Râșcani?”, anexat la prezenta Hotărâre.

2. Prezenta Hotărâre și Raportul de audit se remit:

2.1. AAPL auditate3, pentru luare de atitudine, și se cere implementarea punctuală a măsurilor de remediere a deficiențelor elucidate în Raportul de audit;

___________________________________

3 Mun. Chișinău, or. Codru, or. Durlești, or. Sângera, or. Vadul lui Vodă, com. Băcioi, com. Tohatin, s. Ghidighici, s. Condrița, or. Râșcani, or. Costești, com. Alexăndrești, com. Duruitoarea Nouă, com. Grinăuți, com. Recea, com. Șumna, s. Aluniș, s. Corlăteni, s. Nihoreni, s. Pociumbăuți, s. Văratic.

2.2. Ministerului Finanțelor și se cere:

2.2.1. inițierea unor studii ample privind evaluarea avantajelor și dezavantajelor proiectului de reformă privind descentralizarea financiară locală; implicarea în acest sens a experților în materie pentru cercetări/explorări adiționale tematicii în cauză, în scopul identificării slăbiciunilor instituționale și remedierii prompte a acestora;

2.2.2. demararea, din perspectiva reformei administrativ-teritoriale, a (re)identificării și (re)evaluării potențialului economic (inclusiv a infrastructurii sectoriale), pentru reinventarierea bunurilor proprietate publică, respectiv, reconstituirea bazei socioeconomice și financiare aferente delimitării patrimoniului național de cel local și, implicit, redefinirea bazei fiscal-bugetare a autorităților publice locale, precum și a raporturilor interbugetare între administrația locală și cea centrală;

2.3. se propune Cancelariei de Stat:

2.3.1. de comun cu autoritățile publice centrale de specialitate și cu participarea nemijlocită a AAPL, revizuirea și delimitarea clară și strictă a competențelor (atribuțiilor) AAPL pe niveluri de bugete, elaborarea/aprobarea nomenclatorului competențelor AAPL și estimarea costurilor acestora;

2.3.2. de comun cu ministerele de resort, elaborarea și aplicarea standardelor minime de calitate la exercitarea competențelor descentralizate și identificarea soluțiilor pentru alinierea obiectivelor realizate în funcție de Strategia Națională de Descentralizare;

2.3.3. remodelarea interacțiunii dintre autoritățile publice centrale de resort (mai cu seamă, economice, financiare, fiscale, vamale, statistice, cadastrale) și cele locale, pentru organizarea continuă a asistenței metodologice și instruirilor, precum și asigurarea publicității și transparenței în relațiile contribuabil – stat;

2.4. Comisiilor parlamentare permanente economie, buget și finanțe; administrație publică, dezvoltare regională, mediu și schimbări climatice, pentru informare, și se solicită inițierea audierilor autorităților centrale și locale privind starea de lucruri în implementarea descentralizării financiare a unităților administrativ-teritoriale.

3. Despre măsurile întreprinse pentru executarea subpunctelor 2.1-2.2 din prezenta Hotărâre se va informa Curtea de Conturi în termen de 12 luni din data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu informarea semestrială privind măsurile întreprinse.

4. Prezenta Hotărâre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curții de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

PREŞEDINTELE CURŢII DE CONTURI Veaceslav UNTILA

Nr. 40. Chişinău, 10 noiembrie 2016.

raport