DECIZIE nr. 12 din 23.03.2016   CURTEA CONSTITUȚIONALĂ   publicat 27.05.2016

de inadmisibilitate a sesizării nr. 20g/2016 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 251 alin. (3) din Codul de procedură penală (nulitatea actelor procedurale)

În vigoare din 27.05.2016
pe legis.md/decizie/2016/12-cc
Trimiteri: 59 legateMonitorul Oficial: 1 trimitere

Curtea Constituţională, statuвnd în componenţa:

Dl Alexandru TĂNASE, preşedinte,

Dl Aurel BĂIEŞU,

Dl Igor DOLEA,

Dl Victor POPA, judecători,

cu participarea dnei Eugenia Mîța, grefier,

Avвnd în vedere sesizarea depusă la 17 martie 2016,

Înregistrată la aceeaşi dată,

Examinвnd admisibilitatea sesizării menţionate,

Avвnd în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberвnd la 23 martie 2016 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află sesizarea depusă la Curtea Constituţională la 17 martie 2016 de către completul de judecată din cadrul Curții de Apel Chişinău, în componența judecătorilor Iurie Iordan, Ghenadie Lîsîi și Silvia Vrabii, în temeiul articolului 135 alin. (1) lit. a) și g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărвrea Curţii Constituţionale nr. 2 din 9 februarie 2016, precum și al Regulamentului privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituțională, privind excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei „dacă anularea actului procedural este necesară pentru aflarea adevărului și justa soluționare a cauzei” din articolul 251 alin. (3) din Codul de procedură penală, ridicată de avocatul Radu Dumneanu în dosarul nr.16rj-151/16, aflat pe rolul Judecătoriei Rвșcani, mun. Chișinău.

2. Sesizarea a fost depusă de către completul de judecată din cadrul Curții de Apel în urma examinării recursului asupra încheierii judecătorești emise de Judecătoria Rвșcani, prin care s-a respins cererea avocatului Radu Dumneanu privind sesizarea Curții Constituționale.

A. Motivele ridicării excepției de neconstituționalitate

3. Motivele ridicării excepției, astfel cum au fost expuse de autorul acesteia, pot fi rezumate după cum urmează.

4. Articolul 251 alin.(2) din Codul de procedură penală prevede că încălcarea prevederilor legale referitoare la competenţa după materie sau după calitatea persoanei, la sesizarea instanţei, la compunerea acesteia şi la publicitatea şedinţei de judecată, la participarea părţilor în cazurile obligatorii, la prezenţa interpretului, traducătorului, dacă sunt obligatorii potrivit legii, atrage nulitatea actului procedural.

5. În temeiul art. 251 alin. (3) al Codului de procedură penală, nulitatea actului procedural prevăzută de alin. (2) al aceluiași articol nu se înlătură în nici un mod, poate fi invocată în orice etapă a procesului de către părţi şi se ia în considerare de instanţă, inclusiv din oficiu, dacă anularea actului procedural este necesară pentru aflarea adevărului şi justa soluţionare a cauzei.

6. Potrivit autorilor excepției, prevederile art. 251 alin. (3) din Codul de procedură penală nu sunt clare și previzibile, fiind contrare articolelor 21 și 26 din Constituţie.

B. Legislația pertinentă

7. Prevederile relevante ale Constituţiei (M.O., 1994, nr. 1) sunt următoarele:

Articolul 21

Prezumţia nevinovăţiei

„Orice persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată pвnă cвnd vinovăţia sa va fi dovedită în mod legal, în cursul unui proces judiciar public, în cadrul căruia i s-au asigurat toate garanţiile necesare apărării sale.”

Articolul 26

Dreptul la apărare

„(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2) Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale.

(3) În tot cursul procesului, părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.

(4) Amestecul în activitatea persoanelor care exercită apărarea în limitele prevăzute se pedepseşte prin lege.”

8. Prevederile relevante ale Codului de procedură penală al Republicii Moldova nr. 122-XV din 14 martie 2003 (republicat în M.O., 2012, nr.263-269, art.855) sunt următoarele:

Articolul 251

Încălcările care atrag nulitatea actelor procedurale „[…]

(2) Încălcarea prevederilor legale referitoare la competenţa după materie sau după calitatea persoanei, la sesizarea instanţei, la compunerea acesteia şi la publicitatea şedinţei de judecată, la participarea părţilor în cazurile obligatorii, la prezenţa interpretului, traducătorului, dacă sunt obligatorii potrivit legii, atrage nulitatea actului procedural.

(3) Nulitatea prevăzută în alin.(2) nu se înlătură în nici un mod, poate fi invocată în orice etapă a procesului de către părţi şi se ia în considerare de instanţă, inclusiv din oficiu, dacă anularea actului procedural este necesară pentru aflarea adevărului şi justa soluţionare a cauzei.

[…]”

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepției de neconsti-tuționalitate

9. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul susține că aplicarea normelor legale referitoare la constatarea nulității actelor procedurale permit un comportament arbitrar din partea instanței de judecată datorită incertitudinii normei.

10. Astfel, în opinia autorului excepției, deși art. 251 alin. (2) din Codul de procedură penală prevede expres situațiile care atrag nulitatea actului procedural, legislația procesuală penală nu reglementează în mod clar care sunt soluțiile instanței de judecată în cazul examinării unei cereri privind constatarea nulității unui act procedural, în special atunci cвnd anularea actului procedural este necesară pentru aflarea adevărului și justa soluționare a cauzei.

11. În final, autorul excepției de neconstituționalitate susține că norma contestată încalcă principiul prezumției nevinovăției și dreptul la apărare.

B. Aprecierea Curţii

12. Examinвnd sesizarea privind excepția de neconstituționalitate sub aspectul admisibilității, Curtea constată următoarele.

13. În temeiul articolului 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, articolului 4 alin.(1) lit.a) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi articolului 4 alin.(1) lit.a) din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea exercită, la sesizare, controlul constituţionalităţii legilor.

14. Curtea menționează că, fiind ridicată de avocatul Radu Dumneanu în dosarul nr. 16rj-151/16, aflat pe rolul Judecătoriei Rвșcani, mun. Chișinău, sesizarea privind excepția de neconstituționalitate este formulată de subiectul abilitat cu acest drept, în temeiul articolului 135 alin. (1) lit. a) și g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărвrea Curţii Constituţionale nr. 2 din 9 februarie 2016.

15. Curtea reţine că prerogativa de a soluţiona excepţiile de neconstituţionalitate, cu care a fost învestită prin articolul 135 alin.(1) lit. g) din Constituţie, presupune stabilirea corelaţiei dintre normele legislative şi textul Constituţiei, ţinвnd cont de principiul supremaţiei acesteia şi de pertinenţa prevederilor contestate pentru soluţionarea litigiului principal în instanţele de judecată.

16. Curtea reține că obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie sintagma „dacă anularea actului procedural este necesară pentru aflarea adevărului și justa soluționare a cauzei” din articolul 251 alin. (3) al Codului de procedură penală.

17. Astfel, Curtea observă că norma contestată reglementează situația nulității absolute a actelor procedurale în procesul penal, nulitatea reprezentвnd o sancţiune procedurală extremă, care intervine numai atunci cвnd alte remedii nu sunt posibile.

18. Curtea menţionează că autorul excepției a invocat încălcarea prin norma contestată a articolelor 21 și 26 din Constituţie.

19. Curtea reține că o prevedere legală poate constitui obiect al jurisdicției constituționale doar în cazul în care normele constituționale invocate au incidență asupra normelor contestate.

20. În acest sens, Curtea subliniază că, potrivit articolului 24 alin. (2) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi articolului 39 din Codul jurisdicţiei constituţionale, sesizarea trebuie să fie motivată și să cuprindă obiectul şi împrejurările pe care subiectul îşi întemeiază cerinţele.

21. În acest context, Curtea observă că prevederile articolului 21 din Constituție, care garantează prezumția nevinovăției, nu are incidență în prezenta cauză.

22. În ceea ce privește pretinsa încălcare a articolului 26 din Constituție, care prevede dreptul la apărare, Curtea constată lipsa argumentelor pertinente și concludente prin care autorul excepției ar demonstra în ce măsură prevederile legale contestate încalcă normele constituționale invocate.

23. De altfel, Curtea nu poate reține critica textului legii în raport cu dispozițiile constituționale privind dreptul la apărare, întrucвt textul legal ce face obiectul excepției nu împiedică părțile sa fie asistate de un apărător, ales sau numit din oficiu.

24. Prin urmare, analizвnd excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că aceasta este neîntemeiată, întrucвt argumentele invocate de autorul excepţiei în motivarea acesteia se referă la aspecte ce țin de interpretarea și aplicarea legii.

25. Curtea reiterează că Legea Supremă a învestit Parlamentul cu dreptul de interpretare oficială a legilor adoptate. Astfel, potrivit art.66 lit.c) din Constituţie, una din atribuţiile de bază ale Parlamentului, ca organ reprezentativ suprem şi legislativ, este interpretarea legilor şi asigurarea unităţii reglementărilor legislative pe întreg teritoriul ţării. Scopul interpretării constă în clarificarea normei de drept prin elucidarea conţinutului exact al acesteia şi constituie o premisă a aplicării corecte a normelor juridice.

26. Potrivit art. 42 din Legea privind actele legislative nr.780-XV din 27 decembrie 2001, interpretarea actelor legislative reprezintă un sistem de operaţiuni logice prin care se explică sensul exact şi complet al dispoziţiilor normative. Prin interpretare se oferă soluţii juridice de realizare a normei de drept în sensul ei exact.

27. În temeiul celor expuse supra, Curtea reține că, în lipsa incidenței normei constituționale privind prezumția nevinovăției asupra normei contestate și în lipsa argumentării impietării prin dispozițiile criticate asupra dreptului la apărare, sesizarea privind excepția de neconstituționalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în temeiul articolului 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, articolelor 61 alin. (3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale și pct. 28 lit. d) din Regulamentul privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

D E C I D E:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei „dacă anularea actului procedural este necesară pentru aflarea adevărului și justa soluționare a cauzei” din articolul 251 alin. (3) din Codul de procedură penală, ridicată de avocatul Radu Dumneanu în dosarul nr.16rj-151/16, pendinte pe rolul Judecătoriei Rвșcani, mun. Chișinău.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE Alexandru TĂNASE

Nr. 12. Chişinău, 23 martie 2016.