HOTĂRÂRE nr. 2 din 25.01.2013   CURTEA DE CONTURI   publicat 01.03.2013

privind Raportul auditului Proiectului “Educaţia de calitate în mediul rural din Republica Moldova” la Ministerul Educaţiei pe perioada 2006-2012

În vigoare din 01.03.2013
pe legis.md/hotarare/2013/2-ccrm
Trimiteri: 104 legate   14 nerezolvate   9 fără țintăActe din afara site-ului: 2 fără adresă

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md. Albastru: un document din afara legis.md. O parte a unui act al Uniunii Europene e legată de actul întreg pe EUR-Lex; fără adresă, rămâne doar marcată.

Nerezolvate (14)
Fără țintă (9)
Din afara site-ului: fără adresă (2)

Curtea de Conturi, în prezența ministrului educației dna Maia Sandu; viceministrului educației dna Tatiana Potîng; șefului Direcției finanțe în învățămînt, cultură și știință a Ministerului Finanțelor dna Svetlana Borțoi; consilierului ministrului educației/director executiv al Proiectului dna Inga Afanasieva; șefului Direcției învățămînt, tineret și sport Rîșcani dl Viorel Dandara; șefului Direcției generale finanțe Rîșcani dna Galina Tabîrța; ex-șefului Direcției învățămînt, tineret și sport Căușeni dl Andrei Toderașco; șefului Direcției generale finanțe Căușeni dl Semion Buga; șefului Direcției generale finanțe Chişinău dna Veronica Herţa; șefului Direcției învățămînt, tineret și sport Sîngerei dna Elena Covaliuc; șefului Direcției generale învățămînt, tineret și sport Glodeni dl Tudor Casauțan; șefului Direcției generale învățămînt, tineret și sport Ștefan Vodă dna Raisa Burduja; șefului Direcției generale învățămînt, tineret și sport Hîncești dna Valentina Tonu; șefului Direcției generale învățămînt, tineret și sport Cimișlia dl Ion Delinschi; șefului Secției finanțe în învățămînt, cultură și sport a Direcției generale finanțe mun.Chișinău dna Valentina Lachi, precum și a altor persoane cu funcții de răspundere din cadrul Proiectului şi autorităților administrației publice, călăuzindu-se de art.2 alin.(1) și art.4 alin.(1) lit.a) din Legea Curții de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008[1], a examinat Raportul auditului Proiectului “Educația de calitate în mediul rural din Republica Moldova” la Ministerul Educației pe perioada 2006-2012.

Misiunea de audit s-a realizat în temeiul articolelor 28, 30 alin.(4), 31 din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 şi în conformitate cu Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2012, avînd drept scop evaluarea impactului implementării Proiectului asupra creșterii calității învățămîntului.

Auditul a fost planificat şi s-a efectuat în conformitate cu Standardele de audit ale Curţii de Conturi[2]. Probele de audit au fost obținute prin examinarea documentelor din dosarele Proiectului; verificarea selectivă a informațiilor prezentate prin observări la fața locului; intervievarea personalului antrenat în cadrul Proiectului; analiza rapoartelor Ministerului Educației, Studiului Institutului de Științe ale Educației, Studiului Centrului de Analiză și Investigații Sociologice, Politologice și Psihologice CIVIS, Studiului Centrului CBS-AXA, Studiului Institutului de Politici Publice etc. De asemenea, unele probe de audit au fost acumulate de la Biroul Vamal Chișinău.

Examinînd rezultatele auditului, audiind rapoartele prezentate și explicațiile persoanelor cu funcții de răspundere prezente în ședință, Curtea de Conturi a constatat:

Pentru implementarea Proiectului „Educația de calitate în mediul rural din Republica Moldova”, Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare/Banca Mondială, conform Acordului de Finanţare din 05.04.2006, a acordat Guvernului Republicii Moldova un credit/grant în sumă de 7,2 mil. Drepturi Speciale de Tragere (echivalentul a circa 10,01 mil. dolari SUA). Obiectivul de bază al Proiectului consta în sporirea accesului la învățămîntul de calitate pentru copiii din familiile sărace din mediul rural; îmbunătățirea eficienței utilizării resurselor și fortificarea capacității sistemului de planificare și management al prestării serviciilor educaționale. Proiectul a fost prevăzut pentru implementare în perioada 7 august 2006 - 31 mai 2010, dar ulterior s-a extins pînă în luna mai 2012. Mijloacele provenite din credit/grant au fost direcţionate Ministerului Educației, care a fost responsabil de implementarea Proiectului, precum şi de sporirea calității învățămîntului și modificarea sistemului de finanțare a școlilor.

Constatările din Raportul auditului Proiectului „Educația de calitate în mediul rural din Republica Moldova” denotă că, deşi au fost întreprinse unele măsuri pentru creșterea eficienței alocării și utilizării resurselor publice în sistemul educațional prin finanțarea pe bază de formulă, cu optimizarea rețelei prin utilizarea eficientă a banilor publici, acestea n-au fost suficiente pentru asigurarea unui învățămînt de calitate.

Controlul intern irelevant şi monitorizarea defectuoasă au constrîns impactul Proiectului asupra realizării obiectivelor acestuia în sectorul educațional, generînd nereguli şi nereuşite, identificate de audit.

Factorii determinanţi care au generat neatingerea scontată a obiectivelor Proiectului şi gestionarea ineficientă a creditului/grantului acordat pentru implementarea Proiectului, precum şi a bunurilor procurate sînt:

- nestabilirea responsabilităţilor distincte de coordonare, executare şi monitorizare în procesul de implementare a Proiectului;

- monitorizarea şi coordonarea insuficientă a activităţilor din cadrul Proiectului de către Ministerul Educaţiei;

- neasigurarea unui grad avansat de răspundere managerială la utilizarea fondurilor publice de către beneficiarii de granturi în cadrul proiectelor;

- carenţele existente în curriculum (modernizat în cadrul implementării Proiectului), care nu asigură un învățămînt durabil;

- Ministerul Educaţiei, Direcţiile generale învăţămînt, tineret şi sport din raioane n-au asigurat utilizarea eficientă a tuturor echipamentelor de laborator și a materialelor didactice, primite de şcoli şi licee pentru îmbunătățirea calităţii învăţămîntului;

- AAPL n-au asigurat înregistrarea în evidenţa contabilă a valorii granturilor primite în sumă de 1,0 mil.lei, fapt constatat de audit în urma verificărilor selective în raioanele Căușeni, Rîșcani, Hîncești, Ștefan Vodă, Cimișlia, Glodeni şi Sîngerei;

- formula de finanțare elaborată, acceptată și implementată deja și la nivel național se bazează pe principiul „banii urmează elevul”, care asigură o utilizare mai eficientă a mijloacelor publice, dar nu ţine cont de existenţa anumitor particularităţi ale unor instituţii de învăţămînt;

- procesul de optimizare a școlilor are loc în mod forțat, ca urmare a lipsei resurselor pentru întreținerea unor instituții de învățămînt, deși urma să se desfășoare anticipat, cu folosirea resurselor economisite la finanțarea necesităţilor procesului de învățămînt (materiale didactice, echipamente de laborator, softuri educaționale etc.), pentru care sursele financiare continuă să fie insuficiente;

- conlucrarea ineficientă între autorităţile administraţiei publice centrale (responsabile de elaborarea politicilor şi implementarea acestora) şi autorităţile administraţiei publice locale (care implementează formula de finanțare a instituţiilor de învăţămînt);

- neasigurarea participării largi a operatorilor economici, inclusiv autohtoni, la procedurile de achiziție a bunurilor, care a determinat achitarea unor adaosuri comerciale exagerate la procurarea autobuzelor în sumă de circa 1,4 mil. dolari SUA;

- lipsa monitorizării de către Ministerul Educației a activității consultantului financiar, precum și neasigurarea de către acesta a ținerii evidenței contabile în conformitate cu legislația Republicii Moldova, în special a intrărilor şi ieşirilor bunurilor materiale şi decontărilor cu persoanele fizice, care au generat denaturări în rapoartele financiare ale Proiectului etc.

Reieşind din cele expuse, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15 alin.(2) şi alin.(4), art.16 lit.c), art.34 alin.(3) şi alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi hotărăște:

Se aprobă Raportul auditului Proiectului „Educația de calitate în mediul rural din Republica Moldova” pe perioada 2006-2012, anexat la prezenta Hotărîre.

Prezenta Hotărîre şi Raportul de audit se remit:

2.1. Ministerului Educației și se cere:

- asigurarea implementării recomandărilor auditului, indicate în Raportul de audit, cu determinarea acţiunilor concrete în vederea înlăturării deficienţelor constatate, precum şi cu stabilirea termenelor şi a persoanelor responsabile de implementarea recomandărilor;

- implementarea unui sistem eficient de control intern care ar asigura economisirea banilor publici în procesul achiziţiilor;

2.2. Inspectoratului Fiscal Principal de Stat şi Serviciului Vamal, pentru informare, şi se cere verificarea corectitudinii reţinerii impozitului pe venit la sursa de plată din veniturile achitate consultanţilor Proiectului şi, respectiv, a existenţei declaraţiilor vamale cu acelaşi număr şi aceeași serie, dar care indică sume diferite ale valorii în vamă a mărfurilor importate;

2.3. Ministerului Finanţelor, pentru informare, şi se cere stabilirea categoriilor de cheltuieli care servesc drept bază pentru determinarea ponderii normativelor valorice pentru un elev şi pentru o instituţie, precum şi fundamentarea prin calcule relevante a ponderii acestor normative;

2.4. Preşedintelui Republicii Moldova, Preşedintelui Parlamentului şi Prim-ministrului Republicii Moldova, pentru informare;

2.5. Comisiilor permanente parlamentare: economie, buget şi finanţe; cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media; administrație publică și dezvoltare regională, pentru informare.

3. Se ia act că:

3.1. Procuratura Generală a iniţiat o investigaţie privind procurarea autobuzelor școlare în cadrul implementării Proiectului ,,Educația de calitate în mediul rural din Republica Moldova”;

3.2. au fost luate la evidenţă bunuri materiale primite ca granturi de calitate şi echitate de către AAPL din raionul Cimişlia în sumă de 64,8 mii lei, din raionul Rîşcani - în sumă de 51,1 mii lei, şi din raionul Glodeni - în sumă de 124,7 mii lei.

4. Despre măsurile întreprinse pentru executarea subpct. 2.1.-2.3. din prezenta Hotărîre se va informa Curtea de Conturi în termen de 6 luni.

5. Prezenta Hotărîre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Preşedintele Curţii de Conturi Serafim URECHEAN

Nr . 2. Chişinău, 25 ianuarie 2013.

Aprobat: prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr. 2 din 25 ianuarie 2013

Lista abrevierilor

AbreviereaTermenul abreviat
AAPLAutorităţile administraţiei publice locale
ACERAustralian Council for Educational Research
AIDAsociația Internațională de Dezvoltare
BIRDBanca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare
CCTMCadrul de Cheltuieli pe Termen Mediu
CNCConsiliul Național pentru Curriculum
CNEAGComitetul Național de Evaluare și Aprobare a Granturilor
CREAGComitetul raional de evaluare și aprobare a granturilor
CMRCarriage of Goods by Road /
Factură internaţională de expediţie
DGÎTSDirecția generală învățămînt, tineret și sport
DSTDrepturi Speciale de Tragere
FISMFondul de investiții sociale din Moldova
IȘEInstitutul de Științe ale Educației
MEMinisterul Educației
METMinisterul Educației şi Tineretului
MFMinisterul Finanţelor
OECDOrganization for Economic Co-operation and Development
ONGOrganizația nonguvernamentală
PISAProgram for International Student Assessment /
Program Internațional de Evaluare a Elevilor
PADDocumentul de evaluare a Proiectului cu privire la creditul și grantul propuse Guvernului RM
S.R.L.Societate cu răspundere limitată
TIMSSTendințe în Studiile Internaționale în Matematică și Științe
UATUnitate administrativ-teritorială
UTAGUnitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia

I.

SFERA ŞI ABORDAREA AUDITULUI

Dimensiunea sistemului educaţional atît ca prioritate la scară naţională, cît şi ca pondere în cheltuielile publice este una de importanţă majoră. În contextul reformelor instituţionale, sectorul social (în ansamblu) şi cel educativ (în particular) trebuie să-şi reorienteze obiectivele întru corelarea calităţii serviciilor prestate cetăţeanului cu provocările unei societăţi competitive. Totodată, aceste servicii urmează a fi prestate conform principiului cost-eficienţă. Numai în asemenea condiţii reformele de rigoare aduc plusvaloare, sînt sprijinite şi au suport financiar din partea donatorilor-parteneri de dezvoltare.

Proiectul „Educația de calitate în mediul rural” din cadrul Ministerului Educaţiei este unul din cele demarate de către Guvern, cu asistenţa Băncii Mondiale. Proiectul a avut un obiectiv bine determinat, şi anume: susţinerea şi promovarea politicii statului în domeniul educațional, şi urma să asigure creşterea calităţii serviciilor publice prestate populaţiei în acest domeniu. Curtea de Conturi, fiind motivată de interesul societăţii faţă de realizarea obiectivelor proiectelor investiţionale în sectorul educațional, a efectuat auditul Proiectului „Educația de calitate în mediul rural din Republica Moldova”.

Obiectivul general al auditului: evaluarea impactului implementării Proiectului asupra creșterii calității învățămîntului.

Obiectivele specifice ale auditului:

I. Au fost atinși indicatorii de performanță stabiliți pentru implementarea Proiectului, iar sursele financiare s-au utilizat econom, eficient și eficace?

II. Au fost respectate prevederile regulamentare în procesul de gestionare a mijloacelor financiare destinate Proiectului ?

Responsabilitatea managerială generală pentru implementarea Proiectului aparține Ministerului Educației, sub conducerea Directorului General al Proiectului, fără implicarea unităților de implementare a Proiectului.

Comitetul de Supraveghere al Proiectului este o structură instituțională creată special pentru Proiect[3], care urma să asigure dirijarea generală, supravegherea, monitorizarea progresului și coordonarea interministerială.

Directorul General al Proiectului este ministrul educației[4], care urma să asigure managementul general al Proiectului și să supravegheze implementarea tuturor activităților ce țin de Proiect.

Directorul Executiv al Proiectului este un viceministru sau un şef de direcţie din cadrul Ministerului Educaţiei[5], care urma să asigure coordonarea zilnică a tuturor componentelor Proiectului.

Responsabilitatea echipei de audit a constat în obţinerea probelor de audit suficiente şi adecvate pentru susţinerea concluziilor auditului.

Metodologia de audit. Auditul a fost planificat şi s-a efectuat în conformitate cu Standardele de audit ale Curţii de Conturi[6]. În vederea susţinerii constatărilor, formulării concluziilor şi recomandărilor, probele de audit au fost acumulate în cadrul Ministerului Educației, precum și la unele AAPL din raioanele Rîșcani, Sîngerei, Căușeni, Glodeni, Ștefan Vodă, Hîncești și Cimișlia, cu aplicarea procedurilor de fond, folosindu-se diferite tehnici și metode, cum ar fi: analiza documentelor din dosarele Proiectului; verificarea selectivă a informațiilor prezentate prin observări la fața locului; intervievarea personalului antrenat în cadrul Proiectului etc. De asemenea, unele probe de audit au fost acumulate de la Biroul Vamal Chișinău şi AAPL din mun.Chişinău. În cadrul auditului s-au analizat rapoartele Ministerului Educației, Studiul Institutului de Științe ale Educației, Studiul Centrului de Analiză și Investigații Sociologice, Politologice și Psihologice CIVIS, Studiul Centrului CBS-AXA, Studiul Institutului de Politici Publice.

II.

PREZENTARE GENERALĂ

În conformitate cu art.35 din Constituția Republicii Moldova și art.4 din Legea învățămîntului nr.547-XIII din 21.07.1995, învățămîntul de stat este gratuit şi constituie o prioritate naţională. Obiectivul educaţional major al şcolii constă în dezvoltarea liberă, armonioasă a omului şi formarea personalităţii creative, care se poate adapta la condiţiile în schimbare ale vieţii, iar din punct de vedere practic, sistemul de învăţămînt are ca obiective: educarea unui cetăţean cu o conştiinţă şi o cultură generală înaltă, precum şi însușirea de aptitudini/activităţi necesare pentru exercitarea unor profesii. Legislaţia în vigoare prevede că sistemul de învăţămînt are la bază standarde educaţionale de stat, care stabilesc cerinţele minime obligatorii faţă de diverse niveluri şi trepte de învăţămînt, iar învăţămîntul general urmează a fi coordonat cu pregătirea şi instruirea profesională de toate nivelurile, care se efectuează în conformitate cu standardele naţionale ocupaţionale.

Reieșind din obiectivele stabilite în Strategia de Creștere Economică și Reducere a Sărăciei, aprobată prin Legea nr.398-XV din 02.12.2004[7], privind: promovarea parteneriatelor publice și private în vederea susținerii și dezvoltării sistemului educațional; optimizarea rețelei instituțiilor de învățămînt în mediul rural; sporirea accesului populației la serviciile educaționale, în special al celei sărace, precum și îmbunătățirea esențială a calității învățămîntului, Ministerul Educației a elaborat un studiu de fezabilitate și prioritate a Proiectului ,,Educația de calitate în mediul rural din Republica Moldova”, în vederea obținerii din surse externe a mijloacelor financiare necesare pentru implementarea Proiectului.

Evaluînd rezultatele studiului de fezabilitate și prioritate[8] (PAD), AID a acceptat semnarea Acordului de finanțare pentru dezvoltare în valoare de 7,2 mil. DST[9] (echivalentul a 10,01 mil. dolari SUA), din care 50 % - sub formă de grant, și 50 % - sub formă de credit, cu perioada de rambursare de 40 ani, inclusiv cu termenul de graţie de 10 ani şi rata dobînzii de 0,75% anual. Acest acord a fost ratificat prin Legea nr.190-XVI din 30.06.2006[10].

În vederea implementării Proiectului ,,Educația de calitate în mediul rural din Republica Moldova”, în baza PAD, precum și a documentelor și Studiilor efectuate de către echipa de consultanți ai Băncii Mondiale la etapa de pregătire a Proiectului, a fost elaborat Manualul operațional al Proiectului.

Potrivit Manualului operațional al Proiectului, au fost stabiliţi indicatorii-cheie, care vor permite măsurarea performanţelor Proiectului, și anume:

a) în domeniul îmbunătățirii calității învățămîntului:

Rezultatele şcolare medii ale elevilor din şcolile rurale s-au îmbunătăţit.

Decalajul dintre rezultatele şcolare medii ale elevilor din şcolile rurale şi cele urbane s-a micşorat.

Moldova a participat în cel puţin un program de evaluare internaţională, inclusiv la elaborarea, implementarea şi diseminarea rezultatelor.

100% de licee au primit ghiduri curriculare pentru clasele X-XII.

100% de cadre didactice care predau la clasele X-XII au fost formate în contextul noului curriculum.

80% din liceele rurale au primit echipament nou şi materiale pentru clasele X-XII.

100% de propuneri pentru obţinerea Granturilor de Calitate pentru Şcolile Rurale au avut un nivel acceptabil de calitate.

b) în domeniul modificării formulei de finanțare a învățămîntului:

Formula revăzută de finanţare a şcolilor a fost implementată la nivel naţional.

30% din şcolile din raioanele-pilot au devenit autonome.

80% din personalul relevant al MET şi din raioane a fost format şi a participat în mod satisfăcător în procesul CCTM.

Termenul de implementare a Proiectului a fost stabilit 7 august 2006 - 31 mai 2010, care ulterior a fost extins pînă în luna mai 2012, conform Amendamentului nr.2 din 27 mai 2010 la Acordul de finanţare.

În perioada anilor 2006-2012, din sursele creditului/grantului contractat, ca urmare a diferenţei de curs valutar, s-au debursat 11,1 mil. dolari SUA, fiind efectuate cheltuieli în aceeaşi sumă (sau 129,3 mil.lei). Dinamica cheltuielilor Proiectului în anii 2006-2012 se prezintă în felul următor:

Sursă: Informația prezentată de către Ministerul Educației

Repartizarea cheltuielilor în funcție de scopul cheltuielilor şi tipul de achiziţie se prezintă în felul următor:

Tipul achizițieiCheltuieli cumulative (mii dolari SUA)Ponderea în total cheltuieli

(%)
Sporirea calității învățămîntului în mediul ruralModificarea sistemului de finanțare a școlilorTotal
Procurări de bunuri4223,3374111,6688335,00574,9
Servicii de consultanță492,708826,1991318,90711,9
Instruiri, seminare580,485406,375986,8608,9
Alte achiziții347,451127,662475,1134,3
Total pe Proiect5643,9815471,90411115,885100,0

Sursă: Informația privind executarea planului de procurări al Proiectului și Rapoartele privind executarea devizelor de cheltuieli la implementarea Proiectului

III.

CONSTATĂRI, CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Obiectivul I: Au fost atinși indicatorii de performanță stabiliți pentru implementarea Proiectului, iar sursele financiare s-au utilizat econom, eficient și eficace?

Auditul a constatat că cheltuielile Proiectului s-au executat pentru realizarea a două scopuri principale: a) sporirea calității învățămîntului, şi b) modificarea sistemului de finanțare a școlilor.

a) Cu privire la sporirea calității învățămîntului

Potrivit Manualului operațional al Proiectului, îmbunătățirea calității și a relevanței predării și învățării în școlile rurale, în special pentru clasele superioare ale ciclului secundar, adică liceul (clasele X-XII), urma să se realizeze prin fortificarea celor trei sisteme pedagogice de bază: curriculum (îmbunătăţirea şi modernizarea curriculumului, acordarea de noi manuale şi materiale educaţionale), predarea (dezvoltarea profesională a cadrelor didactice în contextul şi structura noului curriculum) şi evaluarea (evaluare obiectivă, profesională şi eficientă, monitorizarea şi evaluarea elevilor).

Pentru evaluarea implementării acestor obiective ale Proiectului, în PAD s-au stabilit 7 indicatorii de performanță. Auditul a constatat că au fost îndepliniţi doi indicatori; la 2 indicatori, deşi au fost îndepliniţi, auditul îşi exprimă rezerve privind eficacitatea acestora, iar pentru 3 indicatori n-au fost prezentate auditului date relevante pentru a determina realizarea acestora.

Existenţa unor carenţe în curriculum, modernizat în cadrul implementării Proiectului, nu au asigurat impactul necesar asupra creşterii calităţii învăţămîntului.

În procesul de îmbunătățire şi modernizare a curriculumului au fost implicate: CNC, IȘE, Direcția Învățămînt Preuniversitar a MET și grupurile de lucru pe discipline. CNC, constituit prin Ordinul ministrului educației nr.268 din 20.09.2006[11], în perioada anilor 2006-2008, a convocat 6 ședințe[12].

La această componentă, din mijloacele destinate Proiectului au fost finanţate cheltuieli în sumă de 5,6 mil. dolari SUA, inclusiv pentru: procurarea bunurilor – 4,2 mil.dolari SUA; instruiri şi seminare – 0,6 mil.dolari SUA; servicii de consultanță – 0,5 mil. dolari SUA; alte tipuri de achiziții – 0,3 mil.dolari SUA. În urma analizei eficienţei cheltuielilor suportate, auditul a constatat următoarele.

În anul 2007 au fost editate și distribuite cîte 4,0 mii de exemplare ale Cadrului de referință al Curriculumului Național şi ale Standardelor de formare continuă a cadrelor didactice din învățămîntul secundar general; 37,0 mii de exemplare ale Ghidurilor de implementare a curriculumului de liceu la 17 discipline, şi 35,0 mii de exemplare ale Ghidurilor metodologice pentru cadrele didactice din învățămîntul preuniversitar, pentru care au fost suportate cheltuieli în sumă de 101,1 mii dolari SUA. Aceste acţiuni s-au realizat anterior modernizării curriculumului (axarea pe competenţe).

Ministerul Educației a purces la evaluarea și modernizarea curriculumului școlar la 14.05.2009, cînd, prin ordinul ministrului educației nr.352 din 14.05.2009[13], a fost aprobat planul de acțiuni comune cu IȘE privind evaluarea și modernizarea curriculumului școlar în anii 2009-2010.

Astfel, în perioada anilor 2009-2010, MET și IȘE au elaborat programul și metodologia de evaluare a curriculumului; au selectat experții naționali pentru evaluarea curriculumului disciplinar și coordonatorii grupurilor de experți; au format grupul de experți naționali pentru evaluarea și modernizarea curriculumului la disciplinele de studiu; au elaborat ghidul pentru experții naționali privind evaluarea curriculumului; au analizat practicile de proiectare a standardelor educaționale; au elaborat criteriile de expertiză şi au determinat experții pentru analiza standardelor educaționale existente; au elaborat ghidul metodologic de evaluare a standardelor existente etc. Ca urmare a acestor activităţi, în anii 2009 şi 2010, a fost evaluat, editat şi distribuit curriculumul modernizat şi Ghidurile de implementare a curriculumului de liceu pe 19 discipline, suportîndu-se cheltuieli de 110,6 mii dolari SUA. De asemenea, pentru instruirea cadrelor didactice privind implementarea curriculumului au fost folosite mijloace ale Proiectului în sumă de 477,8 mii dolari SUA, din care 118,2 mii dolari SUA - în anii 2007-2008 pînă la modernizarea curriculumului.

Cheltuielile totale suportate din mijloacele Proiectului pentru revizuirea, aprobarea şi implementarea curriculumului şcolar şi instruirea cadrelor didactice au constituit 689,5 mii dolari SUA.

De menţionat că nu au fost prezentate auditului documentele care ar confirma expertizarea şi evaluarea curriculumului modernizat, ci doar cele privind evaluarea curriculumului existent pînă în anul 2009. Conform acestor evaluări, „elevii nu sînt învăţaţi să rezolve probleme de viaţă, iar sursele de învăţare dominante rămîn a fi manualul şi caietul, fiind necesare: descongestionarea curriculumului; centrarea curriculumului pe dezvoltarea abilităţilor intelectuale şi a capacităţilor elevilor de integrare în societate şi în familie; valorificarea consecventă a evaluărilor de tip formativ; stabilirea coerenţei între reforma curriculară şi reforma evaluării; promovarea educaţiei în bază de competenţe; asigurarea educaţiei pentru viaţa privată; promovarea şcolii prietenoase copilului; continuitatea între treptele de învăţămînt; îmbunătăţirea coerenţei curriculumului; promovarea în mod consecvent a valorilor democraţiei, ale respectului pentru drepturile individuale şi ale responsabilităţilor faţă de comunitate şi societate etc.”[14].

Chestionarele completate de către cadrele didactice în timpul prezentului audit relevă că nu toate problemele existente s-au soluţionat în cadrul modernizării curriculumului, fiind necesară în continuare descongestionarea acestuia.

De asemenea, s-a constatat că Ministerul Educaţiei nu a asigurat aprobarea regulamentară a Standardelor educaţionale, care urmau să stea la baza elaborării, aprobării şi implementării curriculumului şcolar. Astfel, conform informaţiilor şi explicaţiilor prezentate, contrar prevederilor Legii nr.317-XV din 18.07.2003 privind actele normative ale Guvernului şi ale altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale, Standardele educaţionale au fost aprobate în decembrie 2003, la şedinţa Colegiului Ministerului Educaţiei, care, conform pct.14 din Regulamentul Ministerului Educaţiei, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1272 din 27.09.2002, este organ consultativ, şi nu decizional. Totodată, aceste Standarde nu au fost publicate în Monitorul Oficial al RM. Conform explicaţiilor prezentate de ME, aceste Standarde sînt documente specifice destinate profesorilor şcolari şi au fost editate în broşuri.

Ø DGÎTS din raioane și CREAG nu au avut o atitudine responsabilă față de sarcinile înaintate, n-au asigurat utilizarea eficientă a tuturor echipamentelor de laborator și a materialelor didactice, primite de şcoli şi licee pentru îmbunătățirea calităţii învăţămîntului, iar AAPL n-au asigurat înregistrarea conformă în evidenţa contabilă a beneficiarilor acestor echipamente și materiale didactice.

Conform Acordului de finanţare, obiectivul de bază al Proiectului a fost de a acorda școlilor și comunităților rurale sărace resurse adăugătoare pentru îmbunătățirea calității și a accesului la servicii educaționale de calitate. În cadrul Proiectului, instituţiilor de învăţămînt din raioanele republicii le-au fost acordate Granturi de Echitate (materiale didactice la disciplinele: arte și tehnologii, educație fizică, limbă și comunicare, limbi străine, fizică, chimie, biologie, geografie și istorie, în sumă de 2083,1 mii dolari SUA) şi Granturi de Calitate pentru licee (echipamente de laborator, echipamente IT, manuale, precum și materiale didactice la disciplinele: chimie, biologie și fizică, în sumă de 1091,9 mii dolari SUA) în sumă totală de 3,2 mil.dolari SUA. Bunurile materiale acordate ca Granturi de Echitate şi de Calitate au fost procurate şi distribuite beneficiarilor de către ME din sursele Proiectului.

De Granturi de Echitate, în anul 2007, au beneficiat 1190 de instituții eligibile din raioanele republicii, iar de Granturi de Calitate, în perioada anilor 2006-2008, au beneficiat, în bază de concurs, 304 licee. Astfel, prin Ordinul ministrului educației nr.356 din 13.10.2006[15] , a fost instituit CNEAG, iar în fiecare raion – CREAG, responsabil de supravegherea, monitorizarea şi evaluarea şcolilor în legătură cu activităţile susţinute din grant.

În scopul acordării de asistență liceelor în pregătirea și prezentarea la concurs a proiectelor investiționale, în baza contractului de colaborare cu FISM, au fost desfășurate seminare de instruire pentru directorii de liceu și membrii CREAG, suportîndu-se cheltuieli de 107,3 mii dolari SUA.

· Pentru determinarea gradului de utilizare a echipamentului în procesul educativ, elucidarea lacunelor la procurarea și distribuirea echipamentului, aprecierea efectelor imediate ale utilizării grantului în procesul educațional, precum și pentru evaluarea impactului programului de formare a directorilor de liceu la pregătirea și implementarea proiectelor, în luna octombrie 2008, a fost contractat, prin concurs, un studiu sociologic, pentru care s-au achitat 41,7 mii dolari SUA. Raportul inițial privind realizarea studiului a fost prezentat MET, la 12.05.2009, în care s-a menționat că „procurarea echipamentului de laborator pentru disciplinele fizică, chimie, biologie, precum și a materialelor didactice la unele discipline de studii în cadrul Granturilor de Echitate și Granturilor de Calitate a fost efectuată cu întîrzieri considerabile. De asemenea, s-a constatat că unele echipamente au fost de o calitate joasă, nu corespundeau cerințelor înaintate sau au fost deteriorate”[16].

De asemenea, pentru monitorizarea procesului de implementare a Granturilor de Calitate în licee, în perioada decembrie 2008 - mai 2010, a fost angajat un consultant, fiindu-i achitate 16,8 mii dolari SUA. Conform Raportului prezentat, consultantul a stabilit că „majoritatea CREAG au realizat efectiv procesul de monitorizare și au prezentat rapoarte detaliate, cu analiză comparativă, punînd accentul pe calitatea educației, au anexat copiile documentelor confirmative privind utilizarea contribuției comunității; în r-nele Șoldănești, Taraclia, Florești, Căușeni, Basarabeasca s-a constatat valorificarea contribuției comunității la un nivel insuficient; rapoarte superficiale au prezentat CREAG Dondușeni, Călărași, Orhei; nu au fost prezentate rapoartele de monitorizare sau notele informative de către CREAG Briceni, Leova, Dubăsari, UTAG; CREAG Dubăsari n-a prezentat informația nici la I, nici la a II-a etapă a distribuirii granturilor, fapt ce denotă că procesul de implementare a proiectelor de investiții în liceele care au cîștigat Granturi de Calitate nu este monitorizat”.

Deşi, conform dispoziţiilor MET nr.403 din 03.08.2009 şi nr.429 din 12.08.2009, s-a cerut de la direcţiile raionale de învăţămînt şi instituţiile de învăţămînt să întreprindă măsuri pentru eliminarea deficienţelor constatate în urma studiului şi concluziilor consultantului, prezentul audit a constatat la beneficiari aceeaşi situaţie, ceea ce denotă că deficienţele constatate de studiu şi de consultant n-au fost eliminate, iar suma de 58,5 mii dolari SUA a fost utilizată fără a avea un impact asupra situaţiei reale.

· Urmare verificării selective a corectitudinii reflectării valorii granturilor primite în sumă de 9,79 mil.lei, în evidența contabilă a AAPL din raioanele Căușeni, Rîșcani, Hîncești, Ștefan Vodă, Cimișlia, Glodeni, Sîngerei, auditul a constatat că nu au fost înregistrate sau raportate în modul corespunzător bunuri materiale în valoare de 1,02 mil.lei, inclusiv AAPL din raioanele: Glodeni - în sumă de 124,7 mii lei; Hîncești – de 295,1 mii lei; Ștefan Vodă – de 139,3 mii lei; Rîșcani – de 127,2 mii lei; Sîngerei – de 136,7 mii lei; Căușeni – de 87,4 mii lei; Cimișlia – de 111,1 mii lei, ceea ce denotă existenţa unei situaţii similare privind neluarea la evidenţă a granturilor primite şi la alte AAPL. De asemenea, auditul a constatat lipsa controlului din partea directorului școlii și/sau altor persoane responsabile asupra proceselor de păstrare şi utilizare a granturilor primite.

Intervievările cu profesorii de specialitate din instituţiile de învăţămînt relevă că, din toate disciplinele, doar la biologie se utilizează integral materialele didactice, pe cînd la fizică și chimie există un șir de dificultăți. Astfel, echipamentul primit pentru obiectul „Fizica” se utilizează în proporţie de circa 80%, iar la obiectul „Chimia” - pînă la 50%, motivul principal invocat fiind lipsa reactivelor chimice pentru efectuarea lucrărilor practice.

Conform explicaţiilor prezentate de către ME, la momentul aplicării granturilor, administraţiile instituţiilor şcolare erau la curent cu faptul că procurarea de reactive chimice nu era prevăzută în procesul de acordare a acestora.

Auditul a constatat că în 8 școli din raionul Rîșcani[17] unele echipamente erau de calitate joasă, nu corespundeau cerințelor înaintate sau au fost deteriorate. În raionul Glodeni, în instituțiile de învăţămînt unde lipsesc clase cu profil real nu sînt utilizate mai multe materiale didactice, ceea ce denotă existenţa unor deficienţe la selectarea beneficiarilor granturilor. În rezultatul chestionării managerilor instituțiilor de învățămînt privind adresarea demersurilor către diferite instanțe despre calitatea nesatisfăcătoare a unor materiale didactice primite centralizat în perioada anilor 2008-2011, precum și despre lipsa substanțelor chimice pentru executarea lucrărilor practice la chimie, s-a constatat că referitor la cele menționate s-a discutat doar verbal, la nivel de DGÎTS din raion, ceea ce denotă lipsa unei monitorizări adecvate asupra sporirii calității învățămîntului preuniversitar.

Pentru sporirea calității învățămîntului în mediul rural s-au utilizat servicii de consultanţă locală și internațională în sumă de 492,7 mii dolari SUA.

Astfel, pentru stabilirea nivelului calităţii învăţămîntului din sistemul educaţional al RM, din mijloacele Proiectului au fost realizate studii şi testări ale cunoştinţelor elevilor atît la nivel de ţară, cît şi la nivel internaţional.

În perioada anilor 2006-2007 a fost realizat Studiul de evaluare a capacităților de bază ale elevilor claselor a VIII-a și a X-ea („Base-line”) la matematică și limba maternă[18], suportîndu-se cheltuieli de 35,0 mii dolari SUA. În rezultatul Studiului, s-a constatat că în clasa a VIII-a testul la matematică a fost realizat de 22,8% din elevii testaţi, iar în clasa a X-a - de 33,1% din elevi. Totodată, testul la limba maternă a fost realizat în clasa a VIII-a de 48% din elevii testaţi la limba română și de 59% din elevii testaţi la limba găgăuză, iar în clasa a X-ea - de 39% şi, respectiv, de 67% din elevi. Elevii din mediul urban au realizat, în medie, testul mai bine decît elevii din mediul rural. Datele obținute în urma evaluării cunoștințelor și competențelor elevilor la matematică și limba maternă au servit drept reper în analiza evoluției rezultatelor elevilor la aceste discipline ca urmare a realizării unui studiu asemănător în anul 2010 (pentru care s-au cheltuit mijloace financiare în sumă de 87,5 mii dolari SUA).

Studiul efectuat în anul 2010[19] a constatat că „intervențiile Proiectului au contribuit într-o anumită măsură la schimbarea mediului educațional din instituțiile școlare din republică, fapt ce a determinat, în cele din urmă, îmbunătățirea cunoștințelor elevilor la disciplinele de bază”. Totodată, Studiul a identificat și anumite discrepanțe ce țin de intervențiile Proiectului și necesită să fie soluționate în favoarea sporirii calității studiilor și însușitei la învățătură a elevilor, care sînt descrise în Anexa la prezentul Raport de audit.

În cadrul realizării Proiectului, s-au întreprins unele măsuri pentru participarea RM la testarea TIMSS 2007, începută de un ONG din Bălţi, dar care n-a fost finalizată. Pentru a obține rezultatele testului, dar mai exact - pentru a afla de ce rezultatele testării pentru RM nu au fost introduse în Raportul Internațional, din mijloacele Proiectului a fost plătită suma de 10,0 mii dolari SUA. Aceste mijloace s-au utilizat pentru efectuarea unei analize a datelor testării oferite de RM în Raportul Internațional. Totuşi, din cauza tergiversării efectuării testării (18-21 decembrie 2007, faţă de perioada planificată - martie-mai 2007) şi necorespunderii întocmai a procesului de testare standardelor internaţionale, rezultatele testării n-au fost comunicate RM şi nu s-au publicat în Raportul Internațional, ceea ce determină faptul că suma de 10,0 mii dolari SUA a fost utilizată fără a avea un impact real asupra creşterii calităţii învăţămîntului şi politicilor educaţionale promovate. ME consideră că participarea la această testare, deşi nu s-a finalizat cu rezultatele scontate, a permis acumularea de experienţă pentru efectuarea testărilor internaţionale.

De asemenea, ME s-a angajat, în anul 2007, în implementarea Proiectului PISA[20] 2009. Programul prevedea realizarea a două testări: testarea-pilot (a.2008) și testarea de bază (a.2009). În cadrul acestui proiect, urmau a fi testate competențele elevilor cu vîrsta de 15-16 ani privind aplicarea cunoștințelor acumulate și a aptitudinilor de integrare în societate. Astfel, în anii 2007-2008, au fost întreprinse mai multe măsuri pentru pregătirea testării PISA 2009, inclusiv la 18-21 mai 2008 s-a realizat testarea-pilot, la care au participat 1400 elevi de la 42 de instituții de învățămînt din 8 raioane (Ialoveni, Criuleni, Basarabeasca, Ungheni, Rîșcani, Căușeni, Soroca, Dondușeni), 2 municipii (Chișinău, Bălți) și UTAG. Rezultatele acestei testări au permis formularea următoarelor concluzii: „lipsa la elevi a deprinderilor de rezolvare a unui test-standard internațional; lipsa deprinderilor de organizare a timpului, deoarece mulți elevi nu au răspuns la o serie de itemi (poate nu au avut timp suficient, sau poate nu au dorit să răspundă); neînțelegerea textului, deoarece multe răspunsuri nu corespund condițiilor itemului”. După testarea-pilot, s-a purces la pregătirea testării de bază, care era planificată pentru luna aprilie 2009, dar în decembrie 2008 ACER au comunicat că recomandă OECD ca RM să se afilieze la Proiectul PISA 2009+ (destinat țărilor aflate la prima participare PISA), demarat în noiembrie 2008 și care urma să dureze pînă în decembrie 2011. În aceste condiții, activitatea privind testarea PISA 2009 practic a fost suspendată. Totuşi, în cadrul pregătirilor şi testării-pilot, s-a ajuns la următoarele concluzii:

Elevii sînt supratestați pe parcursul anului de studii, dar subtestați din punctul de vedere al informației de formare și de obținere a deprinderilor flexibile;

Testările și evaluările naționale nu sînt stabilite în corespundere cu standardele moderne internaționale (în primul rînd, la compartimentul „Condițiile de testare”);

Testele în cadrul sesiunilor de evaluare sînt formulate, în mare măsură, pe conținuturi și cunoștințe, dar mai puțin pe aptitudini și competențe;

Baza tehnico-materială a instituțiilor de învățămînt (multiplicarea materialelor, multimedia) influențează calitatea procesului de predare-învățare-evaluare);

Media de rezolvare a testelor PISA este mai mică decît cea obținută de absolvenții gimnaziilor în cadrul sesiunii de examinare;

Rezultatele testărilor și evaluărilor nu sînt analizate pe scară largă pentru a spori calitatea testelor aplicate (în cadrul seminarelor, reuniunilor metodice);

Necesită o atenție suplimentară instruirea atît a elevilor, cît și a managerilor școlari în organizarea și desfășurarea unei testări internaționale-standard.

Cheltuielile pentru participarea Republicii Moldova la testarea internațională PISA 2009+ au fost suportate din mijloacele financiare ale Proiectului în sumă de 167,4 mii dolari SUA. Testarea internaţională PISA 2009+ a elevilor a relevat că competenţe egale sau mai mari decît linia de bază, necesare pentru a participa în mod eficient şi productiv în viaţă, au 43% dintre elevii testați la lectură, 39% dintre elevii testaţi la matematică şi 53 % dintre elevii testați la ştiinţe.

Lipsa unor informații privind acțiunile întreprinse de ME în urma acestor studii şi evaluări nu permite auditului să evalueze impactul acestora asupra procesului educațional.

În cadrul realizării Proiectului a fost finanţată crearea pe lîngă MET a Centrului Național de Examinare și Asigurare a Calității (în prezent - Agenția de Asigurare a Calității). Agenţia a fost creată în temeiul Hotărîrii Guvernului nr.1469 din 25.12.2006[21], avînd drept scopuri de a asigura calitatea educației, a realiza politica statului privind evaluarea externă a sistemului de învățămînt secundar general, a ameliora capacitatea națională în măsurarea educațională, precum şi de a propune MET politici și strategii de permanentă ameliorare a calității învățămîntului preuniversitar.

Deşi pentru instalarea la Agenția de Asigurare a Calității a sistemului automat de prelucrare a datelor din mijloacele Proiectului s-au utilizat peste 160,0 mii dolari SUA (echipamentul hard – 114,0 mii dolari SUA, soft – 50,0 mii dolari SUA), softul nu a fost folosit în întregime la sesiunea de examinare BAC 2009, fiind înlocuit de către conducerea precedentă a MET cu un nou mod de transmitere a datelor pentru examene (prin Internet). În consecință, unele module de bază ale acestui sistem au fost înlocuite cu alte programe, ceea ce a dus la utilizarea iraţională a mijloacelor Proiectului în sumă de 50,0 mii dolari SUA (598,3 mii lei). Totodată, contabilitatea Agenţiei de Asigurare a Calității abia la finalizarea auditului a înregistrat regulamentar în evidenţa contabilă acest activ nematerial în sumă de 598,3 mii lei.

În scopul evaluării impactului implementării Proiectului asupra calităţii învăţămîntului, dar şi din cauza lipsei unor evaluări fundamentate privind atingerea indicatorilor de performanţă a Proiectului, auditul a analizat rezultatele examenelor de bacalaureat pe ultimii 5 ani. Comparîndu-se aceste rezultate, s-a observat o tendinţă de micşorare continuă a mediei la examenele de bacalaureat de la 6,93 (în anul 2008) pînă la 6,65 (în anul 2012), fapt ce denotă calitatea joasă a învăţămîntului şi/sau creşterea exigenţelor la susţinerea examenelor (înăsprirea procedurilor anticorupţionale) şi la evaluare. De menţionat că media la examenele de bacalaureat a absolvenţilor din colegii şi universităţi este mai mică decît cea a absolvenţilor din licee, ceea ce se explică prin faptul că aceste trepte de învăţămînt au rămas în afara proiectelor de creştere a calităţii educaţiei şi de asigurare cu manuale pentru clasele X-XII. De menţionat că, în opinia ME, rezultatele examenelor de evaluare nu pot fi considerate ca indicatori de performanţă, însă din lipsa altor indicatori, ME le-a acceptat ca indicatori de performanţă.

AnulNr. de elevi% de elevi promovațiNota medieInclusiv din:
admișipromovațiliceecolegiiuniversitățiexterni
2008308902914994,46,93----
2009300332876595,87,07----
2010281372703396,16,977,346,325,916,36
2011299992769092,36,727,046,285,966,0
2012274612543292,66,656,916,065,245,92

Sursă: Rapoartele ME pe perioada anilor 2011-2012

Recomandări Ministerului Educației:

Elaborarea, revizuirea și aprobarea curriculumului școlar doar în baza Standardelor educaționale, elaborate şi aprobate în conformitate cu legislația în vigoare;

2. Reevaluarea, expertizarea şi descongestionarea curriculumului la disciplinele de studii, asigurînd continuitatea curriculară la toate treptele sistemului educaţional;

Examinarea posibilităţii de includere în programele de creştere a calităţii învăţămîntului şi de asigurare cu manuale pentru clasele X-XII a elevilor cu studii medii incomplete din instituţiile de învăţămînt neliceale;

Elaborarea pentru toate disciplinele de studii a materialelor didactice, precum şi întreprinderea măsurilor în vederea asigurării, în limita alocaţiilor bugetare, a instituţiilor de învăţămînt cu echipamente de laborator şi IT, substanţe chimice, softuri educaţionale etc., necesare pentru asigurarea calităţii procesului educaţional;

Asigurarea, în comun cu AAPL, a luării la evidenţă a bunurilor materiale primite de instituţiile de învăţămînt, procurate din mijloacele Proiectului.

b) Cu privire la modificarea sistemului de finanțare a școlilor

Pentru sporirea eficienței resurselor în sistemul de învățămînt, pe parcursul derulării Proiectului s-au utilizat 5,47 mil. dolari SUA, inclusiv: pentru procurarea bunurilor - 4,11 mil. dolari SUA (din care, pentru 45 de autobuze - 3,6 mil.dolari SUA), pentru servicii de consultanță – 826,19 mii dolari SUA, pentru instruiri/ seminare - 406,37 mii dolari SUA, pentru alte tipuri de achiziții – 127,66 mii dolari SUA.

Principalul obiectiv al componentei „Sporirea eficienței utilizării resurselor” a fost creșterea eficienței alocării și utilizării resurselor publice în sistemul educațional, ce include „optimizarea rețelei instituțiilor educaționale rurale”, „îmbunătățirea alocării resurselor în scopul dezvoltării eficiente și durabile a educației”.

Responsabili de implementarea acestei componente a Proiectului au fost desemnate, prin ordinul ministrului educației nr.828 din 26.11.2007, Direcția analiză, monitorizare și evaluare a politicilor, în comun cu Direcția economico - financiară a Ministerului Educației.

Necesitatea implementării componentei date a fost dictată de scăderea drastică a numărului de elevi în şcoli, gimnazii şi licee şi de creşterea ineficienţei cheltuielilor în acest domeniu. Evoluţia indicatorilor de state şi contingente la data de 1 octombrie pe perioada 2000-2012 se relevă în următorul tabel:

AnulNumărul de eleviNumărul de instituţiiCadre didacticeCadre nondidacticeElevi per instituţieElevi per cadre didacticeElevi per cadre nondidactice
200059051613504051326535437,414,622,3
200452136413454134630898387,612,616,9
200647201413433953528359351,511,916,6
200940011013133484127019304,711,514,8
201037674512963360424983290,711,215,1
201136053112663340022480284,810,816,0
201234718212333143220395281,611,017,0

Sursă: Informaţia Ministerului Finanţelor

Datele din tabel atestă că în perioada implementării noii formule de finanţare (anii 2010-2012) s-a reuşit stoparea declinului indicatorilor ce ţin de numărul de elevi per instituţie, per cadru didactic şi per cadru nondidactic.

Conform Manualului operațional al Proiectului, așteptările implementării componentei „Sporirea eficienței utilizării resurselor” erau „îmbinarea finanțării pe bază de formulă cu autonomia școlară și cu optimizarea rețelei școlare,care urma să elibereze resurse financiare pentru majorarea salariilor profesorilor și alte cheltuieli pentru îmbunătățirea calității prin sporirea eficienței la nivel național, local și școlar”.

Tergiversarea implementării componentei „Sporirea eficienței utilizării resurselor” și lipsa unor indicatori clari de performanță la acest capitol determină riscul nerealizării obiectivului principal al Proiectului - creşterea calităţii învăţămîntului.

Activitățile ce țin de această componentă au demarat cu întîrziere de circa 2 ani de la perioada inițial stabilită (anul 2006), fără motivarea acestui fapt.

Conform indicatorilor de performanță inițial stabiliți în Manualul operațional, formula de finanţare a şcolilor urma a fi implementată la nivel naţional, iar 30% din şcolile din raioanele-pilot urmau să devină autonome. La încheierea Proiectului, evaluarea implementării componentei date nu s-a efectuat, și nici nu a fost stabilit nivelul de atingere a indicatorilor preconizați inițial. Evaluările auditului relevă că pînă în prezent nu există o formulă stabilă de finanțare a învățămîntului, precum și reglementări privind criteriile de autonomie a școlilor, ceea ce denotă neîndeplinirea indicatorilor de implementare a Proiectului.

Examinînd eficiența utilizării resurselor financiare publice pentru realizarea acestei componente, auditul a constatat următoarele:

Finanțarea instituţiilor de învăţămînt existentă pînă la implementarea noii formule de finanţare nu asigura o echitate privind accesarea resurselor financiare de către aceste instituţii.

Astfel, potrivit art.9 din Legea nr.397-XV din 16.10.2003[22] și Notelor metodologice elaborate de Ministerul Finanţelor[23], cheltuielile educaționale planificate pentru a fi asigurate din sursele bugetului de stat erau calculate de către MF reieșind din numărul copiilor în vîrstă de 7 -16 ani conform datelor statistice la nivel de raion/municipiu, majorat cu numărul de elevi din clasele X-XII, și din normativul de cheltuieli pentru un copil determinat de MF. Această metodă de finanțare a învățămîntului se utiliza doar pentru alocarea de mijloace financiare AAPL de nivelul II, iar pentru finanțarea AAPL de nivelul I, de către AAPL de nivelul II se utiliza principiul finanțării cheltuielilor de bază ale fiecărei instituții de învățămînt fără a se ține cont de numărul de copii în aceste UAT. Neasigurarea aplicării acelorași principii de finanțare a AAPL de nivelul I și de nivelul II a generat irosirea de mijloace publice pentru întreținerea unor instituții de învățămînt costisitoare, totodată celelalte instituții fiind lipsite de sursele de finanțare a procesului didactic (echipamente de laborator, materiale didactice pentru profesori și elevi). O altă deficiență ce ține de formula de finanțare practicată anterior de MF era că numărul de copii conform datelor statistice nu corespundea cu numărul de copii care real frecventau instituțiile de învățămînt, primul, de regulă, fiind mai mare.

În cadrul elaborării noii formule de finanțare, indicatorul privind numărul de elevi conform datelor Biroului Naţional de Statistică a fost înlocuit cu numărul ponderat de elevi[24], iar normativul valoric pentru un copil în vîrstă de 7-16 ani a fost înlocuit cu normativele valorice pentru un elev „ponderat” și o instituție de învățămînt.

Formula de finanțare elaborată, acceptată și implementată deja și la nivel național, se bazează pe principiul „banii urmează elevul”, care asigură o utilizare mai eficientă a mijloacelor publice, dar nu ţine cont de existenţa anumitor particularităţi ale unor instituţii de învăţămînt.

Urmare analizelor efectuate, în opinia auditului, formula de finanțare a școlilor este percepută strict în termeni mecanici, de distribuire a mijloacelor existente pentru finanţarea educaţiei preuniversitare. Totodată, nu există „practica” de a încerca utilizarea finanțării disponibile pentru a contribui la îmbunătățirea calității procesului educațional. Astfel, este asigurată finanţarea cheltuielilor de întreținere a instituțiilor (energia electrică, energia termică, apa, salubritatea, retribuirea muncii etc.) şi, în esență, nimic nu se cheltuie pentru materiale și echipamente destinate să asigure un proces de învățămînt de calitate.

În scopul creării unui sistem echitabil și echilibrat de finanțare a școlilor, urmează a se ține cont de faptul că necesitățile școlilor diferă în funcție de mărimea (numărul de elevi/clase paralele) şi specificul lor, fiind diferite și necesitățile unor UAT (în special, ale municipiilor). Astfel, auditul a constatat că la elaborarea formulei de finanțare nu s-a ținut cont de: existența liceelor cu profil (de arte, sportiv etc.) şi liceelor cu predare în limbi străine (franceză, engleză, găgăuză, ucraineană, rusă etc.), la care numărul de ore diferă de cel stabilit în mod general; mărimea instituțiilor de învăţămînt (numărul de elevi/clase paralele) și numărul clădirilor gestionate; existenţa în mun.Chişinău a liceelor serale; integrarea elevilor cu cerințe educaționale speciale în sistemul general de educaţie, ceea ce duce la apariţia unor necesități suplimentare pentru școli etc.

De asemenea, nu au fost stabilite expres sursele (transferurile categoriale sau veniturile proprii ale bugetelor UAT) de achitare a datoriilor instituțiilor de învăţămînt existente la începutul implementării formulei de finanţare.

Reieșind din prevederile Manualului operațional al Proiectului, noua formulă de finanțare se bazează pe principiul „banii urmează elevul”. Această formulă are ca scop „îmbunătățirea considerabilă a calității educației în instituțiile de învățămînt prin utilizarea eficientă și repartizarea echitabilă a banilor publici”.

Cheltuielile directe pentru elaborarea și implementarea noii formule au constat în contractarea diferitor experți locali și internaționali, desfășurarea unor seminare privind sporirea managementului financiar în instituțiile de învățămînt și monitorizarea implementării formulei de finanțare în raioanele-pilot, constituind suma de 547,92 mii dolari SUA.

Implementarea noii metodologii de formare a bugetelor pe bază de formulă urmărea: sporirea echilibrării cheltuielilor pentru un elev; sporirea eficientizării cheltuielilor publice; simplificarea și fortificarea posibilităților de prognozare a procesului de formare a bugetelor; extinderea autonomiei școlare.

În Raportul Băncii Mondiale „Evaluare la mijloc de termen a Proiectului pentru anii 2006 – 2009” se indică că au fost elaborate trei variante de formulă, care s-au prezentat și discutat atît cu reprezentanții MET, MF, cît și cu cei ai AAPL din raioanele-pilot, însă au fost prezentate auditului numai 2 variante de formule propuse spre implementare de către experți - „1A” şi „1B”[25].

Expertul a considerat preferabilă pentru implementare formula (1B), deoarece aceasta ține cont de specificul serviciilor educaționale pentru diferite trepte de învățămînt, condiționate de standardele naționale: programul de studii și sarcina pedagogilor. Astfel, numărul de elevi „ponderați” urma a fi stabilit reieșind din indicatorii efectivi privind normele didactice depline la o clasă, pe treptele de educație, acceptînd drept bază (unitate) indicatorul pentru clasele V-IX, și s-au stabilit în mărime de 0,75 – pentru clasele primare (1-4); 1,0 - pentru clasele gimnaziale (5-9); și 1,22 - pentru clasele liceale. N-au fost prezentate auditului careva informații privind modalitatea de determinare a acestor coeficienți, indicîndu-se doar că aceștia s-au determinat în baza indicatorilor efectivi din anul 2007 ai UAT din raioanele Rîșcani și Căușeni.

În rezultat, prin Dispoziția ministrului educației nr.493 din 28.07.2008, a fost aprobată pentru implementare Formula (1B) și s-a purces la elaborarea proiectului Hotărîrii Guvernului privind pilotarea formulei de finanțare în două raioane-pilot (Rîșcani, Căușeni). Astfel, conform Hotărîrii Guvernului nr.612 din 30.10.2009[26], pentru anul 2010 au fost aprobate două formule de finanțare: pentru calcularea transferurilor din bugetul de stat către bugetul de nivelul II[27], și pentru calcularea transferurilor de la bugetul de nivelul II către bugetul de nivelul I (instituții de învățămînt) [28].

Conform informațiilor prezentate, normativele valorice pentru un elev „ponderat” şi pentru o instituţie au fost obținute pe cale matematică, în urma analizei executării bugetelor în anul 2007 la 1202 instituții școlare. În urma acestei analize, s-a determinat pentru anul 2012 raportul dintre cheltuielile variabile pentru un elev și cheltuielile fixe pentru o școală de mărime medie, care constituie, respectiv, 77% și 23%, iar pentru anul 2012 - 80% și, respectiv, 20%. Şi în acest caz nu au fost prezentate auditului calculele sau documentele justificative pentru determinarea acestor valori.

Urmare implementării în anul 2010 a formulei de finanțare în raioanele-pilot și deficiențelor constatate, pentru finanțarea instituțiilor de învățămînt în anul 2011, a fost aprobată Hotărîrea Guvernului nr.535 din 14.07.2011[29], care prevedea unele ajustări privind implementarea formulei pentru: gimnaziile cu mai puțin de 9 clase; școlile primare cu un număr mai mic de 41 elevi „ponderați”; gimnaziile cu un număr mai mic de 91 elevi „ponderați”.

Atît formula elaborată de expert, cît și formulele aprobate prin Hotărîre de Guvern neglijează reglementarea tipului de cheltuieli care servesc drept bază pentru determinarea şi aprobarea mărimii normativului valoric pentru un elev „ponderat” și pentru o instituție, precum şi modul de determinare (calculare) a acestora. Astfel, normativul de cheltuieli pentru un elev stabilit de MF în Notele metodologice de elaborare a bugetelor UAT pe anul 2011 a constituit 6036,5 lei, iar pentru raioanele-pilot - 5823 lei - pentru un elev „ponderat”, și 458,40 mii lei - pentru o instituție de învățămînt. De menționat că ME și DGÎTS din raioane nu dispun de informații care ar permite evaluarea exhaustivă privind faptul dacă aceste mijloace determinate de MF asigură realizarea curriculumului şcolar, inclusiv pe fiecare disciplină în parte şi pe fiecare treaptă de studiu (clasă). De asemenea, aceștia nu dispun de informații privind asigurarea financiară şi materială în fiecare instituţie de învățămînt; necesităţile ce urmează a fi suplinite; necesităţile ce nu sînt pe deplin satisfăcute din buget şi sursele alternative posibile. Cauza principală a lipsei acestor informații este neelaborarea de către ME a unor standarde de implementare a curriculumului școlar.

Auditul a constatat că formula de finanțare s-a elaborat de către experții locali și internaționali fără a se determina mărimea mijloacelor financiare necesare pentru asigurarea implementării curriculumului. Totodată, ME nu a stabilit pentru un elev sau pentru o clasă resursele umane, materiale și didactice necesare pentru a asigura implementarea curriculumului, precum și normele de consum al energiei electrice și termice, al apei și canalizării, salubrizării, necesare implementării Regulilor şi normativelor sanitaro-epidemiologice „Igiena instituţiilor de învăţămînt primar, gimnazial şi liceal”, aprobate prin Hotarîrea nr.21 din 29.12.2005 a medicului-sef sanitar de stat.

De asemenea, ME nu dispune de fundamentări/studii privind determinarea numărului optim de elevi într-o clasă, care nu ar afecta calitatea procesului de învățămînt. Astfel, la 20.06.2012, a fost aprobat Ordinul ministrului educației privind numărul de elevi într-o clasă, acesta stabilindu-se pînă la 35 de elevi într-o clasă de liceu, faţă de 30 de elevi, indicat anterior în actele normative/legislative.

Un risc privind asigurarea finanţării instituţiilor de învăţămînt comportă şi prevederile Regulamentului aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.535 din 14.07.2011 în ce privește numărul de elevi luaţi în calcul la calcularea transferurilor de la bugetul de stat la bugetul de nivelul II şi de la bugetul de nivelul II la instituţiile de învăţămînt (bugetul de nivelul I). Astfel, în primul caz se ia în calcul numărul de copii conform dării de seamă pe trimestrul III cu 2 ani anteriori anului pentru care se face calculul, iar în al doilea caz se ia în calcul numărul de copii conform dării de seamă pe trimestrul III al anului precedent anului pentru care se face calculul. Prin urmare, dacă numărul de copii descreşte, bugetele de nivelul II vor avea sold pozitiv (proficit), iar dacă numărul de copii se măreşte, bugetele de nivelul II vor avea sold negativ (deficit) de surse financiare.

Conform explicaţiilor MF, calendarul bugetar nu permite să se ia în calcul acelaşi număr de elevi „ponderaţi”, deoarece elaborarea limitelor de cheltuieli este iniţiată în luna februarie a anului anterior celui pentru care se face calculul, iar neconcordanţa (sold pozitiv/negativ) este ajustată cu întîrziere de un an.

Cele menționate determină riscul că normativele existente de finanțare nu acoperă necesitățile pentru implementarea curriculumului şi nu ţin cont de mărimea cheltuielilor fixe în dependenţă de mărimea instituţiilor de învăţămînt şi de numărul claselor paralele în aceste instituţii.

Reieșind din faptul că elaborarea formulei de finanțare s-a efectuat fără a se ține cont de asigurarea implementării curriculumului, precum și din cauza nestabilirii (inclusiv în cadrul normativ/legal) de către ME a indicatorilor de autonomie, inclusiv financiară, a instituțiilor de învățămînt, cheltuielile suportate în sumă totală de 400,53 mii dolari SUA au o eficacitate redusă.

În scopul definirii listei complete a datelor necesare pentru elaborarea costurilor programelor din sectorul educațional și elaborarea prognozelor CCTM, ME, la 18.06.2007, a angajat un consultant, ale cărui studii și recomandări nu au fost folosite ulterior, iar realizarea obiectivului „Îmbunătățirea elaborării bugetului educațional” a fost stopată, ceea ce a dus la utilizarea ineficientă a mijloacelor publice în sumă de 11,3 mii dolari SUA, achitate acestui consultant.

Pentru elaborarea unei noi formule de finanțare, la 01.10.2007, a fost angajat un consultant internațional, pentru 122,1 mii dolari SUA, iar la 19.11.2007 - un consultant local, pentru 77,26 mii dolari SUA, și din 26.01.2009 - personal de suport (consultant local), pentru 12,94 mii dolari SUA. Activitățile acestora urmau a fi monitorizate de către Direcția economico-financiară a ME, însă rapoartele de monitorizare lipsesc, ceea ce determină riscul prestării unor servicii de consultare necalitative în sumă totală de 212,3 mii dolari SUA.

Contrar prevederilor pct.9 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.836 din 24.06.2002[30], persoanele care în anul 2006 au efectuat o deplasare în Lituania (în sumă de 18,4 mii dolari SUA) pentru a se familiariza cu mecanismul de finanțare a sistemului educațional (Ordinul MET nr.448 din 28.11.2006), nu au prezentat darea de seamă privind rezultatele vizitei, nefiind descris nici sistemul de finanţare existent în Lituania, dar şi faptul dacă acesta va fi sau nu luat în considerare la elaborarea formulei de finanţare în Republica Moldova.

Cheltuielile pentru organizarea instruirii în managementul financiar a circa 650 de persoane (directori ai instituțiilor de învățămînt, economiști în Direcțiile de învățămînt din 9 raioane și 2 municipii), în anul 2011, au constituit 106,11 mii dolari SUA. Instruirile s-au efectuat după următoarele module: Conceptul general privind managementul financiar; Analiza financiară; Informații Generale și Metodologia bugetară; Sursele de formare a conturilor instituțiilor bugetare.

Studiul de fezabilitate pentru optimizarea instituțiilor de învățămînt s-a efectuat în baza Contractului din 10.06.2010, la prețul de 158,53 mii dolari SUA, după începerea procesului de optimizare a instituțiilor de învățămînt în raioanele-pilot. Acest studiu a fost realizat prin intermediul colectării informațiilor din: Sistemul de cartografiere al Ministerului Educației; baza de date statistice referitoare la fiecare instituție de învățămînt, la piramida vîrstelor pentru fiecare localitate din RM pe anii 1985-2009; baza de date a Centrului Resurselor Informaționale de Stat „Registru”; baza de date privind dezvoltarea economică a localităților rurale ale RM, la nivel de primării și raioane, pe anul 2008, furnizate de către Ministerul Economiei; sistemul informațional al Ministerului Finanțelor referitor la finanțarea instituțiilor de învățămînt primar, gimnazial, liceal și mediu de reședință, pe principalele categorii, pe anul 2009. Astfel, operatorul economic a colectat majoritatea datelor de la instituţiile statului, şi nu de sine stătător. De menţionat că aceste date puteau fi colectate şi analizate de structurile ME, dar ele nu şi-au îndeplinit regulamentar obligațiile de serviciu[31], contractînd aceste servicii de la companii private, astfel utilizînd ineficient mijloace financiare publice în sumă de 158,53 mii dolari SUA.

ME și MF nu au evaluat corespunzător rezultatele implementării noului model de finanțare a instituţiilor de învăţămînt în raioanele-pilot şi nu au elaborat recomandări pentru perfecționarea și implementarea acestuia la scara întregii țări, prin ce n-au îndeplinit sarcinile stabilite în Manualul operațional al Proiectului.

Deși prin Ordinul ministrului educației nr.31 din 21.01.2008 a fost creată comisia de selectare a raioanelor pentru pilotarea noii formule de finanțare și a strategiei de optimizare a instituțiilor de învățămînt secundar general, acest proces nu a fost monitorizat în modul corespunzător, lipsind rapoartele și concluziile de rigoare. Astfel, extinderea implementării formulei de finanțare în 9 raioane și 2 municipii, unde a început din anul 2012, iar în restul UAT - din anul 2013, s-a realizat în lipsa unui raport de evaluare privind eficacitatea implementării formulei de finanțare. Conform explicaţiilor prezentate de către MF, evaluarea formulei de finanţare s-a efectuat de către experţii angajaţi de Banca Mondială.

Una din direcțiile principale pentru derularea implementării formulei de finanțare a fost „experimentarea/pilotarea finanțării pe bază de formulă și a autonomiei școlare”. În acest context, urma a fi elaborat statutul-model al școlii „autonome”, ceea ce i-ar oferi posibilitatea să facă față sarcinilor impuse: managementul calității, managementul bugetului, soluționarea problemelor legate de optimizare, însă, în final, statutul-model al „școlii autonome” nu a fost elaborat. Astfel, în baza Hotărîrii Guvernului nr.612 din 30.10.2009, școlile-pilot beneficiază de următoarele elemente de autonomie: dreptul de a repartiza, pe articole, mijloacele financiare în cadrul alocațiilor acordate pe baza formulei de finanțare și autonomia deplină în ceea ce privește numirea în funcție și eliberarea din funcție a personalului auxiliar (nedidactic), alte elemente nefiind reglementate, cum ar fi: efectuarea achiziţiilor publice, gestiunea spaţiilor libere din instituţiile de învăţămînt etc.

Verificările efectuate la AAPL denotă că procesul de optimizare a instituţiilor de învățămînt are loc în mod forțat, ca urmare a lipsei resurselor pentru întreținerea unor instituții de învățămînt, deși urma a fi realizat anticipat, prin utilizarea resurselor economisite pentru finanțarea cheltuielilor necesare procesului de învățămînt (materiale didactice, echipamente de laborator, softuri educaționale etc.).

Spre exemplu, cu toate că Consiliul raional Rîșcani a susținut inițiativa DGÎTS și în august 2012 a decis să reorganizeze 11 instituții de învățămînt (de la 01.09.2012), care, potrivit prognozei pe anul 2013, vor avea deficit bugetar, această decizie a fost ignorată de către UAT de nivelul I. Reieșind din această situație, în octombrie 2012, la ședința Consiliului s-a luat decizia de a prelungi procesul de studii în aceste școli pînă la 31.05.2013.

Astfel, în lipsa surselor financiare pentru acoperirea deficitului bugetar, echipa de audit prognozează o degradare a situației financiare în anul 2013 la cel puțin 11 instituții de învățămînt din r-nul Rîșcani, inclusiv: școlile din satele/comunele Sturzeni, Ușurei, Duruitoarea Nouă, Sverdiac, Păscăuți, Știubeieni, Ciubara, Mălăiești, Pociumbăuți, Cucuieții Vechi, Horodiște, iar ponderea cheltuielilor pentru retribuirea muncii în structura totală a cheltuielilor acestor instituții urmează să constituie, în anul 2013, de la 85% pînă la 116%.

Una din provocările majore pentru introducerea finanțării sistemului școlar pe bază de formulă se referă la reducerea consecințelor negative pentru școlile care vor pierde un anumit volum de finanțare în raport cu cel folosit în prezent pe bază de intrări/input (numite ca școli cu sold negativ). În perioada de tranziție la implementarea noii formule de finanțare, raioanele-pilot au beneficiat, pe parcursul a 3 ani (din anul 2012 - pe parcursul a 2 ani), de transferuri categoriale complementare în mărime de 1,5% din valoarea plafonului de cheltuieli estimat de Ministerul Finanțelor.

Aplicarea noii formule de finanțare la formarea bugetelor instituțiilor școlare din raioanele-pilot pentru anul financiar 2010 a generat un sold negativ bugetar pentru 48 (din 72) de instituții (32 instituții din raionul Căușeni și 16 instituții din raionul Rîșcani). Pentru diminuarea efectelor negative, din contul componentei raionale a formulei de finanţare, acestor instituţii le-a fost compensat complet sau parțial deficitul format pe o perioadă de pînă la 3 ani, iar fiecare instituție urma să elaboreze şi să implementeze un plan de raționalizare a cheltuielilor, ceea ce nu a fost realizat în totalitate.

Conform informației DGÎTS Rîșcani, în perioada de pilotare a Proiectului, Ministerul Educației și reprezentanții Băncii Mondiale au verificat implementarea Proiectului pentru finanțarea pe bază de formulă a instituțiilor de învățămînt primar, secundar general, finanțate din bugetele UAT, însă documente referitor la rezultatele constatate nu au fost expediate în adresa DGÎTS Rîșcani, dar nici prezentate auditului de către ME.

Generalizîndu-se constatările în urma procesului de optimizare a rețelei școlare, se relevă că la momentul actual utilizarea capacităţilor instituțiilor de învățămînt determină în continuare folosirea ineficientă a resurselor financiare publice pentru întreținerea suprafețelor care nu sînt utilizate în procesul educațional. În urma optimizării rețelei școlare, la situația din 01.09.2012, capacitatea medie de utilizare a instituțiilor preuniversitare în raioanele verificate a încetat să scadă, dar rămîne în continuare destul de mică, constituind în raioanele: Căușeni – 55,8%; Rîșcani – 48,5%; Glodeni - 49,3%; Ștefan Vodă – 47,4%; Sîngerei - 47%.

Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale nu au asigurat elaborarea, aprobarea şi utilizarea regulamentară a componentei raionale de finanţare a instituţiilor de învăţămînt, care s-a format în conformitate cu prevederile Regulamentului aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.612 din 30.10.2009 și Hotărîrea Guvernului nr.535 din 14.07.2011.

Probele colectate privind alocarea mijloacelor financiare din componenta raională au relevat unele abateri de la prevederile actelor normative în vigoare. De exemplu, în anul 2012, în r-nul Sîngerei, din componenta raională de finanțare s-a alocat la 20 de instituții de învățămînt suma de 3461,6 mii lei pentru acoperirea deficitului format în urma implementării formulei de finanţare, fără a dispune de informații, analize şi calcule privind mărimea și destinația deficitului pentru fiecare instituție de învățămînt.

Direcția generală finanțe a Consiliului raional Sîngerei nu a respectat prevederile pct.7 al Regulamentului aprobat de către Consiliul raional, acceptînd alocarea mijloacelor financiare din componenta raională de finanțare în sumă de 1099,9 mii lei pentru transportarea elevilor, fără fundamentarea acestora, precum și în lipsa informației privind numărul elevilor efectiv transportați. De asemenea, în lipsa informaţiilor privind existenţa căminelor şi costul de întreţinere a unui elev, în anul 2012 au fost planificate alocaţii de 781,0 mii lei, din care 600,0 mii lei - pentru cămine care, de fapt, nu funcţionau. O parte din aceste alocaţii (400,0 mii lei) au fost retrase la sfîrşitul anului 2012, iar 200,0 mii lei, prin decizia Consiliului com.Chișcăreni, au fost transferate Asociației de părinți pentru reparația cantinei gimnaziului din s.Slobozia-Chișcăreni.

Analizele efectuate în urma finanțării instituțiilor de învățămînt primar și secundar general relevă că după 9 luni (2012) unele instituții nu mai dispun de resurse financiare pentru continuarea activității, iar la alte instituții mijloacele financiare disponibile pentru asigurarea activităţii pe trimestrul IV al anului 2012 nu acoperă pe deplin cheltuielile necesare.

Comparînd cheltuielile efective executate în 9 luni ale anului 2012 cu cheltuielile anuale ce urmau a fi suportate conform formulei de finanţare, s-a stabilit că în raioanele Căușeni, Ștefan Vodă și Sîngerei 6 instituții de învăţămînt (gimnaziile din satele/comunele: Alava, Surchiceni, Chircăieștii Noi, Sacarovca, Bilicenii Noi, Valea Norocului) nu mai dispuneau de resurse financiare pentru desfășurarea activității lor pînă la finele anului bugetar, iar 12 instituții de învățămînt din raioanele Sîngerei, Ștefan Vodă și Căușeni nu vor fi asigurate cu finanţare pînă la sfîrşitul anului.

O situaţie similară a fost constatată şi în mun. Chişinău, unde 21 (din 94) instituții de învăţămînt (sau 22,3 %) nu mai dispun de resurse financiare pentru desfășurarea activității pînă la finele anului bugetar, iar 8 instituții nu vor fi finanţate pînă la sfîrşitul anului. Astfel, pentru finanţarea cheltuielilor instituţiilor de învăţămînt în trimestrul IV rămîn la dispoziţie 78,7 mil. lei, pe cînd cheltuielile efective pentru 9 luni ale anului 2012 au constituit 387,6 mil.lei, din ce reiese că nu va fi asigurată finanţarea cheltuielilor pentru trimestrul IV al anului 2012.

Conform explicaţiilor prezentate de ME, deficit bugetar, sau insuficienţă de resurse, de regulă, înregistrează instituţiile de învăţămînt care anterior au admis cheltuieli exagerate, cum ar fi unităţi de personal în exces, spaţii libere, sisteme de aprovizionare cu căldură ineficiente etc. În acest aspect, instituţiile trebuie să elaboreze Planul de raţionalizare a cheltuielilor, în care să prevadă măsurile, termenele şi modalităţile de reducere a acestor cheltuieli, pentru ce li se oferă 2 ani de tranziţie.

Ca efect economic în urma optimizării rețelei școlare în raioanele Rîșcani, Căușeni, Glodeni și Sîngerei s-a constatat economisirea anuală a mijloacelor bugetare în sumă totală de 10803,5 mii lei.

Optimizarea rețelei școlare poate fi realizată prin aplicarea a trei metode: închiderea, relocalizarea/ transferarea şi schimbarea statutului instituţiei. Analizînd efectul economic obținut în rezultatul reorganizării a 27 instituții de învățămînt preuniversitar din raioanele Rîșcani, Căușeni, Glodeni și Sîngerei, prin contrapunerea cheltuielilor de întreținere a acestor instituții înainte şi după optimizare, s-a constatat o economisire anuală de mijloace bugetare în sumă totală de 10803,5 mii lei. Deşi ca rezultat al optimizării rețelei școlare se preconiza eliberarea resurselor financiare care vor fi utilizate pentru majorarea salariilor profesorilor și alte cheltuieli de sporire a calității educaţiei, aceasta, de fapt, s-a realizat doar într-o mică măsură pentru instituţiile de învăţămînt cu sold pozitiv de finanţare.

Odată cu întreprinderea măsurilor de optimizare a rețelei instituţiilor de învăţămînt în raioanele Rîșcani, Căușeni, Ștefan Vodă, Sîngerei și Glodeni, la situația din 01.09.2012, s-au reorganizat/lichidat 29 de instituții preuniversitare, din care: 14 edificii școlare sînt utilizate pentru desfășurarea procesului educațional preșcolar și extrașcolar, 7 - în alte scopuri, iar 8 edificii școlare nu se utilizează. Edificiile neutilizate nu pot fi înstrăinate în alte scopuri decît cele pentru instruire, educaţie şi luminare culturală, după cum prevede art.62 alin.(5) din Legea nr.547-XIII din 21.07.1995[32]. Unele din edificiile școlare neutilizate nu sînt asigurate cu pază. Situația creată generează riscul deteriorării edificiilor şcolilor închise în rezultatul optimizării.

De menţionat că paza şi întreţinerea clădirilor instituţiilor de învăţămînt închise se efectuează din contul veniturilor proprii a AAPL de nivelul I.

Un caz aparte este faptul că lipsa monitorizării din partea persoanelor responsabile din cadrul primăriei com.Duruitoarea Nouă din r-nul Rîșcani a condiționat închiderea școlii din s.Dumeni (a.2009) după 4 ani de la efectuarea reparației capitale din contul FISM (a.2005), ceea ce a dus la utilizarea neeficientă a surselor FISM în sumă de 266,6 mii lei și la crearea riscurilor de distrugere a patrimoniului public.

Recomandări Ministerului Educației:

Ajustarea formulei de finanţare a instituţiilor de învăţămînt, ţinînd cont de particularităţile acestora.

Obiectivul II: Au fost respectate prevederile regulamentare în procesul de gestionare a mijloacelor financiare destinate Proiectului ?

Comitetul de Supraveghere a Proiectului nu și-a exercitat atribuțiile, misiunea de audit constatînd că acesta n-a examinat și n-a aprobat Rapoartele semestriale și anuale privind evaluarea implementării Proiectului, precum și n-a prezentat semestrial Guvernului rapoartele și procesele-verbale ale ședințelor sale.

Conform prevederilor din PAD şi Manualul operaţional, Comitetul de Supraveghere reprezintă organul de conducere a implementării Proiectului şi are ca atribuţii: conducerea generală a implementării Proiectului; apărarea intereselor beneficiarilor de proiect – elevilor, cadrelor didactice din mediul rural, părinților; asumarea rolului de conducător în soluţionarea problemelor majore privind realizarea Proiectului şi coordonarea activităţilor interdependente; asigurarea transparenţei la utilizarea fondurilor; monitorizarea proceselor de desfăşurare a concursurilor şi tenderelor pentru selectarea companiilor producătoare de echipamente școlare, a prestatorilor de servicii de training , precum și a altor furnizori de servicii care participă la licitațiile organizate de ME în cadrul Proiectului; examinarea şi aprobarea rapoartelor semestriale şi anuale privind implementarea Proiectului; prezentarea semestrială în adresa Guvernului a rapoartelor şi proceselor-verbale ale şedinţelor sale; coordonarea deciziilor la nivel național și local, precum şi a activităţilor în cadrul Proiectului, inclusiv informarea populaţiei din mediul rural despre realizările acestuia, alte activităţi ce ţin de implementarea Proiectului. Şedinţele Comitetului de Supraveghere urmau a fi convocate cel puţin o dată în trimestru sau de cîte ori este nevoie, la propunerea a cel puţin 3 membri ai Comitetului.

Auditul relevă că Comitetul de Supraveghere a Proiectului, de la constituirea sa şi pînă la momentul efectuării auditului, s-a convocat doar de 5 ori[33]. De asemenea, acesta n-a examinat şi n-a aprobat rapoartele semestriale şi anuale privind evaluarea implementării Proiectului; n-a prezentat semestrial Guvernului rapoartele şi procesele-verbale ale şedinţelor sale, ceea ce denotă lipsa monitorizării activităților desfășurate în cadrul Proiectului.

a) Cu privire la achiziționarea bunurilor necesare pentru implementarea Proiectului

Din totalul mijloacelor financiare destinate Proiectului în sumă de 11 116 mii dolari SUA, pentru achiziționarea bunurilor s-au utilizat 8 335 mii dolari SUA. Misiunea de audit a efectuat verificări asupra respectării procedurilor de procurare a bunurilor în valoare de 7 105 mii dolari SUA, astfel acoperind 85,24% din totalul bunurilor achiziționate și 63,92% din totalul cheltuielilor suportate din mijloacele Proiectului.

Analizînd procedurile de efectuare a achizițiilor publice din cadrul Proiectului, misiunea de audit a constatat că, potrivit Acordului de finanțare, Ministerul Educației urma să respecte întocmai prevederile Directivelor pentru procurări în cadrul împrumuturilor BIRD și creditelor AID, aprobate de către Banca Mondială în luna mai 2004, în caz contrar, Banca Mondială fiind în drept să rezilieze Acordul de finanțare, iar statul - obligat să restituie mijloacele utilizate din grant. În cazurile neprevăzute în Acordul de finanțare, Ministerul Educației urma să asigure efectuarea procedurilor de achiziții publice în conformitate cu prevederile legislației Republicii Moldova.

În rezultatul verificărilor, auditul a constatat că Ministerul Educației (consultanții din Proiect), la achiziționarea bunurilor, s-a condus de prevederile Directivelor pentru procurări, aprobate de Banca Mondială, iar în cazurile neprevăzute de reglementările Băncii Mondiale, nu s-a condus de prevederile legislaţiei Republicii Moldova. Astfel, exercitarea neconformă a atribuțiilor de serviciu de către unii consultanți din Proiect, precum şi unii angajați ai Ministerului Educaţiei, lipsa monitorizării eficiente din partea Comitetului de Supraveghere a Proiectului, Directorului general şi Directorului executiv ai Proiectului au determinat procurarea bunurilor la prețuri exagerate, precum și neasigurarea calității acestor bunuri.

În contextul celor relatate, misiunea de audit menționează următoarele:

Ministerul Educației nu a asigurat participarea largă a operatorilor economici, inclusiv autohtoni, la procedurile de achiziționare a bunurilor.

Misiunea de audit a constatat că în cazul procurării echipamentelor de laborator și a materialelor didactice, anunțul de intenție privind achizițiile publice preconizate au fost publicate în Buletinul achizițiilor publice. De menţionat că în cazul publicării în Buletinul achizițiilor publice şi a celorlalte anunţuri, după cum prevede art.19 din Legea privind achizițiile publice, s-ar fi asigurat o participare mai largă a operatorilor economici, inclusiv autohtoni.

În majoritatea cazurilor, Ministerul Educației a publicat anunțurile de intenție în sursele specificate de către Banca Mondială (2 publicații internaționale + 1 ziar naţional), la care operatorii economici autohtoni au acces limitat.

În cazul a 4 proceduri de procurare a echipamentului IT (shopping), anunțurile de intenție nu au fost publicate în nici o sursă de informare, acestea fiind repartizate, prin e-mail, unui număr limitat de agenți economici. Ministerul Educației a motivat aceste acțiuni prin faptul că astfel va fi diminuat riscul procurării unor bunuri contrafăcute, iar reprezentanții Băncii Mondiale au permis continuarea procedurilor de achiziție în cazul în care vor fi înregistrate cel puțin 3 oferte de prețuri.

În rezultatul verificărilor efectuate, s-a constatat că pe parcursul derulării Proiectului în cadrul Ministerului Educației nu a existat o listă a tuturor companiilor autohtone care furnizează echipament IT certificat, lista invitaților la licitație fiind mereu în descreștere (de la 13 invitați la prima licitație din anul 2007 pînă la 4 invitați la ultima licitație din anul 2012). Auditul a remarcat faptul că doar 2 companii au fost invitate la toate cele 4 licitații, una din ele („Global Service” S.R.L.) fiind desemnată drept cîștigătoare a tuturor celor 4 licitații, încasînd în urma contractelor semnate suma de 260,1 mii dolari SUA (sau circa 3,0 milioane lei).

Ministerul Educației nu a asigurat integritatea dosarelor achiziției publice, fapt ce creează riscul sustragerii sau înlocuirii înscrisurilor pe care acestea le conțin.

Ministerul Educației nu a asigurat integritatea dosarelor achiziției publice, materialele stocate în ele nefiind cusute, ștampilate și numerotate, fapt ce creează riscul sustragerii sau înlocuirii înscrisurilor pe care acestea le conțin, prevederi care sunt expuse şi în pct.6 din Regulamentul cu privire la întocmirea și păstrarea dosarului achiziției publice[34], aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.9 din 17.01.2008. Misiunea de audit, comparînd lista documentelor prevăzute în pct.5 din Regulamentul menționat, cu documentele anexate în dosarele de achiziție ale Proiectului, a constatat lipsa mai multor documente, ceea ce nu a permis auditului stabilirea exactă a procesului de achiziţie.

La procurarea autobuzelor școlare, Ministerul Educației a utilizat mijloace financiare publice în sumă de circa 17,4 milioane lei pentru plata unor adaosuri comerciale exagerate.

În urma verificărilor efectuate, misiunea de audit a constatat că la elaborarea caietelor de sarcini pentru procurarea autobuzelor școlare Ministerul Educației nu a efectuat o analiză argumentată din punctul de vedere al cost-eficienței, al specificațiilor tehnice minime necesare pentru implementarea Proiectului, fapt ce a generat limitarea liberei concurențe și a dus la majorarea nejustificată a prețului de procurare a acestora. În scopul de a selecta oferta care ar genera cele mai mici costuri pentru Proiect, pe parcursul implementării Proiectului au fost organizate 2 licitații internaționale pentru procurarea a 3 loturi de autobuze școlare (la prima licitație - 1 lot, iar la a doua licitație - 2 loturi).

Deși inițial 9 companii au prezentat interesul pentru a participa la licitații (2 companii autohtone și 7 companii străine), ulterior doar 3 companii au depus ofertele pentru loturile scoase la licitație: ,,East Auto Lada” S.R.L.[35] și ,,Auto Prezent” S.R.L.[36], care au înaintat cîte 3 oferte, precum și ,,Copenhaghen Global A/S” (Danemarca)[37], care a înaintat 2 oferte pentru loturile la cea de-a doua licitație.

La prima licitaţie (noiembrie 2009) au fost depuse 2 oferte, din care una a fost respinsă din cauza necorespunderii cu specificaţiile tehnice stabilite. Astfel, Ministerul Educației a desemnat drept cîștigător al primei licitații Compania ,,East Auto Lada” S.R.L., care inițial urma să livreze 12 autobuze IRISBUS IVECO THESI CC65 (Cehia), însă din cauza lipsei mijloacelor în cadrul Proiectului s-a contractat achiziționarea doar a 10 autobuze la prețul total de 779,9 mii euro (sau 77,9 mii euro pentru un autobuz).

Drept cîștigătoare a licitației a doua (iunie 2011) a fost desemnată Compania ,,Auto Prezent” S.R.L., care urma să livreze 11 autobuze Zaz ,,I-VAN” A07A1-10 (Ucraina), în valoare totală de 793,7 mii dolari SUA (sau 72,1 mii dolari SUA pentru un autobuz), și, respectiv, 24 autobuze Zaz ,,I-VAN” A07A3-10 (Ucraina), în valoare totală de 1 865,6 mii dolari SUA (sau 77,7 mii dolari SUA pentru un autobuz).

De menționat că atît Compania ,,East Auto Lada” S.R.L., cît și Compania ,,Auto Prezent” S.R.L. au fost scutite de plata taxei vamale, taxei pentru efectuarea procedurilor vamale, precum și impozitate la cota zero a TVA, în conformitate cu Hotărîrea Guvernului nr.246 din 08.04.2010[38].

Analizînd procedura de desemnare a ofertelor cîștigătoare, misiunea de audit a constatat că ME nu a comparat prețurile propuse la licitație cu prețul producătorului, fapt ce a condiționat achitarea unor adaosuri comerciale exagerate.

Astfel, comparînd prețurile contractuale cu prețurile producătorilor indicate în declarațiile vamale, Invoice-uri, CMR și în Polița de asigurare CASCO, misiunea de audit a constatat că autobuzele școlare livrate de către Compania ,,East Auto Lada” S.R.L., de fapt, au prețul unitar de 63 179 euro, iar cele livrate de către Compania ,,Auto Prezent” S.R.L. – de 38 730 dolari SUA și, respectiv, 42 080 dolari SUA. Prin urmare, în rezultatul procurării autobuzelor școlare prin intermediari, Ministerul Educației a achitat adaosuri comerciale în valoare de circa 1417,3 mii dolari SUA (17,4 milioane lei), sau de 23,4% - către Compania ,,East Auto Lada” S.R.L., și, respectiv, de 86,3% și 83,8% - către Compania ,,Auto Prezent” S.R.L..

De menţionat că preţul autobuzelor procurate în cadrul Proiectului (fără TVA) de la Compania ,,Auto Prezent” S.R.L. este mai mare şi decît preţul aceluiaşi tip de autobuze procurate din mijloacele bugetului de stat (inclusiv TVA) de la acelaşi agent economic şi în aceeaşi perioadă. Diferenţele constatate se prezintă în următorul tabel:

Marca autobuzuluiNumărul de locuriPrețul unui autobuz procurat din contul Proiectului (fără TVA)Prețul unui autobuz procurat din contul Bugetului de Stat (inclusiv TVA)Diferența pe un autobuz
Zaz ,,I-VAN” A07A3-103377 735 $ / 914 117 MDL901 544 MDL162 830 MDL
Zaz ,,I-VAN” A07A1-102772 163 $ / 848 594 MDL836 924 MDL151 157 MDL

Ministerul Educației nu a asigurat procurarea bunurilor cost-eficiente, acceptînd achiziționarea unor bunuri ce nu întruneau toate specificațiile tehnice stipulate în contractele de achiziții și care generează cheltuieli majorate la întreținerea și deservirea lor.

În urma verificării actelor de recepție finală a autobuzelor școlare procurate în cadrul Proiectului de la Compania ,,Auto Prezent” S.R.L., auditul a constatat că Comisiile de primire cantitativă și calitativă a autobuzelor au depistat deficiențe tehnice la autobuzele destinate elevilor din raioanele Nisporeni și Sîngerei, care ar fi putut servi ca temei pentru rezilierea contractelor de achiziție. Totuşi, Ministerul Educației a permis Companiei ,,Auto Prezent” S.R.L. să înlăture deficiențele pînă la plata finală de către Ministerul Educației a ultimei tranșe de 10% din valoarea contractului, ceea ce confirmă limitarea concurenţei la procurarea acestor bunuri, astfel fiind generate cheltuieli suplimentare la întreținerea și deservirea autobuzelor de către AAPL.

De asemenea, auditul denotă faptul că la toate autobuzele livrate Comisiile de primire cantitativă și calitativă a autobuzelor au constatat lipsa scuturilor motoarelor, care erau obligatorii potrivit specificațiilor tehnice stipulate în contract.

Conform Actului de primire-predare din 10.01.2012, Compania ,,Auto Prezent” S.R.L. a transmis Ministerului Educației 1893 litri de motorină în sumă de 29,6 mii lei ca compensare a neinstalării scutului motorului la toate cele 35 de autobuze. De menționat că această sumă a fost stabilită în mod arbitrar, Ministerul Educației neevaluînd prețul real al scuturilor. Mai mult decît atît, analizînd dosarele de evidență contabilă a ME (Proiectului), misiunea de audit a constatat că această operațiune economică nu a fost înregistrată nici în evidența contabilă a Proiectului, nici în evidența contabilă a ministerului și nici în evidența contabilă a unor DGÎTS din raioane, fapt ce creează riscul folosirii contrar destinației a acestor bunuri.

De asemenea, Comisiile de primire cantitativă și calitativă a autobuzelor au stabilit că consumul real de combustibil nu corespunde cu cel specificat în contractele de achiziție (15 – 18 l/100 km).

Potrivit explicațiilor unui membru permanent al Comisiilor de primire cantitativă și calitativă a autobuzelor, ,,Ministerul Educației a acceptat consumul de combustibil majorat față de cel indicat în pașaportul tehnic, deoarece acesta este stabilit în condiții de poligon, însă pe timp de iarnă și pe drumuri locale cu condiții dificile acesta este mai mare”.

Verificările efectuate la AAPL relevă faptul că normativele de consum s-au stabilit în lipsa unor justificări, iar consumul de combustibil variază, potrivit normelor de consum aprobate de către șefii DGÎTS din raioane, pe timp de vară - de la 17 litri pînă la 27 litri la 100 km, și, respectiv, pe timp de iarnă - de la 22 litri pînă la 29,5 litri la 100 km, ceea ce generează cheltuieli suplimentare de combustibil. De exemplu, la DGÎTS Sîngerei, pentru 2,1 tone de combustibil consumate suplimentar (9 luni ale anului 2012), cheltuielile au constituit 32,8 mii lei. Astfel, s-a constatat că normativele de consum al combustibilului s-au stabilit în lipsa unor justificări.

În urma verificărilor efectuate în 5 din cele 14 raioane care au beneficiat de astfel de autobuze, s-a relevat că, deși acestea au garanție valabilă 3 ani, sau 100,0 mii km parcurși, în perioada anilor 2010-2012, AAPL care gestionează bunurile respective au înregistrat cheltuieli pentru serviciile de reparație a autobuzelor în sumă de 373,8 mii lei, inclusiv la: DGÎTS Căușeni – 60,7 mii lei; DGÎTS Rîșcani, primăria com. Alexăndrești şi primăria com. Braniște – 297,0 mii lei; DGÎTS Sîngerei – 16,1 mii lei.

În unele cazuri, autobuzele școlare procurate în cadrul Proiectului sînt utilizate contrar destinației, fapt ce creează riscul deteriorării anticipate a acestora.

Ministerul Educației nu a asigurat utilizarea autobuzelor școlare doar pentru transportarea elevilor la școală și de la școală, neîntocmind în acest sens contracte cu AAPL, fapt ce a permis utilizarea autobuzelor pentru deservirea intereselor AAPL, părinților elevilor etc.

Totodată, AAPL nu au asigurat documentarea conformă a acestor transportări, nefiind luat la evidență combustibilul primit de la părinți, precum și decontarea acestuia, în unele cazuri constatîndu-se achitarea combustibilului direct conducătorilor auto. De exemplu, în raioanele Sîngerei, Căușeni și Rîșcani s-au efectuat transportări contrar destinației, respectiv, pe 2339 km, 1847 km și 564 km.

Contrar prevederilor contractuale, Ministerul Educației nu a asigurat încasarea prejudiciului cauzat de nerespectarea termenelor de livrare a bunurilor procurate în cadrul Proiectului.

Deși în cazul neîndeplinirii clauzelor contractuale ME urma să aplice, conform prevederilor contractuale, față de vînzători, sancțiuni financiare în valoare de 0,5% pe săptămînă, dar nu mai mult de 10% din valoarea contractului, aceste prevederi n-au fost aplicate, astfel Ministerul Educației ratînd posibilitatea diminuării costului Proiectului și a economisirii banului public.

În contextul celor relatate, misiunea de audit a constatat că doar pentru Compania ,,East Auto Lada” S.R.L., care a livrat 10 autobuze școlare cu o întîrziere de 4 săptămîni, penalitățile respective urmau să constituie circa 15,8 mii euro (sau 252 mii lei), și pentru Compania ,,Global Service” S.R.L. - 15,6 mii dolari SUA (sau circa 179,4 mii lei).

O situație similară a fost constatată și la livrarea echipamentelor de laborator și a materialelor didactice de către Compania italiană ,,De Lorenzo” S.R.L., ,,Editura Cartdidact” și ,,Editura Didactică și Pedagogică” RA, de la care Ministerul Educației n-a asigurat încasarea sancțiunilor financiare.

Unele echipamente de laborator procurate de la Compania italiană ,,De Lorenzo” S.R.L. sînt necalitative, fapt ce afectează utilizarea eficientă a acestora.

Deși în cadrul implementării Proiectului „Educația de calitate în mediul rural din Republica Moldova”, în perioada septembrie 2007 - iulie 2008, instituțiile de învățămînt au fost aprovizionate cu diferite echipamente de laborator, în rezultatul verificărilor s-a constatat că unele echipamente distribuite sînt defectate, descompletate, necalitative, nu corespund standardelor și, deci, nu pot fi utilizate eficient, prin ce nu se asigură calitatea învățămîntului. Astfel, la obiectul „Fizica” mașinile electrofonice au fost primite cu defecte; balanțele școlare se proptesc pe suport și împiedică la cîntărire; lentilele sînt fără centrul optic etc. La obiectul „Chimia” cîntarele electronice nu sînt utile, din motiv că unitățile se indică în mărimi întregi, dar nu în zecimi și sutimi; spirtierele sînt descompletate etc. Despre existența acestor deficiențe instituțiile de învățămînt au informat verbal DGÎTS din raioane, care nu au întreprins măsuri pentru prezentarea reclamațiilor către ME.

Recomandări Ministerului Educației:

Implementarea în procesul de achiziționare a bunurilor și serviciilor din mijloacele creditelor şi granturilor contractate a procedurilor de control intern, inclusiv care ar asigura participarea largă a operatorilor economici, publicarea tuturor anunțurilor de intenție în Buletinul Achizițiilor Publice, evaluarea ofertelor în baza criteriului cost-eficiență, instruirea personalului din grupul de achiziţii, respectarea prevederilor contractelor de achiziții semnate etc.

Asigurarea perfectării tuturor dosarelor achiziției publice în conformitate cu prevederile Regulamentului cu privire la întocmirea și păstrarea dosarului achiziției publice, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 9 din 17.01.2008.

Asigurarea contabilizării, potrivit legislației în vigoare, a combustibilului în sumă de 29,6 mii lei, primit de la Compania ,,Auto Prezent” S.R.L. și distribuit AAPL.

Asigurarea restituirii de către operatorii economici a mijloacelor financiare utilizate de AAPL pentru reparația autobuzelor școlare în termenul de garanție.

Asigurarea stabilirii în acte normative sau contractuale a unor proceduri clare de utilizare a autobuzelor școlare de către AAPL beneficiare (exclusiv pentru transportarea elevilor la școală și de la școală).

Asigurarea evaluării stării tehnice a echipamentelor de laborator, cu prezentarea către operatorii economici a reclamațiilor de rigoare și recuperarea prejudiciilor cauzate.

b) Cu privire la modul de ținere a evidenței contabile

Lipsa monitorizării de către Ministerul Educației a activității consultantului financiar, precum și neasigurarea de către acesta a ținerii evidenței contabile în conformitate cu legislația Republicii Moldova și Standardele Naționale de Contabilitate au generat denaturări în registrele contabile ale Proiectului.

Conform Acordului de finanţare, evidenţa contabilă a Proiectului privind utilizarea mijloacelor financiare şi raportarea financiară urma a fi ţinută în forma acceptabilă pentru Banca Mondială. Totodată, conform Manualului Managementului Financiar și al Contabilității al Proiectului, aprobat de către Banca Mondială, Politica de contabilitate a Proiectului urma să se bazeze pe Standardele Naționale de Contabilitate. Pentru ţinerea evidenţei contabile a fost angajat un consultant financiar, în perioada anilor 2006–2012 suportîndu-se cheltuieli în sumă de 67,9 mii dolari SUA.

Consultantul financiar al Proiectului n-a întocmit şi n-a asigurat aprobarea Politicii de contabilitate a Proiectului, conform prevederilor Standardelor Naţionale de Contabilitate. De asemenea, evidenţa mijloacelor băneşti a fost asigurată în baza conturilor contabile bugetare, deşi urma a fi ținută în baza conturilor contabile pentru entităţile la autogestiune.

Auditul a constatat că evidenţa contabilă a Proiectului nu corespunde nici Standardelor Naţionale de Contabilitate şi nici prevederilor Instrucţiunilor 85[39] şi 93[40]. Astfel, consultantul financiar al Proiectului a asigurat doar evidenţa mijloacelor financiare, în baza căreia întocmea rapoartele financiare prezentate Băncii Mondiale, iar evidenţa analitică şi cea sintetică a primirii şi ieşirii bunurilor materiale, precum şi a decontărilor cu titularii de avans nu au fost ţinute, nefiind întocmite registrele/fişele de evidenţă analitică a mijloacelor fixe (materialelor). De asemenea, registrele contabile nu au fost tipărite pe suport de hîrtie, după cum prevede art.23 din Legea contabilității nr.113-XVI din 27.04.2007.

La momentul efectuării auditului, Registrul principal „Cartea mare” pe perioadele: ianuarie-decembrie 2010; octombrie-decembrie 2011; ianuarie-iunie 2012 nu a fost întocmit sub formă de document de ieşire. Abia la finalizarea auditului s-a prezentat „Cartea mare” pe anul 2010; octombrie – decembrie 2011 și pe luna iunie 2012, dar care nu a fost semnat de către executor – consultantul financiar. „Cartea mare” pentru iunie 2012 a fost prezentată în 2 variante, cu o diferență de 232,4 mii lei pe debitul contului 215 „Cheltuieli efective din contul mijloacelor obţinute din proiectele finanţate din surse externe”. Potrivit explicaţiilor consultantului financiar, în luna iulie 2012, din cauza virușilor, au fost distruse o parte din informațiile contabile. Deşi în „Cartea mare” au fost înregistrate unele intrări de bunuri materiale, aceste înregistrări nu au avut la bază note contabile întocmite regulamentar.

Consultantul financiar nu a asigurat returnarea în termen de 5 zile după întoarcerea din deplasare a persoanelor delegate a valutei nefolosite, ceea ce contravine prevederilor punctelor 38, 39, 43 şi 44 din Regulamentul cu privire la delegarea salariaţilor, întreprinderilor, instituţiilor şi organizațiilor din RM, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.836 din 24.06.2002. De asemenea, sumele nefolosite au fost depuse în bancă după 50 de zile (1661 dolari SUA), iar în alt caz - după 56 de zile (105 dolari SUA), ceea ce contravine prevederilor pct.10 din Normele pentru efectuarea operaţiunilor de casă în economia naţională a Republicii Moldova, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 764 din 25.11.1992[41].

Ministerul Educației nu a asigurat implementarea recomandărilor auditurilor situațiilor financiare ale Proiectului, efectuate de către auditori independenți, deși în acest scop s-au alocat 59,3 mii dolari SUA.

Pentru efectuarea auditului Proiectului, în anii 2007-2009 au fost încheiate contracte cu firma ICS „PricewaterhouseCoopers Audit” S.R.L., iar în anii 2010-2011 - cu firma "BAKER TILIY KLITOU", România, fiindu-le achitate din mijloacele Proiectului sumele de 35,0 mii dolari SUA și, respectiv, 24,3 mii dolari SUA. Astfel, s-au efectuat auditurile situațiilor financiare speciale ale Proiectului, implementarea unui sistem adecvat de control intern, precum și evaluarea rapoartelor prezentate luate în ansamblu. Luîndu-se în considerație deficiențele constatate în cadrul auditurilor, managerilor le-au fost înaintate recomandări, unele dintre care au rămas neimplementate. Nu s-a asigurat implementarea recomandărilor privind necesitatea stabilirii unor proceduri formale de evidență și păstrare a tuturor activelor livrate din sursele Proiectului, precum și de evidență și raportare a activelor pierdute și deteriorate; întocmirea rapoartelor despre livrarea și utilizarea de facto a activelor, pentru a evita procurarea de active care nu sînt întrebuințate; instalarea unui sistem ajustat pentru a îmbunătăți și a automatiza unele procese ce țin de raportarea financiară.

Mărimea remunerării consultanţilor din Proiect nu este adusă în concordanţă cu volumul activităţilor real executate şi cu cadrul legal existent. Consultantul financiar al Proiectului n-a asigurat reținerea conformă a impozitelor din venitul său, precum şi din venitul unor persoane fizice nerezidente.

Mărimea remunerării consultanţilor din Proiect a fost aprobată de către ministrul educației, fără ca în cadrul legislativ-normativ în vigoare să fie prevăzute în mod expres astfel de competențe pentru conducerea ministerului[42]. Totodată, în acordurile internaţionale de împrumut (credit), precum şi în documentele Băncii Mondiale nu sînt stipulate normele (tarifele) de remunerare a muncii angajaţilor (consultanţilor). De asemenea, norma de salarizare nu se aprobă în baza unor indici economici, cum ar fi termenul şi volumul lucrărilor efectuate etc.

De menţionat că unii consultanţi în Proiect au fost angajați fără a fi necesar. Un exemplu în acest sens poate servi funcţia de consultant în relaţii publice, persoana în cauză dîndu-și demisia la 13.01.2009, din motiv că nu a început implementarea componentei Proiectului „Comunicare şi relaţii publice”.

Conform prevederilor contractului din 14.08.2006 (încheiat între persoana fizică şi ME), consultantul financiar al Proiectului exercită funcțiile ce-i revin (semnarea documentelor primare de casă, rapoartelor financiare și altor documente contabile), care coincid cu funcţiile contabilului-șef. Contrar obligaţiilor consultantului financiar al Proiectului, la 11.09.2012, ME a încheiat, în baza patentei de întreprinzător, cu consultantul financiar al Proiectului un nou contract de prestare a serviciilor, fără a ţine cont de faptul că, potrivit patentei eliberate de către Inspectoratul fiscal de stat Chișinău, acesta urma să presteze serviciul de „întocmire a dărilor de seamă contabile”, adică doar o parte din funcţiile ce trebuiau să fie executate conform contractului încheiat.

De la 01.02.2011, consultantul financiar al Proiectului, neregulamentar[43] (fără a fi modificat contractul încheiat anterior), a încetat să reţină din venitul primit impozitele şi contribuţiile aferente, motivînd acest fapt prin prestarea acestor servicii în baza patentei de întreprinzător. Reieşind din venitul mediu lunar îndreptat spre achitare consultantului financiar în sumă de 11,9 mii lei, în perioada februarie 2011 – mai 2012, ME n-a asigurat reţinerea impozitului pe venit la sursa de plată în sumă de circa 23,3 mii lei.

Nerespectîndu-se prevederile legale[44], în perioada anilor 2007-2010, nu s-a reținut impozitul din venitul unei persoane fizice nerezidente în sumă totală de 81,2 mii dolari SUA, cu toate că, potrivit pct.3 al Contractului de angajare, era prevăzută reținerea plăților din venitul calculat, astfel nefiind asigurată încasarea impozitului pe venit la sursa de plată în sumă de cel puţin 8,1 mii dolari SUA (95,0-100,0 mii lei).

Recomandări Ministerului Educației:

Asigurarea restabilirii evidenței contabile a Proiectului în conformitate cu prevederile art.43 (pct. 6) din Legea contabilității nr.113-XVI din 27.04.2007.

Asigurarea unui control intern relevant la calcularea şi achitarea veniturilor consultanţilor din Proiect în corespundere cu volumul activităţilor real executate, cu reţinerea şi declararea tuturor impozitelor şi contribuţiilor stabilite de cadrul legal al Republicii Moldova.

c) Alte constatări ale auditului

Declarațiile vamale prezente la Ministerul Educației nu coincid cu declarațiile vamale stocate în arhiva Biroului Vamal Chișinău, fapt ce creează riscul de fraudă.

În urma contrapunerii datelor primite de la Biroul Vamal Chișinău cu informațiile din dosarele Proiectului, misiunea de audit a constatat că prețul autobuzelor livrate de către Compania ,,East Auto Lada” S.R.L., specificat în copiile declarațiilor vamale din dosarele Proiectului (77 990 euro), diferă de prețul autobuzelor specificat în declarațiile vamale prezentate de către Biroul Vamal Chișinău (63 179 euro), fapt ce creează riscul de fraudă.

Ministerul Educaţiei, Ministerul Finanţelor şi Ministerul Economiei nu au asigurat pe deplin elaborarea unui cadru normativ adecvat pentru asigurarea trecerii finanţării instituţiilor de învăţămînt de la finanţarea din bugetul UAT de nivelul I la finanţarea din bugetul UAT de nivelul II.

Ţinînd cont de modificările operate în cadrul legal şi de trecerea, începînd cu 01.01.2013, a finanţării instituţiilor de învăţămînt preuniversitar de la AAPL de nivelul I la AAPL de nivelul II, au apărut mai multe lacune privind gestionarea patrimoniului instituţiilor de învăţămînt. Astfel, conform cadrului legal, AAPL de nivelul II vor asigura doar finanţarea instituţiilor, iar bunurile imobile şi mobile vor fi proprietatea AAPL de nivelul I, ceea ce înseamnă că acestea rămîn responsabile de evidenţa, întreţinerea şi decontarea lor. Totodată, AAPL de nivelul II vor deveni proprietari doar ai bunurilor procurate după 01.01.2013. Astfel, instituţiile de învăţămînt se vor folosi de bunurile proprietate a mai multor AAPL, ceea ce va condiționa evidenţa dublă a unora şi aceloraşi bunuri (evidența bilanţieră - la proprietar, evidența extrabilanţieră - la gestionar). De asemenea, nu este clară modalitatea majorării valorii de bilanţ a bunurilor imobile în urma reparaţiilor capitale efectuate de către gestionarii bunurilor imobile.

Alt aspect care nu a fost luat în considerație sînt drepturile şi obligaţiile managerilor instituţiilor de învăţămînt. Faptul de acordare acestora, de către AAPL de nivelul II, a dreptului de a efectua achiziţii publice va determina divizarea lor şi, respectiv, majorarea preţului la bunurile procurate.

Statutul de ordonator secundar de buget se acordă instituţiilor de învăţămînt fără a fi asigurat un management contabil calitativ şi eficient. Astfel:

- la prelucrarea dărilor de seamă ale instituţiilor de învăţămînt, va creşte simţitor volumul de lucru al colaboratorilor Direcţiei generale finanţe şi/sau ai Direcţiilor generale învăţămînt, tineret şi sport;

- planificarea conformă a cheltuielilor, care în prezent este defectuoasă, va fi influenţată negativ de lipsa unui personal calificat în acest domeniu.

IV.

CONCLUZII GENERALE

Proiectul ,,Educația de calitate în mediul rural din Republica Moldova” a avut ca scop susţinerea politicii educaționale a statului, fiind finanţat de către unul dintre principalii parteneri de dezvoltare pentru Republica Moldova - Banca Mondială. Totodată, implementarea acestui Proiect a fost constrînsă de absenţa unor viziuni din partea autorităţilor administraţiei publice centrale asupra unor politici conjugate şi coerente în materie de educaţie, coroborate cu politici financiare adecvate întru asigurarea unui suport pe măsură, cu impact şi rezultate de performanţă.

Rezultatele misiunii de audit denotă faptul că Ministerul Educației (instituția responsabilă de implementarea Proiectului dat) a tratat superficial importanța acestui Proiect, neasigurînd implementarea adecvată a lui, precum şi controlul asupra utilizării eficiente a resurselor destinate pentru implementarea Proiectului, fapt ce a generat diminuarea impactului acestuia asupra creşterii calității învățămîntului preuniversitar şi, în special, a celui din mediul rural din Republica Moldova.

Şeful echipei de audit, controlor de stat principal, auditor public A.Dudarenco

Membrii echipei de audit, controlori de stat, auditori publici N.Ialamov

S.Tabarcea

A. Lîsîi

Prezentul Raport a fost întocmit şi în baza probelor acumulate la AAPL de către echipele de audit, în componenţa: şefului Direcției Nord din cadrul Direcției generale (Auditul APL), auditor public I.Burlacu; controlorilor de stat principali, auditori publici R.Tcaci, A.Rusu; controlorului de stat superior, auditor public M.Mozan; controlorilor de stat, auditori publici Ig.Cojocari, A. Răilean.

Responsabil de desfăşurarea şi monitorizarea misiunii de audit, șeful Direcției Centru a Direcţiei generale III (Auditul APL) S.Ştir

Anexă la Raportul de audit

Constatări ale Studiului de evaluare a impactului în clasele a VIII-a şi a X-ea, în anul de studii 2009/2010, efectuat în perioada aprilie-mai 2010 de către Centrul de Analiză şi Investigaţii Sociologice, Politologice şi Psihologice CIVIS[45]

„Practic fiecare al doilea cadru didactic care a beneficiat de materiale/echipament pentru cabinet consideră că ele corespund doar parțial programei în vigoare, necesităților de învățare ale copiilor, necesităților de predare ale cadrelor didactice. Deși marea majoritate a cadrelor didactice consideră că programa școlară în vigoare la disciplinele predate este de o calitate înaltă și contribuie la dezvoltarea aptitudinilor și capacităților elevilor, corespunde particularităților de vîrstă ale elevilor, necesităților de învățare și intereselor lor, peste 30% dintre profesori au opinat că numărul de subiecte ce trebuie însușite nu corespunde numărului de ore acordate, că programa la disciplina predată nu este corelată suficient cu programele la alte discipline. Problemele de bază cu care se confruntă cadrele didactice în implementarea programei sînt: insuficiența materialelor didactice; subiectele și exercițiile prea complicate și solicitante pentru elevi; necorespunderea dintre programa școlară, manual și teste; temele foarte teoretice și nelegate cu viața cotidiană.

Problemele de bază cu care se confruntă cadrele didactice la evaluarea cunoștințelor elevilor sînt următoarele: mecanismul de evaluare nu prevede evaluarea diferențiară a elevilor cu nivel diferit de dezvoltare; lipsesc criterii-standard de evaluare (matrice de specificare, barem de notare etc.); testarea nu întotdeauna oferă posibilitatea de a evalua obiectiv cunoștințele elevilor – baremul nu corespunde cu sarcinile ca pondere, prea multă evaluare în scris, uneori cerințele din itemi nu corespund cu variantele din baremul de notare, evaluarea verbală a elevilor este limitată; neconcordanța dintre mecanismul de evaluare a elevilor la bacalaureat și cel de evaluare la teste. În cazul limbii materne, sînt prea multe ore pentru evaluări și nu se reușește predarea integrală a materialului. La limba română, culegerile de teste apărute acum cîțiva ani sînt depășite. În cazurile ce țin de matematică, fizică și chimie s-a menționat timpul limitat pentru susținerea testelor. La biologie, schemele biologice prezentate în teste deseori sînt neclare, iar la chimie este imposibil de a realiza unele lucrări de laborator din cauza lipsei reactivelor chimice.

Majoritatea cadrelor didactice și directorilor au rămas satisfăcuți de instruirile obținute în cadrul Proiectului, totodată menționînd că aceste treninguri nu au fost suficiente pentru implementarea eficientă a programei școlare și că ar fi necesare instruiri în următoarele domenii: metodele moderne de predare, utilizarea tehnologiilor noi de predare, planificarea activităților, monitorizarea reușitei elevilor, metodele moderne de evaluare a cunoștințelor elevilor, managementul clasei, tehnologiile noi de formare a competențelor la elevi, psihologia copiilor etc.

De rînd cu problemele ce țin de implementarea programei noi, dotarea cabinetelor cu materiale instructive și instruirea cadrelor didactice, intervievații au manifestat îngrijorare și în privința condițiilor de studii, stării în care se află clădirile instituțiilor de învățămînt în mediul rural, condițiilor sanitaro-igienice, care, de altfel, de asemenea, fac parte din mediul educațional. Astfel, conform studiului, peste 40% din instituțiile școlare selectate în eșantion necesită reparații capitale. Fiecare a cincea școală nu este conectată la rețeaua de apă, fiecare a treia școală – la rețeaua de gaz, iar o bună parte din școlile din mediul rural nu dispun de săli sportive, cantine. Concomitent cu problemele menționate, intervievații au venit cu un șir de recomandări practice în vederea implementării mai eficiente a programei în vigoare și sporirii calității educației.

Ca exemplu, în vederea îmbunătățirii programei școlare (curriculumului) în vigoare, cadrele didactice au propus următoarele: revizuirea programei și corelarea programelor la diferite discipline, revizuirea/modificarea manualelor și aducerea lor în concordanță cu programa, simplificarea programei, aducerea volumului de informație în concordanță cu numărul de ore, decongestionarea programei.

În vederea îmbunătățirii mecanismului de evaluare a cunoștințelor elevilor, cadrele didactice au propus următoarele: desfășurarea unor seminare pe tema evaluării; elaborarea unor broșuri cu teste de evaluare la nivel de minister pentru fiecare clasă și profil, în corespundere cu programa în vigoare; elaborarea materialelor didactice (culegeri de probleme, caiete de testare, teste); aducerea testelor de evaluare în corespundere cu obiectivele programei școlare”.

[1] M.O., 2008, nr.237-240, art.864.

[2] Hotărîrea Curţii de Conturi nr.58 din 28.12.2009 “Despre aprobarea Standardelor generale de audit şi Standardelor auditului regularităţii”.

[3] Aprobat de către Prim-ministrul dl V.Tarlev, la data de 09.11.2006 , modificat ulterior prin Dispoziția Guvernului RM nr. 14-d din 25.02.2008.

[4] În cadrul derulării Proiectului au activat 5 miniștri ai educației: dl Victor Țvircun (pînă la 31.03.2008);dna Larisa Șavga (de la 31.03.2008 pînă la 25.09.2009); dl Leonid Bujor (de la 25.09.2009 pînă la 14.01.2011); dl Mihail Șleahtițchi (de la 14.01.2011 pînă la 24.07.2012) și dna Maia Sandu (de la 24.07.2012 pînă în prezent).

[5] Ex-viceministru, ex-şef al Direcției generale a învățămîntului preșcolar, primar secundar general al Ministerului Educației dl V. Crudu.

[6] Hotărîrea Curţii de Conturi nr. 11 din 03.04.2009 privind aprobarea Standardelor auditului performanţei şi Hotărîrea Curţii de Conturi nr.58 din 28.12.2009 “Despre aprobarea Standardelor generale de audit şi Standardelor auditului regularităţii”.

[7] Legea nr.398-XV din 02.12.2004 „Privind aprobarea Strategiei de Creștere Economică și Reducere a Sărăciei (2004-2006)”, articolele nr.504, nr.506 și nr.507.

[8] Documentul de evaluare a Proiectului cu privire la creditul și grantul propuse pentru Proiectul ,,Educația de calitate în mediul rural din Republica Moldova” din 22 decembrie 2005.

[9] Acordul de finanțare pentru dezvoltare din 7 august 2006, încheiat între Guvernul RM și Asociația Internațională pentru Dezvoltare (Credit 4155-MD and Grant H208-MD).

[10] Legea nr. 190-XVI din 30.06.2006 „ Pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova şi Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare privind finanţarea Proiectului “Educaţia de calitate în mediul rural din Republica Moldova” .

[11] Ordinul ministrului educației nr.268 din 20.09.2006 „Privind Consiliul Național pentru Curriculum”.

[12] Au fost discutate și aprobate următoarele documente: Ghidurile de implementare a curriculumului modernizat de liceu și a Cadrului de referință al Curriculumului Național, elaborate în cadrul Proiectului „Educația de calitate în mediul rural din Republica Moldova”; Ghidul cadrelor didactice pentru educația timpurie; Materiale didactice pentru grădinițe; Standardele de formare continuă a cadrelor didactice din învățămîntul secundar general; Ghidurile metodologice de formare a cadrelor didactice de liceu; Curriculumul de dirigenție clasele I-IV; Curriculumul pentru clasa a VIII-a la disciplina „Protecția consumatorului” și Îndrumarul metodic la disciplina „Protecția consumatorului”.

[13] Ordinul ministrului educației nr.352 din 14.05.2009 „Cu privire la aprobarea Planului de acțiuni privind evaluarea și modernizarea curriculumului școlar pentru anii 2009-2010”.

[14] Evaluarea curriculumului şcolar – perspectivă de modernizare, întocmit în anul 2009 de către Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei.

[15] Ordinul ministrului educației nr.356 din 13.10.2006 „Privind constituirea Comitetului Național de Examinare și Aprobare a Granturilor (CNEAG)”.

[16] Studiul de evaluare a impactului programului de granturi, prezentat MET la 12.05.2009 de către Centrul de Investigaţii Sociologice şi Studii de Marketing „CBS-AXA”.

[17] Școala medie „Aluniș”, Liceul teoretic „Liviu Damian”, Gimnaziul Păscăuți, Gimnaziul Hiliuți, Gimnaziul Răcăria, Gimnaziul Mihăileni, Gimnaziul Grinăuți, Gimnaziul „Aurel Scobioală” din s. Mălăiești.

[18] Realizat de Institutul de Stat de Instruire Continuă şi aprobat de Banca Mondială la 08.07.2008.

[19]Studiul de evaluare a impactului în clasele a VIII-a şi a X-ea în anul de studii 2009/2010, efectuat în perioada aprilie-mai 2010 de către Centrul de Analiză şi Investigaţii Sociologice, Politologice şi Psihologice CIVIS.

[20] Programul Internaţional de Evaluare a Elevilor (PISA) a fost proiectat şi dezvoltat de către Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) la sfîrşitul secolului XX drept studiu internaţional comparativ continuu şi periodic, care iniţial adună indicatori ai performanţelor şi cunoştinţelor elevilor. Este proiectat de a genera indicatori de încredere şi calitate înaltă a capacităţii sistemului de educaţie, mai ales, cunoştinţe şi abilităţi în domeniul citirii, matematicii şi ştiinţei.

[21] Hotărîrea Guvernului nr.1469 din 25.12.2006 “Cu privire la crearea Agenţiei de Asigurare a Calității”.

[22] Legea privind finanțele publice locale nr.397-XV din 16.10.2003.

[23] Elaborate în conformitate cu prevederile Legii nr.847-XIII din 24.05.1996 şi Legii nr.397-XV din 16.10.2003.

[24] Numărul elevilor „ponderați” pentru anii 2011, 2012 și 2013 se determină pe toate instituțiile, în baza datelor cu privire la numărul elevilor din grupele de clase 1-4, 5-9 și 10-12, la sfîrșitul perioadei de gestiune (coloana 9), a Raportului pe 9 luni ale anilor 2009, 2010 și 2011, conform Formularului nr.3R- BL “Raportul privind îndeplinirea planului de rețea, state și contingente în instituțiile finanțate din bugetele locale”.

[25] Formula (1A): E = A*N*(1+Ki) +B; formula (1B): E = A*NW*(1+Ki) +B, unde: E – cheltuieli curente ale bugetului școlii; A – parametrii cheltuielilor variabile pentru un elev; N - numărul mediu al elevilor; NW- numărul ponderat de elevi ; B – parametrii cheltuielilor fixe (stabilite) pentru o școală; Ki – coeficientul pentru reflectarea necesităților speciale ale școlii cu un număr de elevi în clase paralele mai mic de 15.

[26] Hotărîrea Guvernului nr.612 din 30.10.2009 „Cu privire la Proiectul-pilot pentru finanțarea pe bază de formulă a instituțiilor de învățămînt primar și secundar general, finanțate din bugetele unităților administrativ-teritoriale” ( în continuare – Hotărîrea Guvernului nr. 612 din 30.10.2009).

Ci=A*Ni+B*Si+Aici, unde: Ci – suma transferurilor pe categorii și a transferurilor adiționale pe categorii pentru raionul i; A – normativul valoric pentru un elev „ponderat”; Ni – numărul de elevi „ponderaţi” din raionul i; B – normativul valoric pentru o instituţie; S – numărul de instituţii amplasate în cadrul raionului i ; ACi - suma transferurilor categoriale pentru toate instituţiile raionului i;

V=(A*Ni+B)*K+Ri, unde: V - bugetul instituției i;A – normativul valoric pentru un elev „ponderat”; Ni - normativul de elevi „ponderați” dintr-o anumita instituție; B - normativul valoric pentru o instituţie; Kj – coeficientul egal cu sau mai mare decît 0,95 , stabilit de către autoritățile raionului j; Ri – alocații repartizate instituției i din componenta raională.

[29]Hotărîrea Guvernului nr.535 din 14.07.2011 „Cu privire la Proiectul pentru finanțarea pe bază de formulă a instituțiilor de învățămînt primar și secundar general, finanțate din bugetele unităților administrativ-teritoriale” ( în continuare – Hotărîrea Guvernului nr. 535 din 14.07.2011).

[30] Hotărîrea Guvernului nr.836 din 24.06.2002 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la delegarea salariaților întreprinderilor instituțiilor și organizațiilor din Republica Moldova, abrogat prin Hotărîrea Guvernului nr.10 din 05.01.2012 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la delegarea salariaților întreprinderilor instituțiilor și organizațiilor din Republica Moldova.

[31] Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.653 din 06.11.2009 „Cu privire la aprobarea Regulamentului, structurii şi efectivului-limită ale aparatului central al Ministerului Educaţiei”.

[32] Legea învățămîntului nr.547-XIII din 21.07.1995 ( cu modificările ulterioare).

[33] la 08.02.2007; 23.11.2007; 04.09.2008; 04.02.2009;10.07.2009.

[34] Aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 9 din 17.01.2008.

[35] II licitaţie - autobuze IVECO 65c15ccIndBusIngwi 27, cu preţul pentru o unitate de 62,4 mii euro, şi autobuze IVECO 65c15ccIndBusIngwi 33, cu preţul pentru o unitate de 66,4 mii euro.

[36] I licitaţie - autobuze PAZ-4234-70 (Pavlovo, Rusia), cu preţul pentru o unitate de 32,0 mii euro.

[37] II licitaţie - autobuze Mercedes Benz 260 City Bus, cu preţul pentru o unitate de 90,0 mii dolari SUA.

[38] Hotărîrea Guvernului nr. 246 din 08.04.2010 ,, Cu privire la modul de aplicare a cotei zero a TVA la livrările de mărfuri, servicii efectuate pe teritoriul țării și de acordare a facilităților fiscale și vamale pentru proiectele de asistență tehnică și investițională în derulare, care cad sub incidența tratatelor internaționale la care Republica Moldova este parte”.

[39] Instrucţiunea „Cu privire la evidenţa contabilă în instituţiile publice”, aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.85 din 09.10.1996 (în continuare – Instrucţiunea 85); abrogată la 03.08.2010, prin Ordinul ministrului finanţelor nr.93 din 19.07.2010.

[40] Instrucţiunea „Cu privire la evidenţa contabilă în instituţiile publice”, aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.93 din 19.07.2010 (cu modificările şi completările ulterioare; în continuare – Instrucţiunea 93).

[41] Hotărîrea Guvernului nr.764 din 25.11.1992 privind aprobarea Normelor pentru efectuarea operaţiunilor de casă în economia naţională a Republicii Moldova .

[42] Legea nr.64-XII din 31.05.1990 „Cu privire la Guvern”; „Regulamentul, structura şi efectivul-limită ale aparatului central al Ministerului Educaţiei”, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 653 din 06.11.2009 .

[43] art. 19 din Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007; art.88 din Codul fiscal.

[44] Notă: În perioada decembrie 2007 – decembrie 2010, articolele 71 lit.b), 73 alin.(3), 74 alin.(1) din Codul fiscal n-au fost modificate, însă art.90, art.91 lit.c) au fost modificate: art.90 în redacţia Legii nr.267 din 23.12.2011, în vigoare din 13.01.2012; art.90 completat prin Legea nr.172-XVI din 10.07.2008, în vigoare din 25.07.2008; art.902 introdus prin Legea nr.172-XVI din 10.07.2008, în vigoare din 25.07.2008; art.901 modificat prin Legea nr.108-XVIII din 17.12.2009, în vigoare din 01.01.2010.

[45] Studiul a cuprins 120 instituții de învățămînt din 92 de localități din 22 de raioane ale țării, în care au fost testați 5412 elevi; chestionați - 4043 elevi, 486 cadre didactice, 120 directori de școală și 22 reprezentanți ai direcțiilor raionale de învățămînt.