HOTĂRÂRE nr. 1 din 04.02.2014   CURTEA DE CONTURI   publicat 07.03.2014

privind Raportul auditului performanţei în domeniul mediului „Protecţia şi utilizarea durabilă a apelor din rîuri şi fluvii

În vigoare din 07.03.2014
pe legis.md/hotarare/2014/1-ccrm
Trimiteri: 79 legate   1 nerezolvată   5 fără țintăActe din afara site-ului: 24 fără adresă

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md. Albastru: un document din afara legis.md. O parte a unui act al Uniunii Europene e legată de actul întreg pe EUR-Lex; fără adresă, rămâne doar marcată.

Nerezolvate (1)
  • Anexa nr.1 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
Fără țintă (5)
Din afara site-ului: fără adresă (24)

Curtea de Conturi, în prezenţa ministrului mediului dl Gh.Șalaru, viceministrului mediului dna V.Țapiș, șefului adjunct al Inspectoratului Ecologic de Stat dl V.Stîngaci, directorului Serviciului Hidrometeorologic de Stat dl A.Puțuntică, directorului adjunct al Agenției „Apele Moldovei” dl I.Șavga, precum și a altor persoane responsabile, călăuzindu-se de art.2 alin.(1) şi art.4 alin.(1) lit.a) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008[1], a examinat Raportul auditului performanței în domeniul mediului „Protecția și utilizarea durabilă a apelor din rîuri și fluvii”.

Misiunea de audit s-a desfăşurat în temeiul art.28 și art.31 din Legea nr.261-XVI din 05.12.2008 și în conformitate cu Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2013[2].

Auditul a fost efectuat în conformitate cu Standardele de audit ale Curţii de Conturi, ca ghid servind Manualul de audit al performanţei, elaborat de Curtea de Conturi în baza Standardelor Internaţionale de Audit. În vederea susţinerii opiniilor, constatărilor, formulării concluziilor şi recomandărilor, probele de audit s-au obţinut prin desfăşurarea procedurilor specifice auditului, în funcție de domeniul auditat.

În cadrul auditului s-au analizat activitățile ce țin de protecția și utilizarea durabilă a apelor din rîuri și fluvii, s-au identificat dificultățile și cauzele acestora la realizarea politicilor în domeniu, precum și s-a analizat îndeplinirea angajamentelor în conformitate cu Convenţia privind cooperarea pentru protecţia și utilizarea durabilă a fluviului Dunărea.

Obiectivul auditului a fost: Mecanismele existente și cele aplicate permit realizarea unei politici de gospodărire durabilă a apelor din rîuri și fluvii?

Reieșind din interesul statelor riverane fluviului Dunărea și din necesitatea revizuirii progreselor în conformitate cu Convenția privind cooperarea pentru protecția și utilizarea durabilă a fluviului Dunărea, auditul a avut ca subobiectiv: Instrumentele aplicate și activitățile realizate sînt suficiente și adecvate pentru îndeplinirea angajamentelor în conformitate cu Convenția privind cooperarea pentru protecția și utilizarea durabilă a fluviului Dunărea ?

Auditul s-a efectuat la Ministerul Mediului și la 4 instituții din subordinea acestuia: Inspectoratul Ecologic de Stat, Agenția „Apele Moldovei”, Fondul Ecologic Național, Serviciul Hidrometeorologic de Stat, fiind colectate probe, efectuate intervievări/înaintate chestionare la 27 autorități ale administrației publice locale și agenții economici responsabili de poluarea apelor din rîuri și fluvii, precum și solicitate informații de la autoritățile centrale de specialitate.

Examinînd rezultatele auditului, audiind Raportul prezentat şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţa publică, Curtea de Conturi a constatat:

Pentru Republica Moldova problemele de mediu privind protecția apelor din rîuri și fluvii prezintă o provocare și necesită politici și măsuri de protecție, situațiile vulnerabile ale apelor din rîuri fiind obiect de discuție la diverse foruri naționale și internaționale. În vederea realizării politicii statului, legislația națională a fost și continuă să fie racordată la acquis-ul comunitar, Republica Moldova aderînd la Convenţia privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea și la Convenţia privind protecţia şi utilizarea cursurilor de apă transfrontaliere şi a lacurilor internaţionale. De asemenea, a fost adoptată Legea apelor, care creează un cadru legal oportun pentru aplicarea directivelor europene privind stabilirea unei politici comunitare în domeniul resurselor de apă.

Domeniul gestionării resurselor acvatice este unul vulnerabil, auditul constatînd situații problematice și deficiențe în managementul gospodăririi apelor de suprafață. Astfel, lipsește o strategie națională de dezvoltare a domeniului, ceea ce condiționează neasigurarea relevantă a gestionării durabile a apelor din rîuri și fluvii;

pentru prevenirea poluării și refacerea ecologică a rîurilor și fluviilor, este necesară consolidarea eforturilor tuturor factorilor de decizie responsabili de buna guvernare a domeniului;

administrațiile publice de toate nivelurile nu au stabilit și sistematizat activități și măsuri bine determinate privind asigurarea protecţiei apelor din rîuri și fluvii prin diminuarea efectelor negative, precum și activități suficiente de prevenire a poluărilor, de implicare și coordonare a acțiunilor în domeniu, ceea ce nu a asigurat obținerea rezultatelor scontate;

autoritățile de competență nu au întocmit balanţa apelor din rîuri și fluvii, fapt ce a condiționat lipsa informației privind fluxul apelor de suprafață;

întru asigurarea gestionării durabile a apelor din rîuri și fluvii, organul central de specialitate nu dispune de informații centralizate privind necesitatea și situația alocațiilor financiare în domeniu;

autoritatea centrală de specialitate nu a asigurat o monitorizare eficientă a alocațiilor financiare efectuate în domeniu, ceea ce a determinat nerealizarea în unele cazuri a obiectivelor stabilite, fiind create situații care implică utilizarea mijloacelor publice în mod fragmentar, cu risc de fraudă, astfel neasigurîndu-se o continuitate a scopurilor determinate;

pentru diminuarea riscurilor, autoritățile din domeniu nu au stabilit proceduri analitice și nu dispun de o evaluare a costurilor în cazul poluării apelor din rîuri și fluvii, precum și a beneficiilor în cazul protecției lor.

Potrivit Convenţiei ratificate privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea, care are drept scop protecția și îmbunătățirea de durată a fluviului Dunărea și a apelor din bazinul său hidrografic, auditul a constatat unele imperfecțiuni, ce pot influența respectarea angajamentelor stabilite. În acest context, se relevă lipsa unui plan de lucru, nedetalierea activităților necesare și a intențiilor stabilite pentru îndeplinirea angajamentelor, a costurilor implementării acestora, nefiind determinate punctele forte și punctele slabe instituționale și legale la acest capitol.

Grupul de lucru responsabil de coordonarea activităților în cadrul Convenției nu dispune de reglementări, iar experții grupului desfășoară activitățile în mod separat, nu se întrunesc în ședințe în vederea consolidării rezultatelor obținute, situația dată neasigurînd evaluarea progreselor înregistrate și stabilirea obiectivelor pentru perioadele viitoare.

În contextul celor menționate, se expune următoarea concluzie generală a auditului:

Mecanismele actuale privind gestionarea resurselor de apă din rîuri și fluvii nu asigură o implementare eficientă a politicilor de sector, instrumentele în acest sens nefiind definitivate. În aceste circumstanțe, gestionarea resurselor acvatice nu are un caracter durabil, avînd un impact major asupra ecosistemelor acvatice și societății în întregime.

Realizarea eficientă a obiectivelor necesare în procesul de protecție și utilizare durabilă a apelor din rîuri și fluvii reprezintă o condiție vitală în procesul asigurării obținerii unor rezultate benefice domeniului. Deși Ministerul Mediului a întreprins unele măsuri privind protecția apelor de suprafață, acesta, prin prisma competențelor și responsabilităților ce îi revin, nu în toate cazurile a realizat activități pentru o bună gospodărire a domeniului vizat.

Reieșind din angajamentele asumate de Republica Moldova în cadrul Convenţiei privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea, este imperativă stabilirea unor obiective naţionale şi identificarea priorităţilor, iar actorii implicați urmează să dezvolte acțiuni relevante pentru asigurarea realizării obiectivelor stabilite.

Reieșind din cele expuse, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15 alin.(2) şi alin.(4), art.16 lit.c), art.34 alin.(3) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi hotărăște:

1. Se aprobă Raportul auditului performanței în domeniul mediului „Protecția și utilizarea durabilă a apelor din rîuri și fluvii”, care se anexează la prezenta Hotărîre.

2. Hotărîrea şi Raportul de audit se remit:

2.1. Ministerului Mediului și se cere:

2.1.1. să ia atitudine referitor la rezultatele auditului, cu întreprinderea măsurilor de rigoare, conform competenţelor, și implementarea recomandărilor expuse în Raport;

2.1.2. să elaboreze reglementări și acțiuni în vederea consolidării activităților instituționale întru îndeplinirea angajamentelor Convenției ratificate de Republica Moldova privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea;

2.2. Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor și se cere să asigure coordonarea cu Ministerul Mediului a activităților de extragere a nisipului din albia rîurilor și fluviilor;

2.3. Primăriei municipiului Chişinău, pentru informare și luare de atitudine în vederea prevenirii și excluderii situațiilor care creează premise de poluare a apelor din rîul Bîc, avînd în vedere neregulile și problemele constatate de audit;

2.4. Guvernului, pentru informare privind rezultatele auditului și luare de atitudine;

2.5. Preşedintelui Republicii Moldova, pentru informare;

2.6. Parlamentului Republicii Moldova și Comisiei permanente mediu și schimbări climatice a Parlamentului, pentru documentare;

2.7. Procuraturii Generale, cu anexarea materialelor aferente situațiilor constatate de audit la finanțarea și implementarea proiectului cu obiectivul „Reconstrucția stației de pompare și de reabilitare a rețelelor de canalizare din orașul Strășeni”, pentru examinare după competență.

3. Se ia act că materialele auditului privind faptele ce presupun risc de fraudă la utilizarea resurselor alocate din Fondul Ecologic Naţional în cadrul implementării proiectelor „Dislocarea și reparația digului de protecție în satul Dubăsarii Vechi, raionul Criuleni”, „Reparația digului de protecţie în s.Ustia, raionul Dubăsari” și „Reconstrucţia şi reparaţia digului de protecţie a rîului Răut în s.Ustia, raionul Dubăsari, și s.Zolonceni, raionul Criuleni” au fost remise, în perioada efectuării auditului, la Procuratura Generală, pentru examinare după competență.

4. Despre măsurile întreprinse pentru executarea pct. 2.1.-2.3. din prezenta Hotărîre, precum şi pentru implementarea recomandărilor auditului se va informa Curtea de Conturi în termen de 6 luni.

5. Prezenta Hotărîre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

PREŞEDINTELE CURŢII DE CONTURI Serafim URECHEAN

Nr.1.Chişinău, 4 februarie 2014.

Aprobat Prin Hotărîrea Curţii De Conturi Nr.1 din 4 februarie 2014

RAPORTUL auditului privind protecţia şi utilizarea durabilă a apelor din rîuri şi fluvii Abrevieri

AAPLAutorităţile administraţiei publice locale
AGENŢIAAgenţia „Apele Moldovei”
CMA
CONVENȚIA
Concentrația maximal admisibilă
Convenţia privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea
FENFondul Ecologic Naţional
IE
IES
Inspecția Ecologică
Inspectoratul Ecologic de Stat
SHSServiciul Hidrometeorologic de Stat

Sumar executiv

Problemele de mediu au devenit o sensibilizare globală, preocuparea majoră mondială crescînd rapid avînd în vedere relaţia om-mediu. După perioade în care acţiunile omului au neglijat mediul, s-a reuşit a se înţelege că dezvoltarea şi afirmarea personalităţii umane se pot realiza numai într-un context natural, economic şi social adecvat, în care asigurarea unui mediu sănătos este esenţială pentru prosperitatea şi calitatea vieţii. Poluarea apelor din rîuri și fluvii prezintă amenințări asupra mediului, ecosistemele rîurilor continuînd să degradeze, iar implementarea managementului integrat al bazinelor se află la o etapă incipientă. Dificultățile ce țin de managementul rîurilor sînt obiectul de discuție la conferințele internaționale, apele din rîuri fiind vulnerabile și puțin protejate. Totodată, necesitatea abordării poluării apelor din rîuri reiese din impactul major pe care îl are omul asupra acestora și care se face resimțit asupra întregului ecosistem.

Dezvoltarea coordonată, gestionarea resurselor de apă și a terenurilor conexe în scopul de a maximiza bunăstarea economică și socială, fără a compromite sustenabilitatea ecosistemelor și a mediului, reprezintă misiunea a numeroase organizații de mediu, guverne și instituții internaționale, or apele din fluvii reprezintă una dintre resursele naturale limitate cantitativ. Dat fiind că problema capătă o importanţă internaţională în cazul fluviilor care curg pe teritoriile mai multor state, precum şi avînd în vedere faptul că apa nu este un oarecare bun comercial, ci un patrimoniu care trebuie protejat și tratat ca atare, sensibilizarea asupra înţelegerii protejării apelor din rîuri și fluvii devine evidentă.

Amploarea și diversitatea distrugerilor cauzate de poluarea și gestionarea necorespunzătoare a apelor din rîuri și fluvii amenință sănătatea omului, activitățile economice și resursele acvatice, cu consecințele de rigoare. Astfel, este necesar să se cunoască mai bine aceste pericole, inclusiv efectele pe care le pot avea, identificarea și analiza problemelor importante de gospodărire a apelor din rîuri și fluvii fiind semnificative.

Curtea de Conturi a iniţiat auditul de mediu, pentru a determina măsura în care sînt realizate activitățile ce țin de protecția și utilizarea durabilă a apelor din rîuri și fluvii, de identificarea dificultăților și cauzelor acestora în realizarea politicilor de domeniu, precum și de îndeplinirea angajamentelor în conformitate cu Convenţia privind cooperarea pentru protecţia și utilizarea durabilă a fluviului Dunărea.

Constatările și concluziile din Raportul de audit indică situația actuală în domeniu, efectul acțiunilor, dar și al inacțiunilor privind protecția apelor din rîuri și fluvii, cauzele care provoacă piedici, precum și dificultățile la implementarea politicilor de mediu.

Politicile privind protecția și utilizarea durabilă a apelor din rîuri și fluvii în Republica Moldova sînt stabilite prin racordarea cadrului normativ la normele europene, avînd tendința de a fi elaborate și implementate în spiritul practicilor Uniunii Europene. Astfel, Legea apelor creează cadrul necesar pentru aplicarea directivelor europene privind stabilirea unei politici comunitare în domeniul resurselor de apă, tratarea apelor urbane reziduale și protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole. Această lege a fost adoptată în decembrie 2011, intrat în vigoare în iunie 2013, la sfîrșitul anului 2013 fiind aprobate 16 acte normative pentru implementarea acesteia.

Sarcinile politice de protecție a rîurilor și fluviilor sînt diferite şi complexe, principala răspundere revenind Ministerului Mediului, precum şi altor autorități publice centrale şi locale, organizaţii neguvernamentale, cadrul legislativ atribuind acestora competenţe și roluri în definirea, pregătirea și implementarea politicilor. Odată cu intrarea în vigoare a Legii apelor, a fost stabilită o nouă abordare sistemică a problemelor de gestiune a apelor de suprafață, prin crearea unui cadru pentru gestionarea, protecţia şi folosinţa eficientă a apelor din rîuri și fluvii. Elaborarea și implementarea mecanismelor aferente acestei legi vor permite dezvoltarea unui management al apelor din rîuri și fluvii în baza principiului de bazin hidrografic.

Analiza datelor și informațiilor acumulate în cadrul misiunii de audit denotă unele deficiențe, probleme și cauze ale acestora, care au o conotație negativă asupra bunei implementări a politicilor de protecție și utilizare durabilă a apelor din rîuri și fluvii și care implică necesitatea unor acțiuni/măsuri corespunzătoare. Astfel,

Sectorul resurselor de apă în Republica Moldova nu are stabilită o bază relevantă pentru o gospodărire durabilă a acestora, domeniul nedispunînd de o Strategie de dezvoltare.

eprioritizarea politicilor, cum ar fi conceptul, Strategia, Programul și Planul de activități, invocă lipsa de uniformitate și coerență la elaborarea documentelor de politici ale statului. Necesitatea de elaborare a Strategiei este determinată de un șir de premise, care se datorează condițiilor actuale în domeniu, precum nestabilirea sarcinilor relevante-cheie, argumentate cu evaluări ale necesităților financiare, planificări detaliate ale măsurilor care să stabilească condiții adecvate sectorului acvatic și să determine principii și metode caracteristice unui management integrat al resurselor de apă.

Sînt necesare eforturi suplimentare pentru prevenirea poluării, precum și refacerii ecologice a ecosistemelor rîurilor și fluviilor.

Infrastructura în domeniul colectării și epurării apelor uzate necesită reconstrucții și reparații capitale, în condițiile în care AAPL nu dispun de capacități suficiente de proiectare, finanțare și executare pentru implementarea acestor proiecte. Gestionarea factorilor poluatori amplasați în zonele de protecție a rîurilor și fluviilor necesită aplicarea unor măsuri sporite de prevenire și reducere a riscurilor de poluare a acestora, astfel amplasarea depozitelor de fertilizanți în zonele de protecție în condiții necorespunzătoare implicînd riscuri sporite de contaminare a apelor.

În unele cazuri, nu s-au realizat activități și măsuri bine determinate privind asigurarea protecţiei apelor din rîuri și fluvii (diminuarea efectelor negative, prevenirea poluărilor, implicarea și coordonarea acțiunilor în domeniu), în rezultat nefiind obținute rezultatele scontate.

AAPL nu implică suficient populația la luarea deciziilor privind protecția și utilizarea apelor din rîuri și fluvii, dar și a mediului înconjurător în general, astfel societatea civilă nefiind informată despre riscurile aferente poluării apelor. Nu în toate cazurile responsabilii au iniţiat activităţi comune suficiente și relevante, care ar viza informarea și educarea populației privind riscurile de poluare a apelor, dar și participarea la activități în domeniul mediului.

Pentru o gestiune efectivă a apelor din rîuri și fluvii, este necesar de a elabora și a implementa unele planuri privind gospodărirea acestora.

Autoritățile de specialitate deocamdată nu au finalizat elaborarea unor planuri de gestionare a bazinelor hidrografice, care reprezintă instrumentele-cheie pentru punerea în aplicare a Directivei-cadru privind apa. Astfel, actorii din domeniu trebuie să organizeze consultări pe scară largă cu publicul și părțile interesate, să identifice problemele și soluțiile, care să fie parte a planurilor de gestionare a bazinelor hidrografice.

Nu este întocmită balanţa apelor din rîuri și fluvii, astfel încît nu se cunoaște fluxul total al apelor acestora.

Nu există o bază fundamentală privind distribuția apei din rîuri și fluvii, nefiind identificat regimul hidrologic, care este esențial pentru calitatea și cantitatea acestora, ținîndu-se cont de conceptul protecției și utilizării durabile a apelor. Utilizarea apelor de suprafață nu este gestionată adecvat, astfel încît acestea să nu fie epuizate sau să ajungă la un prag critic care să afecteze ecosistemele şi posibilitatea generaţiilor viitoare de a le utiliza.

Lipsesc unele informații centralizate care ar asigura monitorizarea adecvată a alocațiilor financiare în domeniu.

Ministerul Mediului nu deține date sistematizate și complete privind finanțarea activităților privind protecția și utilizarea durabilă a apelor din rîuri și fluvii. Deși Programul Naţional de asigurare a securităţii ecologice pentru anii 2007-2015 prevede activități privind apele de suprafață, precum protecția și utilizarea acestora, în acesta nu sînt indicate sursele, necesarul și modalitățile de finanțare, prin ce se reduce eficiența măsurilor care urmează a fi întreprinse.

Nu sînt efectuate prognoze în bază de calcule privind necesarul de resurse financiare pentru Ministerul Mediului, întrucît lipsește o informație generalizată, divizată pe regiuni și pe domenii de finanțare.

În domeniu nu sînt stabilite evaluări riguroase ale activităților realizate, care ar permite planificări financiare pe termen mediu şi pe termen lung. În același timp, caracterul negarantat și neregulat al mijloacelor care urmează a fi utilizate la gestionarea apelor din rîuri și fluvii limitează durabilitatea proiectelor și eficiența acestora.

Nu sînt stabilite obiective și nici elaborate planuri privind realizarea angajamentelor în conformitate cu Convenţia privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea.

În vederea respectării obligațiunilor Convenției, Ministerul Mediului nu a determinat mecanismele de coordonare și organizare, prioritățile și obiectivele, iar coordonarea implementării prevederilor Convenției de către Grupul de lucru nu are un caracter clar stabilit, activitatea acestuia nefiind reglementată exhaustiv.

Introducere

Rîurile reprezintă un component al mediului, cu o importanță deosebită pentru societatea umană, resursele acestora fiind utilizate drept apă potabilă, în industrie, pentru irigații, recreație, producerea energiei electrice și transportul fluvial. În același timp, sînt importante și funcțiile naturale ale rîurilor, acestea avînd rolul de habitat pentru flora și fauna acvatică. Rolul rîurilor se manifestă și prin funcțiile de reținere a sedimentelor, autoepurare a apei prin stocarea și reciclarea nutrienților și transformarea poluanților organici și anorganici, funcția de biodiversitate (pădurile de luncă), precum și prin funcția socială (ecoturismul, recreerea și educația).

Figura nr.1.

Sursă: Imagine realizată de echipa de audit

Dată fiind natura apei ca element universal, provocările cu care se confruntă managementul resurselor de apă și necesitatea cooperării în acest domeniu, anul 2013 a fost declarat de către ONU drept Anul Internațional al Națiunilor Unite, dedicat cooperării în domeniul apei. Totodată, prevenirea poluării şi protecţia resurselor de apă reprezintă unele dintre acțiunile prioritare pe termen lung în contextul Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului, care urmează a fi realizate de Republica Moldova pînă în 2015[3].

În comparație cu alte state din Europa, Republica Moldova este o țară cu resurse reduse de apă. Deși se constată numeroase acumulări, volumul apelor de suprafață și debitul rîurilor sînt mici. Densitatea rețelei hidrografice, în medie pe republică, constituie 0,48 km/km2, variind de la 0,84 km/km2( la nordul țării) pînă la 0,2 km/km2 (în partea stîngă a Nistrului), reţeaua hidrografică a Republicii Moldova fiind reprezentată de 3621 cursuri de apă[4] cu lungimea totală de circa 16 000 km.

Principalele cursuri de apă ale țării sînt reprezentate de următoarele rîuri:

Tabelul nr.1.

Denumirea cursului de apăLungimea cursului de apă, kmSuprafaţa bazinului, km2
totalpe teritoriul Republicii Moldovatotalpe teritoriul Republicii Moldova
Botna15215215401540
Bîc15515520202020
Nistru13526607210019070
Prut967695275007990
Răut28628677607760

Sursă: www.statistica.md

Republica Moldova, la extremitatea sudică (Giurgiulești), are acces pe o distanță de 569 metri la fluviul Dunărea, acest loc fiind unul navigabil pentru navele maritime. În această regiune este amplasat Portul Internațional Liber „Giurgiulești”, unicul port din Republica Moldova accesibil pentru navele maritime. Amplasarea acestuia este pe direcția traseelor internaționale de comerț și transport, precum Canalul navigabil Rhin-Main-Dunăre, care unește Marea Neagră, 14 state europene și Marea Nordică.

Apele rîurilor și fluviilor din Republica Moldova sînt regulat afectate, în special, de factorul antropic, prin deversări ale deşeurilor menajere, efecte negative avînd și salubrizarea nesatisfăcătoare a teritoriilor, ceea ce face posibilă pătrunderea prin apele pluviale a poluanţilor organici. În rezultat, se modifică proprietăţile organoleptice, chimice şi componenţa biologică din ape.

Problemele ecologice ale rîurilor sînt legate şi de folosirea iraţională a apei la irigare, de lipsa fîşiilor forestiere de protecţie din lunca rîurilor și a regularizării apei.

Apele rîurilor sînt o parte indispensabilă şi extrem de preţioasă a mediului natural al Republicii Moldova. Degradarea avansată a acestora, exprimată prin micşorarea debitelor, poluarea puternică, uscarea în perioada caldă a anului, scăderea drastică a abundenţei sau chiar dispariţia unor plante sau specii acvatice, precum şi alte aspecte negative confirmă dereglarea echilibrului ecologic şi prezintă un pericol real pentru mediul înconjurător.

În unele cazuri, populaţia contribuie inconştient la agravarea situaţiei prin amenajarea unor fîntîni de captare a apelor de izvor, construirea iazurilor în albiile rîurilor mici, depozitarea deşeurilor solide pe malurile rîurilor, deversarea apelor menajere uzate în apele curgătoare, păşunatul animalelor în zonele de protecţie, alte acţiuni dăunătoare mediului acvatic. Zonele umede, practic, au dispărut din luncile rîurilor, regimul hidric al solurilor s-a modificat radical, iau amploare procesele de deşertificare [5].

Sînt fixate tendințe privind înrăutățirea calității apelor rîului Nistru potrivit unor parametri, precum aciditatea și conținutul de substanțe organice[6].

Situația privind apa captată și utilizată în perioada 2010-2012 se prezintă în Tabelul nr.2.

Tabelul nr.2.

SursaAnul 2010Anul 2011Anul 2012
Apa captată din obiectivele acvatice naturale (mil. m3)Apele de suprafață720,97717,71720,50
Apele subterane129,55129,52129,40
Total850,52847,24849,91
Utilizarea apelor (mil. m3)Apele de suprafață673,79673,95674,71
Apele subterane110,93110,58110,85
Total784,72784,53785,57

Sursă: Datele Agenției „Apele Moldovei”

Potrivit datelor din tabel, cea mai semnificativă sursă de apă în Republica Moldova o reprezintă apele de suprafață, cota cărora în anul 2012 a constituit 84,8% din totalul apei captate, nivelul de utilizare a acestora fiind de 85,9%. Cea mai mare parte a apelor de suprafață (74%) au fost utilizate pentru necesităţile de producţie (tehnologice), urmate de necesităţile menajere (15%) și necesitățile de irigație (5,5%).

Politicile statului și cadrul juridic

Politica de stat privind utilizarea și protecția apelor din fluvii și rîuri prin prisma competențelor ce le revin autorităților delegate legal se axează pe folosirea durabilă şi protecţia acestora, precum și pe amenajarea zonelor de protecţie a ecosistemelor acvatice. Implementarea politicii în domeniu presupune realizarea unor măsuri de gospodărire durabilă a apelor prin asigurarea protecției cantitative și calitative a apelor, apărarea împotriva acțiunilor de distrugere a apelor, precum și prin valorificarea potențialului apelor în raport cu cerințele dezvoltării durabile a societății și în acord cu actele internaționale la care Republica Moldova este parte, inclusiv cu acquis-ul comunitar în domeniu. Totodată, în conformitate cu Acordul de Asociere[7], Republica Moldova s-a angajat în abordarea unei măsuri cooperante privind gestionarea calității resurselor de apă, armonizînd legislația sa cu actele legislative ale Uniunii Europene și instrumentele internaționale.

Ținînd cont de abordările cooperative complexe prin care resursele de apă transfrontaliere sînt gestionate, Republica Moldova a devenit parte la mai multe acorduri bilaterale și multilaterale, în scopul asigurării unei „bune” guvernări a apei. Astfel, avînd în vedere formarea unei baze juridice a cooperării transfrontaliere în bazinele fluviului Nistru, rîului Prut și fluviului Dunărea, formarea și aplicarea politicii naționale în scopul protecției mediului, utilizării eficiente și durabile a resurselor acvatice, dar și alte prevederi ce prezintă interes comun pentru state, Republica Moldova a ratificat Convenţia privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea[8] și Convenţia privind protecţia şi utilizarea cursurilor de apă transfrontaliere şi a lacurilor internaţionale[9].

Reieșind din obligațiile internaționale asumate, precum și din imperativul promovării unei politici eficiente, în anul 2001 a fost adoptată Concepţia politicii de mediu a Republicii Moldova[10], care are drept scop prevenirea și îmbunătățirea calității resurselor de apă, precum și restabilirea ecosistemelor acvatice prin elaborarea unor planuri regionale, locale şi sectoriale de prevenire a poluării resurselor de apă, crearea unor zone de protecţie a bazinelor acvatice şi a cursurilor de apă, precum şi a unor zone sanitare ale surselor de alimentare cu apă, respectarea regimului acestor zone și înverzirea lor.

Ulterior a fost adoptat Programul de dezvoltare a gospodăririi apelor şi a hidroamelioraţiei în Republica Moldova pentru anii 2011-2020[11], care prevede crearea unui management eficient al resurselor de apă, armonizat cu standardele Uniunii Europene privind normele tehnologice în domeniul gospodăririi apelor şi managementul durabil al apelor de suprafaţă.

În scopul creării unui cadru legal armonizat cu acquis-ul european, gestionării, protecţiei şi utilizării eficiente a apelor de suprafaţă şi a apelor subterane, precum și convergenţei treptate şi sistematice a protecţiei şi a gestionării lor cu cerinţele europene, a fost adoptată Legea apelor[12], care stabilește fortificarea capacităţilor structurilor administrative şi procedurilor de asigurare a planificării strategice, precum și participarea publicului la adoptarea deciziilor de mediu.

Pentru protecția rîurilor și bazinelor de apă împotriva poluării, impurificării, epuizării și înnămolirii, precum și pentru folosirea terenurilor aferente lor, întru executarea Legii cu privire la zonele și fîșiile de protecție a apelor rîurilor și bazinelor de apă[13], Guvernul prin Hotărîrea nr.32 din 16.01.2001[14] a prevăzut măsurile privind stabilirea zonelor și fîșiilor riverane de protecție a apelor din rîuri.

Protecția apelor este parte și a obiectivelor administrării şi gospodăririi fondului forestier, în acest sens, în conformitate cu Codul silvic[15], fiind distinse subgrupe funcţionale de păduri cu funcții de protecţie a apelor.

Cadrul instituţional

Realizarea managementului gestionării durabile a apelor din rîuri și fluvii, protecția acestora, precum și implementarea măsurilor în acest sens urmează să se efectueze în mod integrat, prin luarea în calcul a problemelor integrale de mediu în ansamblul celorlalte politici ale statului, implicînd toate părțile interesate, inclusiv societatea civilă. Eficienţa măsurilor de protecţie și utilizare durabilă a apelor din rîuri și fluvii este influenţată în mod direct de colaborarea dintre structurile guvernamentale naţionale şi organizaţiile internaţionale sau regionale specializate în acest domeniu. Astfel, în conformitate cu cadrul juridic, actorii responsabili de realizarea sarcinilor și responsabilităților se prezintă a fi:

Figura nr.2

Sursă: Cadrul legislativ-normativ

Sfera și abordarea de audit

Tema auditului evidențiază categorii importante ale cadrului de gospodărire durabilă a apelor din rîuri și fluvii, ceea ce presupune analiza cantității și calității acestora. Totodată, devin importante interdependențele hidrologice, sociale, economice și de mediu în contextul apelor transfrontaliere, scopurile urmărite în acest caz purtînd un caracter de cooperare și fiind de o manieră care merită atenție sporită.

Reieşind din problemele identificate privind realizarea obiectivelor şi sarcinilor stabilite în domeniu, a fost determinat următorul obiectiv de audit: Mecanismele existente și cele aplicate permit realizarea unei politici de gospodărire durabilă a apelor din rîuri și fluvii?

Abordarea de audit a fost orientată spre evidențierea problemelor în domeniu, cu identificarea neajunsurilor și disfuncţionalităţilor, precum şi spre obținerea rezultatelor, avînd în vedere nivelul de realizare a obiectivelor şi respectarea angajamentelor internaționale şi cerinţelor legale.

Dat fiind obiectivul determinat, a fost supus auditului Ministerul Mediului, ca autoritate centrală de specialitate, colectîndu-se probe şi de la alte autorităţi cu atribuţii în acest domeniu.

Totodată, reieșind din interesul statelor riverane fluviului Dunărea și din necesitatea revizuirii progreselor în conformitate cu Convenția privind cooperarea pentru protecția și utilizarea durabilă a fluviului Dunărea, s-a analizat realizarea prevederilor Convenției, rezultatele obținute la acest capitol, impactul participării Republicii Moldova la Convenție. Totodată, au fost identificate unele dificultăți în implementarea prevederilor Convenției prin prisma politicii în domeniu, precum și cauzele acestora.

Domeniul de aplicare şi metodologia de audit sînt expuse în Anexa nr.1 la prezentul Raport.

Constatările auditului

Managementul resurselor de apă din rîuri și fluvii este pus în dificultate, calitatea apelor fiind afectată de diverse forme de poluare

În Republica Moldova asigurarea protecţiei și calităţii apelor din rîuri și fluvii nu au efectele scontate, deși cadrul legislativ național și tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte presupun utilizarea apelor acestora în baza unor principii de protecție și utilizare durabilă a resurselor, diminuarea semnificativă a nivelului de poluare, prevenirea degradării şi restabilirea ecosistemelor, conservarea biodiversităţii, prevenirea şi diminuarea consecinţelor impactului nociv al apelor, provocat de factori naturali și antropogeni. Astfel, salubrizarea nesatisfăcătoare a teritoriilor, scurgerile apelor reziduale ale întreprinderilor industriale şi agrozootehnice, folosirea iraţională a apei în diferite procese economice, regularizarea apei au impact direct asupra calității apelor din rîuri și fluvii.

Figura nr.3.

Sursă: Imagine realizată de echipa de audit

Informarea și implicarea insuficientă de către AAPL a populației reprezintă o deficiență în procesul de protecție a rîurilor și fluviilor, fiind necesară o conlucrare mai constructivă între părțile implicate în domeniul protecției și utilizării apelor din rîuri și fluvii.

Participarea activă a populaţiei la asigurarea protecţiei rîurilor este un criteriu important pentru soluţionarea problemelor din domeniu, dat fiind că educaţia şi informarea cetățenilor sînt foarte esențiale pen­tru obținerea rezultatelor scontate. Lipsa progresului în protecția apelor din rîuri și fluvii sugerează probleme privind nivelul de in­formare și popularizare asupra necesității protecției apelor, în foarte multe localități nefiind desfășurate activități de educaţie şi spriji­n al iniţiativelor creative de mobilizare a resurselor locale.

Analiza răspunsurilor din chestionarele remise către AAPL relevă un sistem de informare și o implicare redusă a populației. Respectiv, este modestă și participarea publicului la luarea deciziilor privind protecția și utilizarea apelor din rîuri și fluvii.

În unele localități, AAPL nu au pus la dispoziţie publicului date privind starea apelor din rîuril și fluvii, nefiind mediatizate suficient programele şi politica de protecţie a mediului. În același timp, potrivit informațiilor din chestionarele primite de la 27 AAPL, nu sînt identificate date privind informarea publicului asupra riscurilor generate de lipsa sau nefuncţionarea obiectivelor pentru protecția mediului. AAPL nu în toate cazurile au iniţiat activităţi comune cu IES, suficiente și relevante, care ar viza informarea și educarea publicului cu privire la riscurile de poluare a apelor din rîuri și fluvii.

Totodată, auditul denotă că unele autorități de competență se implică în activitatea de domeniu cu anumite măsuri. Astfel, IES, în conformitate cu planurile sale anuale de acțiuni, organizează măsuri de informare a publicului și de atragere a societății civile în activități privind protecția apelor („Rîu curat de la sat la sat”, „Apa - izvorul vieții”), precum și acordă suport consultativ-metodologic în activitățile de mediu. Ministerul Mediului și instituțiile din subordine plasează cu regularitate pe paginile web oficiale comunicate de presă, activități ale grupurilor de lucru. Pe o perioadă de 3 ani, este elaborat și publicat Raportul privind starea mediului în Republica Moldova, care conține un compartiment aparte ce reflectă situația resurselor de apă din țară. Inspectoratul Ecologic de Stat și Serviciul Hidrometeorologic de Stat, de asemenea, elaborează anual rapoarte de activitate, care sînt plasate pe paginile oficiale ale instituțiilor.

Conlucrarea AAPL cu comunitatea se atestă și în cazul rîului Cubolta, care traversează 16 localități și se revarsă în rîul Răut. Inițial, lipsa unei politici adecvate de mediu în domeniul gestionării apelor a afectat starea bazinului acestui rîu, însă, prin implicarea activă a unei asociații neguvernamentale, în bazinul rîului Cubolta au fost realizate diferite măsuri și proiecte în colaborare cu partenerii locali din localitățile Maramonovca, Mîndîc, Șuri și Chetrosu. S-au lichidat gunoiștile de pe malurile rîului Cubolta, s-a deschis un centru ecologic, s-au realizat campanii de informare și educație ecologică pentru tineret, dezbateri și audieri publice, proiecte demonstrative, precum și un festival ecologic al rîului Cubolta. Acest exemplu este unul elocvent, fiind implicați populația, AAPL, asociații de mediu, agenți economici, operatori ai sistemelor de aprovizionare cu apă potabilă și sisteme de canalizare, cu formarea Consiliului de Bazin Cubolta.

În urma realizării acestui proiect, a fost stabilit un traseu ecoturistic al bazinului rîului Cubolta, pentru a proteja monumentele naturale și istorice din bazin, membrii Consiliului de Bazin demonstrînd o colaborare eficientă la desfășurarea activităților ecologice.

Nu sînt clar determinate la nivel regulator mecanismele de conlucrare, de evaluare şi de asistenţă complexă, bazată pe necesităţile şi vulnerabilităţile de mediu specifice localităților. Multe dintre aspectele privind protecția rîurilor ţin de responsabilitatea AAPL, care nu dispun de capacități tehnice, resurse financiare și umane necesare pentru a le face faţă.

Problemele constatate de audit sînt condiționate și de alte aspecte. Astfel, analiza rezultatelor din chestionarele remise AAPL denotă o abordare insuficientă a problemelor ecologice în programele și activitățile acestora. În același timp, AAPL nu au în componență subdiviziuni sau specialiști cu responsabilități în domeniul mediului, în special al protecției și utilizării apelor din rîuri și fluvii. Potrivit datelor primite de la AAPL, doar în 4 cazuri (din 27) s-a constatat că există o subdiviziune sau o persoană cu atribuții ce țin de mediu. Deşi Ministerul Mediului promovează o cooperare sub formă de întruniri cu ONG-urile de mediu, consultări cu populaţia asupra aspectelor legislative, audieri publice, nu există mecanisme clare și exhaustive de generare și susţinere a iniţiativelor locale. Din lipsa subdiviziunilor specializate, dar și a unor programe locale de mediu și, implicit, de protecție a apelor din rîuri și fluvii, nu sînt asigurate la un nivel calitativ exploatarea și protecția apelor.

Conlucrarea insuficientă a IES cu AAPL în vederea soluționării problemelor existente, precum și neinformarea de către AAPL a IES privind măsurile ce urmează a fi întreprinse determină iresponsabilizarea factorilor poluatori. În acest sens, în unele cazuri se relevă lipsa reacției din partea AAPL, operatorilor apă-canal și a agenților economici la prescripțiile înaintate de către IES. Astfel, nu a fost dat curs solicitării IES referitor la soluționarea de către Primăria municipiului Chișinău a situațiilor privind amplasarea agenților economici în zona de protecție a rîului Bîc, ceea ce nu permite IES să cunoască situația reală, iar amplasarea acestora în imediata apropiere a rîului Bîc provoacă daune acestuia (vezi foto).

Sursă:Foto realizate de echipa de audit

De asemenea, colaborarea neeficientă a IES cu S.A. „Apă-Canal Chișinău” invocă imposibilitatea cunoașterii situației reale, IES nedeținînd sistemul informațional centralizat privind consumatorii de apă, fapt ce ar facilita depistarea deversărilor ilicite de ape reziduale. În acest sens, se impune informarea IES privind agenții economici înregistrați care reprezintă factorii potențiali de poluare a apelor de suprafață. Conform datelor Agenției Ecologice Chișinău, aceasta deține informația cu referire la circa 1000 agenți economici din circa 14000 potențiali poluatori. În acest context, se menționează că primăria orașului Rezina nu a îndeplinit indicațiile obligatorii înaintate de către IE Rezina și nu a întreprins măsuri suficiente privind stoparea acumulării deșeurilor menajere, care se află la o distanță de cca 0,7 km de rîul Nistru. Urmare ploilor abundente, apele pluviale poluate se revarsă în apele de la suprafață. În acest caz, deși IE Rezina a calculat prejudiciul cauzat mediului și a înaintat spre achitare valoarea acestuia către serviciul comunal din localitate, problema a rămas nesoluționată.

O situație defectuoasă a fost constatată în or. Strășeni, unde apele reziduale sînt acumulate într-un lac improvizat, provocînd un miros neplăcut, iar caracterul impermeabil al „lacului” permite apelor menajere să polueze apele subterane și nemijlocit rîul Bîc. Această situație este cauzată și de necolaborarea eficientă între IE Strășeni și Consiliul raional Strășeni, ultimul neprezentînd informația solicitată de IE Strășeni despre mersul lucrărilor la stația de pompare (lungimea rețelei de canalizare și numărul abonaților la apă și canalizare), care urma să fie dată în exploatare în anul 2011. Deși IE Strășeni a calculat suma prejudiciului și a perfectat procese-verbale cu privire la contravențiile constatate, la acest capitol situația rămîne a fi neschimbată (vezi foto).

Sursă:Foto realizate de echipa de audit

Prin actele de inspecție ecologică, IES a prescris indicații obligatorii privind poluarea apelor de suprafață, dar acestea nu în toate cazurile au fost executate. Datorită conlucrării ineficiente între AAPL, FEN și IE Strășeni, ultima nu a participat la recepția lucrărilor în cadrul proiectelor (rîulețul Strășeni și stația de pompare) în domeniul apelor, astfel încît nu a fost luată în calcul importanța criteriilor de mediu.

În cadrul Primăriei mun. Chișinău există o subdiviziune specializată de mediu, însă activități în domeniul de protecție a rîurilor nu sînt efectuate, primăria menționînd lipsa unui serviciu responsabil de protecția apelor de suprafață. Cu funcții de răspundere în acest domeniu sînt împuternicite Întreprinderea Municipală Regia „Exdrupo” și Asociația de gospodărire a spațiilor verzi[16]. În rezultatul vizualizării de către audit a zonei de protecție a rîului Bîc în regiunea mun. Chișinău, s-au constatat țevi pluviale înnămolite, suprafețe acvatice cu copaci, crengi aflate direct în taluzul rîului, care înrăutățesc cursul rîului, ceea ce, în cazul ploilor abundente, va duce la inundarea străzilor orașului cu apele acestui rîu. Situația dezastruoasă în această regiune reiese și din procesele-verbale întocmite de către IE (vezi foto).

Sursă:Foto realizate de echipa de audit

Recomandări:

1. Ministerul Mediului și instituțiile din subordine:

1.1. să identifice și să valorifice oportunități privind conlucrarea cu operatorii apă-canal în vederea obținerii informațiilor despre consumatorii de apă, debitul de apă livrat și captat, precum și privind luarea la evidență a agenților economici poluatori ai apelor de suprafață;

1.2. să întreprindă măsuri comune cu AAPL privind stoparea acumulărilor de deșeuri în zonele de protecție a rîurilor și fluviilor din localități și să asigure monitorizarea continuă a respectării de către AAPL a indicațiilor obligatorii, inclusiv a normelor legale privind protejarea apelor de suprafață;

1.3. să intervină cu recomandări (inclusiv prin acordarea suportului metodologic) privind elaborarea de către AAPL (de nivelul I și nivelul II) a planurilor locale de mediu, cu stabilirea activităților concrete pentru implementarea acestora, inclusiv prin avizarea de către IES a autorizațiilor eliberate agenților economici amplasați în zonele de protecție a apelor de suprafață;

1.4. să elaboreze proceduri şi activități continue de informare a populaţiei despre protecția și utilizarea apelor din rîuri și fluvii, inclusiv despre riscurile şi măsurile de protecție, bazate pe principiul participării, implicînd populația și actorii responsabili.

Lipsa avizului IES la eliberarea de către administrația publică locală[17] agenților economici a autorizațiilor de funcționare a unităților comerciale are ca impact neasigurarea protecției mediului și a apelor în zonele de protecție a rîurilor și fluviilor.

Auditul a identificat faptul că AAPL gestionează separat problemele economice și cele ecologice, neexistînd o sinergie a acestora. Astfel, în zona de protecție[18] a rîului Bîc își desfășoară activitatea agenți economici (spălătorii auto, comercializarea materialelor de construcție) amplasați în preajma fîșiei riverane[19] a rîului, deși cadrul legal[20] interzice amplasarea şi exploatarea punctelor de deservire tehnică, de spălare a tehnicii şi a mijloacelor de transport, acestea fiind zone cu regim economic limitat. Deși AAPL, în comun cu autoritatea pentru mediu, urmează să asigure păstrarea unui mediu sănătos[21], cadrul normativ privind condițiile și cerințele față de autorizațiile de funcționare eliberate[22] (în special, agenților economici amplasați în zonele de protecție a obiectivelor acvatice) nu prevede avizarea acestora de către IES, precum și prescrierea cerințelor obligatorii de întreţinere în perimetrul amplasării unităţilor industriale a perdelelor forestiere de protecţie şi a spaţiilor verzi.

Recomandări:

2. Primăria municipiului Chișinău să opereze modificări în Regulamentul „Cu privire la eliberarea autorizaţiilor de funcţionare a unităţilor comerciale şi de prestare a serviciilor sociale pe teritoriul municipiului Chişinău” referitor la avizarea de către IES a autorizațiilor eliberate agenților economici amplasați în zonele de protecție a apelor de suprafață și stabilirea de condiții speciale, cu obligația privind amenajarea teritoriilor adiacente și protecția zonelor aferente.

Stațiile de epurare a apelor uzate sînt exploatate și întreținute fără a asigura epurarea eficientă a acestora, în unele cazuri deversarea apelor uzate în rîuri și fluvii efectuîndu-se fără epurare.

Infrastructura în domeniul colectării și epurării apelor uzate necesită investiții, capacitățile de funcționare ale acesteia fiind destul de limitate. În prezent, AAPL nu dispun de calcule privind evaluarea costurilor lucrărilor necesare în domeniu, de capacități suficiente de proiectare, finanțare și executare a unor proiecte de investiții. Avînd în vedere efectele negative ale apelor uzate asupra mediului, provenite de la diferite categorii de utilizatori, auditul apreciază ca fiind necesară o abordare integrală și unitară a acestora, în condițiile unei utilizări prudente și raționale a resurselor de apă, acest lucru presupunînd un efort financiar important și constant la acest capitol.

Majoritatea staţiilor de epurare din țară realizează indici fo­arte reduşi şi necesită reconstrucţie capitală, astfel încît apele reziduale neepurate se deversează în rîuri. În anii 2010-2013, numărul stațiilor care funcționează eficient continuă să scadă, situație redată în Tabelul nr.4.

Tabelul nr.4.

AnulTotal, unitățiFuncționeazăNu funcționeazăEpurare
insuficientă
eficientneeficient
2010242269911780%
2011198171126992%
2012165411448

Sursă: Rapoartele anuale ale IES, anii 2010-2012

Astfel, stațiile de epurare din orașele Soroca și Rezina deversează apele uzate, fără epurare, direct în rîul Nistru, iar în or. Strășeni deversarea apelor uzate are loc într-un bazin de acumulare în aer liber, provocînd un miros specific și prezentînd un eventual pericol epidemiologic.

Conform informației IES, și stația de epurare a S.A. „Apă-Canal Chișinău” epurează insuficient apele uzate, fapt ce se datorează volumelor insuficiente de ape reziduale recepţionate şi concentraţiei excesive de substanțe nocive, care dereglează funcţionarea optimă a procesului tehnologic de epurare al stației. Astfel, probele prelevate de către IES ale apelor deversate denotă depășiri ale concentrațiilor maximal admisibile, apele rîului Bîc fiind afectate regulat. La acest capitol, IES a întreprins acţiuni de verificare și a înaintat prescripții obligatorii privind înlăturarea neajunsurilor constatate. O sursă de poluare a rîului Bîc este și stația de epurare Bulboaca, care captează apele uzate din or. Anenii Noi, aceasta avînd o stare avansată de uzură, ce provoacă numeroase avarieri ale rețelelor, iar ca rezultat apele uzate sînt deversate direct în rîul Bîc. O situație similară redată în imaginile de mai jos se atestă, și la stația de epurare a orașului Ungheni, unde avarierea rețelelor provoacă poluarea afluenților și nemijlocit a apelor rîului Prut.

Sursă: Foto realizate de echipa de audit

Lipsa infrastructurii de preepurare a apelor meteorice la unele stații petroliere implică riscul deversării acestor ape în țevile pluviale și ulterior în rîuri. Astfel, conform informației prezentate de IES, din 686 de stații petroliere existente în republică, 339 dețin stații de preepurare a apelor meteorice[23], iar în 347 există acumulatoare speciale pentru colectarea acestora, apele uzate urmînd a fi transportate de către autospeciale la stațiile de epurare a apelor specifice. La acest capitol, IES nu a prezentat informații privind monitorizarea procesului de transportare a apelor meteorice uzate.

În acest context, conform datelor SHS, în cazul rîului Prut au fost constatate depășiri ale concentrațiilor maxime admisibile[24] pentru produsele petroliere.

Figura nr. 4

Sursă: Serviciul Hidrometeorologic de Stat

O situaţie îngrijorătoare şi specifică se constată în s.Lunga, r-nul Floreşti, unde majoritatea fîntînilor sînt contaminate cu produse petroliere. Astfel, apele freatice din această regiune au fost poluate din cauza unor scurgeri dintr-o rețea prin care se transporta gazul lichid. În conformitate cu proiectul de colaborare între Republica Moldova și o țară străină, o companie specializată a inițiat cercetări locale, în toamna anului 2009, şi a constatat o contaminare intensă cu substanţe petroliere a solului, fiind amenințată calitatea apelor subterane. Rezultatele cercetărilor geofizice au dovedit „transportarea” petrolului infiltrat în sol prin intermediul apelor subterane, în direcția albiei rîului Răut. Cantitatea totală de petrol a fost apreciată în volum de circa 200 de tone, fiind recomandate activități de remediere a situației.

Figura nr.5.

Sursă: Raportul companiei specializate

La sfîrșitul anului 2012, întru soluționarea acestei probleme, s-a finalizat prima etapă a proiectului, fiind extrase din sol și filtrate circa 200 tone de apă poluată. Rezultatele investigațiilor ulterioare au demonstrat că în sol au mai rămas cantități mari de produse petroliere, fiind indicată prelungirea proiectului pînă la sfîrșitul anului 2015.

Recomandări:

3. Ministerul Mediului și instituțiile din subordine:

3.1. să elaboreze măsuri concrete privind stabilirea modalității de asigurare a continuității procedurii de transportare a apelor meteorice cu impurități petroliere, monitorizarea întregului proces, asigurarea minimizării riscului deversării neregulamentare în receptoarele naturale;

3.2. să evalueze prejudiciile cauzate de lipsa sau de funcționarea neeficientă a stațiilor de epurare, întru efectuarea unei analize, cu întreprinderea, în comun cu autoritățile publice locale, a unor acțiuni de competență, care ar diminua impactul asupra apelor din rîuri și fluvii și ar responsabiliza factorii de decizie.

Nu sînt luate în calcul „costurile” de mediu și cele legate de resursele asociate/aferente impactului negativ asupra rîurilor, nefiind respectat principiul „poluatorul plătește”.

Plățile pentru poluare, precum și sistemul actual de aplicare a amenzilor pentru încălcarea regimului de protecție a rîurilor nu sînt suficiente pentru reabilitarea ecosistemelor acvatice. În acest context, se menționează că, deși stațiile de epurare achită anual plata pentru poluarea apelor de suprafață, încadrată în limitele stabilite[25], deversările apelor poluate excepțional, ca rezultat al nefuncționării stațiilor de epurare, provoacă pagube mult mai semnificative decît plățile pentru poluare. În același timp, IES nu în toate cazurile a înaintat factorilor poluatori calculele privind prejudiciile cauzate ecosistemelor rîurilor, informația respectivă nefiind cuprinsă nici în anuarele IES. La solicitarea auditului, pentru unele inspecții ecologice au fost efectuate calcule preventive (2012-2013) privind prejudiciile cauzate rîurilor.

Tabelul nr.5.

(mii lei)

Agentul economicPlata pentru poluare/anPrejudiciul cauzat mediului (lună)
Î.M. „Apă -Canal Ungheni”3,0-
Î.M. „Apă -Canal Anenii Noi”3,8318,3
Î.M. „Apă -Canal Cahul”4,4-
Î.M. „Comunservice Criuleni”0,9-
Î.M. „SCL Rezina”1,312258,0
Î.M. „DAC Soroca”1694,58419,9
S.A. „Apă -Canal Chișinău”983,0163,7
Î.M. „Apă -Canal Strășeni”-2118,0
ICS Danybe Logistics, Giurgiulești Cahul8,8-

Sursă: Inspectoratul Ecologic de Stat

Potrivit informației Institutului de Zoologie al Academiei de Științe, prejudiciile cauzate apelor din rîuri și fluvii prin intermediul substanţelor chimice și suspensiilor în concentrații depășite diminuează procesele de autoepurare a apei şi capacitatea ecosistemului, modificîndu-se regimul hidrochimic al rîurilor, fapt care condiționează concentraţiile foarte mici ale oxigenului dizolvat și, respectiv, pieirea peștilor. Astfel, o situație defectuoasă s-a constatat la 25.04.2013 de către Serviciul Piscicol în cazul pieirii peștelui în regiunea s.Gura Bîcului, ca rezultat al micșorării concentrației oxigenului dizolvat. În așa mod, resurselor piscicole le-au fost cauzate daune în valoare de 3,0 mil.lei, materialele fiind înaintate Procuraturii Generale, ulterior direcționate Inspectoratului de Poliție Anenii Noi.

Recomandări:

4. Ministerul Mediului și instituțiile din subordine să întreprindă măsuri și să realizeze activități în vederea stabilirii și calculării daunelor provocate apelor de suprafață de către factorii poluatori, precum și să publice aceste informații prin intermediul rapoartelor sale anuale.

Gestionarea factorilor poluatori amplasați în zonele de protecție a rîurilor necesită aplicarea măsurilor de prevenire și reducere a riscurilor de poluare a rîurilor.

Activitățile insuficiente de monitorizare privind infiltrările și evacuările de ape uzate menajere în canalizarea pluvială determină poluarea apelor din rîuri și fluvii.

Potrivit informației IES, nu toate apele uzate acumulate în haznalele destinate pentru acestea sînt ulterior transportate către stațiile de epurare, iar lipsa unei evidențe complexe a consumatorilor de apă pune în dificultate depistarea poluatorilor, care deversează ilicit apele uzate în apele de suprafață. Deși IES, la acest capitol, efectuează controale și indică necesitatea construcției haznalelor impermeabile, neracordarea la sistemele centralizate de canalizare implică deversarea apelor reziduale direct în rîuri sau prin poluarea pînzei freatice și, ca rezultat, infiltrarea în sol a apelor uzate și nemijlocit a apelor din rîuri.

În zona de protecție a rîului Bîc există țevi pluviale, la care sînt conectate țevi ascunse, prin care, periodic, se deversează ape uzate direct în rîu. Compensarea daunelor cauzate mediului, prin aplicarea amenzilor nesemnificative, nu reflectă real valoarea prejudiciului cauzat mediului, iar echilibrul ecologic în aceste cazuri este grav afectat. Astfel, întru responsabilizarea poluatorilor, care nu asigură protecția mediului înconjurător, se impune recuperarea proporțională a daunelor cauzate mediului.

Amplasarea în zona de protecție a rîurilor a unor depozite de fertilizanți sporește riscul de contaminare a apelor de suprafață. Astfel, în cadrul colectării probelor, auditul a constatat păstrarea în condiții nefavorabile a pesticidelor toxice[26] (132,3 tone) în depozitul amplasat pe malul rîului Bîc, or.Călărași. Potrivit actelor întocmite de către IES, a fost stabilită starea avariată a depozitului de păstrare, ceea ce implică riscul poluării apelor de suprafață. Lipsa condițiilor de scurgere a apelor meteorice de pe teritoriul acestui depozit afectează apele rîului Bîc. Deși IE Călărași a atenționat asupra condițiilor neconforme de păstrare a substanțelor toxice, pe parcursul anilor 2010-2013 nu au fost prelevate probe de ape pentru a monitoriza corespunzător situația, IES înaintînd AAPL prescripții obligatorii privind soluționarea neregulilor constatate. De asemenea, potrivit datelor IES (acte de inspectare din lunile ianuarie și aprilie 2013), o situație similară s-a constatat și la stația (inactivă) de epurare a apelor reziduale din or. Soroca, situată în localitatea Țekinovka, Ucraina, unde sînt depozitate recipiente cu clor, cantitatea substanței nefiind cunoscută cu precizie. Recipientele nu sînt însoțite de acte de proveniență și se află într-o stare avansată de coroziune, iar modalitatea de păstrare este necorespunzătoare, persistînd un risc sporit de contaminare a rîului Nistru, depozitul aflîndu-se la o distanță de 150 metri de rîu.

De asemenea, neasigurarea protecției zonei apelor de suprafață s-a constatat și în cadrul activității unei cariere de extragere a resurselor minerale din raionul Strășeni, situată în zona de protecție a rîului Ichel, unde, conform datelor IES, sînt depozitate circa 200-300 mii tone de material rezidual de construcție (nisip din reziduuri de concasare), acumulate timp de mai mulți ani direct în fîșia riverană a rîului Ichel. La acest capitol, IES a înaintat către agentul economic indicații obligatorii privind evacuarea reziduurilor menționate, precum și interzicerea depozitării ulterioare a acestora în zona de protecție a rîului Ichel.

Totodată, deși prescripțiile înaintate de către IES sînt obligatorii, executarea acestora nu se monitorizează suficient, datorită lipsei unor activități de verificare a executării în termenele stabilite a cerințelor înaintate, cu aplicarea sancțiunilor pentru iresponsabilitatea agenților economici. Elaborarea și implementarea activităților menționate vor diminua și preveni impactul negativ al surselor de poluare asupra rîurilor și fluviilor.

Unele deficiențe se atestă și la protejarea zonelor de protecție a fluviului Dunărea și rîului Prut, care constau în nerecuperarea prejudiciului adus resurselor piscicole, în sumă de 800,0 mii lei (din anul 1998), ca rezultat al construcției terminalului petrolier în Portul Internațional Liber „Giurgiulești” (în continuare - Portul „Giurgiulești”) și activității sale. Suma spre achitare a fost prevăzută obligatoriu în proiectul terminalului, avizat de IES, aceasta incluzînd și plățile anuale (17,8 mii lei anual), care la moment constituie 284,8 mii lei. Suma dată urma a fi achitată pentru compensarea și restabilirea pagubelor de resurse piscicole în rezultatul nefuncționării terminalului. Potrivit informației Serviciului Piscicol, neachitarea prejudiciului menționat nu permite achiziționarea puietului pentru popularea cu pești și restabilirea piscicolei în bazinele acvatice naturale. Astfel, nu au fost restabilite locurile de depunere a icrelor și, respectiv, nu s-au contractat lucrările și cercetările științifice în vederea sporirii resurselor biologice acvatice.

IES menționează neconformarea agentului economic prin neachitarea prejudiciului cauzat resurselor acvatice, ca rezultat al lucrărilor preconizate de adîncire a albiei rîului, cu extragerea mîlului în dana portuară în lipsa avizului IES, precum și a construcției cheiului Portului.

În viziunea auditului, prevederile cadrului legal[27], care reglementează activitatea Portului „Giurgiulești”, referitor la faptul că: „ pentru toată perioada de acţiune a prezentei legi, Investitorul General şi clienţii acestuia sînt scutiţi de achitarea plăţilor şi taxelor, prevăzute de legislaţia Republicii Moldova, pentru exploatarea şi utilizarea portului şi obiectivelor portuare”, pot condiționa riscul de neachitare a prejudiciilor cauzate mediului.

Recomandări:

5. Ministerul Mediului și instituțiile din subordine să elaboreze proceduri obligatorii privind implementarea unui sistem de monitorizare a executării în termen a indicațiilor obligatorii prescrise în actele de inspectare, inclusiv cu ieșirea la fața locului și raportarea de către agentul economic asupra măsurilor întreprinse.

6. Ministerul Mediului să examineze oportunitatea înaintării în modul stabilit a propunerilor de operare a modificărilor în Legea cu privire la Portul Internaţional Liber „Giurgiuleşti", cu reglementarea exhaustivă a tipurilor de plăți care urmează să fie achitate de către agenții economici ce activează pe teritoriul acestui port.

Nerespectarea de către unii agenți economici a prevederilor cadrului normativ, prin efectuarea unor lucrări în albia rîurilor și fluviilor, generează daune considerabile resurselor acvatice, reabilitarea ulterioară a acestora fiind dificilă.

Echipa de audit a identificat cazuri cînd, în lipsa coordonărilor necesare, s-au efectuat lucrări de extragere a nisipului din rîul Prut. Astfel, Î.S. „Portul fluvial Ungheni” efectuează periodic lucrări de curățare și dragare a șenalului[28] rîului Prut, prin coordonări cu I.P. „Căpitănia Portului Giurgiulești” și Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor. Necoordonarea lucrărilor cu organele de mediu, precum și lipsa de studii și proiecte fundamentate privind impactul asupra resurselor acvatice, i-au determinat pe unii agenţi economici, conform informației Serviciului Piscicol și IES, să efectueze lucrări ilicite de extragere a nisipului. Deși, în urma depistării extragerilor ilicite de nisip, IES a întocmit procese-verbale și a înaintat către agenții economici respectivi prescripții obligatorii de stopare a extragerilor pînă la obținerea avizului pozitiv din partea IES, precum și procese contravenționale, lucrările respective nu au fost stopate. Totodată, Serviciul Piscicol a sesizat organele de urmărire penală, fiind calculat prejudiciul cauzat resurselor acvatice, care în perioada 2010-2013 a constituit 1,9 mil.lei.

La solicitarea Curții de Conturi, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor explică efectuarea lucrărilor date prin înlăturarea pragurilor formate din substanțe aluvionare și deșeuri acumulate, „lucrările date fiind interpretate eronat drept extrageri de nisip” (vezi foto).

Sursă:Foto realizate de echipa de audit

Conform informației Institutului de Zoologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei și Serviciului Piscicol, lucrările neautorizate de extragere a nisipului au urmări grave pentru ecosistemul bazinelor acvatice naturale, condiționînd dispariţia peştelui. Aceste lucrări pun în pericol construcțiile hidrotehnice existente din rîuri/fluvii din motivul substituirii straturilor solide ale albiilor. Totodată, prin extragerea nisipului și prundişului, considerate drept filtre naturale ale apei, se reduce capacitatea de autoepurare a apei rîurilor, fapt ce duce la majorarea costurilor de tratare a apelor pentru utilizare în scopuri potabile.

La acest capitol, Acordul încheiat între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul României în anul 2012[29] prevede că „Nici una dintre părțile contractante nu va executa lucrări pe teritoriul propriu fără o consultare prealabilă a celeilalte Părți Contractante”. De asemenea, acordul prevede că „Părțile Contractante nu vor efectua lucrări și nu vor lua măsuri, care ar determina modificarea semnificativă a scurgerii apelor sau înrăutățirea calității acestora”.

Ținînd cont de prevederile Acordului menționat, Ministerul Mediului al Republicii Moldova urmează să coordoneze efectuarea lucrărilor de excavare a nisipului din rîul Prut, prin respectarea condițiilor statuate între părți.

Recomandări:

7. Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor să coordoneze cu Ministerul Mediului efectuarea lucrărilor în zonele de protecţie a apelor, precum și să elaboreze proceduri și mecanisme privind monitorizarea exhaustivă a lucrărilor efectuate.

Lipsa unor mecanisme explicite de conlucrare între autoritățile responsabile, în cazul poluării excesive a apelor din rîuri, nu asigură continuitatea și finalizarea monitorizării apelor pînă la înlăturarea neajunsurilor depistate.

În urma monitoringului efectuat, în cazul depistării concentrației critice/ excepționale de oxigen, SHS emite buletine de alertă, care, conform unei scheme reglementate, se remite organelor abilitate. Pe parcursul anilor 2011-2013, SHS a emis 54 buletine de alertă privind poluarea apelor rîurilor Bîc, Ichel, Botna, Kirghij-Kitai, partea semnificativă a emisiilor (90%) fiind constatată pe rîul Bîc.

Potrivit informației SHS, monitoringul efectuat pe parcursul ultimilor 3 ani a constatat că cele mai multe cazuri de poluare înaltă și poluare excepțională înaltă au fost înregistrate în anul 2012, și anume : 98 de cazuri de poluare înaltă și 22 de cazuri de poluare excepțională înaltă, situație redată în Figura nr.6.

Figura nr.6.

Depistarea cazurilor de poluare înaltă şi poluare excepțională înaltă în reţeaua de monitoring a apelor de suprafaţă în anii 2010-2012

Sursă: Serviciul Hidrometeorologic de Stat

Urmare emiterii buletinelor de alertă, IES prelevează probele de apă pentru confirmarea rezultatelor SHS. După prelevarea sistematică a probelor de apă, se denotă poluarea excepțională a apelor din rîuri și fluvii, fiind înrăutățită calitatea apei prin depășirea indicilor de nitrați, diminuarea concentrației oxigenului, depășirea limitei pentru materiile în suspensie, precum și a detergenților.

În unele cazuri, pe motiv că nu corespunde perioada de prelevare a probelor, se evidențiază o deviere în rezultatele obținute de către SHS și IES, și anume, a concentrației de oxigen, ca rezultat fiind doar stabiliți potențialii poluatori. În alte cazuri, cu toate că factorul poluator este stabilit, nu se atestă o rezultativitate în înlăturarea neregulilor. Astfel, se menționează că, în urma depistării de către IES a poluării excepționale a rîului Bîc și identificării sursei de poluare, a fost emis un buletin de alertă către Î.M. „Apă-Canal Strășeni”, cu înaintarea indicațiilor obligatorii de înlăturare a neajunsurilor depistate, materialele fiind remise spre examinare organelor de anchetă, care au constatat lipsa faptului contravențional.

Urmare stabilirii poluării excesive și emiterii unui alt buletin de alertă, IES a constatat poluarea excepțională a apelor cu oxidanți, materie în suspensie, nitrați și detergenți de către S.A. „Apă -Canal Chișinău”, calculîndu-i-se amenda și prejudiciul pentru poluarea apelor de suprafață.

La emiterea buletinelor de alertă, nu există reglementări de monitorizare complexă a continuității procesului de la depistarea poluatorului pînă la înlăturarea cauzei și a impactului produs. Totodată, avînd în vedere timpul diferit de prelevare a probelor de apă, în special în cazurile de deversări excepționale ale apelor uzate, se constată devieri ale datelor analitice la probele de apă prelevate de către IES și SHS, astfel încît, respectiv, IES nu efectuează calcule și nu înaintează plăți pentru prejudiciile cauzate apelor din rîuri. Astfel, pentru asigurarea supravegherii poluării surselor de apă, precum şi diminuării impactului deversării apelor uzate asupra mediului, este necesară monitorizarea continuă şi adecvată a acestora.

Recomandări:

8. Ministerul Mediului să elaboreze reglementări interne privind colaborarea dintre SHS, IES, Agenție, cu asigurarea cunoașterii situației operative, reale și cu eficientizarea procesului de depistare și monitorizare a poluării apelor de suprafață.

Tergiversarea stabilirii și delimitării zonelor şi fîşiilor riverane de protecţie a rîurilor și fluviilor cauzează impedimente în vederea întreținerii și protecției acestora.

Deși cadrul normativ[30] prevede întreprinderea măsurilor de stabilire a zonelor şi fîşiilor riverane de protecţie a apelor rîurilor şi bazinelor de apă, pînă în prezent nu au fost delimitate terenurile aferente acestora, Agenția nemarcînd pe teren hotarele zonelor şi fîşiilor riverane de protecţie prin indicatoare de modelul corespunzător, fapt ce complică executarea lucrărilor de întreținere a bazinelor acvatice.

Totodată, se menționează că în perioada 2010-2013 Agenția, potrivit rapoartelor sale de activitate, nu a realizat activități privind gospodărirea apelor din rîuri și fluvii, inclusiv a zonelor şi a fîşiilor de protecție, iar planurile anuale de activitate ale Agenției nu cuprind astfel de lucrări.

În același timp, Agenția, de comun acord cu IES, a întreprins măsuri privind prevenirea și depistarea cazurilor de utilizare ilicită a apelor din rîuri și fluvii, Agenția sesizînd IES în situațiile cînd sînt depistate încălcări ale cadrului legal la acest capitol.

Se relevă că, deși Agenția acumulează și analizează sistematic informația privind situația în domeniu, urmînd să țină Registrul de evidență primară a fondului apelor, auditului nu i-au fost prezentate date cu privire la regimul hidrologic al rîurilor interne. Nedeținerea Registrului se datorează și nedelimitării terenurilor din fondul apelor, rapoartele tehnice cuprinzînd doar cîteva din elementele fondului apelor (construcțiile hidrotehnice, digurile de protecție), acestea neconstituind date caracteristice în baza cărora ar putea fi luate decizii relevante privind utilizarea apelor din rîuri și fluvii.

Recomandări:

9. Ministerul Mediului, avînd în vedere Programul de dezvoltare a gospodăririi apelor şi a hidroamelioraţiei în Republica Moldova pentru anii 2011-2020, să elaboreze Strategia de dezvoltare a resurselor de apă în Republica Moldova.

10. Ministerul Mediului și instituțiile din subordine să efectueze lucrări de marcare pe teren a hotarelor zonelor fîșiilor riverane de protecție și lucrări de protecție a apelor din rîuri și fluvii, cu sistematizarea acestora.

Finanţarea măsurilor de protecție a rîurilor nu este însoțită de prognoze și calcule aferente cheltuielilor, majoritatea acestora efectuîndu-se din sursele Fondului Ecologic Național

Ministerul Mediului nu deține date sistematizate complete privind finanțarea activităților legate de protecția și utilizarea durabilă a apelor din rîuri și fluvii. Programul Naţional de asigurare a securităţii ecologice pentru anii 2007-2015[31], deși prevede un șir de activități privind apele de suprafață, precum protecția și utilizarea durabilă a acestora, nu determină sursele, necesarul și modalitățile de finanțare, ceea ce, în viziunea auditului, afectează negativ domeniul, precum și reduce din eficiența măsurilor planificate. Totodată, nu sînt stabilite evaluări riguroase ale activităților realizate, care ar permite planificări financiare pe termen mediu şi lung.

Un rol important în ce privește finanțarea protecției rîurilor îi revine Fondului Ecologic Național. Astfel, în perioada 2010-2013, din totalul de 996 proiecte aprobate spre finanțare, cu valoarea totală de 873,5 mil. lei, 119 proiecte, cu valoarea totală de 307,0 mil. lei, au avut drept obiectiv protecția și utilizarea durabilă a apelor de suprafață.

Pentru atingerea obiectivelor complexe în cadrul unor proiecte de finanțare, beneficiarii au realizat activități de asigurare a protecției apelor de suprafață, mijloacele proiectelor finanțate din FEN acoperind unele necesități.

În scopul realizării obiectivului proiectului „Adîncirea albiei rîulețului Gălbenița” din satul Buțeni, raionul Hîncești, cu valoarea de 1,7 mil.lei, au fost efectuate lucrări de desfundare și de curățare a albiei acestuia, precum și a canalelor de desecare, s-au reconstruit și amenajat trecerile pentru pietoni etc., astfel fiind realizat obiectivul stabilit.

La realizarea proiectului „Amenajarea albiei rîuleţului din s.Coropceni şi reparaţia podurilor”, în valoare de 0,2 mil.lei, cu contribuția cetățenilor din localitate, au fost efectuate lucrări de adîncire a albiei rîulețului, turnate poduri din beton, cu consolidarea anexelor acestora, precum și alte lucrări, în urma cărora s-a reuşit majorarea capacității albiei rîulețului pentru acumularea şi scurgerea apelor de pe versanţi, astfel fiind diminuat pericolul poluării apelor de suprafaţă.

Totodată, în scopul îmbunătățirii situației sanitare și ecologice a apelor rîului Nistru din preajma satului Corjova, prin implementarea proiectului „Construcția stației de epurare a apelor reziduale și rețelelor de canalizare a satului Corjova, raionul Criuleni”, cu valoarea de 6,5 mil. lei, a fost pusă în funcțiune o stație de epurare, care, prin procesul tehnologic de epurare a apelor uzate evacuate în rîul Nistru, contribuie la protecția apelor acestuia.

În scopul neadmiterii poluării apelor de suprafață și subterane, precum și a daunelor materiale și ecologice cauzate de inundațiile din vara anului 2010, FEN a finanțat implementarea a 4 proiecte „Complexul de măsuri pentru lichidarea consecințelor inundațiilor în r.Hîncești”, cu valoarea de 6,2 mil.lei.

Pentru epurarea apelor reziduale, evacuate din sistemul de canalizare al orașului Orhei, care ulterior se revarsă în rîul Răut, FEN a cofinanțat implementarea proiectului „Construcţia staţiei de epurare după tehnologia Zonelor Umede Construite (ZUC) în orașul Orhei”, cu valoarea totală de 5,1 mil. USD. Urmare realizării proiectului, a fost pusă în funcțiune o tehnologie modernă de filtrare, tratare și evacuare a apelor reziduale care se deversează în rîul Răut, avînd un impact ecologic deosebit pentru protecția apelor fluviale (vezi foto). Proiectul a fost realizat în cadrul Proiectului Dezvoltării Regionale și Protecției Sociale din Moldova şi implementat de Unitatea de Implementare a Proiectelor de Aprovizionare cu Apă şi Canalizare din subordinea Ministerului Mediului.

Sursă: Foto realizate de echipa de audit

Realizarea unor proiecte cu finanțare din sursele FEN nu s-a finalizat cu atingerea obiectivelor stabilite, nefiind întreprinse măsuri eficiente în acest scop.

Neasigurarea continuității și durabilității proiectului „Salubrizarea și amenajarea rîulețului din centrul orașului Strășeni” scoate în evidență utilizarea ineficientă a mijloacelor financiare alocate de FEN, obiectivul proiectului nefiind atins, iar auditul constatînd inexistența unui impact ecologic pozitiv.

Monitorizarea neeficientă de către FEN a implementării proiectului „Procurarea autospecialei și reconstrucția stației de pompare și a colectorului de canalizare din orașul Strășeni”, unul dintre obiectivele căruia a fost „Reconstrucția stației de pompare și a colectorului de canalizare din orașul Strășeni”, cu valoarea de 2,5 mil. lei, a condiționat neatingerea obiectivului prestabilit, fiind constatată nefuncționarea stației de pompare, iar apa rîului Bîc continuă să fie poluată în urma deversărilor apelor reziduale din rețeaua de canalizare a orașului Strășeni. Verificările și vizualizările de către audit ale situației la acest obiect au stabilit utilizarea investițiilor în valoare de 2,0 mil. lei neconform proiectului inițial și contrar destinației.

În același timp, la implementarea unor proiecte, au fost constatate situații care supun riscului legalitatea efectuării unor cheltuieli. Astfel, în cadrul proiectelor „Dislocarea și reparația digului de protecție în satul Dubăsarii Vechi, raionul Criuleni”, „Reparația digului de protecţie în s.Ustia, raionul Dubăsari” și „Reconstrucţia şi reparaţia digului de protecţie a rîului Răut în s.Ustia, raionul Dubăsari și s.Zolonceni, raionul Criuleni” (solicitant – Întreprinderea de Stat „Stațiunea Tehnologică pentru Irigare Chișinău” a Agenției „Apele Moldovei”), cu valoarea totală de 39,9 mil.lei, care au drept obiectiv reparația digurilor împotriva inundațiilor în lunca Nistrului, presupunînd și neadmiterea poluării apelor acestuia, cheltuielile în sumă de 10,6 mil.lei prezintă un grad înalt de risc privind utilizarea neconformă și nejustificată a mijloacelor publice, fiind utilizate cu risc de prejudiciere a resurselor alocate din FEN. Totodată, reieșind din achitarea deplină a unor cheltuieli și neluînd în considerație faptul că antreprenorul, în urma implementării proiectului, a beneficiat de bunuri materiale (masă lemnoasă), auditul concluzionează suportarea de către FEN a unor cheltuieli nejustificate în valoare de 0,76 mil.lei. Pe parcursul realizării misiunii de audit, materialele acumulate au fost remise organelor de drept pentru examinare după competență.

Recomandări:

11. Ministerul Mediului să supravegheze eficient și regulamentar, prin întocmirea unor planuri de activități de monitorizare și evaluare, implementarea proiectelor finanțate din FEN, astfel încît mijloacele financiare să fie alocate beneficiarilor de proiecte doar la prezentarea documentelor justificative aferente acestora.

Gospodărirea apelor din rîuri și fluvii nu este corelată cu un monitoring adecvat al cantității acestora

Monitoringul cantitativ al utilizării apelor din rîuri și fluvii este unul imperfect, lipsa datelor depline și actualizate privind starea apelor (volum, nivel consumat) neasigurînd o bază de date veridice necesare la luarea deciziilor privind managementul integrat al apelor de suprafață.

În procesul colectării datelor, Agenția, în conformitate cu cadrul legal[32], efectuează procesarea informației statistice privind utilizarea apelor de suprafață. Conform rapoartelor tehnice ale Agenției, utilizatorii de apă prezintă cu întîrziere rapoartele statistice privind gospodărirea apelor, iar în unele cazuri acestea nefiind prezentate. Astfel, în anul 2011 nu au prezentat rapoarte 24% din numărul total de utilizatori, iar în anul 2012 – 13%.

Lipsa datelor depline și relevante implică impedimente pentru un proces corespunzător de gospodărire a apelor, existînd riscul luării unor decizii nepotrivite în acest sens. În structura apelor utilizate, ponderea cea mai semnificativă (85%) o constituie apele de suprafață, Agenția nedispunînd de date privind captarea și utilizarea apelor din rîuri și fluvii.

Totodată, majoritatea apelor captate (subterane și de suprafață) sînt utilizate pentru necesitățile tehnologice (74%), cele menajere (15%), o cantitate mare de apă fiind utilizată în agricultură, situație redată în Figura nr.7.

Figura nr.7.

Sursă: Rapoartele tehnice ale Agenției „Apele Moldovei”

Avînd în vedere proiectele privind reabilitarea sistemelor de irigare în Republica Moldova, este important ca această abordare să fie făcută într-o manieră coerentă, cota utilizării apei în agricultură fiind una mai sporită decît în alte domenii, iar coeficientul de „întoarcere” a apei în circuitul rîurilor și fluviilor fiind unul mic.

Agenția colectează și analizează datele referitoare la regimul hidrologic[33] doar pe rîurile transfrontaliere Prut și Nistru, pentru rîurile mici acest regim nefiind studiat. Importanța tehnică și științifică de cunoaștere a variației nivelurilor și debitelor din rîuri este strîns legată de multiple activități de proiectare, precum execuția lucrărilor hidrotehnice, de amenajare a albiei rîului și de exploatare a rîurilor, de problemele alimentării cu apă, gospodăririi apelor și protecției împotriva inundațiilor. Folosirea apelor în scopuri raționale poate fi realizată cu succes numai dacă sînt cunoscute caracteristicile cantitative și calitative (regimul hidrologic). Avînd în vedere faptul că Agenția preia de la SHS informația privind variația regimului hidrologic al apelor de suprafață și achită pentru aceste date mijloace financiare, această situație, conform explicațiilor Agenției, determină o conlucrare neconstructivă, creînd impedimente în obținerea și prelucrarea ulterioară a informației.

Incapacitatea aprobării limitelor de utilizare a apelor din rîuri fără a se ține cont de regimul hidrologic generează riscul de utilizare irațională a apelor acestora.

Agenția aprobă limitele de utilizare și avizează autorizațiile de folosință specială a apelor în lipsa unor analize fundamentate privind variațiile debitului și nivelului apelor din rîuri. Totodată, necunoașterea de către Agenție a volumelor existente de apă din rîuri cauzează imposibilitatea stabilirii limitei obiective de utilizare a apelor.

Pentru a asigura folosinţa şi gestionarea eficientă a resurselor de apă, Agenția nu ține o evidență a balanței apelor, auditul relevînd necesitatea estimării cantității şi a modului de folosire a apelor[34], prin asigurarea unei sinergii a cerinţelor şi resurselor de apă, ori acest raport are un rol determinant în evoluţia şi menţinerea unui echilibru natural. Se menționează lipsa unei baze fundamentate în cadrul distribuției apei din rîuri, astfel încît nu este identificat regimul hidrologic, fiind esențial, în acest sens, să se admită că atît cantitatea, cît și calitatea apei sînt comune conceptului de „protecție și utilizare durabilă”.

Utilizarea resurselor apelor de suprafață nu are la bază o gestiune adecvată, ca acestea să nu fie epuizate sau să ajungă la un prag critic, care să afecteze ecosistemele şi posibilitatea generaţiilor viitoare de a le utiliza. În acest context, auditul menționează şi efectele fenomenelor hidrologice deosebite, care degradează nu doar mediul natural, dar şi mediul social-economic, prin pagube considerabile, de felul inundațiilor produse în Republica Moldova în anii 2008 și 2010.

Programul de dezvoltare a gospodăririi apelor și hidroameliorației pentru anii 2011-2020 nu se realizează conform termenelor stabilite, atingerea obiectivelor fiind tergiversată.

În lipsa unei Strategii de dezvoltare a resurselor de apă din Republica Moldova, nu sînt definite exhaustiv dezvoltarea şi managementul resurselor de apă din rîuri și fluvii. În același timp, Programul vizat nu conține activități de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor și pierderilor de substanțe periculoase în mediul acvatic, pentru prevenirea poluării apelor din rîuri, precum și pentru limitarea expunerii la pericol a ecosistemelor acvatice. Aprobarea Programului în lipsa unei strategii în domeniu dovedește neuniformitatea și incoerența în elaborarea documentelor de politici ale statului, adică elaborarea prioritară a conceptului, urmat de Strategie, Program și Plan de activități[35]. Elaborarea Strategiei determină un șir de premise conformate și condiții actuale, care necesită o revizuire fundamentală a principiilor managementului în sectorul acvatic, motivul fiind faptul că managementul resurselor acvatice și starea reală a acestora nu implică și nu dezvoltă sarcini-cheie și relevante, cu evaluări ale necesităților financiare și planificarea măsurilor prin realizarea cărora vor fi create condiții adecvate acestui sector și se vor aplica principiile și metodele managementului integrat al resurselor de apă.

Totodată, în rezultatul adoptării Legii apelor și, implicit, al alinierii la acquis-ul comunitar, inițial au fost determinate și aprobate hotarele districtelor bazinelor hidrografice, ale subbazinelor hidrografice și hărțile speciale privind delimitarea acestora, s-au stabilit procedurile de elaborare și de revizuire a planului de gestionare a districtelor bazinelor hidrografice, precum și alte reglementări.

Importanța aprobării regulamentelor derivă din recomandările Directivei europene a apei[36], a cărei sarcină primordială este gestionarea integrată a resurselor de apă după principiul de bazin hidrografic.

Avînd în vedere Planul de acțiuni pentru asigurarea securității ecologice, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.304 din 12.03.2007[37], Agenția, în prezent, efectuează analiza bazinului hidrografic al rîului Prut, fiind identificate și delimitate corpurile de apă ce se includ în districtul hidrografic al acestuia, iar ulterior va fi elaborat planul de gestionare a bazinului hidrografic.

În contextul elaborării planurilor de gestionare a bazinelor hidrografice, auditul relevă importanța stabilirii măsurilor concrete privind asigurarea protecţiei apelor din fluvii prin diminuarea efectelor negative și reducerea surselor de poluare. Se denotă oportunitatea elaborării unor planuri regionale locale şi sectoriale de prevenire a poluării resurselor de apă, prin concretizarea și sistematizarea surselor și zonelor de poluare a resurselor acvatice, precum și a zonelor care necesită protecție specială conform legislației comunitare specifice pentru protecția apelor de suprafață, sau pentru conservarea habitatelor și a speciilor direct dependente de apă. În aceste cazuri, este oportună preluarea experienţei practice europene pentru dirijarea adecvată a resurselor de apă prin organizarea structurilor de dirijare la nivel de bazin.

Armonizarea managementului transfrontalier în domeniul protecției rîurilor necesită o continuă perfecționare, lipsind activități clare de dezvoltare a unor acțiuni comune ale părților.

Convenţia privind protecţia şi utilizarea cursurilor de apă transfrontaliere şi a lacurilor internaţionale (Helsinki, 17 martie 1992) presupune cooperarea și participarea la utilizarea, dezvoltarea și protecția unui curs de apă internațional într-o manieră echitabilă și rezonabilă, incluzînd atît dreptul de a utiliza, cît și obligația de a coopera pentru protecție și dezvoltare.

Deși există un acord[38] privind colaborarea în domeniul protecţiei şi dezvoltării durabile a bazinului rîului Nistru, precum și a fost stabilită necesitatea creării unei comisii privind utilizarea stabilă şi protecţia bazinului acestuia, acesta nu este aplicat în practică, nefiind ratificat de către partea ucraineană. Astfel, colaborarea cu Ucraina se realizează în conformitate cu Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Ucrainei privind utilizarea şi protecţia apelor de frontieră (din anul 1994). Pentru gestionarea resurselor transfrontaliere acvatice, Republica Moldova, de comun acord cu Ucraina, a creat grupuri de lucru privind gestionarea resurselor acvatice ale rîului Nistru, fluviului Dunărea şi ale lacurilor din preajmă, precum și grupul de monitoring al calităţii apelor transfrontaliere și privind biodiversitatea.

În același timp, pentru asigurarea unei colaborări rezultative, este important ca părțile să aplice criterii comune și să identifice finanțări pentru lichidarea surselor de poluare prin dezvoltarea de proiecte comune. La etapa derulării auditului, Ministerul Mediului a prezentat informații despre implicarea în proiecte comune cu ţările riverane rîurilor Nistru și Prut privind gestionarea durabilă şi protecţia apelor transfrontaliere. Printre cele mai semnificative iniţiative care sînt în proces de derulare (anii 2012-2015) se menționează:

Proiectul „Protecţia Mediului în Bazinele rîurilor Internaționale” (EPIRB), al cărui scop constă în protecţia şi gestionarea eficientă a resurselor de apă în bazinele rîurilor internaționale. Astfel, Republica Moldova, de comun acord cu Ucraina, au selectat, în calitate de bazin-pilot, bazinul rîului Prut, pentru care, cu suportul proiectului, urmează a fi elaborat Planul de gestionare al bazinului hidrografic.

Proiectul „Tranziţia la Agricultura Performantă” cuprinde activități axate pe îmbunătăţirea capacităţii Republicii Moldova de a gestiona resursele de apă. În corespundere cu obiectivul proiectului, pentru Republica Moldova va fi elaborat Planul de gestionare a bazinului hidrografic Nistru, care, conform procedurii stabilite, va fi coordonat cu Ucraina.

Proiectul „Schimbările climatice şi securitatea în bazinul fluviului Nistru”, scopul căruia constă în consolidarea potenţialului de adaptare a ţărilor din bazinul fluviului Nistru prin eficientizarea colaborării transfrontaliere şi realizarea unor activităţi concrete ce ţin de îmbunătăţirea sistemelor de monitoring hidrologic şi hidrochimic, a schimbului de informaţii între Moldova şi Ucraina, crearea sistemelor comune de alertă preventivă în caz de inundaţii, precum şi activităţi ce ţin de restabilirea şi conservarea ecosistemelor în bazinul fluviului Nistru.

Proiectul „Managementul pericolelor şi crizelor în Delta Dunării”, care are drept scop protejarea Deltei Dunării de accidente industriale şi îmbunătăţirea cooperării în regiune între Republica Moldova, Ucraina şi România privind accidentele.

În vederea protecției fluviului Dunărea și a apelor din bazinul său hidrografic, Republica Moldova a ratificat Convenţia privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea[39]

Scopul Convenţiei este asigurarea protecţiei apei şi a resurselor ecologice, precum şi utilizarea lor durabilă în bazinul hidrografic al Dunării, printr-o gospodărire durabilă şi echitabilă a apelor fluviului, inclusiv conservarea, îmbunătăţirea şi utilizarea raţională a apelor de suprafaţă şi a celor subterane din bazinul hidrografic, în măsura în care acestea sînt posibile.

Figura nr.8.

Sursă: Convenția privind cooperarea pentru protecția și utilizarea durabilă a fluviului Dunărea

Bazinul Dunării reprezintă al doilea cel mai mare bazin hidrografic din Europa, cu o suprafață totală de 801,463 km². Fluviul este marcat drept cel mai „internațional” de pe glob, acesta traversînd 19 state (Figura 9). Ecosistemele bazinului Dunării sînt extrem de valoroase din punct de vedere ecologic, economic, istoric și social. Dunărea reprezintă un ecosistem cu interlegături și interdependențe care oferă bunuri și servicii ecologice (alimente, fibre și apă potabilă, protejarea solului, navigație etc.). Cursul fluviului cuprinde o mare parte a zonelor sălbatice ale Europei, care oferă conexiuni ecologice esențiale pentru sănătatea mediului în ansamblu.

Figura nr.9.

Sursă: icpdr.org

Deși fluviul Dunărea găzduieşte o bogată biodiversitate, bazinul său este unul vulnerabil presiunilor antropice crescînde, care sînt determinate de o poluare excesivă din activitățile de agricultură, industrie, precum și din deversările reziduale. Reabilitarea fluviului este posibilă doar printr-o intensă colaborare regională dintre statele din bazinul Dunării şi al Mării Negre, protecţia fluviului Dunărea şi a ecosistemelor lui fiind în interesul comunităţilor din ţările riverane acestuia.

În acest context, avînd în vedere condițiile necesare ce ar asigura utilizarea şi protecţia apelor transfrontaliere, colaborarea statelor în domeniul utilizării şi protecţiei apelor, rezolvarea problemelor comune și întreprinderea măsurilor de prevenire, limitare şi diminuare a efectelor transfrontaliere asupra apelor fluviului, auditul a stabilit ca subobiectiv:

Instrumentele aplicate și activitățile derulate sînt suficiente și adecvate pentru realizarea angajamentelor în conformitate cu Convenţia privind cooperarea pentru protecţia și utilizarea durabilă a fluviului Dunărea?

Organismul tehnic al Convenţiei este Comisia Internaţională pentru Protecţia fluviului Dunărea (Comisia), aceasta fiind constituită din delegaţi nominalizaţi de către părţile contractante.

Comisia este responsabilă de implementarea Convenției și de transpunerea în practică a acesteia, de promovarea și coordonarea gestionării durabile și echitabile a apei, inclusiv utilizarea, conservarea și îmbunătățirea apelor fluviului în beneficiul țărilor din bazinul Dunării și populației. Comisia își realizează misiunea prin elaborarea recomandărilor pentru îmbunătățirea calității apei, dezvoltarea de mecanisme pentru controlul inundațiilor și accidentelor, stabilind paramentrii la emisii și asigurîndu-se că acestea sînt reflectate în legislația națională a părților contractante și aplicate în politicile statelor semnatare ale Convenției.

În Republica Moldova, coordonator național al Convenției și instrumentelor conexe ale acesteia este desemnat ministrul mediului[40]. Totodată, în scopul asigurării coordonării implementării prevederilor Convenției, a fost aprobată componența nominală a grupului de lucru[41], precum și desemnată persoana responsabilă (punctul focal) în acest sens.

Secretariatul Convenției a stabilit grupurile de experți care monitorizează cerințele prevăzute de Convenție, domeniul acestora ținînd de:

managementul bazinului fluvial;

monitorizare și evaluare;

presiuni și măsuri;

protecția împotriva inundațiilor;

prevenirea și controlul accidentelor;

managementul informațional.

Grupurile de experți internaționali din cadrul Convenției au remis regulat către Secretariatul Convenției date disponibile privind condiţiile generale ale mediului riveran din bazinul hidrografic al Dunării; date cu privire la emisii şi monitoring; măsuri aplicate şi planificate pentru prevenirea, controlul şi reducerea impactului transfrontalier; reglementări privind evacuările de ape uzate.

Pentru evidențierea unor progrese în implementarea prevederilor Convenției, este imperativ un plan de acțiuni coerent, precum și acțiuni coordonate ale grupului de lucru.

Prin activitățile sale în domeniul gospodăririi resurselor de apă și realizării politicilor de stat în acest domeniu, Ministerul Mediului coordonează și implementează activități care contribuie la implementarea prevederilor Convenției. Din momentul desemnării grupului de lucru, activitatea acestuia s-a rezumat la schimbul de informație despre planurile de monitoring privind calitatea apelor, rezultatele probelor apelor prelevate din apele rîului Prut și fluviului Dunărea, efectuate la punctele de monitoring stabilite, precum și la participarea membrilor grupurilor de lucru în activitățile din cadrul Comisiei. În lipsa unui plan de lucru, nu sînt stabilite detaliat intențiile și activitățile privind realizarea obligațiilor în conformitate cu Convenția, nu au fost determinate punctele forte și punctele slabe instituționale și legale, precum și o evaluare a costurilor implementării. În același timp, nu au fost determinate mecanismele de coordonare și organizare, dar și prioritățile și obiectivele. Activitățile grupului de lucru privind coordonarea realizării prevederilor Convenției nu sînt clar stabilite și nici procesele-verbale ale ședințelor grupului nu sînt întocmite.

Recomandări:

12. Ministerul Mediului să elaboreze un plan de acțiuni şi modul de raportare privind realizarea angajamentelor Republicii Moldova în contextul Convenţiei privind cooperarea pentru protecţia și utilizarea durabilă a fluviului Dunărea.

În contextul implementării prevederilor Convenției, Republica Moldova a inițiat activități privind armonizarea și coordonarea de măsuri pentru stabilirea de priorități adecvate și luarea în considerare a unor activități privind calitatea apelor fluviului Dunărea. Astfel, a fost aprobată Legea apelor, un document-cadru care promovează un management bazat pe o dimensiune modernă a resurselor de apă, substituind Codul apelor. Această lege stabilește un fundament pentru facilitarea legislativă și organizațională privind angajamentele Republicii Moldova în cadrul executării Convenției. Stabilirea unor noi abordări în gestionarea resurselor de apă, cum ar fi principiile participării, prevenirii poluării, „poluatorul plăteşte”, precauţiei, precum și folosirea raţională a resurselor de apă determină repere fundamentale și prevede mecanisme și modalități de gestionare a resurselor de apă în cadrul bazinelor hidrografice, care vor contribui la eficientizarea acţiunilor privind prevenirea poluării, conservarea, protecţia şi restabilirea resurselor de apă din rîuri și fluvii. Implementarea legii va permite o mai bună cunoaştere a disponibilităţii resurselor de apă prin perfecţionarea sistemului de monitorizare şi de gestionare a datelor despre starea resurselor de apă. De asemenea, noua lege reglementează aspectul gestionării secetei şi riscului de inundaţii, cu indicarea regimului folosinţei apelor pe timp de secetă.

Republica Moldova a implementat și utilizează sisteme comune de comunicaţie, atenționare şi reducere a riscurilor, avînd în vedere respectarea prevederilor Convenției.

Monitorizarea apelor de suprafață în bazinul hidrografic al Dunării reprezintă instrumentul de bază la aprecierea calității apelor. Republica Moldova asigură monitoringul de supraveghere și efectuează evaluări ale stării apelor din cadrul bazinului fluviului Dunărea, acestea constituind o sursă de informații privind procedurile de evaluare a impactului, proiectarea eficientă a viitoarelor programe de monitoring, evaluarea variației resurselor de apă, inclusiv datorită impactului activităților antropice.

Figura nr.10.

Sursă:SHS

În cadrul Convenţiei privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea, Republica Moldova realizează monitoringul în 6 secţiuni stabilite pe rîul Prut, în conformitate cu Reţeaua Transnaţională de Monitoring[42] (Șirăuți, Braniște, Costești, Valea Mare, Leova, Giurgiulești ). Probele se analizează în conformitate cu 59 de indicatori hidrochimici de calitate, de asemenea realizîndu-se monitoringul aluviunilor acvatice în punctele de monitoring după 21 indicatori de calitate. Acest monitoring permite, în cadrul Comisiei, atenționarea privind situațiile de urgență, identificarea și acționarea în zonele de risc, precum și planificarea lichidării situațiilor de urgență.

Monitorizarea calităţii apei fluviului Dunărea pe teritoriul Republicii Moldova se efectuează în localitatea Giurgiuleşti, unde sînt colectate probe conform Programului de activitate, cazuri de poluare înaltă şi excepțional de înaltă în perioada 2010-2013 n-au fost depistate.

Pe parcursul a 5 ani, calitatea apei fluviului Dunărea, în secţiunea de monitoring Giurgiuleşti, se caracterizează, conform indicelui de poluare al apei, printr-o uşoară tendinţă de creștere a nivelului de poluare în ultimii 2 ani (Figura 11). Valoarea indicelui menționat pe parcursul perioadei indicate a variat în limitele de la 0,65 (în anul 2010) pînă la 0,88 (în anul 2012), încadrîndu-se în clasa de calitate II (curată).

Figura nr.11.

Calitatea apei fluviului Dunărea, secţiunea s.Giurgiuleşti, în perioada 2008-2012

Notă: Informaţiile privind poluările accidentale cu impact transfrontalier sînt transmise cu ajutorul „Sistemului de prevenire şi alarmare a poluărilor accidentale” (Accidental Emergency Warning System – AEWS).

Sursă: SHS

Potrivit cerințelor prevăzute în Convenție, Republica Moldova a monitorizat și a raportat asupra angajamentelor asumate, procesul de monitorizare și raportare fiind unul funcțional.

Deși Republica Moldova cuantifică regulat starea mediului în bazinul fluviului Dunărea, deocamdată nu sînt implementate măsuri specifice și vitale pentru a obține succese, apele de suprafață fiind poluate regulat.

Actualmente Republica Moldova este la etapa incipientă de adaptare a cadrului normativ la prevederile Convenției, la finele anului 2013 fiind aprobate reglementări privind prevenirea poluării apelor din activităţi agricole, cerinţele de colectare, epurare şi deversare a apelor uzate în sistemul de canalizare şi/sau corpuri de apă pentru localităţile urbane şi rurale și condiţiile de deversare a apelor reziduale în corpurile de apă. În acest context, se consideră fundamentală integrarea în legislația națională a unor politici privind tratarea apelor uzate, diminuarea concentrației de nitrați, prevenirea și controlul integrat al poluării,

În cadrul aplicării unor tehnologii aferente celor mai mici riscuri, nu au fost asigurate modele şi moduri de operare privind tratarea corespunzătoare a apelor uzate deversate în rîul Prut, acestea avînd un potenţial pronunţat de poluare. În activitatea stațiilor de epurare de cele mai multe ori nu se respectă condiţiile de mediu, inclusiv prevenirea şi controlul poluării, fiind depistate cazuri de deversare a apelor reziduale în afluenții rîului Prut (vezi foto).

Sursă: Imagini realizate de echipa de audit

Astfel, în special, se observă o concentrație mai mare a poluanților în aval de localitățile urbane, care nu dispun de stații de purificare a apelor reziduale, și la confluența cu afluenții rîului Prut.

Calitatea necorespunzătoare a apelor pe anumite sectoare ale rîului Prut se datorează poluării cu ape menajere şi industriale neepurate sau insuficient epurate, depozitării deşeurilor industriale şi menajere neconforme, neaplicării codului bunelor practici agricole, la modul în care aceasta este încă dezvoltată, avînd un raport destul de mare în poluarea cu nitraţi a apelor rîului Prut.

Sinteza datelor obținute conform expediției ecologice Prut 2013, în urma analizelor probelor prelevate, evidenţiază o tendinţă a schimbării calităţii apei rîului Prut în spaţiu. Pe tot cursul rîului Prut, pe teritoriul Republicii Moldova, se observă o creştere a concentraţiilor anume în preajma localităților urbane, situație redată în Figura nr.12.

Figura nr.12.

Variaţia concentraţiei nitraţilor în rîul Prut, de la Criva pînă la Giurgiuleşti

Sursă: SHS

În vederea realizării obiectivelor principale ale Convenției, este important ca Ministerul Mediului să stabilească și să implementeze planuri și programe suficient de precizate, să se asigure planificarea și stabilirea unor bugete necesare realizării acestor programe, precum și să specifice aspecte referitoare la progresele şi eficiența acestora, deoarece datele statistice indică asupra unor rezultate modeste în aspectul reducerii la nivel naţional a poluării apelor bazinului fluviului Dunărea pe teritoriul Republicii Moldova.

Recomandări:

13. Ministerul Mediului să elaboreze și să aprobe un Plan de acțiuni privind activitățile de realizare a Convenției privind cooperarea pentru protecţia și utilizarea durabilă a fluviului Dunărea și Regulamentul de activitate al Grupului de lucru responsabil la acest capitol.

CONCLUZIE GENERALĂ

Mecanismele actuale privind gestionarea resurselor de apă din rîuri și fluvii nu asigură implementarea efectivă a politicilor de sector, iar instrumentele necesare în acest sens urmează a fi definitivate. Avînd în vedere amenințările și provocările privind protecția apelor din rîuri și fluvii, Ministerul Mediului nu în toate cazurile şi-a exercitat pe deplin atribuţiile, fapt ce a condiţionat unele disfuncționalități, precum și tergiversarea realizării unor obiective importante și necesare în procesul de protecție și utilizare durabilă a apelor din rîuri și fluvii. Domeniul auditat nu are definite sarcini exhaustive, iar măsurile necesare spre a fi întreprinse nu sînt planificate detaliat și nu determină principii și metode relevante unui management integrat al resurselor de apă.

Implicarea insuficientă a AAPL și lipsa activităților de conștientizare a populației creează impedimente în prevenirea și diminuarea consecinţelor de poluare, precum şi privind protecţia resurselor acvatice și a ecosistemelor aferente. Cadrul juridic determină unele impedimente în exercitarea operativă a controlului ecologic de stat, activitățile derulate în unele cazuri neavînd efectul scontat, iar reglementarea domeniului necesită modificări.

În cadrul realizării Convenției privind protecția și utilizarea durabilă a fluviului Dunărea nu au fost aplicate instrumente și derulate activități suficiente care să asigure o protecție și utilizare durabilă a fluviului Dunărea prin neelaborarea și neimplementarea unui plan detaliat de măsuri și a reglementărilor pentru grupul de lucru responsabil de coordonarea activităților în cadrul realizării prevederilor Convenției.

Şeful echipei de audit Viorel Miron

controlor de stat superior

Echipa de audit: Natalia Apostol

Controlor de stat superior

Controlor de stat Larisa Postica

Controlor de stat Dumitru Ştefirţa

Asistenţa metodologică :

Şef de direcţie V.Verdeş

Asistența metodologică:

Asistența juridică: controlor de stat superior M.Sitalova controlor de stat superior S.Rusu

Responsabil de monitorizarea

desfăşurării misiunii de audit

Şeful Direcţiei generale II

(auditul finanțelor sectorului social

și economiei naționale) Sofia Ciuvalschi

Anexa nr.1

Domeniul de aplicare a auditului

Curtea de Conturi a Republicii Moldova, în conformitate cu Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2013, a iniţiat auditul mediului privind protecția și utilizarea durabilă a apelor din rîuri și fluvii, pentru a analiza politicile de gospodărire durabilă a apelor din rîuri și fluvii, a verifica dacă implementarea acestora permite asigurarea protecției cantitative și calitative a apelor, a analiza interacțiunile privind coordonarea, administrarea și gestionarea de către instituțiile responsabile, inclusiv deciziile luate în acest sens, precum și dacă cadrul legal existent permite întreprinderea unor măsuri adecvate, care să diminueze poluarea apelor din rîuri și fluvii, dar și să permită utilizarea acestora fără riscul epuizării. Auditul a cuprins activităţile realizate şi măsurile întreprinse în perioada anilor 2010-2013 de către instituțiile responsabile de implementarea politicilor de protecție a apelor din rîuri și fluvii.

Pentru obţinerea unor probe relevante şi rezonabile, care să susţină concluziile şi credibilitatea constatărilor expuse în Raport, echipa de audit a utilizat proceduri de audit, cum ar fi examinarea documentelor și rapoartelor, realizarea interviurilor și chestionarelor, precum și observările directe, cu deplasarea la faţa locului.

Activitatea de audit s-a desfăşurat în conformitate cu Standardele de audit ale Curţii de Conturi și cu Manualul de audit al performanţei. Misiunea de audit a fost efectuată la Ministerul Mediului, Inspectoratul Ecologic de Stat, Serviciul Hidrometeorologic de Stat și la Fondul Ecologic Național. Totodată, s-au solicitat informații de la Ministerul Finanțelor, Agenția „Moldsilva”, precum și au fost înaintate chestionare către AAPL.

Metodologia de audit

Pentru atingerea obiectivelor prestabilite, misiunea de audit a realizat activităţi specifice, fiind aplicate tehnici de audit și utilizate diferite metode de colectare a probelor. Astfel:

pentru a evalua activitatea Inspectoratului Ecologic de Stat și a subdiviziunilor acestuia în domeniul controlului și supravegherii utilizării apelor din rîuri și fluvii, respectării normelor și regimului special de consum, precum și gestionării zonelor de protecţie a apelor de suprafață, au fost studiate planurile anuale de activitate, rapoartele de executare a planurilor anuale, rezultatele investigațiilor de laborator, informația privind starea obiectivelor de utilizare și deversare a apelor, actele de inspectare, procesele-verbale și notele informative, colaborarea cu alte instituții abilitate în domeniul gestionării apelor din rîuri și fluvii;

pentru a evalua eficiența îndeplinirii atribuțiilor, au fost evaluate rezultatele obţinute la prelevarea probelor de apă de către SHS, fiind studiată documentația elaborată în urma emiterii buletinelor de alertă și procedurilor aferente;

pentru a stabili impactul și prejudiciile cauzate ecosistemelor acvatice în urma deversărilor de ape reziduale, extragerilor de nisip și prundiș din rîuri, lucrărilor de construcție în albia și pe malurile rîurilor, s-au efectuat ieșiri la fața locului și s-au solicitat informaţii de la Institutul de Zoologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei;

· pentru a evalua rezultatele realizării Programului de dezvoltare a gospodăririi apelor şi a hidroamelioraţiei, s-au analizat indicatorii de impact şi rezultatele obţinute, planurile de activitate ale Agenției „Apele Moldovei”;

· pentru a constata dacă au fost analizate și evaluate problemele privind identificarea riscurilor pentru apele din rîuri și fluvii, s-au realizat interviuri cu persoanele cu funcții de răspundere, prin confirmarea scrisă a intervievatului, ulterior fiind stabilită veridicitatea datelor;

pentru a determina dacă există și este funcțional un sistem de control, de prevenire și de eliminare a consecințelor poluării apelor din rîuri și fluvii, s-a analizat dacă sînt elaborate și aplicate corespunzător de către Ministerul Mediului politicile de domeniu;

pentru a evalua rezultatele implementării unor proiecte finanțate din FEN selectate, s-au analizat dările de seamă privind executarea contractelor şi utilizarea mijloacelor financiare, prezentate de beneficiar, documentele justificative privind utilizarea surselor alocate pentru realizarea obiectivelor stabilite în proiecte, dar și cele solicitate suplimentar de la beneficiari și alte instituții, precum și s-au efectuat ieșiri în teren;

pentru elucidarea problemelor locale şi identificarea situaţiilor în domeniu, s-au remis chestionare către AAPL, fiind intervievaţi responsabilii, fotografiate unele obiective și preluate imagini video;

pentru a determina realizarea angajamentelor în conformitate cu Convenţia privind cooperarea pentru protecţia și utilizarea durabilă a fluviului Dunărea, s-au studiat rapoartele de progres, activitatea Grupului de lucru pentru implementarea Convenției, implementarea politicilor și activităților potrivit angajamentelor asumate.

Anexa nr.2

REZULTATELE CHESTIONĂRII AAPL

În cadrul auditului performanţei în domeniul mediului privind protecția și utilizarea durabilă a apelor din rîuri și fluvii, în scopul obţinerii unor date şi informaţii privind situația în domeniu pe republică, a fost utilizată metoda chestionării.

Informația analizată cuprinde date din chestionarele remise de către 27 AAPL, după cum urmează: Primăria municipiului Chișinău, Primăria municipiului Bălți și Consiliile raionale: Ialoveni, Orhei, Fălești, Briceni, Cimișlia, Ștefan Vodă, Rîșcani, Ungheni, Nisporeni, Rezina, Ocnița, Florești, Călărași, Sîngerei, Strășeni, Cahul, Leova, Telenești, Basarabeasca, Soroca, Glodeni, Dondușeni, Cantemir, Criuleni, Drochia.

Prin intermediul chestionarelor înaintate către AAPL, auditul a avut drept scop cunoaşterea situației și a problemelor privind protecția apelor de suprafață în teritoriu.

Obiectivele chestionării au fost:

Dețin AAPL informaţii privind starea domeniului în localități?

AAPL au capacități manageriale suficiente pentru a gestiona protecția și utilizarea corespunzătoare a apelor din rîuri și fluvii?

Au fost elaborate și implementate de către AAPL planuri și programe, precum și identificate sursele de finanțare a activităților de protecție și utilizare durabilă a apelor din rîuri și fluvii?

Indicați rîurile care traversează localitățile din raion.

AAPL au remis informații privind rîurile care traversează teritoriul raionului, localitățile traversate, locurile de deversare a acestora. Totodată, au fost indicate date privind utilizarea apelor din rîuri (irigare, alimentare cu apă, receptor al apelor reziduale etc.).

În cadrul autorității publice locale există o subdiviziune sau specialiști care au responsabilități în domeniul protecției mediului și, implicit, al protecției și utilizării apelor din rîuri? Dacă da – care sînt atribuţiile acestora, iar dacă nu – cine exercită monitorizarea în domeniul dat?

Din totalul de 27 de chestionare recepționate, 4 AAPL au indicat că au în statele de personal specialiști cu atribuții în domeniul protecției mediului. Analiza datelor indică o cotă foarte redusă privind personalul cu atribuții de mediu în cadrul AAPL.

Există informații generalizate pe raion privind starea rîurilor? Care este modalitatea de ţinere a acestei evidenţe și de către cine este organizată? Care este periodicitatea actualizării informației?

Informația generalizată la acest capitol este deținută de 3 AAPL (Ungheni, Glodeni, Rezina), alte 24 AAPL menționînd lipsa informației privind starea ecologică a rîurilor care traversează localitățile din raion.

Se întreprind măsuri cu privire la supravegherea permanentă a stării rîurilor și a zonelor adiacente acestora, și care sînt acestea? Care sînt măsurile de prevenire a poluării şi degradării apelor din rîuri, precum și activitățile de restabilire a biosistemelor afectate ca rezultat al poluării și degradării?

Măsuri care țin de plantarea copacilor în zonele riverane au fost întreprinse de către 19 AAPL, acestea indicînd acțiuni de salubrizare, acțiuni în cadrul bilunarelor ecologice, acțiunea „Rîu curat de la sat la sat” și „Apa-izvorul vieții”. Totodată, nu au fost indicate careva activități privind restabilirea ecosistemelor acvatice afectate și alte acțiuni capabile să restabilească starea rîurilor.

În opinia Dvs. și potrivit informației pe care o dețineți, care sînt principalele surse de poluare a rîurilor din raion? (deversare ape reziduale comunale, industriale și agrozootehnice, stocuri de deșeuri, destructurarea/degradarea fîșiilor de protecție a apelor rîurilor etc.)

AAPL au indicat că de cele mai multe ori apele din rîuri și fluvii sînt afectate de gunoiștile neautorizate din zonele de protecție a acestora, apele reziduale epurate insuficient, poluarea ca rezultat al depozitării fertilizanților, degradarea fîșiilor de protecție a rîurilor, deșeurile rezultate din activitățile agenților economici în teritoriu, inclusiv ale complexelor animaliere și stațiilor petroliere, aplicarea preparatelor de uz fitosanitar în zona de protecție a obiectivelor acvatice.

Au fost realizate sau se realizează/implementează programe locale, precum și alte activități privind protecția și reconstrucţia ecologică a rîurilor afectate prin intervenţii antropice? Enumerați-le:

AAPL au indicat activități în cadrul bilunarelor de salubrizare și acțiunii ecologice „Rîu curat de la sat la sat”. Totodată, nu au fost realizate programe și măsuri complexe locale, iar 15 din 27 AAPL chestionate au informat despre nerealizarea unor activități, în localitățile din raion, privind protecția și reconstrucția ecologică a rîurilor.

În localitățile din raion au fost implementate sau sînt în proces de implementare proiecte investiţionale şi/sau valorificări de granturi în domeniul protecției și utilizării apelor din rîuri (perioada 2010-2013)?

La acest capitol, 21 AAPL au informat că nu au alocat și nu au beneficiat de resurse financiare destinate proiectelor în domeniul protecției și utilizării apelor din rîuri și fluvii (perioada 2010-2013).

Cunoașteți care sînt necesitățile locale privind realizarea măsurilor ce țin de protecția și utilizarea apelor din rîuri? Pentru care perioadă și în ce mod? Au fost coordonate cu careva instituții?

Potrivit analizei rezultatelor AAPL chestionate, doar 6 dintre acestea au indicat că cunosc care sînt măsurile și activitățile necesare spre a fi întreprinse pentru o gestionare eficientă și durabilă a apelor din rîuri și fluvii.

Care sînt autorităţile de specialitate cu care colaborați întru realizarea măsurilor de protecție și utilizare a apelor din rîuri și prin ce modalitate (Ministerul Mediului, subdiviziunile teritoriale ale Inspectoratului Ecologic de Stat şi Centrele de Sănătate Publică locale etc.)? Există un suport metodologic și informativ al instituțiilor indicate? (Cum și prin ce se manifestă asistența?).

La capitolul protecția și utilizarea durabilă a apelor din rîuri și fluvii, AAPL colaborează cu Serviciile de Supraveghere de Stat a Sănătății Publice, Agențiile de Dezvoltare Regionale, Ministerul Mediului și instituțiile subordonate acestuia, Centrele de Sănătate Publică. În același timp, nici o AAPL din cele 27 AAPL care au remis răspunsuri la chestionare nu a indicat informația privind suportul metodologic și informativ al instituțiilor cu atribuții în domeniul protecției mediului.

Care sînt căile de informare și implicare a populației din raion în activitățile privind protecția și utilizarea apelor din rîuri?

AAPL informează și implică populația în activitățile privind protecția și utilizarea apelor din rîuri, prin intermediul ziarelor raionale, anunțurilor cu referire la activitățile de mediu, instituțiilor de învățămînt, televiziunilor locale, adunărilor cu populația, dezbaterilor în cadrul Consiliilor raionale și locale, paginilor web ale localităților, seminarelor informative și orelor ecologice.

[1] M.O., 2008, nr.237-240, art.864.

[2] Hotărîrea Curții de Conturi nr.54 din 04.12.2012 „Privind aprobarea Programului activității de audit a Curții de Conturi pe anul 2013” (cu modificările ulterioare).

[3] Hotărîrea Guvernului nr.288 din 15.03.2005 „Cu privire la aprobarea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului în Republica Moldova pînă în 2015 şi a Primului Raport Naţional „Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului în Republica Moldova””.

[4] Hotărîrea Guvernului nr.662 din 13.06.2007 „ Pentru aprobarea Strategiei privind aprovizionarea cu apă şi canalizare a localităţilor din Republica Moldova”.

[5] Anuarele IES : „Protecția mediului în Republica Moldova”.

[6] Studiul „Diminuarea vulnerabilităţii la schimbări climatice în bazinul r. Nistru”, Chișinău-Kiev 2012.

[7] Acordul de Asociere dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele sale membre, pe de o parte, și Republica Moldova, pe de altă parte.

[8] Hotărîrea Parlamentului nr. 323-XIV din 17.03.1999 „ Despre ratificarea Convenţiei privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea”.

[9] Hotărîrea Parlamentului nr. 1546-XII din 23.06.1993 „Pentru aderarea Republicii Moldova la unele convenţii în domeniul protecţiei mediului înconjurător şi ratificarea Convenţiei privind diversitatea biologic”.

[10] Hotărîrea Parlamentului nr.605-XV din 02.11.2001 „Privind aprobarea Concepţiei politicii de mediu a Republicii Moldova”.

[11] Hotărîrea Guvernului nr.751 din 05.10.2011 „Cu privire la aprobarea Programului de dezvoltare a gospodăririi apelor şi a hidroamelioraţiei în Republica Moldova pentru anii 2011-2020”.

[12] Legea apelor nr.272 din 23.12.2011.

[13] Legea nr.440-XIII din 27.04.1995 „Cu privire la zonele și fîșiile de protecție a apelor rîurilor și bazinelor de apă”.

[14] Hotărîrea Guvernului nr. 32 din 16.01.2001 „Cu privire la măsurile de stabilire a zonelor şi fişiilor riverane de protecţie a apelor rîurilor şi bazinelor de apă”.

[15] Codul silvic, adoptat prin Legea nr.887-XIII din 21.06.1996.

[16] Atribuții stabilite prin Regulamentul cu privire la salubrizarea teritoriului și menținerea ordinii sanitare în mun.Chișinău, aprobat prin Decizia Consiliului municipal Chișinău nr.4/11 din 05.12.2000.

[17] Direcția generală comerț, alimentație publică și prestări servicii din cadrul Primăriei mun. Chișinău.

[18] Teritoriul aferent obiectivului acvatic cu dimensiuni stabilite, destinat pentru protecţia apelor de suprafaţă împotriva poluării, epuizării şi înnămolirii, în care se instalează un regim special de activitate economică.

[19] Teritoriul separat din zona de protecţie a apelor în hotarele căruia activitatea economică este strict limitată.

[20] Art.13 din Legea nr.440-XIII din 27.04.1995.

[21] Art.10 din Legea nr.1515-XII din 16.06.1993 „Privind protecţia mediului înconjurător”.

[22] Regulamentul privind eliberarea autorizaţiilor de funcţionare a unităţilor comerciale şi de prestare a serviciilor sociale pe teritoriul municipiului Chişinău, aprobat prin Decizia Consiliului municipal Chişinău nr.13/4 din 27.12.2007.

[23]sau pluviale, care provin din precipitaţii atmosferice.

[24]Normativ tehnico-ştiinţific care stabileşte concentraţia maximă, fără efecte negative asupra sănătăţii umane şi a mediului, a poluanţilor în componentele mediului.

[25] Legea nr.1540-XIII din 25.02.1998 „Privind plata pentru poluarea mediului”.

[26] Hotărîrea Guvernului nr. 1543 din 29.11.2002 „Cu privire la măsurile suplimentare pentru depozitarea centralizată şi neutralizarea pesticidelor inutilizabile şi interzise” (în continuare - Hotărîrea Guvernului nr. 1543 din 29.11.2002).

[27] Art.4 din Legea nr.8-XV din 17.02.2005 „Cu privire la Portul Internaţional Liber „Giurgiuleşti"” (în continuare - Legea nr.8-XV din 17.02.2005).

[28] Porțiunea navigabilă a unui rîu.

[29] Acordul privind cooperarea pentru protecția și utilizarea durabilă a apelor Prutului și Dunării, încheiat între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul României în anul 2012.

[30] Hotărîrea Guvernului nr.32 din 16.01.2001 „Cu privire la măsurile de stabilire a zonelor şi fişiilor riverane de protecţie a apelor rîurilor şi bazinelor de apă”.

[31] Hotărîrea Guvernului nr. 304 din 17.03.2007 „Cu privire la aprobarea Programului Naţional de asigurare a securităţii ecologice pentru anii 2007-201”.

[32] Legea nr.412-XV din 09.12.2004 „Cu privire la statistica oficială” și Ordinul comun al Ministerului Mediului și Biroului Național de Statistică nr.99/88 din 28.10.2011.

[33] Variațiile în curs de un an ale debitului si nivelului rîului (sursă: literatura de specialitate).

[34] Cantitatea de apă necesară pentru ca ecosistemul acvatic să continue să prospere și să furnizeze servicii aferente funcționării acestuia.

[35] Legea nr.780-XV din 27.12.2001 „Privind actele legislative” .

[36] Directiva Parlamentului și a Consiliului european 2000/60/CE privind stabilirea unui cadru de acțiune comunitar în domeniul politicii apei.

[37] Hotărîrea Guvernului nr.304 din 17.03.2007 „Cu privire la aprobarea Programului Naţional de asigurare a securităţii ecologice pentru anii 2007-2015”.

[38] Hotărîrea Guvernului nr. 42 din 15.01.2013 „Pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei privind colaborarea în domeniul protecției și dezvoltării durabile a bazinului rîului Nistru, semnat la Roma la 29.11.2012”.

[39] Hotărîrea Parlamentului nr.323-XIV din 17.03.1999 „Despre ratificarea Convenției privind cooperarea pentru protecția și utilizarea durabilă a fluviului Dunărea”.

[40] Ordinul Ministerului Mediului nr. 30 din 04 aprilie 2012 „Cu privire la desemnarea responsabililor de Convențiile internaționale de mediu și/sau a instrumentelor conexe la care Republica Moldova este parte” .

[41] Ordinul Ministerului Mediului nr. 60 din 13.07.2012 „Cu privire la aprobarea grupurilor de lucru pentru implementarea Convențiilor internaționale de mediu și/sau a instrumentelor conexe la care Republica Moldova este parte”.

[42] Instrument al Comisiei în conformitate cu care Părțile se obligă a coopera în domeniul monitoringului și comunicării. Oficial a fost lansat în anul 1996 și orientat spre asigurarea Părților cu informație privind poluarea apelor și evoluția calității acestora în principalele rîuri afluente ale fluvilui Dunărea.