HOTĂRÂRE nr. 6 din 26.03.2013   CURTEA DE CONTURI   publicat 22.03.2013

cu privire la Raportul auditului performanţei „Există oportunităţi de îmbunătăţire a proceselor de realizare a Strategiei naţionale de dezvoltare regională prin sporirea eficienţei utilizării fondurilor alocate”

În vigoare din 22.03.2013
pe legis.md/hotarare/2013/6-ccrm
Trimiteri: 62 legate   6 nerezolvate   3 fără țintă

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md.

Nerezolvate (6)
Fără țintă (3)

Curtea de Conturi, în prezența ministrului dezvoltării regionale și construcțiilor dl M.Răducan, viceministrului dezvoltării regionale și construcțiilor dl V.Guțuțui, șefului Direcției generale dezvoltare regională a Ministerului Dezvoltării Regionale și Construcțiilor dl V.Bînzaru, directorilor Agențiilor de dezvoltare regională: Nord – dl I.Bodrug; Centru – dl T.Meșină, șefului Secției management proiecte a Agenției de dezvoltare regională Sud dl E.Lupașcu, șefului Direcției reglementarea contabilității și auditului în sectorul corporativ din cadrul Ministerului Finanțelor dna L.Foalea, șefului-adjunct al Inspectoratului Ecologic de Stat dl C.Crîșmari, precum și a altor persoane responsabile din cadrul entităților auditate, călăuzindu-se de art.2 alin.(1) și art.4 alin.(1) lit.a) din Legea Curții de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008[1], a examinat Raportul auditului performanței „Există oportunități de îmbunătățire a proceselor de realizare a Strategiei naționale de dezvoltare regională prin sporirea eficienței utilizării fondurilor alocate”.

Misiunea de audit s-a desfășurat în conformitate cu prevederile art.28 şi art.31 din Legea nr.261-XVI din 05.12.2008 şi cu Programul activității Curții de Conturi pe anul 2012[2], avînd drept scop să evalueze modul în care s-au utilizat Fondul național pentru dezvoltare regională, precum și alte surse alocate de către partenerii străini și locali, rezultatele obţinute, impactul implementării proiectelor finanțate, să identifice dificultățile în implementarea politicilor de dezvoltare regională şi să analizeze din diferite perspective cauzele care au generat imperfecțiuni.

Auditul a fost planificat și s-a efectuat în conformitate cu Standardele de audit, Manualul de audit al performanţei, elaborat de Curtea de Conturi în baza Standardelor Internaţionale de Audit. În vederea susţinerii opiniilor, constatărilor, formulării concluziilor şi recomandărilor, probele de audit s-au obţinut prin desfăşurarea procedurilor specifice auditului. În funcţie de contextul în care au fost aplicate, procedurile au inclus examinări, testări, verificări şi analize etc.

Curtea de Conturi și-a propus ca obiectiv al auditului să răspundă la următoarea întrebare:

Activitatea Consiliului Național de Coordonare a Dezvoltării Regionale, Consiliilor Regionale pentru Dezvoltare, Ministerului Dezvoltării Regionale și Construcțiilor și a Agențiilor de dezvoltare regională a impulsionat realizarea obiectivelor politicii de dezvoltare regională în Republica Moldova?

Misiunile de audit au fost realizate la Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor, Agențiile de dezvoltare regională: Nord; Centru și Sud, precum și la 15 beneficiari ai proiectelor implementate, vizînd perioada anilor 2011-2012.

Examinînd rezultatele auditului, audiind raportul prezentat și explicațiile persoanelor cu funcții de răspundere prezente în ședință, Curtea de Conturi a constatat:

Urmare a autorizării Ministerului Dezvoltării Regionale și Construcțiilor cu competențe în promovarea politicii de dezvoltare regională, au fost evidențiate rezultate vizibile care au impulsionat procesul de realizare a obiectivelor strategice. Astfel, au fost elaborate și aprobate principalele documente de planificare strategică pe termen lung și termen mediu, care identifică prioritățile implementării Strategiilor de dezvoltare regională, au fost create structurile funcționale la nivel național și regional responsabile de aprobarea, promovarea, coordonarea obiectivelor politicii de dezvoltare regională, au fost înființate Agențiile de dezvoltare regională responsabile de organizarea implementării Strategiilor de dezvoltare și a Planurilor operaţionale regionale.

Primul Document unic de program pentru anii 2010-2012 a fost aprobat la 26.08.2010, acesta fiind momentul de inițiere a implementării proiectelor investiționale concrete întru realizarea politicii de dezvoltare regională.

În perioada anilor 2011-2012 au fost inițiate 32 de proiecte, cu valoarea de 272,2 mil.lei, finanțate prin intermediul Fondului național pentru dezvoltare regională (în continuare – FNDR), din care au fost realizate integral 9 proiecte, precum și au fost inițiate 5 proiecte investiționale, cu valoarea de 54,8 mil.lei, susținute financiar de către Guvernul Republicii Federative Germania prin intermediul Agenției de Cooperare Internațională a Germaniei.

Verificările efectuate de către echipele de audit în cadrul auditului performanței au relevat că mecanismele de implementare a obiectivelor de dezvoltare regională au fost elaborate cu rețineri majore de timp. Procesele de selectare, evaluare, implementare și monitorizare a proiectelor s-au desfășurat cu unele abateri de la exigențele cadrului legal și ale celui regulator, iar diminuarea alocațiilor destinate FNDR și colaborarea neeficientă cu partenerii și autoritățile locale în vederea asigurării surselor financiare din partea acestora nu au permis atingerea impactului scontat.

Factorii determinanţi care au limitat eficiența activităților desfășurate de actorii implicați în realizarea obiectivelor politicilor de dezvoltare regională și implementarea acţiunilor prioritare întru atingerea acestor obiective sînt următorii:

Neincluderea în Documentul unic de program a costurilor proiectelor aprobate, precum și a programelor în paralel cu direcțiile strategice

Necorelarea necesităților financiare de dezvoltare regională cu cadrul bugetar pe termen mediu

Nedefinirea exhaustivă a criteriilor și priorităților privind selectarea și evaluarea propunerilor de proiecte de dezvoltare regională

Nestabilirea în cadrul primului apel de propuneri a condițiilor obligatorii privind existența documentației tehnice la proiectele depuse

Executarea unor lucrări care nu erau prevăzute inițial în cererile de finanțare și nu formau obiectivele proiectului, care au generat utilizarea suplimentară a mijloacelor FNDR

Întocmirea necorespunzătoare a proiectelor tehnice elaborate care au provocat impedimente la realizarea în termenele stabilite a proiectelor și au afectat calitatea lucrărilor executate, precum și utilizarea eficientă a mijloacelor din FNDR

Nedezvoltarea suficientă a relațiilor de parteneriat, ca rezultat, proiectele incluse în Documentul unic de program pentru anii 2010-2012 care urmau a fi cofinanțate cu suportul partenerilor străini, precum și al celor locali nu s-au soldat cu rezultatele scontate

Capacitatea redusă a instituțiilor abilitate de a însuși integral resursele alocate din FNDR care a generat nevalorificarea în anul 2011 a mijloacelor în sumă de 11,4 mil.lei

Neexecutarea, în unele cazuri, în termenele stabilite, a activităților planificate în cadrul proiectelor finanțate din contul mijloacelor Agenției de Cooperare Internațională a Germaniei

Ineficiența, în unele cazuri, a evaluării și monitorizării proiectelor, deși modalitatea s-a bazat pe proceduri și instrumente elaborate

Neconformarea, în unele cazuri, a beneficiarilor de proiecte la condițiile stabilite în cererile de solicitare a finanțării, precum și în Acordurile de parteneriat

Necoordonarea, în unele cazuri, a activităților în cadrul proiectelor între autoritățile administrației publice locale, Agențiile de dezvoltare regională și Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor și neconlucrarea între acestea

Neprevederea exhaustivă în cadrul normativ și cel regulator intern a modalității de transmitere a bunurilor obținute în procesul de derulare a proiectelor de dezvoltare regională

Existența unor divergențe între cadrul juridic actual și cel normativ privind restituirea garanției pentru bună execuție a lucrărilor.

În contextul celor expuse în Raportul de audit și în prezenta Hotărîre, se concluzionează că realizarea obiectivelor stabilite în Strategia națională de dezvoltare regională are o importanță majoră în obținerea unei dezvoltări social-economice echilibrate și durabile pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Cu toate că au fost depuse eforturi și întreprinse măsuri care au contribuit la crearea mecanismului complex de realizare a politicii de dezvoltare regională, auditul a constatat și unele disfuncționalități, nereguli privind implementarea Strategiei naționale de dezvoltare regională, iar obiectivele și indicatorii aprobați nu în toate cazurile au fost atinși la nivelul și în termenele prestabilite.

Întru reducerea riscurilor identificate și asigurarea atingerii impactului scontat, sînt necesare măsuri de remediere a deficiențelor, de consolidare a capacităților instituționale în vederea atingerii obiectivelor Strategiei naționale de dezvoltare regională, precum și a gestionării eficiente a mijloacelor alocate atît din Fondul național pentru dezvoltare regională, cît și din alte surse financiare, inclusiv prin identificarea unor soluții optime de îmbinare a principiilor transparenței, economicității și eficacității.

Reieșind din cele expuse, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15 alin.(2) și alin.(4), art.16 lit.c), art.34 alin.(3) din Legea Curții de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi hotărăşte:

Se aprobă Raportul auditului performanței „Există oportunități de îmbunătățire a proceselor de realizare a Strategiei naționale de dezvoltare regională prin sporirea eficienței utilizării fondurilor alocate”, care se anexează la prezenta Hotărîre.

Hotărîrea și Raportul de audit se remit autorităților indicate în subpunctele 2.1.- 2.2.; în punctele 3, 4 și se recomandă să ia atitudine, conform competențelor, referitor la rezultatele auditului, după cum urmează:

Ministerului Dezvoltării Regionale și Construcțiilor, Agențiilor de dezvoltare regională Nord, Centru și Sud:

întreprinderea măsurilor necesare în vederea lichidării deficiențelor și neregulilor constatate, precum și implementarea recomandărilor expuse în Raportul de audit și în prezenta Hotărîre;

evaluarea punctelor slabe și a problemelor care au condus la nerealizarea unor obiective ale proiectelor de dezvoltare regională în vederea asigurării implementării acestora, inclusiv prin instituționalizarea monitorizării și evaluării permanente a progreselor înregistrate;

fortificarea capacităților instituționale în domeniul implementării eficiente a proiectelor de dezvoltare regională;

întreprinderea măsurilor de rigoare în vederea definitivării tuturor activităților aferente implementării proiectelor finanțate din contul mijloacelor Agenției de Cooperare Internațională a Germaniei, cu valorificarea integrală a mijloacelor alocate.

Ministerului Finanțelor, pentru informare și o posibilă luare de atitudine;

Guvernului

, pentru informare şi luare de atitudine, precum şi pentru:

sporirea eforturilor în vederea eficientizării procesului de dezvoltare regională și îmbunătățirii performanțelor scontate;

intensificarea monitorizării de către Consiliul Național de Coordonare a Dezvoltării Regionale a procesului de implementare a politicii de dezvoltare regională în vederea eficientizării cadrului de politici;

complementarea și armonizarea programelor naționale, sectoriale și teritoriale de dezvoltare economico-socială, întru eficientizarea alocativă a resurselor și promovarea descentralizării regionale conform standardelor comunitare;

examinarea oportunității întreprinderii măsurilor în vederea soluționării problemei la construcția poligonului în extravilanele com.Morozeni și s.Neculăieuca din r-nul Orhei privind decopertarea stratului fertil al solului, în vederea restabilirii acestui teren deteriorat în sectorul agricol.

Parlamentului Republicii Moldova, pentru informare și o posibilă utilizare la luarea deciziilor aferente reformelor și inițiativelor de susținere a politicii de dezvoltare regională prin prisma unei implicări participative la toate etapele.

Prezenta Hotărîre și Raportul de audit se remit, pentru informare și o posibilă luare de atitudine, Președintelui Republicii Moldova, Comisiilor permanente ale Parlamentului: economie, buget și finanțe; administrație publică și dezvoltare regională.

Despre implementarea recomandărilor auditului, precum și despre executarea recomandărilor subpct.2.1.1.-2.1.4.; 2.3.1.- 2.3.4. din prezenta Hotărîre se va informa Curtea de Conturi în termen de 6 luni.

Prezenta Hotărîre se publică în Monitorul Oficial în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curții de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

Președintele Curții de Conturi Serafim URECHEAN

Nr . 6. Chişinău, 26 februarie 2013.

Raportul auditului performanței ,,Există oportunităţi de îmbunătăţire a proceselor de realizare a Strategiei naționale de dezvoltare regională prin sporirea eficienţei utilizării fondurilor alocate”

LISTA ABREVIERILOR

AbreviereaTermenul abreviat
CNCDRConsiliul Național de Coordonare a Dezvoltării Regionale
CRDConsiliul Regional pentru Dezvoltare
FNDRFondul național pentru dezvoltare regională
MDRCMinisterul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor
ADRAgenția de dezvoltare regională
AAPLAutoritate a administrației publice locale
AAPCAutoritate a administrației publice centrale
AAPAgenția Achiziții Publice
BNSBiroul Național de Statistică
DFIDDepartamentul pentru Dezvoltare Internațională al Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord
GIZAgenția de Cooperare Internațională a Germaniei
FISMFondul de investiții sociale din Moldova
DUPDocumentul unic de program
DGDRDirecția Generală Dezvoltare Regională
CBTMCadrul bugetar pe termen mediu
FENFondul Ecologic Național
DPCRDirecția Politică și Cooperare Regională
DRIDRDirecția Relații cu Instituțiile de Dezvoltare Regională
CEComisia Europeană
PPPropuneri de proiecte
SNDRStrategia națională de dezvoltare regională
PORPlanul operațional regional
SDRStrategia de dezvoltare regională
IDAMIndicele de deprivare a ariilor mici
GRMGuvernul Republicii Moldova
SIDAAgenția Suedeză pentru Dezvoltare Internațională
MEMinisterul Economiei
MMMinisterul Mediului
MFMinisterul Finanțelor
MOManual operațional privind modul de utilizare a mijloacelor Fondului național pentru dezvoltare regională
ONGOrganizație nonguvernamentală
RMRepublica Moldova
SSRSecția Statistică Regională
AGRMAgenția pentru Geologie și Resurse Minerale
Î.S. ,,SSVEPC”Întreprinderea de Stat ,,Serviciul de Stat pentru Verificarea și Expertizarea Proiectelor și Construcțiilor”
ZELZonă economică liberă

SINTEZĂ

Curtea de Conturi a iniţiat auditul performanţei privind implementarea Strategiei naționale de dezvoltare regională şi eficienţa utilizării fondurilor alocate în perioada anilor 2010-2012, pentru a determina în ce măsură acțiunile întreprinse de MDRC și de alte instituții responsabile de dezvoltarea regională au impulsionat procesul de implementare a politicii de dezvoltate regională.

Ţinta principală a acțiunii de audit constă în stabilirea măsurii în care au fost realizate dezideratele pentru care a fost înființat FNDR, precum şi în eliminarea unor posibile deficiențe constatate pe circuitul de derulare a finanțărilor şi de creştere a eficacității acestui Fond.

Raportul de audit scoate în evidenţă gradul de preocupare al Guvernului de a avea un mecanism perfect și eficient întru dezvoltarea stabilă, durabilă şi uniformă a tuturor regiunilor de dezvoltare şi a localităţilor Republicii Moldova. Constatările şi concluziile acestuia prezintă nivelul de realizare a obiectivelor proiectelor, efectul acțiunilor întreprinse, cauzele care au produs impedimente la atingerea performanțelor proiectelor și eficienței utilizării surselor direcționate în domeniul dezvoltării regionale. De asemenea, Raportul prezintă și dificultățile întîmpinate de către actorii și beneficiarii implicați în realizarea proiectelor.

Republica Moldova şi-a formulat politicile de dezvoltare regională în spiritul normelor şi practicilor Uniunii Europene, orientîndu-le spre diminuarea dezechilibrelor teritoriale. Legea privind dezvoltarea regională a fost adoptată la finele anului 2006 cu aportul Ministerului Administraţiei Publice Locale, iar implementarea a început odată cu constituirea, în anul 2009, a MDRC, autorizat cu competenţe în domeniul dezvoltării regionale. Pe parcursul anului 2009, MDRC a finalizat crearea instituţiilor de dezvoltare regională și a constituit capacităţile atît în cadrul ministerului, cît şi la nivel regional, a gestionat adoptarea strategiilor de dezvoltare regională şi a elaborat proceduri de selectare şi implementare a proiectelor de dezvoltare regională.

În politica de dezvoltare regională sînt antrenate autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, comunităţile locale şi organizaţiile neguvernamentale care, prin acţiunile coordonate, asigură o dezvoltare social-economică teritorială echilibrată şi sprijină nemijlocit zonele defavorizate.

Dezvoltarea regională, în perioada analizată, s-a realizat printr-o abordare integrată, bazată pe o combinare a investițiilor publice în infrastructura locală, pe politici active de stimulare a activităților de afaceri și pe sprijinirea valorificării resurselor locale, fiind obținute următoarele realizări majore:

a fost elaborată Strategia naţională de dezvoltare regională, care reflectă obiectivele dezvoltării regionale;

a fost aprobat Documentul unic de program pentru anii 2010-2012, precum și pentru anii 2013-2015;

au fost elaborate și implementate mecanismele de realizare și monitorizare a politicii de dezvoltare regională;

au fost inițiate 37 de proiecte de dezvoltare regională, din care 32 de proiecte cu finanțare din Fondul național pentru dezvoltare regională și 5 proiecte finanțate de către Guvernul Republicii Federative Germania prin intermediul Agenției de Cooperare Internațională a Germaniei;

a fost asigurată elaborarea Strategiei naționale de dezvoltare regională pentru anii 2013-2015 și revizuirea strategiilor regionale de dezvoltare pentru regiunile Nord, Centru și Sud, în vederea îmbunătățirii planificării teritoriale și a localizării investițiilor;

au fost inițiate procedurile de ajustare a strategiilor locale cu cele regionale;

a fost aprobat Manualul operațional al FNDR și cel al Agențiilor de dezvoltare regională, care prevăd proceduri de utilizare a mijloacelor, de monitorizare, evaluare și raportare a activităților implementate și a celor în proces de realizare.

Deși Legea privind dezvoltarea regională a fost adoptată în anul 2006, primul Document unic de program, pe termen scurt (3 ani), a fost aprobat abia la 26.08.2010, acesta fiind momentul de inițiere a implementării proiectelor investiționale concrete întru realizarea politicii de dezvoltare regională.

În perioada anilor 2011-2012, alocațiile din FNDR au fost executate în mărime de 283,6 mil.lei, inclusiv pentru întreținerea ADR – 11,4 mil.lei și pe domeniile de intervenție – 272,2 mil.lei, din care:

ü reabilitarea infrastructurii fizice (178,5 mil.lei);

ü susținerea businessului (15,5 mil.lei);

ü îmbunătățirea factorilor de mediu și atractivității turistice (78,2 mil.lei).

Printre rezultatele înregistrate, în perioada de referință, sînt: darea în exploatare a stației de tratare a apei potabile din or.Otaci, a stației de epurare a apelor reziduale din or.Călărași, construirea a 100,3 km de rețele de apeduct și a 23,7 km de rețele de canalizare.

Ø În domeniul infrastructurii drumurilor a fost îmbunătățită starea drumurilor publice regionale pe o lungime totală de 26,35 km, de aceasta beneficiind populația din 18 localități (143 de mii de persoane).

Ø În domeniul gestionării deșeurilor menajere solide au fost construite două poligoane regionale și 370 de platforme pentru amplasarea containerelor de colectare a deșeurilor menajere solide. Au fost procurate 1299 de containere, 700 de urne stradale, 12 unități de tehnică specializată, au fost lichidate 28 de gunoiști neautorizate.

Ø În domeniul susținerii sectorului privat a fost reabilitat sediul incubatorului de afaceri din comuna Larga (r-nul Briceni), acesta fiind dotat cu echipamente tehnice și mobilier. De serviciile incubatorului vor beneficia 22 de antreprenori din 8 localități. Au fost construite obiective de infrastructură în Zona economică liberă ,,Bălți”.

Evaluarea acțiunilor întreprinse de MDRC denotă că valoarea adăugată a politicii regionale ar fi putut să se manifeste mai pronunțat dacă în perioada de referință ar fi funcționat o politică regională fundamentată pe implementarea optimă a principiilor pe care le are la bază.

În urma aplicării procedurilor de audit, s-au constatat unele probleme, deficiențe și unii factori care acționează negativ asupra realizării obiectivelor proiectelor inițiate în domeniul dezvoltării regionale, implementării acestora în termenele stabilite, precum și absorbției eficiente a sumelor obținute din finanțări externe și alocate din bugetul public național, după cum urmează:

Relațiile de

parteneriat n-au fost dezvoltate suficient:

Structura partenerială existentă nu în toate cazurile denotă un nivel adecvat de colaborare interministerială în cadrul implementării unor proiecte. Astfel, în unele proiecte erau prevăzute lucrări care n-au fost coordonate corespunzător ori autorizate de către instituțiile abilitate. Asemenea dificultăți s-au înregistrat la realizarea a 5 proiecte, dintre care în cadrul a 2 proiecte[3], [4] traseele de apeduct din com.Manta, r-nul Cahul, și din or.Telenești n-au fost coordonate cu Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor. La alte 3 proiecte[5], [6], [7] n-a fost avizată de Ministerul Mediului documentația tehnică privind exploatarea carierelor de extracție a zăcămintelor minerale și forarea sondei arteziene. Ca urmare a devierii documentației tehnice la traseele de apeduct menționate de la standardele în vigoare, pe parcursul implementării proiectelor respective, documentația tehnică a fost revizuită și modificată și, ca rezultat, a fost majorat costul lucrărilor cu 2,0 mil.lei , iar lucrările n-au fost executate în termenele stabilite.

Referitor la implementarea proiectelor privind exploatarea carierelor de extracție a zăcămintelor minerale și forarea sondei arteziene, lucrările au fost sistate temporar de către Inspectoratul Ecologic de Stat pînă la aducerea documentației tehnice în conformitate cu normele stabilite, ceea ce, de asemenea, a generat tergiversarea executării lucrărilor.

Concentrarea și

prioritizarea

cerințelor a fost dificilă în cazul necesităților imense ale autorităților publice locale:

Costul proiectelor incluse în Documentul unic de program pentru anii 2010-2012, precum și a celor incluse pentru anii 2013-2015 nu este corelat cu capacitatea de finanțare a FNDR, fiind de 2 ori mai mare față de resursele disponibile ale acestuia. Totodată, pentru implementarea proiectelor incluse în Documentul unic de program se conta și pe cooperarea atît cu parteneri străini, cît și cu cei locali, care urmau să cofinanţeze proiectele şi din alte resurse.

Deși priorităţile de finanţare prevăd reabilitarea infrastructurii fizice, susţinerea dezvoltării sectorului privat, în special, în regiunile rurale și îmbunătăţirea factorilor de mediu şi atractivităţii turistice, nu este determinată ponderea acestora în volumul total de finanțare. Aceasta a condus la faptul că la direcția prioritară ,,Reabilitarea infrastructurii fizice” s-au repartizat fonduri care reprezintă 66,5% – în anul 2011 și 60,2% – în anul 2012, pe cînd la direcția prioritară ,,Susţinerea dezvoltării sectorului privat” s-au repartizat alocații de numai 4,0% și, respectiv, de 6,6%, însă și acestea destinate doar inaugurării unui incubator de afaceri și conectării la utilități publice a ZEL ,,Bălți”.

Capacitatea autorităților locale de a asigura finanțarea și cofinanțarea unor proiecte a fost compromisă:

AAPL, în perioada anilor 2010-2012, conform estimărilor efectuate inițial, urmau să vină cu un suport financiar în mărime de 7,1 mil.lei în implementarea a 10 proiecte finanțate și din contul mijloacelor FNDR. Se atestă că proiectele respective n-au fost susținute suficient, contribuția autorităților locale fiind asigurată numai în cadrul a 4 proiecte în sumă totală de 1,7 mil.lei, sau 23,9% din volumul prevăzut. În consecință, din cauza nealocării de către cofinanțatori a mijloacelor preconizare, o parte din obiectivele stabilite n-au fost realizate în termenele stabilite în contracte.

Evaluarea și monitorizarea implementării proiectelor, deși s-a bazat pe instrumente elaborate, n-a fost destul de eficientă:

În anii 2011-2012, din cele 56 de proiecte incluse în Documentul unic de program, s-au implementat integral sau parțial 32 de proiecte finanțate prin intermediul FNDR.

În urma nerealizării integrale a obiectivelor prevăzute, 9 proiecte din acestea au fost redirecționate spre realizare în Documentul unic de program pentru anii 2013-2015.

Din 32 de proiecte evaluate în cadrul auditului, sub aspectul economicității, eficienței și eficacității, precum și privind respectarea procedurilor de achiziții, 27 de proiecte au înregistrat deficiențe care au limitat performanța.

Prezentul Raport de audit a generalizat principalele realizări ale Strategiei naționale de dezvoltare regională, problemele și neregulile care au influențat negativ asupra realizării proiectelor și conține o serie de recomandări de îmbunătățire a situației și de anticipare a unor eventuale efecte nefaste.

INTRODUCERE

Dezvoltarea regională urmăreşte planificarea şi realizarea unei dezvoltări social-economice teritoriale echilibrate pe întreg teritoriul ţării, prin implementarea unor politici de dezvoltare a regiunilor, integrarea mai eficientă a proceselor de amenajare a teritoriului cu cele de planificare economică.

Legea nr.438-XVI din 28 decembrie 2006[8] a definit regiunile de dezvoltare funcţionale pe teritoriul Republicii Moldova, modul de cooperare interregională, cadrul instituţional, instrumentele specifice politicii pentru dezvoltare regională, mijloacele necesare creării şi funcţionării regiunilor de dezvoltare. Noul model de dezvoltare regională prevede crearea unor regiuni mai mari, cu atribuţii în domeniul planificării strategice, care ar complementa structura teritorial-administrativă existentă.

Legea privind dezvoltarea regională în Republica Moldova stabileşte obiectivele principale ale susținerii dezvoltării regionale, și anume:

Obiectivele pe termen mediu ale politicii de dezvoltare regională au vizat:

participarea echilibrată a tuturor regiunilor la dezvoltarea social-economică a ţării;

accelerarea dezvoltării oraşelor mici în calitate de ,,poli de creştere” a regiunilor;

dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în agricultură;

dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii regionale şi promovarea parteneriatului public-privat;

prevenirea poluării mediului înconjurător şi utilizarea eficientă a resurselor naturale în vederea creşterii calităţii vieţii.

Politica de dezvoltare regională urmează să se implementeze în două etape:

Etapa I: Consolidarea capacităţilor şi condiţiilor de dezvoltare în cadrul a trei regiuni de dezvoltare – Nord, Centru şi Sud (anii 2010-2012);

Etapa II: Activităţile de dezvoltare regională întreprinse în regiunile de dezvoltare – Unitatea teritorială autonomă Găgăuzia, municipiul Chişinău şi unităţile administrativ-teritoriale din stînga Nistrului (anii 2012-2019).

În temeiul Legii nr.438-XVI din 28.12.2006, precum şi în scopul promovării eficiente a politicii statului în domeniul dezvoltării regionale, Guvernul a aprobat Strategia națională de dezvoltare regională[9] și Planul de acțiuni pentru perioada anilor 2010-2012. Strategia a identificat dezvoltarea regională ca una din cele cinci priorităţi naţionale, incluse în Strategia naţională de dezvoltare[10], cu scopul general de realizare a unei dezvoltări social-economice echilibrate şi durabile pe întreg teritoriul Republicii Moldova, prin corelarea eforturilor în cadrul regiunilor de dezvoltare.

Planul de acţiuni privind implementarea Strategiei naţionale de dezvoltare regională, în perioada anilor 2010-2012, s-a axat pe 3 domenii de priorităţi distincte:

Principalele documente de planificare a dezvoltării echilibrate şi durabile a regiunilor sînt Strategia de dezvoltare regională şi Planul operaţional regional, care include programele, proiectele şi activităţile prioritare[11]. Strategia de dezvoltare regională stabileşte perspectivele regiunii pe termen mediu la nivel de priorităţi şi măsuri, fiind în concordanţă cu documentele de politici ale Guvernului. Priorităţile stipulate în Strategiile de dezvoltare regională a regiunilor Nord, Centru şi Sud, pentru perioada 2010-2012, se prezintă în Figura nr.1.

Figura nr.1

Priorităţile stipulate în Strategiile de dezvoltare regională

Sursă: Strategiile de dezvoltare regională

În baza analizei Strategiilor de dezvoltare şi a Planurilor operaţionale regionale ale regiunilor de dezvoltare Nord, Centru şi Sud, au fost selectate, în cadrul primului apel de propuneri, 56 de proiecte prioritare, cu valoarea de 1,2 mild.lei, pentru finanţare din mijloacele FNDR, în perioada anilor 2010-2012, iar în cadrul celui de-al doilea apel – 61 de proiecte, cu valoarea de 1,3 mild.lei, care au fost incluse în Documentul unic de program.

Pentru a determina în ce măsură acțiunile întreprinse de CNCDR, MDRC, CRD și alte instituții responsabile de dezvoltarea regională au impulsionat procesul de implementare a politicii de dezvoltate regională, auditul s-a axat, preponderent, pe:

analiza conceptului socio-politic şi managerial de dezvoltare regională, potrivit căruia problemele apărute la un moment dat sînt soluționate la cel mai apropiat nivel decizional al acestora;

analiza acțiunilor de coordonare, gestionare, administrare şi implementare a deciziilor la nivel local;

testarea și verificarea instrumentelor financiare elaborate în suportul utilizării eficiente a fondurilor destinate dezvoltării regionale, inclusiv a celor destinate FNDR.

Informaţie generală privind Strategia de dezvoltare regională și Fondul național pentru dezvoltare regională


SFERA ŞI ABORDAREA AUDITULUI

În contextul importanței primordiale a acțiunilor de dezvoltare regională și utilizării unor resurse financiare considerabile, umane şi de timp, în calitatea sa de auditor extern, în conformitate cu condiţiile stabilite în matricele de politici ale Guvernului și potrivit exigențelor Regulamentului de formare şi utilizare a mijloacelor FNDR[12], Curtea de Conturi a decis efectuarea unui audit al performanței în vederea stabilirii nivelului în care au fost realizate dezideratele pentru care a fost înființat FNDR, determinării unor posibile modalități de eliminare a deficiențelor constatate pe circuitul de derulare a finanțărilor, precum şi de creştere a eficacității acestui Fond.

Abordarea auditului s-a axat atît pe probleme (identificarea, verificarea şi analizarea deficiențelor și punctelor slabe ce au tergiversat implementarea politicilor și realizarea proiectelor de dezvoltare regională), cît şi pe rezultate (performanţa realizată în contextul economicității, eficienţei și eficacității prin compararea situaţiei reale cu criteriile stabilite). În cadrul auditului s-a pus accentul pe evaluarea economicității și eficienței (prin prisma utilizării optime a resurselor, respectiv, minimizării costurilor în condiții de maximizare a rezultatelor care puteau fi obținute din punct de vedere al calității), precum și a eficacității (prin prisma gradului de îndeplinire a obiectivelor declarate în proiect și a relației dintre impactul scontat și impactul realizat), acordîndu-se atenție sporită asupra modului de gestionare a resurselor financiare din FNDR, orientat spre dezvoltarea regională, conform priorităților stabilite.

Auditul a avut ca scop să evalueze modul în care s-a utilizat FNDR, rezultatele obţinute, impactul implementării proiectelor finanțate din FNDR, să identifice dificultățile în implementarea politicilor de dezvoltare regională şi să analizeze din diferite perspective cauzele care au generat imperfecțiuni.

Activitatea de audit s-a desfăşurat în conformitate cu Standardele de audit ale Curţii de Conturi, ca ghid servind Manualul de audit al performanţei, elaborat de Curtea de Conturi în baza Standardelor Internaţionale de Audit.

Obiectivul general al auditului a constat în determinarea faptului dacă mecanismele existente și cele aplicate prin intermediul instituțiilor responsabile de aprobare, promovare și coordonare a obiectivelor de dezvoltare regională sînt eficiente în implementarea politicii de dezvoltare regională și dacă resursele alocate din FNDR au fost destinate domeniilor prioritare selectate.

Totodată, a fost stabilit și obiectivul specific al auditului, și anume:

Activitatea CNCDR, CRD, MDRC şi a ADR a impulsionat realizarea obiectivelor politicii de dezvoltare regională în Republica Moldova?

Curtea de Conturi prezintă constatările și concluziile auditului expuse în Raport, considerîndu-le a fi relevante și utile pentru Parlament și Guvern, pentru actorii implicați în implementarea politicilor de dezvoltare regională, precum și pentru alte părți interesate.

CONSTATĂRILE AUDITULUI

Obiectivul auditului: Activitatea CNCDR, CRD, MDRC şi a ADR a impulsionat realizarea obiectivelor politicii de dezvoltare regională în Republica Moldova?

Obiectivele FNDR privind finanțarea măsurilor de dezvoltare a regiunilor, în special, a zonelor defavorizate și consolidarea capacităţilor funcţionale ale instituţiilor, capabile să asigure implementarea strategiilor de dezvoltare regională se realizează, deși întîmpină unele dificultăți. Necesită îmbunătățire modul de selectare a proiectelor regionale de dezvoltare prin definirea criteriilor, priorităților și optimizarea procedurilor de evaluare a acestora. Capacitatea de valorificare a mijloacelor disponibile poate fi îmbunătățită prin sporirea calității managementului, inclusiv prin fortificarea competențelor de a pregăti și administra proiecte, de a acționa în condiții de transparență și de a cheltui banii conform unor reguli stricte și efective. Menţinerea situaţiei actuale prin aprobarea proiectelor, fără prezentarea unor aplicații argumentate economic și viabilitate potențială a rezultatelor proiectului, nu va contribui la ridicarea nivelului economic al zonei, a nivelului de trai, la ocuparea forței de muncă disponibile.

Obiectivele politicii de dezvoltare regională au fost aprobate la nivel naţional în anul 2006, însă mecanismele de implementare ale acestora s-au elaborat începînd cu anul 2009

În perioada anilor 2010-2011, scopul principal al SNDR a fost crearea cadrului instituţional al dezvoltării regionale, axat pe crearea şi menţinerea unui cadru de gestiune, implementare, finanţare, monitorizare şi de evaluare a dezvoltării regionale.

Conform prevederilor Legii nr.438-XVI din 28.12.2006, în termen de 2 luni de la data intrării în vigoare a legii nominalizate, Guvernul urma să aprobe structura, componenţa nominală şi Regulamentul CNCDR, Regulamentul-cadru al CRD, Regulamentul de formare şi utilizare a mijloacelor FNDR, structura şi Regulamentul-cadru al ADR. În realitate, exigențele legii respective au fost implementate peste un an de la adoptarea acesteia (februarie 2008), urmare elaborării și aprobării documentelor menționate.

Tot în anul 2008, la 4 decembrie, a avut loc ședința constitutiva a CNCDR, sarcinile de bază ale căreia se refereau la două aspecte de bază, precum planificarea şi coordonarea implementării mecanismelor financiare ale dezvoltării regionale.

În domeniul planificării printre cele mai importante sarcini se consideră avizarea SNDR, aprobarea planului anual de implementare şi a Documentului unic de program, ceea ce reprezintă o listă de proiecte şi programe de dezvoltare regională, finanţate prin intermediul FNDR.

În domeniul coordonării implementării mecanismelor financiare cele mai importante atribuţii ale CNDR sînt: aprobarea Manualului operaţional privind modul de utilizare a mijloacelor FNDR; determinarea criteriilor, priorităţilor şi a modalităţilor de alocare a resurselor financiare din FNDR; verificarea destinaţiei utilizării mijloacelor financiare alocate FNDR; aprobarea deciziilor de achiziţionare din resursele FNDR. De asemenea, conform Legii nr.438-XVI din 28.12.2006, s-a prevăzut crearea ADR pînă la finele anului 2008.

În același timp, reorganizarea ministerelor (s-au lichidat Ministerul Administrației Publice Locale și Ministerul Construcțiilor și Dezvoltării Teritoriilor, fiind creat în anul 2009 MDRC) a generat tergiversarea realizării sarcinilor stabilite în domeniul dezvoltării regionale timp de 2 ani. Din considerentele numite, în perioada anilor 2008-2009, n-au fost valorificate alocaţiile prevăzute în FNDR, în sumă de 130,0 mil.lei și, respectiv, de 156,0 mil.lei.

Abia la începutul anului 2010, CNCDR s-a întrunit în componență nouă în cadrul a 5 ședințe, fiind luate decizii privind: aprobarea avizului la proiectul SNDR, alocarea mijloacelor financiare din FNDR, aprobarea Manualului operațional privind modul de utilizare a mijloacelor FNDR și a Instrucțiunii pentru utilizatori privind înaintarea propunerilor de proiecte pentru finanțare din FNDR, aprobarea DUP pentru anii 2010-2012, audierea rapoartelor ce țin de implementarea SNDR.

Totodată, se atestă că deși ADR au fost create la finele anului 2009, Manualul operațional al ADR a fost aprobat de MDRC în luna august 2011, urmare auditului efectuat în anul 2011 de către Curtea de Conturi, care a recomandat urgentarea aprobării Manualului operațional al ADR.

Monitorizarea procesului de implementare a politicii de dezvoltare regională se efectuează în baza metodologiei respective, care presupune sistemul de raportare, sistemul de indicatori pe proiecte, instrumente statistice:

a fost stabilită metodologia pentru monitorizarea și evaluarea măsurilor de susținere a dezvoltării regionale, care este parte componentă a Manualelor operaționale ale FNDR și ale ADR;

s-au efectuat modificări privind distribuirea mijloacelor financiare în Manualele operaționale ale ADR, care ulterior au fost aprobate prin ordinul MDRC din 16 august 2011;

a fost aprobată Instrucțiunea privind monitorizarea și evaluarea măsurilor de susținere a dezvoltării regionale, aprobată prin Ordinul MDRC nr.87 din 28.09.2011 [13];

întru definirea criteriilor de determinare a disparităților din dezvoltarea regională și stabilirea mecanismului de repartizare a fondurilor publice între regiunile de dezvoltare, s-a colaborat cu ME în vederea aplicării IDAM, precum și cu BNS întru dezvoltarea statisticii regionale.

Analiza cadrului legal aplicabil implementării proiectelor de dezvoltare regională denotă existența unor divergențe între actele normative existente. Astfel, cadrul normativ actual conține prevederi contradictorii în ceea ce privește recepția finală a lucrărilor de construcție, care în multe cazuri permite o abordare diferită referitor la restituirea de către ADR operatorilor economici a garanței pentru bună execuție. Astfel, conform pct.36 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.285 din 23.05.1996[14], recepția finală este convocată de investitor în cel mult 15 zile după expirarea termenului de garanție specificat în contract. Totodată, potrivit modelului-tip de contract din Documentația standard pentru realizarea achizițiilor publice de lucrări[15], perioada de garanție curge de la data recepției finale și pînă la termenul prevăzut de contract. Astfel, potrivit ultimului act normativ menționat și clauzelor contractuale, ADR urmează să restituie garanția pentru bună execuție după semnarea actului de recepție finală, care se semnează pînă la începerea termenului de garanție, ceea ce este contradictoriu, conform Regulamentului de recepție a construcțiilor și instalațiilor aferente. Astfel, actul de recepție finală urmează a fi semnat după expirarea perioadei de garanție, ceea ce ar însemna imobilizarea mijloacelor depuse ca garanție de bună execuție de către antreprenori pentru o perioadă de la 1an pînă la 5 ani.

De asemenea, creează confuzii lipsa unor reglementări exhaustive cu privire la dreptul de proprietate asupra activelor obținute în procesul de implementare a proiectelor finanțate din sursele FNDR. Realizarea dreptului de proprietate asupra bunurilor mobile și imobile obținute din alocațiile FNDR este determinată de principiile și normele legale generale. Totodată, cadrul normativ actual reglementează explicit statutul și rolul agențiilor, care au atribuții doar la gestionarea operațiunilor financiare de executare a proiectelor regionale, precum și alte sarcini organizatorice. Cu toate că nu există temei juridic pentru a considera ADR proprietari ai bunurilor achiziționate din sursele FNDR, faptul că proiectele de dezvoltare regională sînt finanțate de la bugetul de stat creează interpretări contradictorii asupra regimului juridic al bunurilor obținute și destinației legale a investițiilor efectuate. În consecință, la transmiterea bunurilor formate din sursele FNDR, unii beneficiarii au invocat necesitatea transmiterii bunurilor prin Hotărîre de Guvern, deși includerea proiectului în DUP pentru anii 2010-2012 constituie temei juridic suficient pentru ca autoritățile administrației publice locale să formeze și să obțină dreptul de proprietate asupra investițiilor fizice realizate din sursele statului alocate prin FNDR. Astfel, Consiliul municipal Bălți a refuzat inițial recepționarea lucrărilor, acest fapt tergiversînd procesul de predare-primire a bunurilor formate din FNDR. Nereglementarea exhaustivă a procedurilor și a mecanismului de transmitere a bunurilor obținute în cadrul proiectelor către beneficiari condiționează tergiversări în transmiterea, înregistrarea corespunzătoare a acestora în evidența contabilă, precum și necalcularea corectă a uzurii, cu toate că activele, în unele cazuri, sînt utilizate și se exploatează.

Recomandări conducerii MDRC:

Să opereze modificări de rigoare în cadrul legal și Manualul operațional privind modul de utilizare a mijloacelor FNDR, în scopul includerii expres a mențiunilor referitor la dreptul de proprietate asupra investițiilor fizice finanțate din FNDR, precum și cu privire la modul de transmitere a acestora către beneficiari.

Recomandări conducerii MDRC și AAP:

2.Să examineze oportunitatea și să conlucreze în vederea revizuirii actelor normative ce reglementează momentul semnării actului de recepție finală și curgerea termenului de garanție la darea în exploatare a construcțiilor, în scopul eliminării contradicțiilor dintre actele normative existente și aplicării uniforme a reglementărilor din domeniul menționat.

Modul de selectare a proiectelor regionale de dezvoltare necesită îmbunătățire prin revizuirea criteriilor și priorităților, cu optimizarea procedurilor de evaluare a acestora

Unul din instrumentele specifice planificării dezvoltării regionale, conform cadrului legal, este Documentul unic de program, care a fost elaborat de către MDRC și aprobat de Guvern în baza strategiilor de dezvoltare și a planurilor operaționale regionale. Acest document guvernamental include proiectele prioritare de dezvoltare regională care urmează a fi implementate într-o perioadă de 3 ani.

Procesul de selectare a proiectelor pentru elaborarea Documentului unic de program pentru anii 2010-2012 prevedea următorul ciclu, prezentat în Figura nr.2.

Figura nr.2

Ciclul de selectare a proiectelor pentru includerea în Documentul unic de program pentru anii 2010-2012

Sursă: Manualul operațional al FNDR

În vederea implementării politicii de dezvoltare regională, în luna martie 2010, de către Consiliile Regionale pentru Dezvoltare au fost aprobate Strategiile de dezvoltare regională pe termen mediu (7 ani) pentru regiunile Nord, Centru și Sud, iar în luna mai a fost lansat primul apel privind propunerile de proiecte în domeniul dezvoltării regionale pentru finanțare atît din contul mijloacelor FNDR, cît și din contul altor surse interne (contribuția AAPL, FEN) și externe. Ca urmare, au fost recepționate 135 de propuneri de proiecte, cu valoarea totală de peste 2,3 mild.lei, inclusiv din FNDR - 1,2 mild.lei.

La finele lunii iunie 2010, CRD Nord, Centru și Sud au aprobat Planurile operaționale regionale pentru anii 2010-2012, fiind incluse 128 de proiecte (din cele 135 înaintate), verificate în conformitate cu Îndrumarul privind verificarea administrativă şi examinarea preliminară şi Grila de examinare preliminară a propunerilor de proiecte în domeniul dezvoltării regionale.

În cadrul ședințelor CRD, din cele 128 de proiecte s-au înaintat spre examinare la nivel național Comisiei interministeriale 89 de proiecte, care au acumulat un punctaj maxim, iar urmare examinării acestora de către CNCDR în Documentul unic de program pentru anii 2010-2012 au fost aprobate pentru implementare 56 de proiecte de dezvoltare regională.

Programul respectiv nu prevedea inițial divizarea proiectelor de dezvoltare pe prioritățile stabilite de Strategia de dezvoltare regională, perioada de implementare a acestora și principalul – indicatorii de produs. Această situație a fost soluționată odată cu elaborarea Documentului unic de program pentru anii 2013-2015[16], în programul respectiv fiind deja aprobați indicatorii vizați.

Totodată, în Documentul unic de program pentru anii 2013-2015, ca și în Documentul precedent, nu sînt evaluate mijloacele necesare pentru implementarea fiecărui proiect în parte, ceea ce ar permite beneficiarilor de proiecte să identifice din timp surse suplimentare de la potențiali donatori, în cazurile în care mijloacele alocate de la bugetul de stat nu sînt îndeajuns pentru realizarea integrală a acestor proiecte.

În rezultatul analizei și testării proiectelor incluse în Documentele unice de program, misiunea de audit a constatat unele nereguli și deficiențe, după cum urmează:

În cadrul primului apel de propuneri de către Comisia de evaluare au fost înaintate CNCDR 52 de proiecte pentru a fi incluse în Documentul unic de program pentru anii 2010-2012. În realitate, CNCDR a aprobat 56 de proiecte, din care 48 recomandate de Comisia de evaluare (din cele 52 recomandate), iar 8 au fost incluse de către CNCDR. Se relevă că 5 (62,5%) din aceste 8 proiecte n-au fost realizate în termenele stabilite. Astfel, 3 proiecte au fost inițiate, însă n-au fost finalizate, un proiect nici n-a fost inițiat, toate acestea fiind redirecționate în Documentul unic de program pentru anii 2013-2015.

Se relevă că redirecționarea unor proiecte din cadrul unui Document unic de program în cadrul altuia pe anii următori este cauzată și de faptul că nu este reglementat modul de excludere a unor proiecte, chiar dacă unele din acestea au un nivel necorespunzător de pregătire și ar putea fi înlocuite cu alte proiecte pasibile implementării din Programele operaționale regionale. Astfel, în cadrul ședinței grupului de lucru al ADR Nord și Direcției generale pentru dezvoltare regională din cadrul MDRC din 03.11.2011 s-a luat decizia de a înainta CNCDR propunerea privind excluderea a 2 proiecte[17], [18] din Documentul unic de program, care se considerau ca neeligibile conform priorităților din SNDR. Proiectele respective n-au fost excluse din Documentul unic de program, fiind alocate în anul 2012 mijloace financiare pentru implementarea lor în sumă de 1,3 mil.lei și, respectiv, de 12,1 mil.lei. Aceste proiecte nu sînt finalizate. Bunurile achiziționate (0,4 mil.lei) în cadrul proiectului privind construcția Casei de cultură din s.Băhrinești, cu cofinanțare din sursele FISM și FNDR, sînt depozitate din cauza nefinalizării construcției. Ce ține de proiectul finalizarea apeductului magistral Bălți-Sîngerei, se relevă că lucrările au fost inițiate abia în luna septembrie 2012, fiind construiți 4,5 km de apeduct din cei 7,1 km prevăzuți, proiectul respectiv fiind inclus în Documentul unic de program pentru anii 2013-2015 și fiind aprobată finanțarea pentru anul 2013 în mărime de 10,7 mil.lei.

Se atestă că, ținîndu-se cont de deficiențele apărute în cadrul implementării proiectelor incluse în Documentul unic de program pentru anii 2010-2012, actorii implicați în realizarea acestora au înaintat unele modificări în actele normative. Astfel, urmare ajustărilor și modificărilor efectuate, desfășurarea selectării propunerilor de proiecte are loc în 2 etape, durata de depunere a propunerilor de proiecte fiind extinsă pînă la 4 luni și fiind acceptate numai acele cereri de finanțare care sînt însoțite de proiecte tehnice ale lucrărilor.

Cu toate acestea, misiunea de audit a constatat unele abateri de la normele aprobate. Astfel, în cadrul celui de-al doilea apel de propuneri pentru anii 2013-2015, deși de către Comisia de evaluare au fost recomandate 56 de proiecte (inclusiv 7 tranzitorii), CNCDR a inclus în Documentul unic de program 61 de proiecte (inclusiv 9 – tranzitorii), 5 – nerecomandate de Comisie (din care 2 cu un punctaj mai mic de 30 de puncte) , iar 2 – neevaluate. Prin urmare, cu toate că Instrucțiunea pentru utilizatori privind înaintarea propunerilor de proiecte pentru finanțare din FNDR[19] stipulează că în Documentul unic de program nu pot fi incluse proiecte care în urma evaluării Comisiei au acumulat mai puțin de 30 de puncte din cele 60 posibile, 2 proiecte au fost incluse neregulamentar. Una din cauzele care a generat această situație este condiționată de imperfecțiunea procesului de selectare a propunerilor de proiecte, nefiind asigurată o cooperare și o corelare între cele 2 niveluri de evaluare. Astfel, conform Manualului operațional al Fondului, propunerile de proiecte sînt supuse examinării preliminare la nivel regional de către o Comisie administrativă (constituită din președintele și vicepreședintele CRD, un reprezentant al MDRC, 2 reprezentanți din cadrul ADR), iar la nivel național prin intermediul Comisiei interministeriale, compusă din 8 membri, în această comisie nefiind incluși nici reprezentanți ai ADR care examinează propunerile de proiecte în cadrul Comisiei administrative și care ulterior urmează să implementeze aceste proiecte. Deși Comisia interministerială reprezintă ultima etapă de examinare a propunerilor de proiecte, totuși, deciziile acesteia sînt cu caracter recomandabil, decizia finală de aprobare a proiectelor de a fi incluse în Documentul unic de program ține numai de competența CNCDR.

Recomandări conducerii MDRC:

Să examineze oportunitatea revizuirii actualului proces de evaluare a propunerilor de proiecte și, după caz, să ajusteze cadrul juridic cu privire la constituirea Comisiei de evaluare de pe lîngă MDRC în vederea includerii în componența Comisiei de evaluare de pe lîngă MDRC și a reprezentanților ADR care urmează să implementeze proiectele de dezvoltare regională, cu înaintarea propunerilor respective Guvernului, pentru examinare și aprobare.

Tergiversarea implementării acțiunilor privind dezvoltarea regională în anii 2006-2009 a generat neasimilarea mijloacelor destinate FNDR la etapele incipiente

Legea nr.438-XVI din 28.12.2006 stipulează că mijloacele FNDR se alocă în mod prioritar zonelor defavorizate din regiunile de dezvoltare, iar operaţiunile financiare de executare a proiectelor de investiţii sînt executate de Agenţiile de dezvoltare regională, prin bănci comerciale.

Se atestă că primele alocații de la bugetul de stat destinate FNDR au fost aprobate în Legile bugetului de stat pe anii 2008[20], 2009[21] și 2010[22] în mărime de 130,0 mil.lei și, respectiv, de 156,0 mil.lei și de 135,4 mil.lei, însă, urmare neimplementării politicii de dezvoltare regională și neaprobării Documentului unic de program, mijloacele aprobate pentru anii 2008-2009 au fost excluse. În anul 2010, după fondarea Agențiilor de dezvoltare regională Nord, Centru și Sud au fost utilizate mijloacele FNDR în mărime de 1,7 mil.lei pentru întreținerea acestora. Cu toate că, potrivit Deciziei CNCDR din 20.09.2010, din FNDR au fost selectate pentru finanţare 14 proiecte în valoare totală de 161,5 mil.lei, fiind anunţate și concursuri privind achiziţiile publice pentru implementarea acestor proiecte, între timp volumul alocaţiilor prevăzute în FNDR pe anul 2010 a fost rectificat, fiind diminuat pînă la 113,75 mil.lei, sau cu 47,75 mil.lei mai puţin decît volumul repartizat de CNDCR, deși acestea erau repartizate deja pe proiecte. Situația respectivă a contribuit la desfășurarea cu întîrzieri a concursurilor privind achizițiile publice, acestea demarînd abia în noiembrie 2010, iar unele oferte fiind evaluate în primele luni ale anului 2011. Astfel, în anul 2010 n-au fost executate lucrări privind implementarea proiectelor aprobate, iar mijloacele destinate n-au fost valorificate.

În anul 2011, în FNDR s-au aprobat alocații în volum de 163,8 mil.lei, care constituie 1,0% din veniturile aprobate ale bugetului de stat pe anul respectiv, cu excepţia veniturilor cu destinaţie specială prevăzute de legislaţie, însă nu includ suportul bugetar de 28,35 mil.lei, alocat de către Guvernul Marii Britanii în anul 2010. Conform art.20 lit.a) din Legea bugetului de stat pe anul 2011, Ministerul Finanţelor s-a autorizat să modifice, la cererea întemeiată a executorilor primari de buget, indicatorii stabiliţi ai bugetului de stat privind proiectele finanţate din surse externe, ca urmare a intrărilor suplimentare de împrumuturi şi granturi externe, precum şi a utilizării soldurilor băneşti existente la începutul anului în conturile proiectelor respective.

Analiza datelor privind formarea FNDR din contul veniturilor bugetare, în anii 2011-2013, se prezintă în Tabelul nr.1.

Tabelul nr.1

Volumul de alocații aprobate și rectificate, destinate FNDR, pentru anii 2011-2013

N/oDenumireaAnii, mil.lei
201120122013
aprobatrectificataprobatrectificataprobat
1.Venituri totale19087,219048,821367,220638,222736,6
2.Venituri cu destinație specială2713,42754,33893,43456,63890,1
3.Venituri pentru calculul FNDR16373,816294,517473,817181,618846,5
4.Volumul FNDR (calculat de MF)163,8134,3174,7160,7191,2
5.Volumul FNDR (calculat de audit)163,7162,9174,7171,8191,2
6.Diferența,,+”, ,,-”+0,1- 28,6--11,1-

Sursă: Legile bugetului de stat pe anii 2011, 2012 și 2013, Informația prezentată de MF

Conform datelor prezentate, se constată că alocațiile destinate FNDR pe anul 2011 sînt diminuate cu 29,5 mil.lei, urmare rectificării Legii bugetului de stat pe anul 2011 (Legea nr.224 din 25.11.2011[23]), și constituie 134,3 mil.lei, ceea ce este cu 28,6 mil.lei mai puțin față de mijloacele care urmau a fi calculate regulamentar.

Rectificarea FNDR în cuantum mai mic decît cel aprobat inițial a fost condiționată de incapacitatea beneficiarilor de a executa lucrările conform proiectelor aprobate, precum și de înaintarea spre finanțare de către CNCDR a unor proiecte în lipsa documentației tehnice necesare sau a unor documente tehnice neactualizate, acestea fiind elaborate în anii 2006-2008. Ca urmare, au fost valorificate 122,9 mil.lei, unele proiecte aprobate nefiind implementate în termenele stabilite. Astfel, din cele 4 proiecte prevăzute pentru a fi finalizate în anul 2011, numai 2 au fost realizate, în anul 2011 nefiind asimilate mijloace în sumă de 11,4 mil.lei față de suma rectificată.

În contextul celor expuse, se exemplifică că, în anul 2011, numai 75,0% din suma aprobată din FNDR a fost utilizată, mijloacele FNDR fiind diminuate prin rectificarea Legii bugetului de stat pe anul respectiv. Nevalorificarea integrală a mijloacelor este motivată și de faptul că Legea bugetului de stat a fost aprobată abia la 31.03.2011, iar CNCDR a aprobat finanțarea proiectelor numai la 26.04.2011. Ca urmare, o serie de proiecte nu au fost implementate în termenele prevăzute, iar mijloacele repartizate n-au fost valorificate integral.

În anul 2012, FNDR a fost aprobat în mărime de 174,7 mil.lei, care după rectificarea Legii bugetului de stat pe anul respectiv (Legea nr.177 din 11.07.2012[24] ) a însumat 160,7 mil.lei, ceea ce este cu 14,0 mil.lei mai puțin față de volumul aprobat și cu 11,1 mil.lei mai puțin față de cuantumul care urma a fi calculat regulamentar, condiționînd diminuarea finanțării unor proiecte în derulare.

Capacitatea redusă de valorificare integrală a mijloacelor alocate o denotă și modificările operate în planurile de finanțare întocmite la finele anului 2012. Astfel, prin Decizia CNCDR din 20.12.2012, au fost operate modificări la planurile de finanțare pentru 24 din 29 de proiecte care se realizau, totuși, fără a fi afectat volumul total alocat.

Din cele relatate se concluzionează că, în urma rectificărilor efectuate la Legile bugetului de stat pe anii 2011 și 2012, MF n-a ținut cont de normele legale privind formarea FNDR, diminuînd volumul de mijloace destinate acestuia cu 28,6 mil.lei și, respectiv, cu 11,1 mil.lei. Totodată, s-a constatat capacitatea redusă a beneficiarilor de a însuși mijloacele alocate, acestea fiind confirmate și de unele redistribuiri de mijloace, efectuate pe parcursul anului în cadrul proiectelor. Astfel, evidențiem capacitatea redusă a instituțiilor abilitate de a însuși integral mijloacele alocate din FNDR, acestea fiind motivate, în unele cazuri, de repartizarea cu întîrziere a fondurilor necesare, iar în alte cazuri de fundamentarea nejustificată a mijloacelor necesare implementării proiectelor.

Recomandări conducerii MDRC:

Să elaboreze și să aprobe o procedură distinctă și criterii de eligibilitate bine fundamentate pentru proiectele ce urmează a fi propuse spre finanțare prin intermediul FNDR.

În vederea sporirii transparenței și previzionării necesităților finanțate din FNDR și încorporării necesităților de dezvoltare regională, în CBTM să fie elaborate programe pe direcții strategice.

Lipsa capacităților AAPL de a înainta proiecte în domeniile prioritare ale dezvoltării regionale și valoarea redusă a mijloacelor FNDR n-au contribuit semnificativ la reducerea discrepanțelor între regiuni

În statele UE, pentru aprecierea nivelului de dezvoltare a regiunilor este utilizat indicatorul macroeconomic – Produsul regional brut, care în Republica Moldova, în prezent, nu se calculează. Conform practicii europene, fondurile preconizate pentru desfășurarea măsurilor de dezvoltare regională se repartizează pe regiuni, în funcție de valoarea acestuia în cadrul fiecărei regiuni.

În Republica Moldova, întru determinarea zonelor defavorizate, este utilizat IDAM, care reprezintă un indicator administrativ, calculat de ME pentru 843 de localități rurale din toate raioanele, inclusiv localitățile rurale din municipiile Chişinău şi Bălţi. Acest indice evaluează nivelul de dezvoltare a localităților republicii și constituie un indicator complex ponderat ce înglobează date administrative din localități cu privire la 7 domenii, care grafic sînt prezentate în Figura nr.3.

Figura nr.3

Evaluarea indicatorului economic agregat în vederea stabilirii rangurilor de deprivare a localităților rurale la nivel de raioane

Sursă:Rapoartele Ministerului Economiei

În vederea stabilirii nivelului de deprivare a localităţii într-un anumit domeniu, localităților li se atribuie ranguri în funcție de indicele obținut, și anume: rangul 1 – pentru localitatea cu cea mai înaltă valoare a indicelui (cea mai săracă) și rangul 843 – pentru localitatea cu cea mai mică valoare a indicelui (cea mai prosperă).

Amplitudinile discrepanței la nivelurile de dezvoltare regională existente în anul 2009 în fiecare dintre cele trei regiuni a fost considerabilă, IDAM constituind în cele mai defavorizate raioane Sîngerei, Rezina și Leova, respectiv, 311, 211 și 260, pe cînd în cele mai favorizate raioane Anenii Noi Taraclia și mun. Bălți, respectiv, 695, 734 și 666. Se menționează că, în perioada analizată, au fost implementate unele proiecte de dezvoltare regională în regiunile defavorizate menționate, dintre care un proiect privind managementul deșeurilor menajere solide în localitățile Telenești și Sîngerei, în raionul Sîngerei de asistență beneficiind doar o localitate (s.Prepelița). Totodată, implementarea proiectului ,,Eficientizarea managementului deșeurilor solide în regiunea de dezvoltare Sud” prevede acțiuni și în raionul Leova. Pe teritoriul raionului Rezina de către ADR Centru se implementează proiectul cu finanțare din contul GIZ ,,Îmbunătățirea managementului deșeurilor în raioanele Șoldănești, Rezina și Florești”. În limitele teritorial-administrative ale raionului Sîngerei, pe lîngă proiectele menționate a fost implementat și proiectul ,,Finalizarea construcţiei poligonului pentru acumularea, sortarea şi valorificarea deşeurilor menajere pentru 3 primării (7 localităţi): or. Biruinţa, com.Alexăndreni (s.Alexăndreni, s.Heciul Vechi, s.Grigoreşti, s.Tîpleşti, s.Ţîpleteşti), s.Heciul Nou”. Alt proiect ce prevedea construcția apeductului Sîngerei-Bălți n-a fost finalizat și este inclus pentru realizare în Documentul unic de program pentru anii următori.

Conform Legii nr.438-XVI din 28.12.2006, noțiunea de ,,program” este atribuită Documentului unic de program, elaborat în baza Strategiilor de dezvoltare regională şi a Planurilor operaţionale regionale de programare pe termen scurt (3 ani) a implementării politicii de dezvoltare regională. Proiectele incluse în DUP pentru perioada anilor 2010-2012, precum și cele pentru anii 2013-2015 au valoare estimativă a cîte circa 1,3 mild.lei, ceea ce este de 2 ori mai mult față de mijloacele disponibile ale FNDR. Motivul includerii unui număr mai mare de proiecte în DUP se datorează faptului creării unei baze de date a proiectelor prioritare, aprobate de Guvern, pentru a putea fi pusă la dispoziția donatorilor, totodată, fiind posibilă acordarea cofinanțării din FNDR în cazul în care este solicitată de partenerii de dezvoltare. Se mizează și pe faptul participării cu cofinanțarea proiectelor de dezvoltare și a altor AAPC, în special MTID, MM, ME, MAIA etc.

Conform DUP pentru anii 2010-2012, în vederea implementării atît a obiectivului global al SNDR, cît și a obiectivelor specifice, după cum a fost menționat, au fost formulate 3 priorităţi stipulate în Strategiile de dezvoltare regională: Nord, Centru şi Sud: 1) reabilitarea infrastructurii fizice; 2) susţinerea dezvoltării sectorului privat, în special, în regiunile rurale; 3)protecţia mediului şi sporirea atractivităţii turistice. Alocarea și utilizarea mijloacelor financiare, potrivit direcțiilor prioritare, se prezintă în Tabelul nr.2.

Tabelul nr.2

Mijloace alocate și utilizate din FNDR în perioada anilor 2011-2012

Domeniul20112012
Suma aprobată, mil.leiSuma rectificată, mil.leiSuma finanțată, mil.leiPonderea mijloacelor finanțate pe domenii, %Suma
aprobată, mil.lei
Suma
rectificată, mil.lei
Suma finanțată, mil.leiPonderea mijloacelor finanțate pe domenii, %
I. Reabilitarea infrastructurii fizice96,086,881,866,593,996,796,760,2
- Apă/canalizare61,061,259,848,665,166,666,641,4
- Drumuri35,025,622,017,932,830,030,018,7
II. Susținerea dezvoltării sectorului privat13,95,14,94,010,210,610,66,6
III. Protecția mediului și sporirea atractivității turistice47,437,030,925,263,647,347,329,4
- Turism14,39,86,65,424,919,719,712,2
- Deșeuri33,227,224,319,838,627,627,617,2
Total proiecte157,3128,9117,695,7167,7154,6154,696,2
Întreținerea ADR6,55,45,34,37,06,16,13,8
Total FNDR163,8134,3122,9100,0174,7160,7160,7100,0

Sursă: Planurile de finanțare, Rapoartele MDRC și ale ADR pe anii 2011-2012

Analiza datelor denotă că din mijloacele FNDR, în anul 2011, pentru implementarea proiectelor au fost finanțate mijloace în mărime de 117,6 mil.lei (95,7%) și pentru asigurarea activității ADR – 5,3 mil.lei (4,3%), iar în anul 2012, respectiv, 154,6 mil.lei (96,2% ) și 6,1 mil.lei, sau 3,8%.

Se atestă că 66,5% – în anul 2011 și 60,2% – în anul 2012 din volumul total de mijloace alocate pentru implementarea proiectelor au fost repartizate pentru reabilitarea infrastructurii fizice; 25,2% și, respectiv, 29,4% – pentru protecția mediului și atractivității turistice și numai 4,0% și, respectiv, 6,6% – pentru susținerea dezvoltării sectorului privat.

Astfel, majoritatea alocațiilor au fost concentrate pentru reabilitarea şi construcţia reţelelor de apă și canalizare, a staţiilor de epurare, precum și pentru reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri existente în cadrul a 16 proiecte.

Această situație este condiționată de capacitatea limitată a autorităților administrației publice locale de a dezvolta planuri integrate cu impact regional, precum și de faptul că finanțarea proiectelor nu are la bază o axă distinctă care să stabilească ponderea proiectelor parvenite de la autoritățile publice locale de nivelul I și nivelul II pe prioritățile strategice.

Pentru cea de-a doua direcție prioritară privind susţinerea dezvoltării sectorului privat, în special, în regiunile rurale, au fost aprobate doar 2 proiecte[25], [26]. Printre factorii care au influențat depunerea unui portofoliu redus de proiecte în acest domeniu major de intervenție se relevă costurile semnificative necesare pentru elaborarea studiilor de fezabilitate și a celorlalte documente sau analize specifice acestor tipuri de proiecte, care urmează a fi suportate de către persoanele care solicită finanțarea proiectelor din FNDR, aceștia nedispunînd de mijloacele necesare pentru elaborarea documentelor respective.

Pentru direcția prioritară ,,Protecția mediului și sporirea atractivității turistice” au fost aprobate 14 proiecte.

De menționat că la selectarea finanțării proiectelor nu s-a ținut cont de domeniile prioritare, ci doar de regiunile de dezvoltare, fapt ce denotă susținerea neechitabilă a domeniilor prioritare de dezvoltare regională. Nu se poate afirma şi nici susține ideea că proiectele pentru care au fost alocate mijloace sînt cu adevărat prioritare, capabile să realizeze în mod performant dezideratele şi obiectivele pentru care a fost înființat FNDR, deoarece n-au fost determinate anumite criterii asupra încadrării proiectelor în limitele dezvoltării regionale. Modalitatea respectivă de selecție a proiectelor a fost una dintre cauzele datorită cărora o serie de proiecte pentru care s-a aprobat finanțarea din FNDR nu au fost implementate, iar sumele repartizate inițial de către CNCDR au fost redistribuite în cadrul proiectelor de mai multe ori în decursul unui an financiar.

Se relevă că nu s-a îmbunătățit situația nici în cadrul celui de-al doilea apel de propuneri de proiecte, fiind menținut decalajul între direcțiile prioritare. Astfel, în Documentul unic de program pentru anii 2013-2015 sînt incluse doar 7 proiecte la direcția ,,Susținerea dezvoltării sectorului privat”, dintre care pe anul 2013 este inclus spre finanțare doar un singur proiect, cîte 31 de proiecte și 23 de proiecte la direcțiile prioritare ,,Reabilitarea infrastructurii fizice” și, respectiv, ,,Protecția mediului și sporirea atractivității turistice”. Prin urmare, deși priorităţile de finanţare prevăd reabilitarea infrastructurii fizice, susţinerea dezvoltării sectorului privat, în special, în regiunile rurale, și îmbunătăţirea factorilor de mediu şi atractivităţii turistice, nu este reglementată ponderea acestora în volumul total de finanțare.

În contextul celor expuse, se concluzionează că proiectele finanţate, în unele cazuri, au mai degrabă caracter de programe de asistenţă socială, care urmăresc acordarea suportului zonelor defavorizate, deoarece în aceste localități nu există infrastructura fizică dezvoltată și servicii publice necesare şi numai prin amplificarea în continuare a ritmurilor de creştere economică în zonele cu potenţial economic redus se vor obține rezultatele așteptate. Nu sînt stabilite criterii privind rata de recuperare economică sau determinarea impactului economic al proiectului asupra ariilor adiacente sau în regiune.

Testarea și evaluarea proiectelor prezentate în cadrul apelurilor de proiecte denotă că activităţile de pregătire a proiectelor ar putea fi întreprinse cu suportul mijloacelor FNDR, cel puţin, în cazul beneficiarilor cu capacităţi financiare reduse sau al proiectelor pentru care costurile modelelor tehnice şi lucrările de pregătire sînt foarte costisitoare, în cazul acceptării de către CNCDR și planificării mijloacelor pentru aceste necesități. Menţinerea situaţiei actuale va continua practicile neuniforme de aprobare a proiectelor, fără prezentarea unor aplicații argumentate din punct de vedere economic, în mare parte din cauza capacităților limitate ale AAPL de finanțare a acestor activități.

Recomandări conducerii MDRC:

Să înainteze CNCDR propuneri privind examinarea oportunității:

planificării mijloacelor FNDR pentru activități de elaborare și avizare a documentației tehnice necesare în vederea prezentării unor propuneri de proiecte argumentate din punct de vedere economic și care să se încadreze în limitele dezvoltării regionale;

stabilirii unor grile privind ponderea de mijloace financiare destinate direcțiilor prioritare strategice în vederea alocării uniforme și echilibrate a mijloacelor FNDR;

stabilirii ponderii propunerilor de proiecte care urmează a fi prezentate de către autoritățile publice locale de nivelul I și II în vederea susținerii dezvoltării socio-economice a regiunilor.

Mijloace financiare limitate pentru implementarea proiectelor de dezvoltare regională n-au contribuit pe deplin la atingerea rezultatelor scontate

În anul 2011, prin intermediul FNDR, a fost inițiată implementarea a 19 proiecte de dezvoltare regională, inclusiv în regiunile: Nord - 6 proiecte; Centru - 7 proiecte și Sud - 6 proiecte, din care doar 4 proiecte urmau a fi finalizate în anul respectiv, celelalte fiind tranzitorii în anul următor.

În anul 2012 a continuat realizarea proiectelor inițiate anterior, totodată fiind inițiată implementarea altor 13 proiecte: Nord - 5 proiecte; Centru - 7 proiecte și Sud - 1 proiect. Întru realizarea proiectelor respective, au fost încheiate acorduri între actorii implicați în proces și s-au desfășurat concursuri de angajare a managerilor pe proiecte.

Misiunea de audit a constatat că din cele 32 de proiecte finanțate din contul mijloacelor FNDR, în perioada anilor 2011-2012, au fost realizate 23 de proiecte, iar 9 proiecte au rămas nefinalizate, fiind redirecționate și incluse în Documentul unic de program pentru anii 2013-2015.

Evaluarea realizării unor efecte economice utile, adică a utilizării eficiente a fondurilor, relevă că în cadrul unor proiecte au fost atinse obiectivele propuse și indicatorii de produs și de rezultat

Conform datelor raportate de către ADR, în cadrul celor 9 proiecte ale căror obiective au fost realizate integral, din 83 de indicatori de produs au fost îndepliniți 74 de indicatori (89,2%), 7 – au fost realizați parțial (8,4%), iar 2 – n-au fost realizați (2,4%). Totodată, din cei 9 indicatori de rezultat stabiliți 8 au fost realizați integral, iar unul – parțial. Realizarea parțială a unor indicatori sau nerealizarea acestora în cadrul unor proiecte este determinată de o serie de factori, cum ar fi: nelivrarea apei în volumul inițial stabilit, instruirea unui număr mai mic de persoane, neîndeplinirea indicatorilor privind campania de conștientizare, nelichidarea tuturor gunoiștilor, precum și neatingerea obiectivelor privind încheierea contractelor de colectare a deșeurilor și a contractelor de livrare a apei conform așteptărilor. Se atestă că pentru 5 din 9 proiecte evaluate rapoartele prezentate de către ADR nu conțin informații privind realizarea indicatorilor de rezultat, fapt ce denotă o implicare redusă a instituțiilor responsabile în compararea impactului scontat al proiectelor cu cel efectiv. Indicatorii stabiliți de către ADR pentru proiectele respective nu în toate cazurile expun complexitatea activităților preconizate și nu reflectă integral performanțele efectiv atinse în cadrul proiectelor, iar rapoartele prezentate MDRC în unele cazuri au un caracter formal, fiind, de regulă, evaluați indicatorii de produs, deși în POR au fost stabiliți și indicatorii de rezultat.

Analiza realizării indicatorilor pentru proiectele ale căror obiective au fost implementate integral a relevat că raportarea indicatorilor de către ADR, în majoritatea cazurilor, nu se efectuează în baza indicatorilor stabiliți inițial în POR, ci a unor indicatori revizuiți de către ADR pe parcurs, fără a fi introduse modificările respective în planurile regionale. Indicatorii evaluați sînt prezentați în Anexa nr.2.

Se exemplifică unele proiecte implementate care au contribuit la îmbunătățirea infrastructurii regionale.

În acest context, se atestă că mijloacele investite (15,3 mil.lei) în construcția drumului de acces Dimitrova-Acui au îmbunătățit microclimatul în localitatea Cîietu, r-nul Cantemir, precum și pentru 15 mii de persoane din localitățile învecinate, prin diminuarea cu 96 km a căii de acces spre centrul raional Cantemir.
De asemenea, mijloacele investite în construcția drumului de acces spre zona economică liberă ,,Bălți” (13,2 mil.lei) au contribuit la îmbunătățirea infrastructurii acestea, fiind conectat sistemul de apă și canalizare, rețelele de electricitate la unitățile municipale. Totodată, investiția efectuată din FNDR a fost ca o condiție obligatorie din partea unui investitor din Germania să activeze în zona respectivă, ceea ce a permis crearea a circa 2500 de locuri de muncă.
Tot la acest capitol poate fi menționat și proiectul privind renovarea drumului Bujor – Mirești, care urmare a investirii mijloacelor din FNDR (2,4 mil.lei) a permis legătura între 2 magistrale importante ale țării, iar 5500 de locuitori ai localităților beneficiare au acces îmbunătățit la drum.
Corespunzător, investițiile plasate în construcția stației de epurare și reconstrucția stațiilor de pompare din or.Călărași (25,5 mil.lei) au contribuit la micșorarea tarifelor pentru serviciile de apă și canalizare prestate agenților economici cu 2,6 lei pentru 1m3 (12,7%), precum și la crearea a 13 locuri noi de muncă în cadrul Î.M. ,,Apă și canalizare”.
Investițiile efectuate în mărime de 20,7 mil.lei pentru reconstrucția unei porțiuni a drumului central din or.Edineț, cu lungimea de 4,3 km, a contribuit la îmbunătățirea condițiilor de tranzitare a traficului atît pentru locuitorii or.Edineț, cît și pentru cei care tranzitează regiunea dată.

Sursă: Fotografiile făcute de echipa de audit

De asemenea, au fost implementate și alte proiecte care au avut un impact pozitiv asupra dezvoltării regionale.

Totuși, dincolo de rezultatele obținute, s-au produs și unele nonperformanțe. Urmare a evaluării realizării proiectelor de dezvoltare regională și respectării principiului bunei gestiuni financiare, auditul a constatat că ţintele şi obiectivele stabilite pentru cele 32 de proiecte care se implementau în perioada anilor 2011-2012 au fost realizate integral doar la 9 proiecte, parțial – la 16 proiecte, iar la 7 proiecte obiectivele în genere n-au fost realizate. Informația respectivă este prezentată în Anexa nr.3.

În continuare sînt prezentate unele probleme, nereguli și deficiențe, care au fost constatate pe parcursul implementării proiectelor de dezvoltare regională, care au limitat performanța scontată, după cum urmează:

Nestabilirea în cadrul primului apel de propuneri a condițiilor obligatorii privind existența documentației tehnice la proiectele depuse a contribuit la neînsușirea mijloacelor alocate din fond, precum și la majorarea costurilor la unele lucrări executate.

În astfel de condiții, din 56 de proiecte incluse în Documentul unic de program pentru anii 2010-2012 nu aveau elaborată documentația tehnică sau documentația era învechită la 25 de proiecte (44,6%), ceea ce a generat excluderea a 4 proiecte din planul de finanțare pe anul 2011, rectificarea planurilor de finanțare la 18 proiecte – în anul 2011 și la 29 proiecte – în anul 2012. De asemenea, această situație a dus la nefinalizarea a 2 proiecte – în anul 2011 și a 9 proiecte – în anul 2012. Informațiile privind situațiile constatate se prezintă în Anexele nr.4 și nr.5.

Totodată, în cadrul a 9 proiecte implementate în anii 2011-2012, din cauza elaborării necalitative a documentației tehnice, au fost majorate cu 9,8 mil.lei costurile lucrărilor executate. Aceasta se datorează faptului că primul apel de propuneri de proiecte a fost desfăşurat în condiţii de constrîngeri temporare. În cadrul celui de-al doilea apel situaţia s-a schimbat radical, aplicanţii fiind obligaţi să prezinte documentaţie tehnică elaborată şi verificată. Datele se prezintă în Anexa nr.6.

În baza probelor acumulate, se exemplifică unele proiecte în cadrul cărora, urmare a inițierii lucrărilor de execuție, s-au constatat divergențe în documentația tehnică elaborată și, ca rezultat, costurile lucrărilor au fost majorate:

În cadrul proiectului ,,Turismul sportiv în promovarea imaginii regiunii” (primăria or.Căușeni), urmare a modificărilor efectuate în documentația de execuție, n-au fost valorificate mijloace în sumă de 3,2 mil.lei – în anul 2011, precum și n-au fost operate modificări în planul de finanțare în anul 2012, prin majorarea mijloacelor destinate proiectului cu 7,4 mil.lei. În perioada de implementare au fost constatate multiple încălcări în executarea lucrărilor, acestea fiind sistate de 3 ori de către Inspecția de Stat în Construcții, în legătură cu neconformitățile betonului pus în operă la montarea carcaselor de armatură. La momentul actual, proiectul vizat se execută cu abateri majore de la termenele stabilite, fiind inclus spre realizare și în Documentul unic de program pentru anii 2013-2015.

Modificările efectuate în documentația tehnică în cadrul proiectului ,,Construcția drumului de acces Dimitrova-Acui” au majorat costul total al proiectului cu 0,5 mil.lei. Această majorare a fost cauzată de faptul că pentru construcția drumului urma a fi efectuată extragerea de nisip dintr-o carieră locală, dar care, de fapt, nu dispunea de cantitatea suficientă de nisip, cu atît mai mult că extragerea acestuia nici nu era autorizată de MM. În aceste condiții, antreprenorul a propus diminuarea stratului de nisip de la 20 pînă la 10 cm, ceea ce a micșorat costul lucrărilor cu 0,7 mil.lei. Totodată, acesta a propus mărirea nivelului de terasament rutier cu 10 cm, precum și utilizarea nisipului din altă carieră. Ca urmare, costul proiectului s-a majorat cu 1,3 mil.lei, fiind propuse și alte modificări în cadrul acestuia.

La realizarea proiectului ,,Reabilitarea zonei de odihnă și agrement ,,Lacul Sărat”, or.Cahul”, elaborarea necorespunzătoare a proiectului, datorită faptului că nu s-a ținut cont de existența izvoarelor de la fundul lacului, precum și că stratul de nămol în realitate a fost mai mare decît cel inclus în proiect, a generat majorarea costului acestuia cu 4,6 mil.lei și tergiversarea executării lucrărilor. Plus la acestea, proiectul tehnic privind forarea sondei n-a fost coordonat nici cu MM (AGRM).

Din cauza necoordonării de către proiectant a traseului apeductului cu Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor în cadrul proiectului ,,Apă curată pentru comunitățile bazinului rîului Prut”, care prevedea extinderea sistemului de alimentare cu apă în or.Cahul, precum și în localităţile Manta, Pașcani și Crihana Veche, au apărut lucrări neprevăzute și necesitatea instalării stațiilor de pompare cu convector de presiune (în proiect – fără convector de presiune), ceea ce a majorat costul proiectului cu 2,0 mil.lei.

În cadrul proiectului „Construcția capitala a porțiunii de drum de 12 km pentru 7 localități din Regiunea Centru – acces direct la magistrala națională”, în urma implementării acestuia, au fost executate lucrări, care inițial nu erau prevăzute în caietul de sarcini, în mărime de 1,0 mil.lei, ca urmare, cu această sumă fiind majorată valoarea contractului încheiat cu antreprenorul. De asemenea, erorile comise de către proiectant la elaborarea documentației tehnice au condus la cheltuieli suplimentare în valoare de 0,6 mil.lei. Ca rezultat, costul lucrărilor a fost majorat cu 1,6 mil.lei.

Costurile proiectului „Servicii calitative de apă şi canalizare în oraşul Otaci pentru un mediu curat în regiunea Nord” au fost majorate pe parcursul implementării acestuia, din cauza proiectării eronate a capacității și amplasării rezervoarelor de colectare a apei, ceea ce a condiționat majorarea costului lucrărilor cu 1,1 mil.lei.

În contextul celor expuse, se concluzionează că cele menționate sînt consecințe ale neincluderii unor clauze explicite în contractele încheiate cu proiectanții privind responsabilizarea și sancționarea acestora pentru situațiile în care proiectul tehnic nu corespunde situației reale în momentul inițierii lucrărilor. Marea majoritate a documentației tehnice și de deviz a fost elaborată și depusă de către AAPL, care potrivit legislației în vigoare sînt responsabile de calitatea acestora. În această ordine de idei, este necesară responsabilizarea atît a AAPL, cît și a instituțiilor de proiectări.

Procedurile interne elaborate nu au asigurat suficient stabilirea priorităţilor pentru selectarea proiectelor de dezvoltare regională, precum și criteriile privind atribuirea proiectelor la direcțiile prioritare.

Proiectul ,,Renovarea palatului de cultură din Ungheni” a fost inițiat de Consiliul raional Ungheni și preluat în anul 2012 de către ADR Centru în vederea executării lucrărilor de reconstrucție a sistemului de apă și canalizare al Palatului de cultură, cu valoarea de 4,0 mil.lei, fiind atribuit la prioritatea ,,Reabilitarea infrastructurii fizice”, pe cînd obiectivul general al proiectului constă în crearea unui mediu favorabil desfășurării activităților cultural-artistice.

Proiectul ce ține de renovarea casei de cultură din s.Băhrinești, r-nul Florești, nu a contribuit la dezvoltarea economică a regiunii. Totodată, proiectele privind construcția Palatului sporturilor din Căușeni și reabilitarea Lacului Sărat din Cahul vor atinge indicatorii stabiliți doar după finalizarea acestora.

Se concluzionează că managementul implementării proiectelor nu în toate cazurile a fost performant, iar sistemele de control intern privind selectarea proiectelor, urmărirea implementării contractelor nu au fost suficient de funcţionale.

În vederea asigurării surselor de finanțare necesare implementării proiectelor și creșterii nivelului de performanță în regiune, nu s-a asigurat îndeajuns sprijinul autorităților locale și al parteneriatului privat.

Se relevă că în cadrul ședințelor Consiliilor Regionale de Dezvoltare s-au identificat proiecte care au fost propuse spre implementare din contul mijloacelor FNDR, cu cofinanțarea parțială din contul veniturilor bugetelor locale. Totodată, cofinanțarea a fost realizată doar pentru 4 din cele 10 proiecte aprobate pentru implementare cu suportul acestora, însumînd 1,7 mil.lei, sau 23,9% din volumul prevăzut de 7,1 mil.lei. Ca urmare, o parte din obiectivele stabilite pentru proiectele implementate n-au fost realizate din cauza nealocării de către cofinanțatori a mijloacelor preconizate. Informația respectivă este prezentată în Anexa nr.7.

În contextul celor expuse, exemplificăm unele obiective neatinse din cauza nealocării cofinanțării estimate în cadrul proiectelor menționate.

În cadrul proiectului ,,Construcția platformelor pentru depozitarea deșeurilor solide/managementul deșeurilor solide”, din cauza nealocării mijloacelor preconizate de către cofinanțatori în valoare de 431,0 mii lei, n-au fost lichidate 47 de gunoiști neautorizate, n-au fost amenajate spațiile verzi în jurul celor 77 de platforme pentru precolectarea deșeurilor menajere construite din contul mijloacelor FNDR. De asemenea, n-au fost instalate cele 600 de urne achiziționate din contul FNDR, cu valoarea de 197,8 mii lei, acestea fiind depozitate la primăria com.Vatici, r-nul Orhei. Pentru instalarea acestora erau preconizate mijloace din contul partenerilor în mărime de 120,0 mii lei. Se relevă că mijloacele utilizate pentru achiziționarea urnelor sînt ineficiente, deoarece acestea nu sînt utilizate.

În cadrul proiectului ,,Crearea sistemelor de management integrat al deșeurilor menajere pentru opt localități” ce ține de dezvoltarea sistemului de management integrat al deșeurilor, în lipsa cofinanțării în valoare totală de 200,0 mii lei, n-au fost lichidate 55 de gunoiști neautorizate.

Un alt proiect ,,Dezvoltarea sistemului public de canalizare și epurare a apelor uzate la nivel intercomunitar”, deși a fost finalizat, fiind utilizate mijloace din FNDR în valoare de 2,2 mil.lei, totuși, din contul autorității publice locale n-a fost asigurată cofinanțarea estimată în valoare de 155,8 mii lei pentru procurarea unui automobil de deservire tehnică a sistemului de canalizare și epurare a apelor în zona or.Telenești, destinat Î.M.D.P.,,Apă-Canal”.

Prin urmare, cu toate că în cadrul proiectelor de dezvoltare regională se pune accent pe dezvoltarea activităților în parteneriat, de fapt, o astfel de conlucrare nu s-a produs. Una din cauzele care a condus la nerealizarea activităților propuse de parteneri este faptul că în Acordurile de parteneriat încheiate între ADR și partenerii proiectelor nu sînt specificate responsabilitățile acestora, mijloacele privind cofinanțarea care urmează a fi investite, precum și termenele-limită de alocare. În consecință, în cadrul proiectelor menționate, ca urmare a nealocării mijloacelor de către parteneri, n-a fost îmbunătățită nici starea socială și de mediu.

Executarea unor lucrări care nu erau inițial prevăzute în cererile de finanțare și nu formau obiectivele proiectului au generat utilizarea suplimentară a mijloacelor FNDR:

Proiectul ,,Construcția platformelor pentru depozitarea deșeurilor menajere solide/managementul deșeurilor solide”, în cadrul căruia au fost utilizate mijloace în sumă de 6,2 mil.lei din FNDR, urma să instituie un sistem eficient de gestionare a deșeurilor menajere solide în 20 de localități din raioanele Orhei, Călărași, Strășeni și să creeze un serviciu de salubrizare pentru zona respectivă. Dacă inițial obiectivul proiectului prevedea transportarea deșeurilor precolectate la gunoiștea autorizată a primăriei Orhei, în legătură cu refuzul acesteia de a depozita deșeurile la poligonul din or.Orhei, s-a decis construcția unui poligon nou, amplasat în extravilanul satelor Morozeni (1,0 ha) și Neculăieuca (5,0 ha).

Se relevă că modificările obiectivului proiectului în procesul de realizare a acestuia n-au fost coordonate corespunzător cu CNCDR, precum și cu instituțiile abilitate. Impedimentele create, precum și opunerea locuitorilor din s.Breanova, com.Morozeni de a aloca terenul pentru construcția poligonului au determinat MDRC de a abandona decizia luată, deși au fost făcute investiții de 552,9 mii lei pentru proiectare, verificare și execuție a unor lucrări la poligonul care nu va fi construit, fiind executate cheltuieli în mărime de 116,8 mii lei și în cadrul campaniei de conștientizare a populației. În final, partenerii proiectului au decis ca deșeurile colectate să fie transportate la poligonul existent din or.Orhei, iar mijloacele în mărime de 669,7 mii lei au fost cheltuite ineficient.

Proiectul ,,Salubrizarea localităților din raioanele Nisporeni, Strășeni și Călărași pentru un mediu curat și sănătos” urma să amelioreze calitatea resurselor naturale și condițiile de trai în 12 localități ale raioanelor Nisporeni, Strășeni și Călărași. Obiectivele proiectului țineau de construcția și amenajarea a 74 de platforme de precolectare selectivă a deșeurilor și transportarea ulterioară a acestora la poligonul de depozitare, construit pentru zona dată, crearea și funcționarea unei întreprinderi de salubrizare. Deși pentru realizare s-au solicitat 4,98 mil.lei din FNDR, proiectul nu avea elaborată documentația tehnică pentru construcția unui poligon de depozitare a deșeurilor din toate cele 12 localități, ci doar pentru com.Ciorești. Urmare a inițierii lucrărilor de construcție a poligonului din com.Ciorești, locuitorii acesteia erau împotriva deciziei consiliului comunei. În consecință, problemele nesoluționate de AAPL la etapa de promovare a proiectului au condus la nevalorificarea mijloacelor alocate în anul 2011, precum și la reamplasarea poligonului pe teritoriul primăriei or.Nisporeni (neavînd inițial calitatea de partener al proiectului), la modificarea obiectivelor, revizuirea graficului de lucru și a planului de finanțare. Totodată, se atestă că, deși din contul FNDR a fost elaborată documentația tehnică pentru construcția poligonului în or.Nisporeni, fiind utilizate în aceste scopuri 167,0 mii lei, în final, documentația tehnică nu a fost avizată de către Inspectoratul Ecologic, din cauza că terenul atribuit de către primăria or.Nisporeni se afla în circuitul agricol. Mai mult decît atît, contrar art.12 din Legea nr.163 din 09.07.2010[27], primăria or.Nisporeni, în lipsa avizului ecologic, a eliberat, la 7 decembrie 2012, autorizația pentru construcția poligonului respectiv. Ca rezultat, de către antreprenor, în luna decembrie, ilegal au fost executate lucrări în valoare de 366,2 mii lei, fiindu-i achitate mijloace din FNDR în sumă de 234,5 mii lei. Totodată, bunurile procurate din proiect în sumă de 3,1 mil.lei (inclusiv platformele) nu sînt utilizate, fiind depozitate la Î.M. ,,Apă și canalizare” din or.Nisporeni, fapt ce denotă un management necorespunzător și o utilizare ineficientă a mijloacelor FNDR. De asemenea, se menționează că proiectul vizat este inclus în Documentul unic de program pentru anii 2013-2015, fiind aprobată finanțarea de către CNCDR pentru anul 2013 în valoare de 6,8 mil.lei pentru construcția poligonului din or.Nisporeni, pentru care pînă la momentul actual n-a fost primit avizul Inspectoratului Ecologic.

Nu în toate cazurile obiectivele aprobate și rezultatele scontate în cadrul unor proiectele au fost atinse

Investițiile efectuate în volum de 7,8 mil.lei în cadrul proiectului ,,Un mediu salubru pentru o dezvoltare regională durabilă”, realizat de ADR Centru în perioada anilor 2011-2012, n-a contribuit la crearea și dezvoltarea infrastructurii și a sistemului de management integral al deșeurilor menajere solide în or.Hîncești și în satele Bozieni, Mereșeni, Logănești, termenul de implementare a acestuia fiind extins cu un an.

În cadrul proiectului ,,Eficientizarea managementului deșeurilor solide în regiunea de dezvoltare Sud” n-au fost realizați indicatorii de rezultat, care prevedeau colectarea separată a deșeurilor (hîrtie, sticlă, masă plastică) și livrarea spre reciclare a 2,9 mii tone de deșeuri pe an, fiind colectate și livrate numai 14,9 tone – în anul 2011 și 90,8 tone – în anul 2012.

În cadrul proiectului ,,Finalizarea construcţiei poligonului pentru acumularea, sortarea şi valorificarea deşeurilor menajere pentru 3 primării (7 localităţi): or. Biruinţa, com.Alexăndreni (s.Alexăndreni, s.Heciul Vechi, s.Grigoreşti, s.Tîpleşti, s.Ţîpleteşti), s.Heciul Nou”, implementat de ADR Nord, n-au fost executate calitativ și în termenele stabilite lucrările de construcție a platformelor. Astfel, din volumul contractat n-au fost realizate lucrări în volum de 273,5 mii lei, termenul de finalizare fiind tergiversat cu circa un an, iar lucrările de construcție a unor platforme fiind executate necalitativ, acestea fiind condiționate de lipsa de experiență a antreprenorului. O parte din bunurile procurate (containerele pentru deșeuri, presa pentru comprimarea deșeurilor, autospeciala pentru colectarea deșeurilor) nu sînt utilizate, fiind depozitate mai mult de un an la primăria or.Biruința, iar poligonul pentru depozitarea deșeurilor, construit în cadrul proiectului, nu este exploatat adecvat, deșeurile nefiind sortate. Totodată, n-a fost lichidat poligonul vechi (neautorizat), care are un impact dezastruos asupra mediului din cauza lipsei avizului ecologic privind lichidarea gunoiștii neautorizate, iar poligonul nou nu poate fi exploatat corespunzător din motive că n-a fost schimbată destinația terenului la demararea lucrărilor.

Notă: ADR Nord a inițiat procedura de schimbare a destinației terenului aferent construcției poligonului, fiind încheiat un contract cu Institutul pentru Organizarea Teritoriului.

Proiectul ,,Reparaţia capitală a sistemului de canalizare, a staţiilor de pompare şi a staţiei de purificare din or.Cimişlia; construcţia sistemelor de canalizare, staţiilor de pompare şi reconstrucţia sistemelor de aprovizionare cu apă a s.Ecaterinovca”, deși a fost finalizat, fiind utilizate mijloace în valoare de 11,7 mil.lei, unul dintre obiective n-a fost realizat, nefiind asigurați cu servicii de canalizare 1134 de locuitori din s.Ecaterinovca. De asemenea, eficacitatea resurselor alocate poate fi apreciată ca redusă, pentru că efectele benefice ale implementării proiectului nu s-au făcut simțite în situația în care o mare parte din rețeaua de canalizare a rămas într-o stare de degradare accentuată, iar construcția doar a unei porțiuni din cadrul sistemului de canalizare în s.Ecaterinovca n-a fost bine argumentată, nefiind obținute beneficiile scontate și, în consecință, fiind utilizate ineficient mijloace din FNDR în sumă de 0,3 mil.lei.

În cadrul proiectului ,,Apă curată pentru comunitățile bazinului rîului Prut”, cu toate că obiectivul stabilit a fost realizat, fiind construită conducta de apă și efectuate investiții în volum de 16,9 mil.lei, n-au fost obținute efectele scontate privind conectarea populației la conducta de apă. Astfel, din cauza tarifelor înalte la prestarea serviciilor de apă, la momentul actual, numai circa 7,0% din populația localităților beneficiare este conectată la conducta de apă.

În cadrul proiectului,,Îmbunătățirea coeziunii infrastructurii de drumuri regionale R3-E581 în regiunea de dezvoltare Centru”, fiind alocate 5,7 mil.lei din FNDR și 3,0 mil.lei în calitate de investiții de la bugetul de stat, nu s-au obținut beneficiile scontate. Astfel, avînd ca unul din obiective construcția a 4,57 km de drum nou asfaltat ,,Ulmu-șoseaua Poltava”, de fapt, acesta a fost construit doar în variantă ,,prundiș”, cauza fiind pregătirea necorespunzătoare a documentației tehnice, care a fost elaborată în anul 2009, precum și neonorarea obligațiunilor contractuale de către antreprenor. Cel de-al doilea obiectiv privind reabilitarea a 18,4 km de drum ,,L464-R3 Ruseștii Noi-Ulmu” s-a soldat doar cu întocmirea documentației tehnice pentru această porțiune de drum. Nereabilitarea porțiunii de drum respective, fiind cauzată de lipsa documentației tehnice la momentul aprobării proiectului, a făcut imposibilă evaluarea costului lucrărilor prevăzute, iar la momentul obținerii documentației s-a stabilit că costul acestuia este de 120,0 mil.lei, mijloace care nu pot fi alocate din FNDR, deoarece, conform MO al FNDR, grila maximă a mijloacelor care pot fi alocate este de 100,0 mil.lei.

Nu s-a resimțit impactul regional urmare a implementării proiectului „Reabilitarea rețelei de drum public local Pîrlița-Dumbrăveni-Vădeni-Florești, în lungime de 13,3 km”. Astfel, cu toate că alocațiile pentru realizarea acestuia au constituit 47,2 mil.lei (dintre care 8,4 mil.lei finanțări din FNDR în anul 2012 și 38,9 mil.lei finanțări din fondul rutier în anii 2011-2012), în realitate s-au executat lucrări de construcție doar pe o porțiune de 8,6 km, nefiind construite 4,7 km pentru care la momentul actual nici nu sînt identificate surse de finanțare, în consecință nefiind asigurată legătura dintre localitățile aflate în această zonă. Finalizarea proiectului respectiv urma să fie efectuată din sursele şi cu suportul Fondului rutier.

Recomandări conducerii MDRC și ADR:

Să asigure o monitorizare corespunzătoare a modului în care beneficiarii contractelor de finanțare își îndeplinesc obligațiile contractuale, astfel încît să se asigure îndeplinirea obiectivelor propuse.

Să revizuiască actualul Acord de cooperare cu partenerii proiectelor întru includerea unor obligațiuni eligibile de cofinanțare și a responsabilităților în cazurile cînd beneficiarii proiectului nu-și realizează corespunzător obligațiunile, precum și pentru elucidarea distribuirii unor responsabilități specifice în perioada de derulare a proiectelor.

Să îmbunătățească controlul intern privind asigurarea respectării angajamentelor contractuale de către agenții economici, prin luarea unor măsuri prompte și concrete pentru nerespectarea clauzelor contractuale referitor la neprezentarea în termenele de scadență, calitatea necorespunzătoare a lucrărilor îndeplinite și a bunurilor achiziționate, la neîncadrarea în sumele stabilite.

Să stabilească un cadru procedural cu privire la analiza și evaluarea periodică la nivel decizional a modului de implementare a proiectelor prin prisma obiectivelor propuse și de derulare a finanțării atît din contul FNDR, cît și al cofinanțării în vederea dispunerii unor măsuri de remediere a disfuncționalităților constatate.

Să asigure elaborarea unor măsuri și proceduri distincte necesare pentru perioada postimplementare a proiectelor de dezvoltare regională în scopul asigurării respectării destinației bunurilor și utilajelor achiziționate, precum și utilizării acestora în activitățile prevăzute în cadrul proiectelor.

Activitățile planificate în cadrul proiectelor finanțate din contul mijloacelor GIZ nu în toate cazurile au fost executate în termenele stabilite

Agenţia de Cooperare Internaţională a Germaniei este principalul partener al ADR, care finanțează proiecte de dezvoltare din numele Ministerului Federal de Cooperare Economică şi Dezvoltare şi altor Ministere Federale, precum şi pentru alte instituţii şi organizaţii internaţionale, activitățile acestei Agenții fiind orientate spre îmbunătăţirea durabilă a condiţiilor de trai ale locuitorilor din regiunea de dezvoltate Centru prin modernizarea serviciilor publice locale.

În perioada anilor 2011-2012, cu contribuția și suportul Guvernului Republicii Federative Germania, de către ADR a fost inițiată implementarea și finanțate activitățile în cadrul a 6 proiecte de dezvoltare regională, în aceste scopuri fiind alocate 54,8 mil.lei, din care au fost valorificate mijloace în mărime de 13,3 mil.lei, ceea ce constituie 24,3% din volumul total al alocațiilor.

În regiunea de dezvoltare Nord, din surse donatoare au fost alocate, pentru implementarea a două proiecte ,,Asigurarea cu servicii de apă și canalizare a locuitorilor s.Duruitoarea Veche, com.Costești, r-nul Rîșcani” și „Iluminarea stradală în comuna Tătărăuca Veche, r-nul Soroca”,mijloace financiare în mărime totală de 6,9 mil.lei, fiind asimilate mijloace în mărime de 4,4 mil.lei. Proiectele menționate au fost extinse pentru anul 2013, lucrările preconizate urmînd a fi finalizate în anul de referință.

Pentru finanțarea activităților în cadrul a 2 proiecte-pilot din regiunea de dezvoltare Centru ,,Îmbunătățirea sistemului integrat de management al deşeurilor solide în raioanele Şoldăneşti, Rezina şi Floreşti” și „Creşterea eficienţei energetice la spitalul raional Orhei”, în perioada anilor 2011-2012, au fost alocate surse donatoare în mărime de 42,4 mil.lei, din care s-au executat cheltuieli în mărime de 5,3 mil.lei, ceea ce constituie 13% din volumul de mijloace alocate.

Se atestă că implementarea ultimului proiect a demarat la finele anului 2011, însă, ca urmare a recepționării finanțării la 17.11.2011, în anul 2011 nu au fost executate unele activități, iar mijloacele financiare neutilizate în mărime de 0,8 mil.lei au rămas la contul bancar. În anul 2012, din cauza întocmirii incorecte a devizului de cheltuieli și a monitorizării ineficiente de către persoanele responsabile, au fost admise lucrări suplimentare, ceea ce a condus la nerealizarea în termenele stabilite a contractului și, corespunzător, la tergiversarea implementării proiectului. Ca urmare a adresărilor, termenul de realizare a proiectului a fost extins, totodată fiind majorată finanțarea, cu includerea a 6 măsuri suplimentare. În anii 2011-2012, de către donator au fost finanțate surse în mărime de 6,3 mil.lei, din care, la 01.01.2013, erau utilizate 1,6 mil.lei, sau 25,4%.

În condițiile în care termenul pentru finalizarea măsurilor prevăzute în Acordul adițional este 31.03.2013, se atestă un risc sporit că sursele nu vor fi asimilate în termen.

Proiectul „Îmbunătățirea sistemului integrat de management al deşeurilor solide în raioanele Şoldăneşti, Rezina şi Floreşti”, demarat la 19.09.2012, în anul 2012 a beneficiat de surse donatoare în mărime de 36,1 mil.lei.

În anul 2012, din aceste surse s-a reușit numai atribuirea contractelor, achitarea avansurilor și inițierea unor lucrări de construcții. Pînă la 01.01.2013, în cadrul proiectului s-au executat cheltuieli de 3,7 mil.lei (11%), din care pentru realizarea activităților proiectului – 2,0 mil.lei (6%) și pentru plăți în avans – 1,7 mil.lei (5%). Se atestă că au fost admise unele tergiversări în implementarea proiectului, deoarece furnizorii de bunuri nu au livrat în termen bunurile contractate, persistînd riscul că nu se va reuși realizarea activităților preconizate pînă la sfîrșitul lunii martie 2013.

Cu suportul surselor donatoare alocate de către GIZ în mărime de 5,5 mil.lei, în regiunea de dezvoltare Sud, în perioada anilor 2011-2012, a fost finanțată implementarea a două proiecte ,,Aprovizionarea cu apa potabilă a locuitorilor s.Roşu, r-nul Cahul” și ,,Modernizarea serviciilor publice locale în Republica Moldova”. Din mijloacele alocate, la situația din 01.01.2013, au fost executate mijloace financiare în mărime totală de 3,6 mil.lei, sau 69%. Proiectul ,,Aprovizionarea cu apa potabilă a locuitorilor s. Roşu, r. Cahul” a fost finalizat în anul 2012, iar proiectul ,,Modernizarea serviciilor publice locale în Republica Moldova” va fi implementat pe parcursul anului 2013, fiind valorificate mijloace în cadrul acestuia în mărime de 0,8 mil.lei din 2,3 mil.lei alocate, ceea ce constituie 34%.

Se concluzionează că parteneriatul cu Agenţia de Cooperare Internaţională a Germaniei, este unul productiv și benefic dezvoltării regionale, în perioada anilor 2011-2012, fiind finalizat integral un proiect și implementate activități în cadrul altor 5 proiecte, cu valorificarea mijloacelor în mărime de 13,3 mil.lei, sau 24,3% din volumul celor alocate. Totodată, capacitatea de asimilare a surselor donatoare este subminată, în unele cazuri, de monitorizarea insuficientă a contractelor și nerespectarea termenelor de executare a acestora, fapt ce conduce la tergiversarea implementării unor proiecte și expune realizarea acestora riscului de nevalorificare în termen a surselor alocate.

Recomandări conducerii ADR:

Să intensifice colaborarea cu consultanții GIZ în vederea asigurării unei monitorizări mai stricte ce ține de implementarea proiectelor în termenele stabilite, cu valorificarea mijloacelor alocate.

Generalizînd cele menționate, se atestă că deși cadrul legal și instituțional în domeniul dezvoltării regionale a fost constituit încă în anul 2006, odată cu adoptarea Legii nr.438-XVI din 28.12.2006, măsurile de realizare a politicii de dezvoltare regională în vederea obținerii unei dezvoltări social-economice echilibrate și durabile pe întreg teritoriul Republicii Moldova au fost inițiate numai începînd cu anul 2009, urmare autorizării MDRC cu competențe în promovarea politicii de dezvoltare regională. Astfel, au fost depuse eforturi și întreprinse o serie de măsuri, care au contribuit la crearea mecanismului complex de realizare a politicii de dezvoltare regională – au fost elaborate: Strategia națională în domeniu; proceduri specifice de implementare și monitorizare a politicilor; operate restructurări esențiale în structura MDRC; create Agențiile de dezvoltare regională și un cadru regulator aferent activității acestora. Totodată, urmare a eforturilor consolidate, în perioada anilor 2011-2012, au fost inițiate 32 de proiecte de dezvoltare regională cu sursele financiare ale FNDR, mijloacele investite întru realizarea politicii de dezvoltare regională constituind 283,6 mil.lei. Prin urmare, activitățile întreprinse de către actorii implicați în implementarea politicii în domeniul dezvoltării social-economice au impulsionat procesul de realizare a obiectivelor strategice.

În același timp, constatările din Raport elucidează prezența unor nereguli și disfuncționalități la etapa de aprobare a propunerilor de proiecte, la elaborarea, expertizarea și avizarea documentației tehnice, la implementarea proiectelor, la dreptul de proprietate asupra activelor obținute în procesul de implementare a proiectelor; etc., efectele cărora au un impact negativ asupra proceselor de dezvoltare regională.

Cert este că numai o examinare minuțioasă a problemelor evidențiate de către Guvern, CNCDR, CRD, MDRC, ADR și beneficiarii de proiecte va permite găsirea unor soluții optime de îmbinare a principiilor transparenței, economicității și eficacității la realizarea priorităților și obiectivelor Strategiei naționale de dezvoltare regională prin activitățile propuse la nivel de proiecte și la obținerea rezultatelor ce vor satisface așteptările tuturor.

Responsabil de monitorizarea,

executarea auditului și consolidarea Raportului,

Șef Direcție audit al performanței Valentina Madan

Șeful echipei de audit

controlor de stat principal, auditor public Tamara Isopescu

Membrii echipei de audit:

Șef adjunct al Direcției audit al performanței, auditor public Marianna Spoialo

controlor de stat superior Iulian Dumitraș

controlori de stat: Ada Railean

Veronica Dolineanschi

Vladimir Capcelea

Sergiu Prutean

Anexa nr.1

Domeniul de aplicare şi Metodologia Domeniul de aplicare

Curtea de Conturi a Republicii Moldova, în conformitate cu Programul activității de audit pe anul 2012, a inițiat auditul performanței ,,Există oportunităţi de îmbunătăţire a proceselor de realizare a Strategiei naționale de dezvoltare regională prin sporirea eficienţei utilizării fondurilor alocate”, pentru a analiza conceptul socio-politic şi managerial de dezvoltare regională, potrivit căruia problemele apărute la un moment dat sînt soluționate la cel mai apropiat nivel decizional al acestora, a analiza acțiunile de coordonare, gestionare, administrare şi implementare a deciziilor la nivel local, a testa și a verifica instrumentele financiare elaborate în suportul utilizării eficiente a fondurilor destinate dezvoltării regionale, inclusiv a FNDR.

Auditul a cuprins activitățile realizate și măsurile întreprinse în perioada anilor 2010-2012 atît de către actorii implicați în procesul de implementare a politicilor de dezvoltare regională, cît și de către instituțiile responsabile de acest domeniu.

Întru obținerea unor probe relevante și rezonabile, care să susțină concluziile și credibilitatea constatărilor expuse în Raport, echipa de audit a utilizat mai multe tipuri de proceduri de audit, cum ar fi examinarea documentelor, rapoartelor, interviuri cu confirmarea scrisă a intervievatului, observarea directă cu deplasarea la fața locului, calcule și comparații.

În cadrul auditului au fost intervievate persoanele cu funcții de răspundere din cadrul MDRC și instituțiilor responsabile de implementarea politicilor de dezvoltare regională, care și-au expus opinia cu privire la procesul de realizare a măsurilor stabilite.

Activitatea de audit s-a desfășurat în conformitate cu Standardele de audit ale Curții de Conturi, ca ghid servind Manualul de audit al performanței, elaborat de Curtea de Conturi în baza Standardelor Internaționale de Audit.

Misiunea de audit a fost efectuată la Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor, Agențiile de dezvoltare regională Nord, Centru și Sud, cu solicitarea unor informații de la Ministerul Finanțelor.

Metodologia

Pentru realizarea obiectivelor prestabilite, misiunea de audit a întreprins activități specifice, prin aplicarea unor tehnici speciale de audit, și a utilizat diferite metode de colectare a probelor. Prin urmare:

pentru a determina instrumentele specifice politicii de dezvoltare regională, mijloacele necesare funcţionării instituțiilor responsabile de implementarea politicilor de dezvoltare regională, am studiat exigențele cadrului normativ și legislativ în vigoare privind dezvoltarea regională;

pentru a evalua activitatea CNCDR, MDRC, CRD și ADR, precum și acțiunile întreprinse ale actorilor implicați, am studiat procesele-verbale ale ședințelor, documentele aferente activității acestora;

pentru a determina legalitatea selectării proiectelor conform cerințelor stabilite, precum și a direcțiilor prioritare, am studiat procesele-verbale ale CNCDR și CRD;

pentru a determina corectitudinea procesului de selectare a proiectelor, am examinat Regulamentul Comisiei de evaluare a proiectelor de dezvoltare regională și documentele aferente activității acesteia;

pentru a determina funcționalitatea managementului organizațional al instituțiilor responsabile de implementarea politicilor de dezvoltare regională, am analizat dacă acestea au elaborat și aplică politicile și procedurile interne;

pentru a stabili responsabilitățile MDRC și ADR în implementarea politicilor de dezvoltare regională, am examinat Manualul operațional privind modul de utilizare a mijloacelor FNDR, Manualele operaționale ale ADR și Fișele postului;

pentru a analiza impactul activității realizate de către auditul intern, am luat cunoștință de misiunile efectuate și de rapoartele întocmite;

pentru a evalua legalitatea achizițiilor publice, am studiat cadrul legal și documentele aferente procedurilor desfășurate;

pentru a determina conformitatea acțiunilor întreprinse, am examinat și am verificat rezultatele obținute conform rigorilor cadrului legislativ și măsurilor prevăzute în planul de acţiuni privind implementarea Strategiei naţionale de dezvoltare regională;

pentru a evalua rezultatele implementării proiectelor, am analizat indicatorii de impact și rezultatele obținute conform rapoartelor trimestriale și anuale ale ADR prezentate structurilor ierarhic superioare, precum și am efectuat vizite în teren;

pentru a determina modul şi corectitudinea prezentării rapoartelor privind utilizarea mijloacelor FNDR, am examinat Rapoartele financiare trimestriale și anuale ale ADR, evidența analitică ținută pentru fiecare proiect implementat.

Anexa nr.2

Anexa nr.3

Anexa nr.4

Anexa nr.5

Anexa nr.6

Lista proiectelor de dezvoltare regională pentru care a fost majorată valoarea lucrărilor ca urmare a elaborării necalitative a documentației tehnice

Nr. d/oDenumirea proiectuluiMajorat costul lucrărilor urmare revizuirii și modificării documentației de proiect
(mii lei)
ADR Centru
1Colaborarea regională pentru îmbunătățirea condițiilor social-economice ale s.Sireți, r-nul Strășeni (9894)53,0
2Construcția capitală a porțiunii de drum de 12 km pentru 7 localități din Regiunea Centru – acces direct la magistrala națională (9658)596,4
3Îmbunătățirea coeziunii infrastructurii de drumuri regionale R3-E581 în regiunea de dezvoltare Centru (9225)193,8
4Dezvoltarea social-economică a satului Bujor prin renovarea drumului L571R33 – Bujor – Mirești (km0+00+km3+200) (9895)1400,0
5Managementul deșeurilor menajere în localitățile Telenești și Sîngerei (9218)354,4
Total ADR Centru2597,6
ADR Sud
5Reabilitarea zonei de odihnă şi agrement ,,Lacul Sărat”, or.Cahul (9660)4600,0
6Turismul sportiv în promovarea imaginii regiunii, primăria or.Căușeni (9662)15,8
Total ADR Sud4615,8
ADR Nord
7Servicii calitative de apă şi canalizare în oraşul Otaci pentru un mediu curat în regiunea Nord (9222)1008,3
8Conectarea zonei economice libere ,,Bălți” la utilitățile municipale: apă, canalizare, electricitate, drumuri de acces (9223)899,4
9Renovarea drumului regional internațional M14 din or. Edineț (9666 )646,9
Total ADR Nord2554,6
TOTAL GENERAL9768,0

Anexa nr.7

Informație privind cofinanțarea din partea aplicanților/partenerilor în cadrul proiectelor de dezvoltare regională în perioada anilor 2011-2012
(mii lei)
Nr. d/oDenumirea proiectuluiPlanificatCofinanțare aplicanți/parteneri
Executat în anii:TotalDiferența
20112012
ADR Centru
1.Construcţia platformelor pentru depozitarea deşeurilor solide/managementul deşeurilor solide (9214), primăria com.Vatici, r-nul Orhei431,00,0-431,0
2.Asigurarea dezvoltării locale durabile şi prevenirea poluării resurselor naturale prin reconstrucţia staţiei de epurare a apelor reziduale, reconstrucţia şi extinderea reţelelor de apă şi canalizare (9219), Consiliul raional Călărași800,0800,0800,00,0
3.Construcţia capitală a porţiunii de drum de 12 km pentru 7 localităţi din Regiunea Centru – acces direct la magistrala naţională (9658), primăria s.Rezeni, r-nul Ialoveni920,0-920,0**
4.Un mediu salubru pentru o dezvoltare regională durabilă (9663), Consiliul raional Hîncești65,00,0-65,0**
5.Dezvoltarea sistemului de management integrat al deşeurilor solide, inclusiv colectarea separată, reciclarea, crearea poligoanelor (9890), Consiliul raional Orhei523,9343,4*343,4-180,5
6.Crearea sistemelor de management integrat al deşeurilor menajere pentru opt localităţi (9891), primăria s.Cotiujenii Mari, r-nul Șoldănești200,00,0-200,0
7.Colaborarea regională pentru îmbunătăţirea condiţiilor social-economice ale s.Sireţi, r-nul Străşeni (9894), primăria s. Sireți, r-nul Strășeni432,9260,0*172,60,0-0,3
8.12000 cetăţeni aprovizionaţi cu apă potabilă în 12 localităţi (9897), primăria s.Mănoilești, r-nul Ungheni3500,00,0-3500,0**
9.Dezvoltarea sistemului public de canalizare şi epurare a apelor uzate la nivel intercomunitar (9896), primăria or.Telenești155,80,0-155,8
Total ADR Centru7028,61060,0516,01576,0-5452,6
ADR Sud
10.Eficientizarea managementului deşeurilor solide în regiunea de dezvoltare Sud (9217), ADR Sud100,0100,0100,00,0
Total ADR Sud100,0100,0100,00,0
TOTAL GENERAL7128,61160,0516,01676,0-5452,6

*Au fost prezentate documente justificative cu privire la efectuarea investiției în suma respectivă

** Proiectele vizate sînt incluse spre implementare în DUP pentru anii 2013-2015

[1] M.O., 2008, nr.237-240, art.864.

[2] Hotărîrea Curții de Conturi nr.80 din 22.12.2011 „Privind aprobarea Programului activității Curții de Conturi pe anul 2012” (cu modificările ulterioare).

[3] ,,Apă curată pentru comunitățile bazinului rîului Prut”.

[4] ,,Dezvoltarea sistemului public de canalizare și epurare a apelor uzate la nivel intercomunitar”.

[5] ,,Construcția drumului de acces Dimitrova-Acui”.

[6] ,,Îmbunătățirea coeziunii infrastructurii de drumuri regionale R3-E581 în regiunea de dezvoltare Centru”.

[7] ,,Reabilitarea zonei de odihnă și agrement ,,Lacul Sărat”, or.Cahul”.

[8] Legea nr.438-XVI din 28 decembrie 2006 ,,Privind dezvoltarea regională în Republica Moldova” (în continuare – Legea nr.438-XVI din 28.12.2006).

[9] Hotărîrea Guvernului nr.158 din 04.03.2010 ,,Cu privire la aprobarea Strategiei naţionale de dezvoltare regională” (în continuare –Strategia naţională de dezvoltare regională).

[10] Legea nr.295-XVI din 21.12.2007,,Pentru aprobarea Strategiei naţionale de dezvoltare pe anii 2008-2011”.

[11] Hotărîrea Guvernului nr.772 din 26.08.2010 ,,Cu privire la aprobarea Documentului unic de program pentru anii 2010-2012” (în continuare – Documentul unic de program pentru anii 2010-2012).

[12] Hotărîrea Guvernului nr.127 din 08.02.2008 ,,Cu privire la măsurile de realizare a Legii nr.438-XVI din 28 decembrie 2006 privind dezvoltarea regională în Republica Moldova”.

[13] Instrucțiunea privind monitorizarea și evaluarea măsurilor de susținere a dezvoltării regionale, aprobată prin Ordinul MDRC nr.87 din 28.09.2011.

[14] Hotărîrea Guvernului nr.285 din 23.05.1996 ,,Cu privire la aprobarea Regulamentului de recepție a construcțiilor și instalațiilor aferente”.

[15] Hotărîrea Guvernului nr.1121 din 10.12.2012 ,,Cu privire la aprobarea Documentației standard pentru realizarea achizițiilor publice de lucrări”.

[16] Hotărîrea Guvernului nr.933 din 18.12.2012 ,,Cu privire la aprobarea Documentului unic de program pentru anii 2013-2015”.

[17] ,,Intersecții culturale”.

[18] ,,Finalizarea construcției apeductului magistral Bălți-Sîngerei cu ramificații comunitare”.

[19] Instrucțiune pentru utilizatori privind înaintarea propunerilor de proiecte pentru finanțare din FNDR, aprobată prin Decizia CNCDR nr.4/12 din 23.02.2012.

[20] Legea bugetului de stat pe anul 2008 nr.254-XVI din 23.11.2007 (cu modificările ulterioare).

[21] Legea bugetului de stat pe anul 2009 nr.244-XVI din 21.11.2008 (cu modificările ulterioare).

[22] Legea bugetului de stat pe anul 2010 nr.133-XVIII din 23.12.2009 (cu modificările ulterioare).

[23] Legea nr.224 din 25.11.2011 ,,Pentru modificarea Legii bugetului de stat pe anul 2011” nr.52 din 31.03.2011.

[24] Legea nr.177 din 11.07.2012 ,,Pentru modificarea și completarea Legii bugetului de stat pe anul 2012” nr.282 din 27.12.2011.

[25] ,,Crearea condițiilor de activitate și acces la ZEL ,,Bălți”.

[26] ,,Inaugurarea incubatorului de afaceri din com. Larga”.

[27] Legea nr.163 din 09.07.2010 ,,Privind autorizarea executării lucrărilor de construcție”.