HOTĂRÂRE nr. 63 din 06.10.2011   CURTEA DE CONTURI   publicat 11.11.2011

privind Raportul auditului performanţei „Au fost realizate obiectivele Proiectului Energetic II în condiţiile de utilizare eficientă şi eficace a surselor financiare?”

În vigoare din 11.11.2011
pe legis.md/hotarare/2011/63-ccrm
Trimiteri: 37 legate   15 nerezolvate   1 fără țintăActe din afara site-ului: 12 fără adresă

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md. Albastru: un document din afara legis.md. O parte a unui act al Uniunii Europene e legată de actul întreg pe EUR-Lex; fără adresă, rămâne doar marcată.

Nerezolvate (15)
  • punctele 2.1 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • pct.1 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • pct.2 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • pct.7 lit. o) Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • Regulamentul Ministerului Economiei Trimitere recunoscută, fără legătură
  • Hotărîrii Guvernului nr.1000 Trimitere recunoscută: actul citat nu are dată sau an, nu poate fi identificat
  • punctele 249-250) Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • Hotărîrea Guvernului nr.179 Trimitere recunoscută: actul citat nu are dată sau an, nu poate fi identificat
  • Anexa nr.6 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • Punctul 1 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • art. 17 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • ordinul MF nr.93 Trimitere recunoscută: actul citat nu are dată sau an, nu poate fi identificat
  • pct.196 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • alin. (3) Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • ordinul MF nr.93 Trimitere recunoscută: actul citat nu are dată sau an, nu poate fi identificat
Fără țintă (1)
Din afara site-ului: fără adresă (12)

Curtea de Conturi, în prezenţa viceministrului economiei dl I.Popa, șefului Direcției generale datorii publice dna E.Matveeva, viceministrului sănătății dl Gh.Țurcan, directorului general al Î.S. „Moldelectrica” dl G.Dimov, directorului Unității consolidate pentru implementarea şi monitorizarea proiectelor în domeniul energeticii dna L.Burlui, directorului Institutului de Cardiologie dl M. Popovici, președinților raioanelor: Ștefan Vodă – dl V. Buzu, Drochia – dl A. Marian, Leova – dna E.Grețu, Fălești – dl V.Muduc; viceprimarului or.Anenii Noi – dl V.Vdovicenco, și primarului or.Taraclia – dl S.Filipov, călăuzindu-se de art.2 alin.(1) şi art.4 alin.(1) lit.a) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008[1], a examinat Raportul auditului performanţei „Au fost realizate obiectivele Proiectului Energetic II în condițiile de utilizare eficientă și eficace a surselor financiare?”.

Misiunea de audit s-a desfăşurat în conformitate cu Programul activităţii de audit pe anul 2011, cu Standardele de audit şi Manualul de audit al performanţei ale Curţii de Conturi.

Curtea de Conturi şi-a propus ca obiectiv de a răspunde la următoarele întrebări:

- Mijloacele investite în cadrul Proiectului Energetic II, la componenta electrică, au fost utilizate în condiții de economicitate, eficiență și eficacitate și au contribuit la atingerea indicatorilor de performanță stabiliți și la îmbunătăţirea securității şi siguranţei sistemului de transport al energiei electrice?

- Mijloacele investite în cadrul Proiectului Energetic II, la componenta termică, au fost utilizate în condiții de economicitate, eficiență și eficacitate și au contribuit la atingerea indicatorilor de performanță stabiliți și la îmbunătăţirea disponibilității, calității și eficienței încălzirii și alimentării cu apă caldă a clădirilor selectate?

Auditul a fost planificat şi s-a efectuat la Unitatea consolidată pentru implementarea şi monitorizarea proiectelor în domeniul energeticii (în continuare – Unitatea) și la Î.S. „Moldelectrica”. În cadrul auditului au fost efectuate vizite la faţa locului la 8 stații electrice, 9 consilii raionale, 3 primării orășenești, precum și la 45 de obiecte de menire socială, la care a fost verificată eficiența utilizării surselor creditelor și echipamentelor instalate în cadrul Proiectului Energetic II (în continuare – PE II).

Examinînd rezultatele auditului, audiind raportul prezentat şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţă, Curtea de Conturi, a constatat:

PE II se integrează în procesul reformelor din sectorul termoenergetic, inițiat de Guvernul Republicii Moldova și finanțat din mijloacele împrumutului extern oferit Republicii Moldova de către Banca Mondială.

Pentru implementarea PE II, Republica Moldova a obținut credite în mărime de 32,4 mil. Drepturi speciale de tragere – circa 45,0 mil.dolari SUA, sau echivalentul a circa 540,0 mil.lei. Din suma totală a creditului, 26,0 mil. dolari SUA (57,8%) au fost destinate Î.S. „Moldelectrica”, pentru implementarea componentei electrice a PE II, și 19,0 mil.dolari SUA (42,2%) – pentru implementarea componentei termice.

La 01.07.2011 au fost efectuate debursări din contul creditului în sumă de 40,2 mil.dolari SUA, ceea ce reprezintă 89,3% din valoarea creditului contractat.

PE II a urmărit îmbunătăţirea securității şi siguranţei sistemului de transportare şi furnizare en gros a energiei electrice, precum și sporirea eficienței energetice la obiectele de menire socială prioritar selectate.

Cît privește componenta electrică, se denotă că obiectivul de dezvoltare stabilit pentru PE II nu este realizat integral, misiunea de audit relevînd problemele, neregulile și impedimentele care au limitat utilizarea eficientă și eficace a surselor financiare, precum și atingerea obiectivelor propuse și a performanțelor stabilite, după cum urmează:

Implementarea contractului 3833-A3 „Dispecerat şi comunicaţii” (sistemul SCADA), cu valoarea de 17,3 mil.dolari SUA (65,4% din valoarea creditului), se tergiversează, întîrziind și în raport cu ultimul grafic aprobat (01.07.2011), astfel persistînd riscul anulării creditului nedebursat în mărime de 3,9 mil.dolari SUA. Funcționarea acestui sistem este una din condițiile de aliniere a sistemului energetic naţional la cel european, însă Compania suedeză „ABB Power Technologies”, responsabilă de implementarea acestui sistem, nu-și îndeplinește obligațiunile contractuale asumate, care se exprimă prin:

nepunerea în funcțiune a 170 de panouri cu RTU560 și REF54x (cu valoarea de 30,5 mil.lei, inclusiv costul panourilor), din motiv că conțin erori substanțiale, situațiile menționate nefiind soluționate nici în perioada auditului;

neinstalarea pe parcursul a mai mult de 2 ani a 10 seturi de baterii de acumulatoare destinate alimentării stațiilor electrice în valoare totală de 8,0 mil.lei, fapt care expune acumulatoarele unui risc sporit de ieșire prematură din funcțiune;

livrarea tehnicii de calcul de o calitate mai joasă (parametrii tehnici fiind inferiori celor contractați), ceea ce a determinat efectuarea unor cheltuieli nejustificate în sumă de 100,0 mii lei.

Se remarcă că neimplementarea sistemului SCADA condiționează tergiversarea integrării sistemului energetic naţional în cel european; posibilitatea redusă de rambursare a creditului; nerealizarea unor indicatori-cheie de performanță, precum și a obiectivului PE II, la componenta electrică.

Lipsește argumentarea tehnico-economică a necesității înlocuirii încăperilor separate pentru instalarea echipamentelor de evidență, dispecerat și telecomunicație existente cu căsuțe capitale. Conform concluziei experților care au efectuat studiul de fezabilitate, încăperile existente urmau a fi păstrate și dotate suplimentar cu sisteme de condiționare. De fapt, Î.S. „Moldelectrica” a luat o altă decizie în acest sens, proiectînd și construind 54 de căsuțe cu valoarea de 19,1 mil.lei, destinate instalării la stațiile electrice a panourilor de evidenţă a energiei electrice și componentelor sistemului SCADA la prețuri exagerate (prețul de cost al 1 m2 de suprafață fiind mai mare de 10,0 mii lei).

Din contul creditului au fost efectuate unele cheltuieli ineficiente și iraționale pentru achiziționarea de la Compania turcească „Areva T&D Enerji Endustrisi A.S.” a 27 de transformatoare de tensiune înaltă cu valoarea de 8,0 mil.lei, care urmează a fi înlocuite din cauza calității neadecvate (totodată, Î.S. „Moldelectrica” a suportat pierderi în sumă de 2,4 mil.lei în urma ieșirii din funcțiune (explozia) a 2 transformatoare din cele achiziționate).

Î.S. ”Moldelectrica” a achiziționat, în anul 2008, de la S.R.L. „ABS” (din surse proprii) echipamente destinate modernizării SE Vulcănești cu valoarea de 8,9 mil.lei, care la acel moment nu erau de o necesitate stringentă și, ca urmare, acestea nu sînt instalate o perioadă de 3 ani, aflîndu-se sub cerul liber, în rezultatul cărui fapt întreprinderea a suportat cheltuieli ineficiente în sumă de 4,5 mil.lei (mijloace achitate în avans).

Cele menționate se datorează schimbării frecvente a topmanagementului Î.S. ”Moldelectrica”; controlului intern ineficient la aceasta; monitorizării neadecvate a executării contractelor; neîntreprinderii măsurilor de rigoare față de furnizorii care nu execută obligațiunile contractuale etc. Sînt necesare măsuri urgente la Î.S. ”Moldelectrica” privind revizuirea procedurilor de control intern în domeniul achiziției, recepționării și punerii în funcțiune utilă a bunurilor achiziționate, implementarea unui management corelat pentru valorificarea eficientă a resurselor materiale, umane şi financiare.

Referitor la componenta termică, se remarcă că obiectivul de dezvoltare al acesteia, în mare măsură, a fost realizat, beneficiind de ameliorarea aprovizionării cu agent termic 64 instituții de menire socială, inclusiv 7 instituții medico-sanitare publice subordonate Ministerului Sănătății, precum și 43 de blocuri locative. Totodată, misiunea de audit a relevat că factorii de decizie din cadrul unor autorități și instituții publice centrale și locale nu au dat dovadă de prudență și capacitate managerială analitică la încadrarea în proiectul respectiv, implementarea acestuia și utilizarea sistemelor termice instalate, care, în ansamblu, au limitat atingerea performanțelor stabilite. Astfel:

Consiliile raionale nu au elaborat criterii de selectare a instituțiilor beneficiare. În consecință, de îmbunătățirea aprovizionării cu agent termic au beneficiat unele instituții care dispuneau de sisteme de încălzire funcționale, angajînd împrumuturi și efectuînd cheltuieli iraționale în sumă de 2,9 mil.lei.

Unele blocuri ale instituțiilor, incluse în proiect, care necesită reparații capitale au beneficiat de sisteme de termoficare noi, pentru ce s-au cheltuit 1,4 mil.lei, dar care n-au fost utilizate nici după instalarea încălzirii, consiliile raionale efectuînd cheltuieli ineficiente pentru achitarea dobînzii.

La implementarea componentei termice a PE II nu s-a ținut cont de obiectivele Concepţiei privind renovarea sistemului republican de alimentare cu căldură și de practicile internaționale privind sporirea eficienței termice prin reabilitarea clădirilor. Drept urmare, din suma de 2,5 mil.dolari SUA, prevăzută inițial pentru reabilitarea clădirilor, s-au utilizat numai 60,0 mii dolari SUA, situația dată fiind cauzată de procedurile complexe stabilite de către BM pentru achiziționarea acestor servicii, precum și de lipsa de insistență a factorilor de decizie.

Unele autorități publice n-au ales cele mai optimale și eficiente variante ale instalațiilor, ceea ce a generat cheltuieli ineficiente din sursele creditare în valoare de 4,7 mil.lei.

În unele instituții nu sînt utilizate eficient suprafețele încălzite, acestea suportînd cheltuieli care nu au acoperire financiară. Din necesitatea de a economisi surse financiare pentru achitarea serviciilor, sau din lipsa rețelelor interne de distribuție, precum și datorită stării deplorabile a acestora, unele instituții nu utilizează, sau utilizează ineficient, sistemele de producere a apei calde.

Neexecutarea corespunzătoare a obligațiilor contractuale de către unii antreprenori a dus la apariția deficiențelor în funcționarea unor sisteme de încălzire și la ieșirea prematură din funcțiune a unor utilaje, fapt ce a generat cheltuieli suplimentare beneficiarilor în mărime de 0,9 mil.lei.

Managementul contabil al instituțiilor care au beneficiat de împrumuturi și de bunuri achiziționate și instalate din contul acestora nu a asigurat veridicitatea raportării situațiilor financiare și patrimoniale, fiind depistate diferite erori contabile, inclusiv nefiind reflectate în evidența contabilă: împrumuturile în valoare de 90,1 mil.lei la Aparatele președinților raioanelor, sau, după caz, la primăriile orașelor; sistemele de termoficare construite cu valoarea de 73,1 mil.lei; dobînzile aferente împrumuturilor în sumă de 1,2 mil.lei la costul obiectelor instalate etc.

Deficiențele relevate sînt cauzate de: neexecutarea pe deplin de către consiliile raionale a obligațiunilor prevăzute de Acordul de credit în ceea ce privește implementarea activităților în cadrul proiectului cu eficiența și consecvența cuvenită, în conformitate cu practicile adecvate administrative, financiare, de inginerie tehnică și energetice; managementul necorespunzător al unor instituții care au beneficiat de reabilitarea sistemelor de termoficare; neexecutarea pe deplin de către unii antreprenori a obligațiunilor contractuale; lipsa mijloacelor financiare necesare pentru reabilitarea clădirilor, precum și pentru acoperirea cheltuielilor legate de achiziționarea serviciilor de termoficare; refuzul unor instituții de a utiliza serviciile costisitoare ale sistemelor de termoficare noi; lipsa unei conlucrări eficiente între managerii de proiect și contabilii-șefi ai instituțiilor care au beneficiat de investiții din credit, precum și de nerespectarea actelor normative de către factorii de decizie în vederea transmiterii și înregistrării corespunzătoare a mijloacelor fixe intrate din sursele creditare.

În contextul celor expuse, se remarcă că, deși Ministerul Economiei, conform funcţiilor atribuite, urma să participe la elaborarea şi implementarea măsurilor de asigurare a securităţii energetice a ţării, la coordonarea acţiunilor în domeniul eficienţei energetice, la monitorizarea implementării proiectelor de eficienţă energetică, precum şi să supravegheze activitatea autorităţii abilitate cu administrarea lucrărilor în acest domeniu, iar Unitatea consolidată să pregătească şi să implementeze Proiectul Energetic II (componentele electrică şi termică), să monitorizeze şi să evalueze performanţele, să asigure realizarea eficientă a procesului de instruire a beneficiarilor proiectelor în curs de implementare, aceștia nu și-au exercitat corespunzător funcțiile atribuite, în consecință nefiind implementate în termen și calitativ unele părți ale componentei electrice(SCADA), astfel nefiind atinse unele din obiectivele propuse și performanțele stabilite. De asemenea, la componenta termică nu s-au utilizat eficient o parte din sursele creditare acordate, precum și sistemele de termoficare instalate, iar în unele cazuri – opțiunile cost-minime de încălzire.

Examinînd rezultatele auditului, audiind raportul prezentat şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţă, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15 alin.(2) şi alin.(4), art.16 lit.c), art.34 alin.(3) și alin.(6) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi hotărăşte:

Se aprobă

Raportul auditului performanţei „Au fost realizate obiectivele Proiectului Energetic II în condițiile de utilizare eficientă și eficace a surselor financiare?”

, care se anexează la prezenta Hotărîre.

Hotărîrea şi Raportul de audit se remit autorităţilor indicate în punctele 2.1.–2.7. şi se recomandă să ia atitudine, conform competenţelor, referitor la rezultatele auditului şi să întreprindă măsuri în vederea lichidării deficienţelor identificate de auditul respectiv, precum şi implementării recomandărilor expuse în acestea, după cum urmează:

Ministerului Economiei:

2.1.1. Să examineze Raportul de audit și să implementeze un management eficient întru exercitarea atribuțiilor sale, precum și se recomandă, în cadrul altor proiecte similare, să întreprindă măsuri de evitare a deficiențelor identificate în timpul efectuării auditului respectiv;

2.1.2. În calitatea sa de fondator al Î.S. „Moldelectrica”, să întreprindă măsuri concrete întru îmbunătățirea sistemului de control intern, în vederea monitorizării executării lucrărilor efectuate în cadrul Proiectului Energetic II, precum și a executării lucrărilor de instalare a echipamentelor achiziționate din surse proprii, care sînt depozitate;

Ministerului Finanțelor, pentru informare și luare de atitudine;

2.3. Unității consolidate pentru implementarea şi monitorizarea proiectelor în domeniul energeticii, spre a aduce la cunoştinţă Comitetului de supraveghere rezultatele auditului, în scopul întreprinderii măsurilor de rigoare în vederea lichidării deficienţelor identificate în cadrul auditului respectiv;

2.4. Î.S. „Moldelectrica”, pentru examinarea rezultatelor auditului la ședința Consiliului de administrație și întreprinderea în regim de urgență a măsurilor în vederea implementării componentei electrice a Proiectului Energetic II în termenele stabilite, întru eliminarea riscului de nedebursare integrală a surselor creditului;

2.5. Consiliilor raionale (Anenii Noi, Cantemir, Drochia, Fălești, Leova, Ocnița, Orhei, Ștefan Vodă, Taraclia), pentru examinarea Raportului de audit, în vederea lichidării deficienţelor identificate de auditul respectiv şi implementării recomandărilor auditului;

2.6. Ministerului Sănătății, pentru întreprinderea măsurilor de utilizare eficientă a sistemelor de termoficare instalate din contul surselor creditare, precum și în vederea reflectării corespunzătoare în evidența contabilă a instituțiilor beneficiare a mijloacelor fixe intrate din contul creditului;

2.7. Guvernului:

2.7.1. pentru informare şi luare de atitudine, precum şi pentru documentare şi monitorizarea realizării obiectivelor şi activităţilor prevăzute în Acordurile de credit încheiate între RM și BM (nr.3833-MD și nr. 4541-MD);

2.7.2. pentru întreprinderea măsurilor de îmbunătățire a activității Comitetului de supraveghere al Unității consolidate pentru implementarea și monitorizarea proiectelor în domeniul energeticii;

2.7.3. pentru audierea Raportului Ministerului Economiei privind implementarea Proiectului Energetic II, în vederea întreprinderii măsurilor de rigoare la implementarea componentei electrice, precum și pentru întreprinderea unor acțiuni concrete de remediere a deficiențelor relevate la implementarea Proiectului Energetic II.

3. Prezenta Hotărîre şi Raportul de audit se remit, pentru informare şi o posibilă luare de atitudine, Parlamentului Republicii Moldova şi Comisiei parlamentare economie, buget si finanțe.

4. Rezultatele auditului se aduc la cunoştinţă Comisiei permanente economie, buget şi finanţe a Partamentului, pentru o posibilă luare de atitudine.

5. Despre măsurile întreprinse pentru executarea pct.1 şi pct.2 din prezenta Hotărîre, precum şi pentru implementarea recomandărilor auditului se va informa Curtea de Conturi în termen de 6 luni.

6. Prezenta Hotărîre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

PREŞEDINTELE CURŢII DE CONTURI Serafim URECHEAN

Nr. 63. Chişinău, 6 octombrie 2011.

RAPORTUL auditului performanţei "'Au fost realizate obiectivele Proiectului Energetic 11 în condiţii de utilizare eficientă şi eficace a surselor financiare?"

Introducere

Informație generală despre Proiectul Energetic II

Proiectul Energetic II se integrează în procesul reformelor din sectorul termoenergetic, inițiat de Guvernul Republicii Moldova și finanțat din mijloacele celui mai mare credit oferit vreodată Republicii Moldova de către Banca Mondiala, de circa 45,0 mil. dolari SUA. PE II are scopul de a susține eficient și consecvent tranziția subsectorului electroenergetic spre о industrie modernă, orientată comercial, capabilă de a se autofinanța și a acorda servicii fiabile, durabile, precum și de a contribui la tranziția subsectorului termoenergetic spre unul mai eficient din perspective economice, bazat pe principii de utilizare rațională a resurselor energetice.

La inițierea etapei de pregătire a PE II, Guvernul RM a solicitat AID să continue asistența acordată sectorului energetic, atît prin intermediul Creditului de Ajustare Structurală III, cît și prin credite investiționale (creditul pentru dezvoltare) – PE II.

Pentru pregătirea proiectului, AID a acordat[2] RM un avans în sumă de 1,5 mil. dolari SUA. Pregătirea PE II a inclus 3 studii de fezabilitate, efectuate în anii 2000-2001, fiind utilizate mijloacele din avansul menționat și din grantul oferit de Guvernul Japoniei, în sumă de 700,0 mii dolari SUA. Scopul studiilor de fezabilitate a fost argumentarea tehnico-economică a implementării PE II.

Conform procedurilor BM, etapele de pregătire a proiectelor de dezvoltare se finalizează cu aprobarea de către Consiliul director a Documentului de evaluare a proiectului. Documentul de evaluare a PE II a fost aprobat la 25 noiembrie 2003 și cuprinde: descrierea proiectului, sursele și condițiile de finanțare, acesta fiind documentul principal în baza căruia BM monitorizează implementarea proiectului.

Proiectul Energetic II include 4 componente: A,B,C și D.

Componenta A: Perfecţionarea sistemului energetic. De implementarea acestei componente este responsabilă Î.S. „Moldelectrica”.

Componenta B: Îmbunătăţirea livrării agentului termic şi ridicarea eficienţei termoficării în clădirile selectate. Responsabilitatea pentru implementarea acestei componente revine la 17 consilii raionale și Ministerului Sănătății, cu care Ministerul Finanțelor a încheiat Acorduri de recreditare, beneficiarii implementării Componentei B a proiectului fiind, de rînd cu consiliile raionale, primăriile și Ministerul Sănătății, 61 de instituții de menire social-culturală, precum și locatarii a 43 de blocuri.

Componenta C: Asistenţa tehnică pentru implementarea PE II şi a reformelor din sectorul energetic.

Componenta D: Managementul şi administrarea PE. Asigurarea cheltuielilor operaţionale pentru instituirea şi funcţionarea Unității în scopurile managementului proiectului.

Bugetul şi sursele de finanţare

Pentru implementarea PE II, AID[3] a acceptat să acorde Republicii Moldova un împrumut în diverse valute, cu echivalentul a 25,7 mil.DST, sau circa 35,0 mil.dolari SUA (creditul 3833-MD), iar în anul 2009 a suplinit împrumutul[4] cu echivalentul a 6,7 mil.DST, sau circa 10,0 mil.dolari SUA (creditul 4541-MD). Astfel, pentru implementarea PE II, Republica Moldova a obținut credite în mărime de 32,4 mil.DST – circa 45,0 mil.dolari SUA, sau echivalentul a circa 540,0 mil.lei. Din suma totală a creditului, 24,6 mil.dolari SUA (54,6%) au fost destinate Î.S. „Moldelectrica”, pentru implementarea componentei electrice a PE II, iar 13,6 mil.dolari SUA (30,2%) – consiliilor raionale, și 6,8 mil.dolari SUA (15,2%) – Ministerului Sănătății, pentru implementarea componentei termice.

Din sursele creditelor 3833-MD și 4511-MD, contractate în valoare totală de 32,4 mil.DST, în perioada anilor 2001-2010, au fost debursate 27,6 mil.DST (41,9 mil.USD, sau 85,2%), din care s-au efectuat cheltuieli de 27,4 mil.DST (41,5 mil.dolari SUA).

Diagrama nr. 1

Debursările pentru perioada anilor 2002-2010

în cadrul Creditelor 3833-MD și 4511-MD

(mil.dolari SUA)

Sursă: Informația prezentată de Unitate

Datele din Diagrama nr.1 relevă că ponderea cea mai mare a debursărilor revine celor din anul 2010, pe parcursul căruia s-au debursat 10,0 mil.dolari SUA (23,8% din totalul debursărilor), și din anul 2007 – respectiv, 8,6 mil.dolari SUA (20,5%). Domeniile principale în care au fost direcționate sursele din credite se prezintă în Tabelul nr.1.

Tabelul nr. 1

Destinația cheltuielilor efectuate din contul creditelor pentru implementarea Proiectului Energetic II în anii 2004-2010

(mil.dolari SUA)

Categoria de cheltuieli (conform Acordurilor de finanțare)Cheltuieli cumulative de la începutul proiectului
TOTAL% în total, generalCreditul 3833-MDCreditul 4511-MD
(1) Lucrări0, 060,10,06
(2) Bunuri și echipament, inclusiv39,248,531,37,9
2.1. Componenta electrică21,026,021,0
2.2. Componenta termică18,222,510,37,9
(3)Servicii de consultanță și audit1,31,61,3
(4) Cheltuieli operaționale ale Unității0,91,10,80,08
Contribuția Guvernului RM0,10,20,1
Total, credit pe anii 2004 -201041,56100,033,67,98

Sursă: Informațiile prezentate de Unitate

Datele din tabel denotă că ponderea majoră în totalul cheltuielilor din credite revine cheltuielilor pentru procurarea bunurilor, care constituie 94,4%. Pentru servicii de consultanță s-au cheltuit mijloace în sumă totală de 1,3 mil.dolari SUA (3,1%).

Din sursele creditului pentru componenta electrică a PE II s-au efectuat cheltuieli în sumă totală de 21,0 mil.dolari SUA (50,6%), iar pentru componenta termică – în sumă de 18,2 mil.dolari SUA (43,8%).

Rolul Ministerului Economiei în domeniul eficienţei energetice

Conform pct.7 lit. o) din Regulamentul Ministerului Economiei[5], pentru realizarea funcţiilor de bază ce îi revin, ME are următoarele atribuţii: (1) monitorizează implementarea concepţiilor, strategiilor şi programelor de dezvoltare a complexelor electroenergetic, termoenergetic, gazelor naturale, resurselor energetice, eficienţei energetice şi energiilor regenerabile la nivel naţional şi regional; (2) organizează elaborarea, în comun cu întreprinderile energetice şi alte organizaţii interesate, a programelor pe termen mediu şi lung şi a proiectelor investiţionale pentru dezvoltarea sectorului energetic şi a subsectoarelor lui; (3) participă la elaborarea şi implementarea măsurilor de asigurare a securităţii energetice a ţării; (4) coordonează acţiunile în domeniul eficienţei energetice, precum şi supraveghează activitatea autorităţii abilitate cu administrarea lucrărilor în acest domeniu; (5) monitorizează implementarea proiectelor de eficienţă energetică şi de energii regenerabile.

Potrivit Documentului de evaluare, ME este autoritatea responsabilă de implementarea proiectului în mod eficient, în conformitate cu obiectivele proiectelor și cu acordurile încheiate cu AID.

Rolul Unității consolidate pentru implementarea și monitorizarea proiectelor în domeniul energeticii

Întru implementarea şi monitorizarea proiectelor în domeniul energeticii, conform pct. 3 din Hotărîrea Guvernului nr.1276 din 21.12.2000[6], a fost creată, la 21.12.2000, Unitatea consolidată în domeniul respectiv, care este o instituţie publică, avînd obligaţiunea de a prezenta MF şi ME rapoarte, inclusiv privind utilizarea mijloacelor financiare.

Scopul Unităţii este de a asigura implementarea eficientă a proiectelor în domeniul energeticii prin administrarea, monitorizarea şi coordonarea lucrărilor de implementare a acestor proiecte în conformitate cu cerinţele organismelor financiare internaţionale donatoare.

Unitatea este responsabilă de pregătirea şi implementarea Proiectului Energetic II (componentele electrică şi termică) şi altor proiecte cu caracter financiar, investiţional şi de asistenţă tehnică în domeniul energeticii.

Sarcinile principale ale Unităţii sînt: implementarea proiectelor BM şi ale altor donatori în domeniul energeticii; îndeplinirea sau asigurarea îndeplinirii tuturor sarcinilor stipulate în acordurile de împrumut/grant pentru proiectele implementate, inclusiv auditul anual, monitorizarea şi evaluarea performanţelor, inspectarea periodică; coordonarea şi asigurarea realizării eficiente a procesului de instruire a personalului Unităţii, a beneficiarilor proiectelor în curs de implementare; asigurarea efectuării studiilor necesare pentru implementarea proiectelor; desfăşurarea altor tipuri de activităţi necesare pentru implementarea eficace a proiectelor în sectorul energetic.

Organele de conducere ale Unităţii sînt:

Comitetul de supraveghere, a cărui componență a fost aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.1276 din 21.12.2000;

Directorul Unităţii.

Rolul Î.S. „Moldelectrica” în implementarea componentei electrice a PE II

Î.S. „Moldelectrica” a fost creată în temeiul Hotărîrii Guvernului nr.1000[7] și Ordinului ministrului industriei și energeticii nr.92 din 19.10.2000, prin separarea activelor funcționale ale Î.S. „Moldtranselectro”, și are ca obiectiv principal de activitate – gestionarea operativă centralizată a sistemului electroenergetic la nivel de Serviciu Dispecerat Central și transportarea energiei electrice prin reţelele electrice de tensiune înaltă etc.

Conform Acordului de credit pentru PE II, Î.S. „Moldelectrica” execută componenta electrică a PE II cu consecvența și eficiența corespunzătoare și în conformitate cu practicile administrative, financiare, inginerești, energetice și ecologice respective; întreprinde toate măsurile necesare pentru a permite Unității să îndeplinească responsabilitățile sale referitoare la gestionarea proiectului, inclusiv managementul financiar, raportarea referitor la proiect, aranjamentele de audit și procurări; menține politici și proceduri adecvate, care îi vor permite evaluarea în bază continuă, în conformitate cu indicatorii satisfăcători pentru AID, a executării componentei electrice a PE II și atingerii obiectivelor acesteia etc.

Rolul consiliilor raionale în implementarea componentei termice a PE II

Potrivit Acordului de credit, consiliile raionale contribuie la realizarea obiectivelor componentei termice, desemnează managerii proiectului, exploatează și mențin instalațiile finanțate din mijloacele creditului în modul corespunzător și rambursează suma totală a mijloacelor creditului retrase din contul de credit.

Conform Acordurilor de împrumut subsidiar[8]/Contractelor de recreditare[9], consiliile raionale sînt obligate să asigure utilizarea tuturor mijloacelor împrumutului numai în scopurile proiectului. Controlul și responsabilitatea asupra utilizării și implementării eficiente, precum și calitatea lucrărilor efectuate se pune în sarcina ME și a consiliilor raionale.

SFERA ȘI OBIECTIVELE AUDITULUI

Auditul performanței privind implementarea Proiectului Energetic II, în perioada anilor 2000-2011, s-a axat, în măsură semnificativă, pe evaluarea performanţelor atinse, preponderent pe eficiența, economicitatea și eficacitatea gestionării mijloacelor financiare și a bunurilor materiale, fiind motivat de semnificaţia creditului acordat Republicii Moldova pentru implementarea PE II, precum şi de interesul Guvernului Republicii Moldova și al societății față de efectul și rezultatele obținute. Acțiunile de audit au fost inițiate în scopul asigurării unei eficiențe mai sporite a utilizării mijloacelor pentru implementarea proiectului actual, precum și a altor proiecte care vor fi implementate ulterior, localizării zonelor în care rezultatele activităţii manageriale au înregistrat un nivel redus, precum şi identificării cauzelor acestora, cu formularea recomandărilor, menite să îmbunătăţească managementul în domeniu şi să eficientizeze utilizarea bunurilor achiziționate.

Obiectivul principal al auditului a constat în analiza performanţelor atinse în urma implementării PE II în sistemele electroenergetic și termoenergetic ale RM; evaluarea contribuției creditorului și a beneficiarului la realizarea proiectului, cu emiterea recomandărilor, care să asigure îmbunătățirea proceselor aferente domeniului menționat.

Obiectivele specifice ale auditului urmează să răspundă la următoarele întrebări:

Mijloacele investite în cadrul Proiectului Energetic II, la componenta electrică, au fost utilizate în condiții de economicitate, eficiență și eficacitate și au contribuit la atingerea indicatorilor de performanță stabiliți și la îmbunătăţirea securității şi siguranţei sistemului de transport al energiei electrice?

Mijloacele investite în cadrul Proiectului Energetic II, la componenta termică, au fost utilizate în condiții de economicitate, eficiență și eficacitate și au contribuit la atingerea indicatorilor de performanță stabiliți și la îmbunătăţirea disponibilității, calității și eficienței încălzirii și alimentării cu apă caldă a clădirilor prioritar selectate?

Curtea de Conturi expune în acest Raport constatările şi concluziile principale ale auditului, considerîndu-le a fi relevante pentru Parlament, Guvern, BM, Î.S. „Moldelectrica”, pentru societate, precum şi pentru alte părţi interesate.

Domeniul de aplicare a auditului și metodologia de audit.

Domeniul de aplicare a auditului și metodologia de audit sînt expuse în Anexa nr.1.

Auditul Componentei electrice a PE II

Informație generală

Sistemul electroenergetic al Republicii Moldova include: producerea, transportul și distribuţia energiei electrice.

Î.S. „Moldelectrica”, ca parte integră a sistemului electroenergetic, asigură transportul şi dispecerizarea energiei electrice și funcţionează în paralel cu sistemul energetic al Ucrainei (fiind interconectat prin 7 linii electrice de tensiune înaltă de 330 kV și 14 linii – de 110 kV). În afară de aceasta, prin trei linii electrice de tensiune înaltă de 110 kV și prin linia de 400 kV se asigură interconexiunea cu sistemul energetic al României în „regim de insulă”.

O sarcină actuală pentru Republica Moldova este integrarea sistemului electroenergetic al țării în reţeaua europeană a operatorilor de sistem şi de transport al energiei electrice ENSTO-E (UCTE), inclusiv prin extinderea interconexiunilor cu sistemul energetic al României, ceea ce ar permite accesul la energia electrică de pe piaţa europeană.

Scopul studiului de fezabilitate a constat în argumentarea tehnico-economică a componentei electrice a PE II, fiind evaluată valoarea preliminară a acesteia de 27,8 mil.dolari SUA, precum și stabiliți indicatorii-cheie de performanță.

Implementarea componentei electrice a PE II urma să asigure: îmbunătățirea evidenței în rețeaua de transportare a energiei electrice; implementarea unui nou sistem de telecomunicaţii și dispecerizare; modernizarea echipamentului stațiilor electrice; restaurarea rețelei de transport. Realizarea celor menționate urma să contribuie la integrarea sistemului electroenergetic național în cel european și, împreună cu consolidarea legăturilor electrice RM – România şi RM – Ucraina, să permită creşterea substanţială a gradului de fiabilitate a procesului de transport al energiei electrice atît pentru consumatorii locali, cît și pentru cei de pe axa est - vest.

După efectuarea de către Compania de consultanță „FICHTNER” GmbH and Co KG, Germania (în continuare – Compania de consultanță), în anul 2001, a studiului de fezabilitate, s-a constatat că Î.S. „Moldelectrica” nu dispune de surse financiare proprii pentru implementarea obiectivelor aferente PE II și necesită surse externe.

Negocierile în vederea obținerii surselor financiare externe au parcurs o perioadă de 2 ani după finalizarea studiului de fezabilitate. Ca rezultat, Acordul de credit pentru dezvoltare (PE II, creditul 3833-MD) între Republica Moldova (în calitate de împrumutat) și AID (în calitate de împrumutant) și Acordul de proiect între AID și Î.S. „Moldelectrica” au fost semnate la 04.12.2003. În realitate, finanțarea componentei electrice a proiectului a fost inițiată în anul 2005, sau după un an de la încheierea de către MF cu Î.S. „Moldelectrica” a Acordului de împrumut subsidiar (26.02.2004), perioadă în care au fost încheiate primele contracte de achiziții.

La momentul obținerii surselor financiare destinate PE II, studiul de fezabilitate realizat cu 3 ani în urmă oferea un sistem de dispecerat și telecomunicații bazat pe o tehnologie moral învechită, care necesită actualizare. În acest context, în anul 2004, Unitatea a desfășurat o licitație privind achiziția serviciilor de consultanță (actualizarea studiului de fezabilitate și elaborarea documentelor de licitație vizînd componenta electrică a PE II). În cadrul acestei licitații, drept cîștigătoare a fost declarată Compania germană „Lahmeyer”[10], care în anul 2005 a actualizat partea aferentă sistemului de dispecerat și telecomunicații din primul studiu de fezabilitate, pentru ce, din contul creditului, a fost achitat echivalentul sumei de 106,0 mii dolari SUA, astfel fiind utilizate mijloace pentru efectuarea și actualizarea studiului de fezabilitate aferent componentei electrice a PE II în sumă totală de 549,4 mii dolari SUA.

Conform Acordului de împrumut subsidiar nr.3833-MD, Î.S. „Moldelectrica”, pentru implementarea componentei electrice a PE II, a beneficiat de un împrumut în sumă de 26,0 mil. dolari SUA, pe un termen de 20 ani, cu perioada de grație de 5 ani. Pentru realizarea obiectivului PE II, în Acordul de împrumut subsidiar au fost stabilite următoarele direcții de utilizare a mijloacelor creditului:

Îmbunătățirea contorizării în rețeaua de transport al energiei electrice (procurarea și instalarea: (i) contoarelor de energie în toate punctele de conexie ale rețelei de transmisie a Î.S. „Moldelectrica”, și (ii) transformatoarelor de curent și tensiune în punctele de măsurare);

Restaurarea și modernizarea dispeceratului și telecomunicațiilor (punerea în funcțiune a sistemului SCADA);

Modernizarea echipamentului stațiilor electrice de 110kV și 330 kV;

Restaurarea prioritară a rețelei de transport (reparația liniilor de înaltă tensiune de 110 kV și 330 kV deteriorate, inclusiv a celor deteriorate în urma înghețurilor din noiembrie 2000 și vînturilor puternice din martie 2002);

Atenuarea impactului asupra mediului ambiant în cadrul sistemului de transport (inclusiv: (i) înlocuirea bateriilor care conțin substanțe toxice (PCB) și (ii) elaborarea Planului general de management al mediului pentru toate activitățile Î.S. „Moldelectrica”).

Conform condițiilor Acordului de credit încheiat între RM și BM, proiectul urma a fi încheiat la 30.04.2008, ulterior, prin modificările efectuate de nenumărate ori, termenul fiin prelungit pînă la 31.12.2011.

Totodată, se remarcă că în Planul de acțiuni al Guvernului RM pe anii 2011-2014 (punctele 249-250), aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.179[11], este prevăzut că, pentru interconectarea sistemului electroenergetic al RM la reţeaua europeană a operatorilor de sistem şi de transport al energiei electrice ENSTO-E, este necesară modernizarea sistemului de dispecerat şi comunicaţii al Î.S. „Moldelectrica” (termenul aprobat – anul 2011, trimestrul IV), iar pentru diversificarea surselor de aprovizionare cu energie primară, este necesară reutilarea staţiei de transformare 400 kV Vulcăneşti (anul 2011, trimestrul II).

CONSTATĂRILE AUDITULUI

Obiectivul auditului: Mijloacele investite în cadrul Proiectului Energetic II, la componenta electrică, au fost utilizate în condiții de economicitate, eficiență și eficacitate și au contribuit la atingerea indicatorilor de performanță stabiliți și la îmbunătăţirea securității şi siguranţei sistemului de transport al energiei electrice?

Impactul perceput şi impactul aşteptat asupra situaţiei din sectorul energetic în urma implementării PE II se reflectă în documentele de pregătire, planificare, aprobare și implementare a proiectului. S-a stabilit că proiectul, în mod direct sau indirect, urma să sprijine financiar şi instituţional consolidarea sectorului energetic, precum şi să îmbunătăţească securitatea şi fiabilitatea livrării de energie în ţară, însă, deși distribuirea mijloacelor financiare s-a efectuat pe direcții strategice, eforturile depuse n-au contribuit în măsură deplină la consolidarea infrastructurală propusă, iar tranziţia acestuia spre o piaţă de energie electrică pe plan naţional şi regional durează în timp. Î.S. „Moldelectrica”, în cele mai costisitoare direcții de implementare a PE II, n-a obținut cele mai calitative și performante echipamente și nu în toate cazurile a ținut cont de principiile de economicitate, eficiență și eficacitate la utilizarea mijloacelor financiare și a patrimoniului, aceasta datorîndu-se: tergiversării în timp a realizării componentei electrice a PE II; schimbării frecvente a managementului decizional; controlului intern ineficient; monitorizării neadecvate a executării contractelor; precum și depozitării timp îndelungat a bunurilor achiziționate, fără a fi instalate.

Sursele de finanțare a componentei electrice a PE II

Conform procedurilor BM stabilite pentru etapele de pregătire a proiectelor de dezvoltare, acestea se finalizează cu aprobarea de către Consiliul director a Documentului de evaluare a proiectului[12], care cuprinde descrierea proiectului, sursele și condițiile de finanțare, iar BM ulterior monitorizează implementarea acestuia.

Pentru implementarea componentei electrice a PE II, conform PAD, se preconizau investiții din sursele creditului – în valoare de 24,6 mil.dolari SUA (88,5%), și din sursele proprii ale Î.S. „Moldelectrica” – de 3,2 mil.dolari SUA (11,5%), sau, în total, 27,8 mil.dolari SUA. Sursele respective sînt destinate pentru procurarea şi instalarea echipamentelor moderne de măsurare/contorizare a energiei electrice și de testare a transformatoarelor de măsurare; echipamentelor pentru modernizarea a 4 staţii electrice; unui sistem modern şi performant de dispecerat şi telecomunicaţii; bunurilor şi materialelor pentru liniile electrice aeriene, precum şi pentru acțiunile de îmbunătăţire a calităţii mediului ambiant.

Conform Acordului de împrumut subsidiar încheiat între MF și Î.S. „Moldelectrica”, creditul a fost contractat în sumă de 26,0 mil.dolari SUA, de către RM, de la AID, cu rata dobînzii de 0,75%. Î.S. „Moldelectrica” achită MF pentru acest credit o dobîndă comercială cu rata flotantă, care în anul 2011 a atins 8,0%. În afară de aceasta, tot pentru componenta electrică a PE II, din creditul în sumă totală de circa 45,0 mil. dolari SUA, obținut de RM, au fost achitate serviciile de consultanță și actualizare a studiului de fezabilitate în sumă de 608,0 mii dolari SUA, precum și serviciile de audit anual al situațiilor financiare ale Î.S. „Moldelectrica” în sumă de 150,0 mii dolari SUA (în total – 758,0 mii dolari SUA), suma fiind rambursată de RM prin intermediul MF, din contul veniturilor bugetului de stat.

Pentru implementarea componentei electrice a PE II, Unitatea și Î.S. „Moldelectrica” au atribuit contracte pe 5 direcții principale: 1) contorizare; 2) echipament pentru testarea transformatoarelor de măsurare; 3) dispecerat și comunicații; 4) echipamentul de tensiune înaltă pentru reutilarea parţială a 4 staţii electrice și 5) bunuri şi materiale pentru LEA.

Sursele reale utilizate de Î.S. „Moldelectrica” pentru implementarea PE II

Misiunea de audit a constatat că la 01.01.2011 au fost efectuate debursări din contul creditului în sumă de 21,0 mil.dolari SUA, ceea ce reprezintă 80,8% din valoarea creditului contractat (26,0 mil.dolari SUA). Î.S. „Moldelectrica” a achitat pentru acest credit o dobîndă în mărime de 4,3 mil. dolari SUA, totodată fiind rambursată și o parte din creditul debursat în sumă de 1,7 mil.dolari SUA.

Sursele reale utilizate de Î.S. „Moldelectrica” pentru implementarea celor 5 direcții principale, în perioada anilor 2005-2010, sînt prezentate în Diagrama nr. 2.

Diagrama nr.2

Analiza contractelor încheiate între Î.S. „Moldelectrica” și furnizorii acesteia, din toate sursele

Datele din Diagramă relevă că Î.S. „Moldelectrica” a efectuat cheltuieli, în perioada anilor 2005-2010, în sumă de 394,0 mil.lei, inclusiv din contul surselor creditare – 259,6 mil.lei (65,9%), și din sursele proprii – 134,4 mil.lei (34,1%). Astfel, pentru realizarea a 5 direcții au fost utilizate atît surse din credit, cît și mijloace proprii ale întreprinderii. Doar direcția 2 (achiziția echipamentului pentru testarea transformatoarelor de măsurare în sumă de 4,2 mil.lei) a fost realizată integral din sursele proprii ale Î.S. „Moldelectrica”. În afară de aceasta, au fost efectuate cheltuieli din sursele proprii în sumă de 95,8 mil.lei pentru efectuarea lucrărilor de instalare a echipamentelor procurate în cadrul altor 3 direcții, precum și pentru proiectarea și construcția a 54 de clădiri (prețul de cost al 1 m2 de suprafață fiind mai mare de 10,0 mii lei), destinate instalării panourilor de evidenţă a energiei electrice și componentelor sistemului SCADA la stațiile electrice în sumă de 19,1 mil.lei. Se menționează că în Raportul studiului de fezabilitate actualizat este indicat că toate stațiile electrice dispun de încăperi separate pentru plasarea componentelor SCADA/telecomunicații și că suprafețele acestora sînt suficiente, ținîndu-se cont și de faptul că utilajul învechit va fi scos din încăperi, fiind recomandată doar instalarea climatizoarelor pentru menținerea temperaturii constante în acestea.

Conform Documentului de evaluare, Î.S. „Moldelectrica” urma să contribuie cu surse proprii la implementarea componentei electrice a PE II, a căror pondere urma să constituie 11,5% din cheltuielile totale. De fapt, numai pînă la 01.01.2011 ponderea acestora constituia 34,1%, ceea ce este pozitiv în cazul în care mijloacele ar fi fost utilizate în mod economicos și eficient, însă Î.S. „Moldelectrica” a efectuat unele cheltuieli ineficiente pentru construcția clădirilor costisitoare.

Î.S. „Moldelectrica” n-a întreprins măsurile necesare privind realizarea unor indicatori de performanță

Indicatorii-cheie de performanţă reprezintă baza cantitativă şi calitativă pentru evaluarea măsurii în care scopurile specifice și obiectivele de dezvoltare a PE II au fost realizate. Analiza documentelor aferente procesului de inițiere și aprobare a PE II a relevat că indicatorii-cheie de performanță au fost elaborați de Î.S. „Moldelectrica” și coordonați de Compania de consultanță, ulterior fiind incluși în PAD și Acordul de credit.

Indicatorii-cheie de performanță au fost stabiliți în vederea evaluării măsurii în care proiectul atinge scopurile sale specifice și obiectivul de dezvoltare – de a îmbunătăţi securitatea şi siguranţa sistemului de transportare şi furnizare en gros a energiei electrice şi, astfel, de a facilita funcţionarea eficientă, comercial orientată, a sistemului electroenergetic, atît la nivel local, cît şi la nivel internaţional. Scopurile specifice care urmează a fi realizate în urma implementării eficiente a componentei electrice a PE II includ:

furnizarea eficientă a energiei electrice;

reducerea pierderilor tehnice şi comerciale;

îmbunătăţirea şi modernizarea sistemului de dispecerat şi telecomunicaţii;

îmbunătăţirea securităţii şi eficienţei livrărilor de energie electrică.

Pentru monitorizarea activităţii PE II la componenta electrică au fost elaborați și monitorizați 4 indicatori-cheie de performanță ai impactului, 5 – de performanță ai rezultatului și 3 – de performanță financiară.

Urmare acțiunilor de audit întreprinse, s-a relevat că, în perioada implementării PE II (anii 2004-2010), Î.S. „Moldelectrica” a raportat Unității despre realizarea acestor indicatori, iar ultima – Băncii Mondiale. Se relevă că au fost stabiliți unii indicatori care nu reflectă performanțele Î.S. „Moldelectrica”, iar alții – nu sînt relevanți (despre care se va descrie în continuare).

Realizarea indicatorilor-cheie de performanță ai impactului:

Reducerea incidenţei şi duratei întreruperilor în funcţiunea liniilor de transport de tensiune înaltă şi a staţiilor electrice cu 35% a fost atinsă doar în anii 2009 și 2010, constituind 55,4% și, respectiv, 36,0%. Pentru a asigura realizarea indicatorului dat, au fost organizate și implementate la Î.S. „Moldelectrica” contractele 3833-A4 (procurarea echipamentelor pentru modernizarea a 4 staţii electrice) și 3833-A5 (procurarea bunurilor şi materialelor pentru LEA), iar în proces de realizare se află contractul 3833-A3 (implementarea sistemului SCADA, care face posibilă colectarea operativă a informaţiei în regim on-line de la elementele sistemului de transport, analizează şi monitorizează starea sistemului, exercită controlul și dispecerizarea fluxurilor de energie electrică). Odată cu implementarea acestui sistem, va fi posibilă înregistrarea automată în timp real a duratei întreruperilor în rețea.

Reducerea pierderilor nontehnice (în urma renovării sistemului de contorizare) cu 75%. S-a relevat că, la momentul inițierii PE II, Î.S. „Moldelectrica” nu dispunea de careva date privind pierderile nontehnice în rețeaua de transport, deoarece acestea nu pot avea loc în liniile electrice de transport, întrucît conectarea neautorizată la ele, din punct de vedere tehnic, este exclusă şi sînt caracteristice doar rețelelor de distribuție.

Unitatea a raportat BM, la acest indicator, că nu se atestă pierderi nontehnice în perioada implementării PE II.

În contextul celor expuse, se remarcă că acest indicator nu este relevant pentru evaluarea măsurii în care proiectul își va atinge obiectivul de dezvoltare și scopurile sale specifice.

Reducerea energiei nelivrate cu 200 MWh pe an. Conform datelor Î.S. „Moldelectrica”, prezentate BM, indicatorul dat a fost realizat ținîndu-se cont de faptul că n-a existat energie nelivrată consumatorului în perioada implementării PE II, însă, deoarece pînă la implementarea PE II au existat cazuri de întrerupere a energiei electrice, acest indicator a fost propus pentru monitorizare.

Reducerea consumului tehnologic cu 5% (în urma renovării sistemului de dispecerat). Potrivit datelor Î.S. „Moldelectrica”, consumul tehnologic de energie electrică, în anul 2010, constituia 136,96 GWh, care, practic, este la nivelul anului 2002 (138,9 GWh), etapa inițială de implementare a PE II, iar în perioada anilor 2003-2009 acesta a variat de la 122,6 GWh pînă la 139,6 GWh. Analizînd datele respective, se poate concluziona că acest indicator, ca și cei precedenți, putea fi atins doar în urma implementării unor politici manageriale și decizionale eficiente.

Se menționează că nivelul acestor pierderi se încadrează în cel aprobat de ANRE de 3,5% și admis pentru a fi inclus în tarif. Cu toate acestea, valoarea lor reglementată este exagerată şi, fără eforturi sau măsuri speciale costisitoare, poate fi diminuată pînă la 2,8-2,9%, ținîndu-se cont de faptul că în perioada anilor 2007-2009, fără a fi renovat sistemul de dispecerat, nivelul lor a variat de la 2,68% pînă la 2,9%. Totodată, se menționează că, în anul 2010, nivelul pierderilor a constituit 3,19%, care s-a majorat față de anii 2007-2009. Factorii care au influențat valoarea pierderilor de energie electrică sînt: valoarea sarcinii, puterea reactivă, componenta constantă a regimului de funcționare a rețelei de transport, regimul de funcționare a surselor de energie electrică etc.

Modernizarea operatorului de sistem (sistemul de dispecerat) va permite reducerea consumului tehnologic (pierderilor reglementate) de energie electrică cu 5,0-7,0 puncte procentuale suplimentar. În țările UE, nivelul cumulat al pierderilor tehnice (transportul şi distribuţia) este de maximum 10,0%, pe cînd în RM, la momentul actual, este de aproximativ 17,0% (3,5% – în rețelele de transport, și aproximativ 13,5% – în rețelele electrice de distribuție), aceste pierderi fiind incluse în tariful pentru energia electrică livrată consumatorului final, deși pierderile reale sînt mai mari (furturile).

Realizarea indicatorilor-cheie de performanță ai rezultatului: (1) instalarea a 585 de contoare și a unui sistem de management al contorizării; (2) instalarea echipamentului pentru CND și de telecomunicaţii; (3) instalarea a 47 de întrerupătoare pentru 3 staţii electrice principale; (4) reparația LEA 330-kV: prin montarea a 40 km de conductoare, 120 de piloni, 240 km cablu; (5) reparația LEA 110-kV: prin montarea a 5 km de conductoare, 65 de piloni metalici, 45 km de cablu.

Patru indicatori-cheie de performanță (din cei 5 aprobați) au fost realizați, nefiind realizat indicatorul 2 – instalarea echipamentului pentru CND și de telecomunicaţii, acțiune care urmează a fi realizată prin implementarea sistemului SCADA.

Realizarea indicatorilor menționați a contribuit și la majorarea volumului furnizat de energie electrică. Astfel, volumul energiei electrice transportate în anul 2010 (4,2 mlrd. kWh), față de anul 2004 (3,6 mlrd. kWh), a crescut cu 16,7%.

Realizarea indicatorilor de performanță financiară. Urmare acțiunilor de audit, s-a constatat că 2 indicatori (din cei 3 aprobați) au fost realizați integral, iar unul – parțial, și anume:

Deservirea datoriei (Î.S. „Moldelectrica” nu are dreptul să înregistreze datorii pînă cînd veniturile nete ale întreprinderii din anul fiscal anterior datei înregistrării acestei datorii sau din ultimele 12 luni încheiate anterior înregistrării acestei datorii nu depășesc de cel puțin 1,5 ori cerințele estimate de stingere a datoriilor întreprinderii în oricare din perioadele fiscale ulterioare, inclusiv datoriile care urmează a fi suportate). Conform informației Î.S. „Moldelectrica” și probelor de audit, acest indicator este realizat, ceea ce a dat posibilitate întreprinderii să achite în termenele stabilite creditul BM și dobînda calculată pentru acest credit;

Lichidităţile pe termen scurt (în scopul asigurării cu suficiente lichidităţi pe termen scurt, necesare pentru a-și onora obligaţiile curente, Î.S. „Moldelectrica” i s-a solicitat să menţină un raport al activelor curente față de obligaţiunile curente nu mai mic de 1,2). Se relevă că, în perioada implementării PE II, Î.S. „Moldelectrica” a asigurat realizarea acestui indicator, cu excepția anilor 2009-2010, în care întreprinderea nu s-a asigurat cu suficiente lichidităţi pe termen scurt, necesare ca să-şi onoreze obligaţiile curente. Astfel, raportul activelor curente către obligaţiunile curente (lichidităţile pe termen scurt) în anul 2009 a fost de 0,83, iar în anul 2010 – de 1,12, care este diminuat față de cel aprobat (1,2). Această situație se datorează faptului că: (1) începînd cu anul 2009, la datoriile curente ale Î.S. „Moldelectrica” este inclus creditul BM, care va fi scadent în următorul an fiscal; (2) valoarea activelor curente este insuficientă pentru a asigura lichiditatea pe termen scurt;

Creanțe (Î.S. „Moldelectrica” trebuie să întreprindă toate măsurile necesare pentru a asigura faptul ca creanțele la finele fiecărui an fiscal să nu depășească echivalentul a 60 de zile de vînzări, în baza cifrelor de vînzări ale anului fiscal precedent). Se denotă că acest indicator a fost realizat, creanțele fiind de 38 – 58 zile de vînzări.

Realizarea mai detaliată a indicatorilor de performanță este prezentată în Anexa nr.2.

Recomandări conducerii Î.S. „Moldelectrica”:

Să întreprindă măsurile de rigoare în vederea asigurării realizării indicatorilor de performanță aprobați pînă la implementarea integrală a PE II.

Recomandări conducerii Unității:

Să asigure monitorizarea şi evaluarea performanţelor întru realizarea indicatorilor de performanță aprobați pînă la implementarea integrală a PE II.

Desfășurarea procedurilor de achiziție, precum și livrările bunurilor achiziționate, de regulă, nu s-au încadrat în termenele stabilite

Atît achizițiile, cît și instalarea echipamentelor, de regulă, au fost tergiversate, termenele de realizare extinzîndu-se frecvent în timp. Aceste tergiversări se datorează necesității revizuirii studiului de fezabilitate, conlucrării ineficiente între Î.S. „Moldelectrica” și furnizori, schimbării frecvente a managerilor de proiect, livrării de către furnizori a unor echipamente necalitative, care nu pot fi instalate și date în exploatare. O parte din bunurile achiziționate au fost depozitate, fără a fi instalate, iar altele la momentul instalării erau moral depășite, acestea devalorizîndu-se. Ca urmare, n-a fost atins unul din scopurile principale ale PE II – îmbunătăţirea şi modernizarea în termenele stabilite a sistemului de dispecerat şi telecomunicaţii.

Conform Acordului de credit pentru PE II, semnat la 4 decembrie 2003, creditul acordat Î.S. „Moldelectrica” intra în vigoare la 31 martie 2004 și debursările urmau a fi efectuate în cadrul a 7 contracte de achiziții.

Urmare acțiunilor de audit întreprinse, s-a constatat că debursările au fost efectuate cu întîrzieri, începînd cu anul 2005 și pînă în anul 2007, cauzate de tergiversarea în timp a achiziționării echipamentelor.

De menționat că achiziția a 585 de contoare de energie electrică şi a echipamentului aferent cu valoarea de 340,0 mii dolari SUA (contractul 3833-A1) s-a tărăgănat în timp, din cauză că Compania de consultanță nu s-a încadrat în termenele stabilite pentru elaborarea și pregătirea caietului de sarcini, nu era flexibilă la doleanțele beneficiarului, iar beneficiarul solicita frecvent modificări. Urmare celor menționate, contractarea pentru prima direcție de utilizare a creditului – „Îmbunătățirea contorizării în rețeaua de transport al energiei electrice” a durat mai mult de 1,5 ani. Misiunea BM în Republica Moldova din aprilie 2005 a atenționat asupra necesității urgentării procesului de procurare a contoarelor. Cu toate acestea, contractul a fost încheiat tocmai la 11 ianuarie 2006, fiind realizat integral la 04.08.2006. Pînă la 01.01.2011, din 585 de contoare achiziționate, Î.S. „Moldelectrica” a pus în funcțiune 535 de contoare; 45 de contoare (în sumă de 215,7 mii lei) se aflau la depozitul acesteia, iar 5 contoare au fost comercializate unor agenți economici.

Notă: În perioada efectuării auditului, Î.S. „Moldelectrica” a pus în funcțiune utilă 45 contoare de evidenţă a energiei electrice procurate din mijloacele PE II, stocate la depozit timp îndelungat.

În mod analogic, implementarea contractului 3833-A3 ”Dispecerat şi comunicaţii” (sistemul SCADA), cu valoarea de 17,3 mil.dolari SUA (65,4% din valoarea creditului), a fost prelungită de 4 ori, întîrziind și în raport cu ultimul grafic aprobat.

Implementarea sistemului SCADA face posibilă colectarea operativă a informaţiei de la elementele sistemului de transport, analiza şi monitorizarea stării sistemului, exercitarea controlului și dispecerizarea fluxurilor de energie electrică. Funcționarea acestui sistem este una din condițiile de aliniere a sistemului energetic naţional la cel european.

Încheierea contractului menționat a decurs timp de 3 ani de la obținerea mijloacelor creditare, aceasta datorîndu-se faptului că în perioada menționată s-a revizuit studiul de fezabilitate, s-au selectat și contractat consultanții (care au acordat asistență la pregătirea licitației și evaluarea ofertelor), s-a pregătit și s-a desfășurat licitația respectivă, s-a semnat contractul. Drept rezultat, implementarea contractului menționat a fost prelungită de 4 ori, dar nici pînă la momentul actual nu este finisată. Astfel, în iunie 2005 fiind aprobat Raportul actualizat al Studiului de fezabilitate privind reabilitarea sistemului de măsurare, dispecerat, comunicaţie şi transport al Î.S. „Moldelectrica”, abia după 2 ani, la 01 iunie 2007, a fost încheiat contractul între Î.S. „Moldelectrica” şi Compania „ABB Power Technologies”, Suedia (în continuare – Compania „ABB”) privind implementarea sistemului SCADA. Pînă la 31.12.2010, s-au modificat unele elemente ale obiectului contractului, precum și termenul de finalizare a acestuia prin 5 amendamente și 23 de cereri de schimbare, înaintate de Î.S. „Moldelectrica” și Compania „ABB”. În urma acestor modificări, valoarea contractului (echivalentul în dolari SUA) a fost majorată, constituind 17,0 mil.dolari SUA. Suma facturilor acceptate la 31.08.2011 era de 13,4 mil.dolari SUA, sau 77,5 % în raport cu suma contractată. La aceeași dată, s-au achitat antreprenorului 12,3 mil.dolari SUA, ce constituie 71,1% – în raport cu suma contractată, și 91,8% – în raport cu suma facturilor acceptate.

Motivele principale ale tergiversării contractului 3833-A3 sînt:

Înlocuirea sistemului analogic SCADA cu unul digital (ținîndu-se cont de faptul că cel analogic era moral depășit), care a generat un șir de modificări ale contractului și timp suplimentar pentru efectuarea lucrărilor de implementare;

Pentru efectuarea lucrărilor, antreprenorul a atras un număr mare de subcontractanţi din diferite ţări și uneori n-a putut să organizeze lucrul eficient al subcontractanţilor săi;

Schimbarea frecventă de către Compania „ABB” a managerilor de proiect (de la începutul implementării contractului 3833-A3 (anul 2007), Compania „ABB„ a schimbat 3 manageri de proiect, ultimul fiind numit în funcție la 01.07.2011);

La finele auditului n-a fost întocmită documentația de proiect necesară pentru întreg sistemul de telecomunicații (OPGW, WAN, PABX) și pentru instalarea stațiilor operaționale;

La finele auditului n-a fost asigurată traducerea documentației. Conform clauzelor contractului, documentaţia tehnică pentru echipamentele furnizate de către antreprenor urma a fi tradusă în limba română şi/sau limba rusă. Cu toate acestea, pînă la momentul actual, este tradusă numai o parte mică a setului de documente. Lipsa traducerii documentaţiei tehnice şi a documentaţiei de proiectare generează imposibilitatea experţilor și tehnicienilor beneficiarului de a studia, a coordona și a accepta sistemele livrate;

La finele auditului n-au fost desfășurate instruirile personalului Î.S. „Moldelectrica” privind sistemul SCADA/EMS și sistemele pentru stații;

Imposibilitatea înlăturării urgente de către furnizor și producător a problemelor tehnice depistate la echipamentul livrat și montat (erori la proiectarea panourilor cu RTU560 și REF54x, la montarea internă, la asamblarea circuitelor cablurilor de control și la asamblarea mecanică a acestora etc.), situația nefiind soluționată și în perioada auditului.

Compania „ABB”, responsabilă de implementarea sistemului SCADA, nu-și îndeplinește obligațiunile contractuale asumate, prin ce se tergiversează implementarea acestuia.

Au fost livrate și montate 170 panouri cu RTU560 și REF54x, care conțin erori substanțiale.

În anii 2009-2011, Compania ”ABB” a livrat 170 de panouri pe care era instalat echipament performant (cu valoarea de 30,5 mil.lei, inclusiv costul panourilor), care nu funcționează. Se remarcă că, în cadrul testărilor efectuate în iulie-august 2009 la uzina producătoare (cu participarea reprezentanților Î.S. „Moldelectrica”), panourile testate erau funcționale, iar cele livrate s-au dovedit a fi nefuncționale. Specialiștii Î.S. ”Moldelectrica” au identificat erori aferente panourilor: la proiectarea panourilor; la montarea internă; la asamblarea circuitelor cablurilor de control și la asamblarea mecanică a acestora.

În cadrul misiunii de audit au fost efectuate vizite la fața locului la 8 SE, în urma cărora s-a relevat că: la 7 SE echipamentul era instalat, dar nu funcționa; la SE Anenii Noi (la 01.06.2011) nu erau nici inițiate lucrările de montare a acestuia, deși, conform ultimului grafic aprobat, acestea urmau a fi efectuate pînă la finele lunii mai a.c; la SE Orhei (05.05.2011) se efectuau lucrări de eliminare a erorilor admise în schemele panourilor cu REF, de către un subcontractor al Companiei „ABB”. Se menţionează că la SE Orhei astfel de lucrări s-au efectuat și în perioada 16.03.2011-18.04.2011. Cu toate acestea, pînă la 30.06.2011, deficiențele n-au fost înlăturate și echipamentul n-a fost pus în funcțiune. Deși la 05.10.2010 Unitatea a informat Compania „ABB” despre existența deficiențelor semnificative și despre nefuncționarea utilajelor instalate pe panouri, ultima n-a întreprins măsuri pentru urgentarea înlăturării deficiențelor, delegînd doar două persoane care urmau să se ocupe de problema în cauză, însă deficiențele n-au fost înlăturate. În consecință, echipamentul în valoare de 8,0 mil. lei nu este pus în funcțiune timp de mai mult de 2 ani.

Deficiențele menționate au generat imobilizarea pe un timp îndelungat a mijloacelor circulante din credit, imposibilitatea ME de a obține venituri din utilizarea eficientă a mijloacelor fixe.

A fost livrată tehnică de calcul de o calitate mai joasă față de cea contractată.

În urma acțiunilor de audit efectuate, s-a constatat că, în lipsa unui control intern eficient în cadrul Î.S. „Moldelectrica”, aceasta a primit, în perioada anilor 2007 – 2010, de la Compania „ABB” 11 unit. de tehnică de calcul în valoare de 479,9 mii lei, cu parametrii inferiori celor contractați (la componentele hardware: memorie RAM, placa video, unitatea de hard disk), totodată nefiind livrate de către compania respectivă unele dispozitive de intrare (HP USB Optical 3 Button Mouse) și dispozitive de ieșire (HP xw4400 Localization Kit), care au fost facturate de către Compania „ABB” și achitate de către Î.S. „Moldelectrica”. Se remarcă că, potrivit prețurilor actuale ale producătorilor, valoarea tehnicii recepționate cu parametrii respectivi este majorată cu cel puțin 100,0 mii lei, astfel fiind efectuate plăți neîntemeiate din contul creditului.

Se concluzionează că neimplementarea sistemului SCADA determină tergiversarea integrării sistemului energetic naţional în cel european; posibilități reduse de rambursare a creditului; nerealizarea unor indicatori-cheie de performanță, precum și a obiectivului PE II la componenta electrică. În cazul în care contractul 3833-A3 nu va fi finalizat pînă la data de închidere a PE II (31.12.2011), suma restantă din credit de 3,9 mil.dolari SUA va fi anulată și Î.S. „Moldelectrica” va fi impusă să finanțeze din mijloacele proprii activitățile rămase în cadrul contractului.

Recomandări Consiliului de administrație și conducerii Î.S. „Moldelectrica”:

Să îmbunătăţească sistemul de control intern pentru procesul de monitorizare a executării contractelor de către antreprenori, prin stabilirea clară a responsabilităţilor personalului şi prin consolidarea activităţilor de control;

Să întreprindă măsurile de rigoare în vederea micșorării stocurilor de bunuri materiale, precum și instalării bunurilor depozitate și utilizării eficiente a echipamentelor achiziționate;

Să ajusteze necesităţile şi priorităţile instituţionale la mijloacele disponibile, ținînd cont de utilizarea cît mai eficientă a patrimoniului;

Să întreprindă măsurile de rigoare în vederea implementării sistemului SCADA, cu identificarea și gestionarea eficientă a riscurilor legate de realizarea și punerea în funcțiune a sistemului SCADA.

Să ia măsurile prevăzute de clauzele contractuale față de furnizorul – Compania „ABB” pentru livrarea tehnicii de calcul cu parametri inferiori celor contractați, precum și față de persoanele responsabile din cadrul întreprinderii care au admis recepționarea tehnicii de o calitate mai joasă față de cea contractată și achitată.

Tergiversarea în timp a instalării unor echipamente a generat majorarea cheltuielilor de instalare

Verificarea selectivă a cheltuielilor efectuate de Î.S. „Moldelectrica” din surse proprii pentru instalarea echipamentului procurat din sursele creditului (contractul 3833-A4) a relevat că valoarea mijlocului fix pus în funcțiune variază semnificativ pentru utilaje de același tip (eșantionul selectat: 20 de întrerupătoare cu elegaz de tip GL311F1; 13 întrerupătoare cu elegaz de tip GL315; 12 separatoare de tip S2D2AT și 22 de separatoare de tip S2DAT).

Se remarcă că lucrările au fost executate de S.A. „Transenergo-Reparație” (pentru anii 2006-2007) și S.A. „Moldelectromontaj” (pentru anii 2008-2009), selectate în rezultatul desfășurării procedurilor de achiziții (licitații), la care au participat cîte un singur operator economic. În acest sens, exemplificăm că pentru montarea a 20 de întrerupătoare cu elegaz de tip GL311F1, în valoare de 8,5 mil.lei, au fost efectuate cheltuieli din sursele proprii ale Î.S. „Moldelectrica” în sumă de 2,3 mil. lei. Cheltuielile ce țin de punerea în funcțiune a mijloacelor fixe respective, înregistrate în evidența contabilă a întreprinderii, variază de la 68,6 mii lei (sau 15,4% față de prețul de achiziție) pînă la 210,2 mii lei (47,3%).

Analogic, cheltuielile ce țin de punerea în funcțiune a 13 întrerupătoare cu elegaz de tip GL315, înregistrate în evidența contabilă, au variat de la 365,2 mii lei (20,9%) pînă la 699,5 mii lei (43,2%). De asemenea, cheltuielile respective la 12 separatoare de tip S2D2AT au variat de la 22,4 mii lei (5,7%) pînă la 299,8 mii lei (74,9%), iar la cele 22 de separatoare de tip S2DAT – de la 21,3 mii lei (17,9%) pînă la 0,8 mil. lei (193,4%).

Livrarea și montarea echipamentelor la stații se efectua pentru fiecare celulă în parte (care include, de exemplu, pentru LEA 330kV: 1 întrerupător cu elegaz de tip GL315F1; cîte 2 unități de separatoare de tip S2D2AT și de tip S2DAT; precum și 1 set de transformatoare de curent de tensiune). Conform informației prezentate de persoanele responsabile din cadrul întreprinderii, această situație a fost determinată de faptul că lucrările de montare a echipamentului s-au contractat și s-au raportat pe celule, pe cînd în evidența contabilă acestea sînt atribuite pentru fiecare tip de echipament în parte (decizie luată după efectuarea inventarierii mijloacelor fixe la finele anului 2010, deși lucrările de instalare au avut loc în perioada anilor 2005-2010). Astfel, echipamentelor montate în lipsa documentelor justificative l-au fost atribuite diferite costuri, fapt care nu reflectă adevăratele costuri de montare și de punere în funcțiune a unor mijloace fixe.

Situația descrisă a fost influențată și de faptul că Î.S. „Moldelectrica” n-a asigurat transparența și economicitatea achizițiilor lucrărilor respective, acestea fiind achiziționate dintr-o singură sursă, iar neparticiparea mai multor operatori economici la procedurile de achiziție a lucrărilor respective a influențat raportul cost-eficiență. Asupra majorării cheltuielilor de montare a influențat negativ și tergiversarea termenului de instalare a echipamentului, pe parcurs crescînd și prețurile la lucrările de montare și la materialele necesare.

Misiunea de audit a constatat și faptul că Î.S. „Moldelectrica” a atribuit eronat la valoarea de bilanț a 2 separatoare de tip S2DAT rata dobînzii calculate în mărime de 946,7 mii lei.

Notă: Î.S. „Moldelectrica” a efectuat corectările necesare în evidența contabilă în iulie 2011, micșorînd valoarea separatoarelor cu 946,7 mii lei.

Recomandări conducerii Î.S. „Moldelectrica”:

Să întreprindă măsurile necesare pentru asigurarea concurenței la organizarea procedurilor de achiziție a lucrărilor de montare a echipamentelor, în scopul sporirii potenţialului de a obţine cel mai bun raport cost-eficiență;

Să planifice procedurile de achiziție în așa mod, încît livrările și montările de echipamente să fie efectuate în perioade scurte de timp.

Unele bunuri achiziționate din sursele creditului n-au fost puse în funcțiune utilă timp îndelungat

În evidența contabilă a Î.S. „Moldelectrica”, la 01.01.2011, sînt înregistrate stocuri de bunuri și materiale în curs de execuție în sumă de 152,2 mil. lei, din care 70,4 mil.lei (sau 46,2%) constituie bunurile achiziționate în anii 2006-2009, din contul creditului.

Depozitarea pe o perioadă îndelungată a bunurilor s-a datorat, în mare măsură, prelungirii de nenumărate ori a termenului de executare a contractului 3833-A3 (decembrie 2008), ultimul termen fiind stabilit – iunie 2011, dar contractul nu este realizat nici pînă în prezent.

Compania „ABB” n-a instalat pe parcursul a mai mult de 2 ani 10 seturi de baterii de acumulatoare destinate alimentării stațiilor electrice, fapt care expune acumulatoarele unui risc sporit de ieșire prematură din funcțiune.

În cadrul contractului 3833-A3 (achiziția sistemului de dispecerat și comunicații), furnizorul – Compania „ABB” a depozitat la Î.S. „Moldelectrica”, la 23.12.2008, 4 seturi de baterii de acumulatoare model SBL-346, iar la 01.11.2009 – 6 seturi, în valoare totală de 8,0 mil.lei. Pentru montarea acestora sînt necesare stelaje speciale. Din cauză că furnizorul a livrat stelaje necorespunzătoare, pînă la momentul efectuării verificărilor (iulie 2011) bateriile n-au fost instalate. Conform instrucțiunii de exploatare, bateriile de acumulatoare puteau fi depozitate pe o perioadă de cel mult un an. Cu toate că Î.S. „Moldelectrica” a solicitat furnizorului să înlocuiască bateriile, acesta a refuzat, prezentînd o scrisoare de la producătorul acumulatoarelor, precum că durata depozitării nu are impact asupra funcționalității echipamentului. Se remarcă că, potrivit instrucției producătorului privind instalarea și operarea bateriilor,[13] termenul maxim de păstrare fără reîncărcare a acestora este de 12 luni de la momentul fabricării. În cazul dat, bateriile se află fără reîncărcare mai mult de 2,5 ani.

Misiunea de audit a relevat că unicul set de baterii de acumulatoare montat la SE Vatra are deteriorate 37 de elemente (din 170), sau 21,8%.

În contextul celor expuse, se concluzionează că 10 seturi de baterii de acumulatoare cu valoarea de 8,0 mil.lei, achiziționate din mijloacele creditului 3833-MD cu mult înainte de a fi instalate, au fost utilizate ineficient, ținîndu-se cont de faptul că unele din ele și în prezent sînt depozitate, iar la cele instalate pînă la finele auditului unele elemente erau deteriorate.

Situația menționată este cauzată de imposibilitatea Î.S. „Moldelectrica” de a asimila în termene rezonabile bunurile intrate din credit; managementul decizional și controlul intern insuficient; schimbarea frecventă a conducerii Î.S. „Moldelectrica” (în anii 2004-2010, de 5 ori a fost schimbat conducătorul întreprinderii); modificarea clauzelor contractuale de către Î.S. „Moldelectrica”; neexecutarea conformă a clauzelor contractuale de către antreprenori. În rezultat, bunurile depozitate n-au fost exploatate perioade îndelungate și, deci, n-au contribuit la formarea valorii adăugate scontate.

Calitatea neadecvată a echipamentului a rezultat în ieșirea din funcţiune a 2 transformatoare de tensiune înaltă cu valoarea de 2,4 mil.lei

Misiunea de audit a constatat că, în decembrie 2010, la SE Chișinău a explodat transformatorul de tensiune 330kV de modelul AT4-362, cu valoarea de 1,2 mil. lei, achiziționat și livrat în cadrul contractului 3833-A4, de către Compania „AREVA T&D Enerji Endustrisi A.S.”, Turcia (în continuare – Compania „AREVA”), în februarie 2006, şi montat în octombrie 2007, din sursele proprii ale Î.S. „Moldelectrica”. În iunie 2011, o situație similară s-a constatat la SE Bălți, unde a ieșit din funcțiune un alt transformator similar, achiziționat și livrat de către firma respectivă în aprilie 2007 și montat în februarie 2010. În contextul celor expuse, se relevă că ambele transformatoare au fost montate după expirarea termenului de garanție (un an de zile).

În rezultatul investigaţiilor efectuate de către specialiștii Î.S. „Moldelectrica”, s-a constatat că motivul exploziei transformatorului a fost o defecţiune admisă de uzina producătoare. Ulterior, Î.S. „Moldelectrica” a transmis furnizorului materialele investigațiilor. După analiza materialelor, furnizorul a informat întreprinderea că din informația prezentată nu reiese că accidentul s-a produs din cauza unei defecţiuni admise de uzină. Discuțiile între Î.S. „Moldelectrica” și furnizor privind problemele menționate au continuat pînă la momentul încheierii misiunii de audit, fiecare dintre părți înaintînd argumentele sale, iar transformatoarele nefiind înlocuite.

Imaginea nr.1

Rămășițele transformatorului de tensiune 330kV de modelul AT4-362, care a explodat la SE Chișinău

Sursă: Fotografiile făcute de echipa de audit a Curţii de Conturi

Conducerea actuală a Î.S. „Moldelectrica” susține că transformatoarele livrate de Compania „AREVA” în cadrul contractului 3833-A4 (27 unit. de transformatoare de tensiune si curent cu costul total de livrare de 7,3 mil.lei), achitate din sursele creditului, amenință siguranța aprovizionării cu energie electrică, siguranța altor echipamente montate la stațiile electrice, precum şi siguranţa personalului, acestea urmînd a fi înlocuite. Deci, suma creditului în aceeași mărime s-a utilizat ineficient și irațional, iar transformatoarele achiziționate au fost un impediment în realizarea obiectivului PE II, concomitent fiind utilizate ineficient și sursele proprii ale Î.S. „Moldelectrica”, în sumă de 173,6 mii lei, pentru montarea transformatoarelor.

Se concluzionează că 2 transformatoare achiziționate din contul creditului, care au fost în exploatare utilă timp de 3 ani și, respectiv, 1,3 ani, au ieșit din funcțiune, generînd pierderi Î.S. „Moldelectrica” în sumă de 2,4 mil.lei, iar celelalte 25 de transformatoare rămase în exploatare pun în pericol siguranța celuilalt utilaj livrat de furnizorul menționat, neasigurîndu-se totodată sporirea securităţii şi siguranţei sistemului de transport al energiei electrice şi, respectiv, a procesului de aprovizionare cu energie electrică pe scară largă a consumatorilor autohtoni, impact așteptat de la realizarea contractului 3833-A4.

Recomandări Consiliului de administrație și conducerii Î.S. „Moldelectrica”:

1. Să instituie un grup de lucru, cu participarea experților independenți în domeniu, care să ateste starea echipamentelor livrate în cadrul contractului 3833-A4 și, în baza rezultatelor, să întreprindă măsurile de rigoare întru soluționarea chestiunii în cauză.

Neexecutarea clauzelor contractului privind achiziționarea unor echipamente destinate modernizării SE Vulcănești 400kV, care nu este parte componentă a PE II, a generat suportarea de către Î.S. „Moldelectrica” a cheltuielilor ineficiente în sumă de 4,5 mil.lei.

Misiunea de audit a relevat că SE Vulcănești 400kV a fost propusă spre modernizare în primul studiu de fezabilitate, prin înlocuirea întrerupătoarelor existente și a transformatorului de curent 41T. Însă, ținîndu-se cont de faptul că suma creditului a fost limitată, aceasta n-a fost inclusă în PE II (contractul 3833-A4), ci în lista celor 32 de stații beneficiare ale sistemului SCADA/EMS (contractul 3833-A3), care prevedea conexiunea echipamentului stației la sistemul SCADA/EMS, pentru a fi posibilă dirijarea acestuia de la distanță.

Pentru modernizarea echipamentului SE Vulcănești 400kV, la 16 iunie 2008, fosta conducere a Î.S. „Moldelectrica” a încheiat cu S.R.L. „ABS” 3 contracte privind livrarea întrerupătoarelor cu elegaz, a separatoarelor și transformatoarelor în valoare totală de 8,9 mil.lei, în lipsa unui proiect privind necesitatea instalării acestora.

Contractele privind achiziționarea separatoarelor și transformatoarelor prevăd doar livrarea echipamentului respectiv de către furnizor, fără a fi pus în funcțiune de către acesta, iar contractul privind achiziția întrerupătoarelor cu elegaz (nr. CUABB08-06 din 11.06.2008, în sumă de 3,4 mil.lei) prevede atît livrarea, cît și instalarea.

Se menționează că Î.S. „Moldelectrica” a prevăzut în contractele încheiate în sumă de 8,9 mil. lei achitarea în avans a 50,0% din valoarea acestora, iar restul sumei – în termen de 10 zile de la momentul livrării echipamentului, fără a se ține cont de faptul că, potrivit clauzelor contractului (nr. CUABB08-06 din 11.06.2008), furnizorul urma, după livrare, să efectueze lucrările de instalare a întrerupătoarelor.

Î.S. „Moldelectrica” a achitat avansul prevăzut în cele 3 contracte în iunie 2008, în sumă de 4,5 mil.lei. S.R.L. „ABS” a livrat echipamentele în noiembrie – decembrie 2008, solicitînd transferul integral al sumei rămase, fără a efectua lucrări de instalare a întrerupătoarelor.

Pe parcursul a 3 ani n-au fost întreprinse măsurile de rigoare atît din partea furnizorului, în vederea instalării întrerupătoarelor, cît și din partea Î.S. „Moldelectrica”, privind achitarea integrală a echipamentelor, părțile aflîndu-se în litigiu, iar echipamentul în valoare de 8,9 mil.lei se află sub cerul liber la SE Vulcănești 400kV, nefiind instalat (vezi Imaginile nr.2 și nr.3). Se relevă că termenul de garanție a echipamentului a expirat în decembrie 2010.

Imaginea nr.2

Întrerupătoarele cu elegaz, separatoarele și transformatoarele depozitate la SE Vulcănești 400kV

Imaginea nr. 3

Întrerupătoarele cu elegaz, separatoarele și transformatoarele depozitate la SE Vulcănești 400kV

Sursă: Fotografiile făcute de echipa de audit a Curţii de Conturi.

Cauza principală a neexecutării condițiilor contractuale este neîntreprinderea de către top-managementul Î.S. „Moldelectrica” a măsurilor de rigoare în vederea aplanării conflictului cu furnizorul privind achitarea echipamentului și instalarea acestuia.

Se menționează că nepunerea în funcțiune utilă a echipamentului achiziționat pentru SE Vulcăneşti 400kV a contribuit la neexecutarea în termenul stabilit a Planului de acțiuni al Guvernului pe anii 2011-2014, în ce privește realizarea acțiunii „Diversificarea surselor de aprovizionare cu energie primară” (acțiune care urma a fi realizată prin reutilarea SE Vulcăneşti 400kV), precum și nu aduce valoare adăugată Î.S. „Moldelectrica”.

Recomandări Consiliului de administrație și conducerii Î.S. „Moldelectrica”:

1.Să întreprindă măsuri de revizuire a procedurilor controlului intern în domeniul achiziției, recepționării și punerii în funcțiune utilă a bunurilor achiziționate, pentru a evalua şi a minimaliza pe viitor riscurile aferente;

2.Să întreprindă măsurile de rigoare în vederea punerii în funcțiune utilă a echipamentelor de la SE Vulcăneşti 400kV, cu luarea măsurilor legale față de persoanele vinovate.

CONCLUZIE GENERALĂ

Generalizînd cele relatate, se poate concluziona că obiectivul de dezvoltare stabilit pentru PE II la componenta electrică – de a îmbunătăţi securitatea şi siguranţa sistemului de transportare şi furnizare en gros a energiei electrice şi, astfel, de a facilita funcţionarea eficientă, comercial orientată, a sistemului electroenergetic, atît la nivel local, cît şi la nivel internaţional, nu s-a realizat pe deplin, cauza fiind neimplementarea contractului 3833-A3 „Dispecerat şi comunicaţii” (sistemul SCADA), în sumă de 17,3 mil.dolari SUA (65,4% din valoarea creditului), care se tergiversează, inclusiv în raport cu ultimul grafic aprobat (01.07.2011), inițial fiind prevăzută realizarea acestuia în anul 2008. Funcționarea acestui sistem este una din condițiile de aliniere a sistemului energetic naţional la cel european, însă Compania suedeză „ABB Power Technologies”, responsabilă de implementarea acestui sistem, nu-și îndeplinește obligațiunile contractuale asumate.

Au fost efectuate unele cheltuieli ineficiente și iraționale pentru achiziționarea a 27 de transformatoare de tensiune înaltă din contul creditului, cu valoarea de 8,0 mil.lei, care urmează a fi înlocuite din cauza calității neadecvate (totodată, întreprinderea suportînd pierderi în sumă de 2,4 mil.lei în urma ieșirii din funcțiune a 2 transformatoare din cele achiziționate). De asemenea, au fost efectuate unele cheltuieli ineficiente și iraționale pentru achiziționarea de către Î.S. ”Moldelectrica”, în anul 2008 (din sursele proprii), a unor echipamente destinate modernizării SE Vulcănești 400kV (care nu este parte componentă a PE II), în valoare de 8,9 mil.lei (fiind achitată suma de 4,5 mil.lei), care la acel moment nu erau de o necesitate stringentă și, ca urmare, acestea nu sînt instalate o perioadă de 3 ani, aflîndu-se sub cerul liber. Persistă riscul anulării sumei restante din credit în mărime de 3,9 mil. dolari SUA în cazul neimplementării pînă la 31.12.2011 a PE II (îndeosebi, sistemul SCADA). În perioada analizată, au fost raportați unii indicatori de performanță care nu reflectă performanțele Î.S. ”Moldelectrica”, alții – nu sînt relevanți, iar cei realizați nu pot să evalueze măsura în care proiectul și-a atins obiectivul de dezvoltare și scopurile sale specifice propuse. Toate acestea sînt condiţionate de: tergiversarea în timp a realizării componentei electrice a PE II, schimbarea frecventă a managementului decizional, controlul intern ineficient, monitorizarea neadecvată a executării contractelor, neîntreprinderea măsurilor de rigoare față de furnizorii care nu execută obligațiunile contractuale etc.

Sînt necesare măsuri urgente pentru revizuirea procedurilor de control intern în domeniul achiziției, recepționării și punerii în funcțiune utilă a bunurilor achiziționate, implementarea unui management corelat pentru valorificarea eficientă a resurselor materiale, umane şi financiare.

Auditul Componentei TERMice a PE II

Informație generală

Misiunea statului în domeniul termoenergeticii este de a asigura alimentarea fiabilă și calitativă a consumatorilor cu energie la tarife rezonabile și cu impact admisibil asupra mediului.

Sectorul național termoenergetic reprezintă o componentă a complexului energetic al Republicii Moldova, care are ca sarcină producerea, transportarea și distribuția energiei termice, și se constituie din sisteme centralizate de alimentare cu energie termică, sisteme descentralizate (instalații autonome de alimentare cu căldură) și sisteme locale. La începutul anilor 2000, sectorul termoenergetic național trecea printr-o criză acută, generată de faptul că o parte din sistemele sectoriale de alimentare cu căldură nu erau exploatate, iar altă parte se exploata la un nivel redus, utilajul înregistrînd uzură fizică și morală, fără a fi exploatat. Acest fapt era resimțit în cea mai mare măsură de instituțiile publice, sociale din localitățile urbane (școli, grădinițe, instituții medicale), care nu dispuneau de mijloace financiare pentru achitarea serviciilor necesare. Sistemele existente erau moral uzate, funcționau ineficient, generînd pierderi substanțiale de căldură, fiind necesară o tranziţie spre descentralizarea încălzirii, în condițiile în care consumatorii finali ar fi putut să controleze nivelul de serviciu şi să se adapteze la bugetul disponibil. Toate acestea impuneau găsirea în regim de urgență a oportunităților alternative de alimentare cu căldură, în primul rînd a instituțiilor menționate, prin implementarea tehnologiilor energetice eficiente, precum și a măsurilor de conservare a energiei pentru minimalizarea consumurilor, cu un impact minim asupra mediului, respectîndu-se principiul de cost-eficiență. În contextul celor expuse, reabilitarea sistemelor de termoficare a unor clădiri prioritar selectate a fost inclusă în partea B - Componenta termică a Proiectului Energetic II.

Anterior semnării acordului de credit (anul 2003), AID a acordat un avans din contul creditului în valoare de 1,1 mil. dolari SUA pentru pregătirea proiectului, din care 0,7 mil. dolari SUA s-au direcționat pentru implementarea proiectului-pilot, în scopul renovării sistemelor de aprovizionare cu energie termică a 5 obiecte de menire socială și 8 blocuri locative din or. Ungheni.

Scopurile componentei termice a proiectului sînt îmbunătățirea livrării agentului termic și sporirea eficienței acestuia în clădirile prioritar selectate, precum și creșterea eficienței proceselor de livrare și de consum al încălzirii. Pentru atingerea acestor scopuri, a fost acordat un credit în valoare de 19,0 mil.dolari SUA, din care s-au debursat, la 01.01.2011, mijloace în sumă de 18,2 mil.dolari SUA. Din aceste surse, au fost reabilitate sistemele de termoficare a 64 de instituții publice de menire socială cu 209 clădiri, precum și a 43 de blocuri locative.

Proiectul Energetic II a urmărit sporirea eficienței energetice la obiectele de menire socială prioritar selectate. În acest sens, investițiile au fost direcționate spre achiziționarea și instalarea cazanelor performante, a rețelelor externe de distribuție, utilizînd țevi preizolate, care minimizează pierderile de agent termic, precum și, în majoritatea cazurilor, a rețelelor interne.

CONSTATĂRILE AUDITULUI

Obiectivul auditului: Mijloacele investite în cadrul Proiectului Energetic II, la componenta termică, au fost utilizate în condiții de economicitate, eficiență și eficacitate și au contribuit la atingerea indicatorilor de performanță stabiliți și la îmbunătăţirea disponibilității, calității și eficienței încălzirii și alimentării cu apă caldă a clădirilor selectate?

Implementarea componentei termice a PE II, conform documentelor de aprobare a creditului investițional, urma să sporească disponibilitatea, calitatea și eficiența serviciilor de termoficare în clădirile prioritar selectate. S-a relevat că au fost realizate obiectivele proiectului privind sporirea disponibilității și calității serviciilor de termoficare. Totodată, deși în aceste scopuri au fost direcționate surse substanțiale, n-au fost întreprinse măsuri suficiente pentru sporirea eficienței energetice prin reabilitarea clădirilor. De asemenea, unele clădiri care au beneficiat de termoficare și unele componente ale sistemelor nu se utilizează, iar altele se utilizează la un grad redus. La utilizarea mijloacelor din credit nu în toate cazurile s-a ținut cont de principiile de economicitate, eficiență și eficacitate. Cele menționate condiționează: pierderi de surse energetice în urma nereabilitării clădirilor, neutilizarea capacităților instalațiilor, efectuarea unor cheltuieli ineficiente din credit, nerealizarea beneficiilor scontate de către unele sisteme de termoficare, precum și cheltuieli suplimentare ale beneficiarilor. Acestea sînt cauzate de: neelaborarea de către consiliile raionale a criteriilor de selectare a instituțiilor ce urmau a fi incluse în proiect, neselectarea celor mai optimale și eficiente variante ale instalațiilor, managementul necorespunzător la consiliile raionale și monitorizarea insuficientă a implementării componentei termice.

Sursele de finanțare a componentei termice a PE

Din creditele destinate implementării PE II (45,0 mil.dolari SUA), pentru componenta termică au fost direcționate mijloace financiare în sumă de 19,0 mil.dolari SUA (42,2%), fiind semnate 18 Acorduri de refinanțare (împrumut subsidiar) între Ministerul Finanţelor şi 17 consilii raionale, în sumă totală de 12,2 mil.dolari SUA. În afară de aceasta, MF a încheiat, în perioada anilor 2004-2006, cu Ministerul Sănătății și Protecției Sociale și 3 Acorduri de implementare, în sumă totală de 6,8 mil.dolari SUA.

Din sursele alocate în sumă totală de 19,0 mil.dolari SUA, la 01.01.2011, au fost debursate mijloace financiare în sumă de 18,2 mil.dolari SUA, adică 95,8 %.

Pentru implementarea componentei termice a proiectului, au fost utilizate mijloace din trei granturi acordate de SIDA în perioada anilor 2002-2009, în sumă totală de 12,7 mil.SEK (echivalentul a circa 1,8 mil.dolari SUA). Astfel, în cadrul acestui proiect, SIDA a acordat, în anul 2002, un grant în sumă de 6,4 mil.SEK (echivalentul a 0,9 mil.dolari SUA), pentru asistență tehnică la implementarea componentei termice. Ulterior, pentru continuarea asistenței tehnice în vederea implementării componentei termice a PE II în curs de desfășurare, în baza Acordului de grant[14] din 04.12.2003, SIDA a acordat încă 2,0 mil.SEK (echivalentul a 0,3 mil.dolari SUA). Pentru suportul extins, destinat implementării în anul 2009, SIDA a mai acordat un grant[15] în sumă de 4,3 mil.SEK (echivalentul a 0,6 mil.dolari SUA), real fiind debursate mijloace financiare în sumă de 1,5 mil.SEK(echivalentul a 0,2 mil.dolari SUA).

Se remarcă că consiliile raionale sînt obligate să asigure utilizarea tuturor mijloacelor împrumutului numai în scopurile proiectului, să ramburseze împrumutul și să prezinte toată informația solicitată de Ministerul Finanțelor și Unitate cu privire la utilizarea mijloacelor împrumutului și executarea obligațiilor împrumutatului conform acordurilor.

Nu au fost elaborate de către consiliile raionale criteriile de selectare a instituțiilor ce urmau a fi incluse în proiect

După semnarea, în anul 2003, a acordului de credit destinat implementării componentei termice a PE II, Unitatea a informat consiliile raionale despre posibilitatea înaintării unor instituții pentru a fi incluse în lista preliminară a beneficiarilor PE II.

Se remarcă că consiliile raionale, fără a elabora unele criterii de selectare a instituțiilor, au prezentat Unității listele instituțiilor selectate care urmau să beneficieze de reabilitarea sistemelor de termoficare.

Misiunea de audit, ieșind la fața locului, a relevat că de îmbunătățirea aprovizionării cu agent termic au beneficiat unele instituții care dispuneau de sisteme de încălzire autonomă funcționale sau necesitau investiții suplimentare pentru punerea în funcțiune a acestora. Totodată, au beneficiat de ameliorarea sistemelor de termoficare și unele blocuri care nu se utilizează perioade îndelungate.

În contextul celor expuse, exemplificăm că:

Grădinița nr.3 din or. Anenii Noi dispunea de centrala termică construită în perioada anilor 2006-2008 din mijloacele publice, cu valoarea de 201,8 mii lei, care nu era pusă în funcțiune. Centrala termică, are și de două cazane (anul producerii 2002), care nu au fost exploatate. Pentru punerea acesteia în funcțiune mai erau necesare mijloace în sumă de 20,0 mii lei. Cu toate acestea, au fost efectuate cheltuieli din contul creditului pentru conectarea Grădiniței nr.3 la centrala termică comună, în valoare de 896,2 mii lei.

Se menționează că recomandarea experților Companiei de consultanță, de asemenea, a fost de a nu include în proiect Grădinița nr.3, ținîndu-se cont de faptul că aceasta dispunea de centrală termică. La momentul auditului, centrala termică construită din sursele consiliului raional nu era dată în exploatare.

În consecință, sursele investite de consiliul raional, în sumă de 201,8 mii lei, au fost utilizate ineficient.

Imaginea nr.4

Centrala termică a Grădiniței nr. 3 din orașul Aneni Noi (exteriorul și interiorul clădirii) care nu a fost pusă în funcțiune

Sursă: Fotografiile făcute de echipa de audit a Curţii de Conturi

Centrul de Sănătate Publică Anenii Noi, de asemenea, dispunea de o centrală termică autonomă, amplasată la parterul instituției (instalată în anul 1999, în același an fiind înlocuite și rețelele de distribuție a agentului termic). Cu toate acestea, din contul creditului, pentru Centrul de Sănătate Publică Anenii Noi au fost efectuate cheltuieli ce țin de instalarea punctului termic și a rețelelor externe în sumă de 750,8 mii lei, acest fapt fiind motivat prin necesitatea reutilării sau înlocuirii în următorii 2-3 ani a cazanelor existente. Se relevă că pentru înlocuirea cazanelor și instalarea pompelor aferente sistemului de încălzire, conform prețurilor medii de pe piață, ar fi fost necesare 110,0 mii lei.

Astfel, în cazul menționat, au fost efectuate cheltuieli ineficiente în valoare de 640,0 mii lei.

În mod analogic s-au inclus în proiect Centrul Medicilor de Familie și Centrul de Sănătate Publică din orașul Taraclia, care anterior dispuneau de încălzire autonomă. Pentru conectarea acestora la centrala termică nouă, din sursele creditului, s-au efectuat cheltuieli în sume, corespunzător, de 491,7 mii lei și 394,6 mii lei. Urmare procedurilor de audit, s-a constatat că Centrul de Sănătate Publică, deși a fost conectat la centrala termică nouă, în sezonul de încălzire 2010-2011 nu s-a folosit de serviciile acesteia, iar Centrul Medicilor de Familie, după primul sezon de încălzire, intenționează să refuze noul sistem de termoficare.

De asemenea, în anul 2008, a fost inclusă în PE II și Universitatea de Stat din orașul Taraclia, fiind efectuate cheltuieli din sursele de credit în sumă de circa 497,0 mii lei, pentru conectarea acesteia la centrala termică nouă. De menționat că, anterior includerii în PE II, instituția dispunea de un proiect privind instalarea centralei termice autonome, pentru care au fost efectuate cheltuieli de la bugetul de stat în sumă de 150,0 mii lei.

Se concluzionează că pentru instituțiile menționate nu au fost identificate soluțiile optime de utilizare eficientă a surselor creditare, nefiind justificată pe deplin necesitatea angajării surselor creditare în sumă de 2,9 mil.lei, ținîndu-se cont și de costul de rambursare a surselor. Aceste surse puteau fi direcționate pentru reabilitarea sau instalarea sistemelor de termoficare la alte instituții, care în realitate necesitau îmbunătățire.

Recomandări consiliilor raionale:

1. La angajarea altor credite investiționale, să elaboreze criterii de selectare a instituțiilor care necesită investiții, identificînd soluțiile optime de utilizare eficientă a surselor împrumutate, precum și a bunurilor instalate.

Recomandări Centrului Medicilor de Familie și Centrului de Sănătate Publică din orașul Taraclia:

Să determine soluțiile optime de utilizare a sistemelor de termoficare noi, construite din sursele creditare.

Eficiența mijloacelor investite în instalarea sistemelor de încălzire noi putea fi sporită

Unul din obiectivele Concepţiei privind renovarea sistemului republican de alimentare cu căldură[16], aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.189 din 20.02.2003, este crearea în ţară a unui sistem capabil să asigure alimentarea consumatorilor cu energie termică calitativă, la preţuri cît mai mici, cu un consum specific minim de combustibil şi un impact cît mai redus asupra mediului. Conform Concepției, la realizarea obiectivului menționat, politica statului urmează să se axeze pe utilizarea unor soluţii eficiente propuse de specialiştii în domeniu, Guvernul urmînd să susţină soluţiile elaborate, care permit reducerea cantităţii de combustibil folosite pentru alimentarea cu căldură, fiind necesară elaborarea, adoptarea şi asistarea financiară a programelor naţionale de conservare a energiei şi de implementare a tehnologiilor avansate energoeficiente.

Totodată, potrivit prevederilor Documentului de evaluare a proiectului, îmbunătățirea aprovizionării cu încălzire şi apă caldă include investiţii cu participarea beneficiarilor, constînd în reabilitarea eficienţei energetice a exteriorului clădirilor (izolație, ferestre) şi reabilitarea sistemelor interne de distribuție a încălzirii și a apei calde ale clădirilor, pentru a reduce pierderile de căldură.

Conform practicilor internaționale, soluţiile cele mai eficiente și rentabile pentru economisirea energiei termice și, corespunzător, pentru micșorarea cheltuielilor respective sînt: izolarea pereților exteriori și a acoperișului și instalarea ferestrelor de termopan, deoarece energia termică se pierde: prin geamuri - 10%; prin ușă - 15%; prin podea - 15%; prin acoperiș - 25% ; și prin pereţi - 35%.

Imaginea nr.5

Pierderea energiei termice în clădirile nereabilitate

Sursă: Programul de reabilitare termică aplicat la Berlin[17].

În contextul celor expuse, în scopul sporirii eficienței energetice, în Documentul de evaluare a proiectului (planul de procurări[18]) inițial erau prevăzute mijloace în valoare de 2,5 mil.dolari SUA, pentru reabilitarea clădirilor care urmau să beneficieze de îmbunătățirea aprovizionării cu agent termic, totodată fiind prevăzută și contribuția locală pentru finanțarea acestor tipuri de lucrări. Cu toate acestea, din contul creditului, s-au efectuat astfel de lucrări doar la Grădinița nr.3 Cantemir și la Școala nr.1 Strășeni, în sumă de 60,0 mii dolari SUA.

Situația dată este cauzată de procedurile complexe stabilite de către BM pentru toate etapele procesului de achiziționare, inclusiv față de ofertanți. Ca urmare, la procedurile de achiziție organizate în anul 2004, pentru 4 loturi, s-au prezentat ofertanți doar pentru două loturi, în cadrul cărora au fost atribuite 2 contracte, care prevedeau reabilitarea clădirilor Grădiniței nr.3 Cantemir și a Școlii nr. 1 Strășeni.

Ținîndu-se cont de situația creată, la etapa negocierii acordării suplimentare a creditului, destinat integral implementării componentei termice (anul 2008)[19], nu au fost prevăzute mijloace din credit pentru reabilitarea termică a clădirilor.

Luîndu-se în considerare faptul că majoritatea consiliilor raionale nu dispuneau de surse financiare destinate reabilitării clădirilor, la momentul instalării sistemelor de termoficare clădirile nu au fost reabilitate.

Imaginea nr. 6
Clădirea școlii ,,Ștefan Vodă”
(blocul atelierului)
Imaginea nr. 7
Clădirea școlii ,,D. Cantemir”
or. Ștefan Vodă

Sursă: Fotografiile făcute de echipa de audit a Curţii de Conturi

Se remarcă că, în cazul în care clădirile incluse în proiect ar fi fost reabilitate termic, era posibilă și instalarea unor centrale termice de o capacitate mai mică, ceea ce ar fi generat economia surselor creditare la achiziționarea acestora, precum și, ulterior, în procesul de utilizare a sistemelor, economisirea atît a surselor energetice, cît și a mijloacelor financiare.

În consecință, în clădirile nereabilitate, pentru a asigura confortul termic necesar, consumurile de energie sînt mai mari, iar instituțiile suportă cheltuieli suplimentare.

Notă: După instalarea sistemelor de termoficare, unele instituții, în limita alocațiilor prevăzute în devizele de cheltuieli, au efectuat lucrări de reabilitare termică a clădirilor.

Recomandări consiliilor raionale:

3.Să prevadă în bugetul instituțiilor, în limita posibilităților, mijloace financiare pentru reabilitarea clădirilor în care au fost instalate stații termice noi, în scopul sporirii eficienței energetice și economisirii surselor.

Realizarea indicatorilor de performanță

Indicatorii-cheie de performanță au fost stabiliți în vederea evaluării măsurii în care proiectul atinge scopurile sale specifice și obiectivul de dezvoltare ce ține de îmbunătățirea disponibilității, calității și eficienței încălzirii în clădirile publice prioritar selectate.

Scopurile specifice care urmau a fi realizate în urma implementării eficiente a componentei termice sînt:

creșterea disponibilității încălzirii în instituțiile sociale de importanță majoră și în clădirile rezidențiale;

creșterea eficienței proceselor de livrare și consum al încălzirii (prin îmbunătățirea eficienței termice, reducerea semnificativă a pierderilor, datorită folosirii tehnologiilor moderne cu performanță înaltă și mecanisme de reglare autonomă).

Indicatorii-cheie de performanță pentru componenta termică au fost elaborați de către RM, negociați[20] cu BM și incluși în Documentul de evaluare a proiectului[21]. Astfel, potrivit acestuia, pentru componenta termică a PE II, au fost stabiliți 2 indicatori de performanță ai impactului și 3 indicatori ai rezultatului.

Potrivit acordurilor de credit, RM, în calitate de împrumutat, urmează să menţină politicile şi procedurile adecvate, care îi vor permite să monitorizeze şi să evalueze continuu, în conformitate cu indicatorii acceptabili pentru AID, implementarea Proiectului şi atingerea obiectivelor acestuia. Conform prescripțiilor Hotărîrii Guvernului nr.1276 din 21.12.2000, una din sarcinile Unității este de a evalua și a monitoriza performanțele proiectelor. De asemenea, și în Documentul de evaluare a proiectului este prevăzut că Unitatea monitorizează progresul implementării proiectului în baza indicatorilor de performanță stabiliți.

Urmare aplicării procedurilor de audit, s-a relevat că în perioada implementării proiectului (anii 2004-2010), Unitatea a monitorizat un indicator al impactului și cei trei indicatori ai rezultatului, iar aprecierea unuia dintre indicatori se poate efectua doar teoretic (subiect desfășurat în continuare).

Realizarea indicatorilor de performanță ai impactului:

Sporirea disponibilității serviciilor de încălzire în clădirile selectate, de la 0-30 zile pînă la 120 zile pe an, în timpul sezonului de încălzire.

Indicatorul respectiv reflectă realizarea subobiectivului aferent disponibilității încălzirii calitative în instituțiile prioritar selectate.

Analiza rapoartelor[22] prezentate BM și ME de către Unitate relevă că instalarea centralelor termice autonome noi și reabilitarea sistemelor au permis realizarea indicatorului respectiv pentru fiecare din obiectele finalizate, deoarece aprovizionarea cu agent termic și, după caz, cu apă caldă este posibilă pe parcursul întregului an, conectarea la serviciile de termoficare fiind la dispoziţia beneficiarului.

Valoarea-țintă a fost stabilită în baza datelor sondajelor sociale incluse în raportul[23] întocmit în anul 2000 de către expertul contractat de către BM. De menționat că, conform normelor în vigoare[24], durata medie a perioadei de încălzire pentru Republica Moldova este de 162 zile. Astfel, valoarea-țintă a indicatorului menționat a fost stabilită sub nivelul cerințelor normative. Mai mult decît atît, specificul sistemelor de termoficare autonome este asigurarea disponibilității agentului termic la discreția gestionarului pe întreaga perioadă a anului.

Se remarcă, ca un risc, că lipsa surselor financiare la instituțiile publice gestionare ale sistemelor de termoficare, aprobate la articolul ,,Energia termică”, afectează disponibilitatea serviciilor calitative de încălzire pentru perioada stabilită.

Consumul energiei termice specifice (încălzirea spațiilor) în clădirile reabilitate [W/m2] înainte și după implementarea proiectului, în condițiile designului (temperatura în interiorul clădirii +180, C/afara – 160 C); economii de circa 30%.

Indicatorul respectiv urma să reflecte realizarea subobiectivului aferent calității și eficienței încălzirii după implementarea proiectului în instituțiile prioritar selectate.

Economiile de 30% reprezintă expresia financiară a reducerii consumurilor de combustibil și a cheltuielilor de întreținere a sistemelor, fiind influențate pozitiv și de beneficiile financiare obținute de la Fondul de Carbon pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Deși Unitatea solicită și acumulează informația respectivă (consumul resurselor energetice și combustibilului atît cantitativ, cît și valoric, cheltuielile de mentenanță a sistemelor de termoficare noi), pînă la momentul actual nu au fost calculate și generalizate economiile obținute din perspectiva evaluării realizării indicatorului respectiv nici pentru sistemele de termoficare instalate în perioada anilor 2004-2006.

În anul 2010, experții Companiei de consultanță, în Raportul privind impactul asupra mediului[25], au inclus un tabel, în care este prezentat consumul specific înainte și după implementarea proiectului. Aprecierea nivelului de realizare a indicatorului se efectuează în baza unor calcule estimative fundamentate pe experiența anterioară a experților, fapt ce implică o oarecare marjă de eroare, precum și induce riscul aprecierii neobiective a realizării acestui indicator. Din aceste considerente, echipa de audit concluzionează că, din cauza complexității, acest indicator poate fi evaluat doar teoretic.

Evaluarea realizării indicatorului respectiv, conform relatărilor responsabililor de la Unitate, va fi evaluată după încheierea proiectului.

Indicatorii rezultatului:

Numărul clădirilor incluse în proiect.

Au fost stabilite 127 clădiri beneficiare. În cadrul componentei termice, de reabilitarea sistemelor de termoficare au beneficiat 64 de instituții de menire socială și 43 de blocuri locative (în total, 252 de clădiri), astfel indicatorul menționat fiind realizat.

Numărul de studenţi, cadre didactice şi copii din învăţămînt care beneficiază de încălzire calitativă pe parcursul a 120 de zile în timpul sezonului de încălzire.

În cadrul componentei termice a PE II, s-a preconizat că de îmbunătățirea încălzirii calitative și eficiente vor beneficia 13,2 mii de elevi, profesori din școli și copii din grădinițe. Indicatorul menționat a fost realizat, beneficiind de încălzire la necesitate și, după caz, de apă caldă pe parcursul anului 27,0 mii de profesori, elevi și copii.

Numărul de pacienţi internaţi, personalul medical şi ambulatoriu, care beneficiază de încălzire calitativă pe parcursul a 120 de zile, sau în timpul sezonului de încălzire.

Valoarea-țintă a indicatorului la finalizarea proiectului a fost de 1,2 mil. persoane. Potrivit datelor preluate din informația misiunii de supraveghere a BM, numărul de pacienți, inclusiv deserviți în policlinică, precum și al personalului medical care beneficiază pe an de încălzire calitativă și eficientă este de 2,0 mil. de persoane, indicatorul respectiv fiind realizat. Depășirea valorii-țintă se datorează faptului că în proiect inițial se preconiza includerea obiectelor de menire socială din raioane, ulterior fiind incluși și pacienții instituțiilor medico-sanitare publice (Spitalul Clinic Republican și Institutul Oncologic).

Recomandări Unității:

4.Să întreprindă măsurile de rigoare în vederea urgentării procesului de colectare și generalizare a datelor necesare pentru evaluarea indicatorului de performanță ,,Consumul energiei termice specifice (încălzirea spațiilor) în clădirile reabilitate [W/m2] înainte și după implementarea proiectului, în condițiile designului (temperatura în interiorul clădirii +180, C/afara – 160 C); economii de circa 30% pînă la finele implementării PE II.

La unele instituții de același tip au fost proiectate sarcini termice diferite, care au determinat dimensionarea diferențiată a capacităților centralelor termice

În urma acțiunilor de audit la fața locului, s-a constatat că, în perioada anilor 2004-2006, la centralele termice ale instituțiilor incluse în proiect se instalau, de regulă, cîte două cazane destinate producerii agentului termic și, după caz, a apei calde menajere, pe cînd în perioada anilor 2007-2011 la centralele termice se instalau cîte 3 cazane. Verificările la fața locului au relevat că, din cele trei cazane instalate, unul, de regulă, nu funcționa, fiind de rezervă.

Analiza comparativă a sarcinilor proiectate a relevat că pentru clădirile incluse în proiect capacitățile centralelor termice proiectate diferă:

Diagrama nr.1

Sursă: Informațiile prezentate de către IMSP

Datele din Diagramă relevă că sarcina termică minimală pentru încălzirea 1 m3 al încăperilor este de 0,016 – la Spitalul raional Ocnița, și maximală de 0,038 – la Spitalul raional Orhei, sau de 2,4 ori mai mare. Acest fapt a influențat prețul de cost al sistemelor de termoficare, generînd cheltuieli suplimentare din mijloacele creditului pentru achiziționarea și instalarea acestora, totodată determinînd și un grad scăzut de utilizare a capacităților centralelor termice instalate.

Se remarcă că capacitățile termice au fost calculate de către instituțiile de proiectare în baza informațiilor privind sarcinile termice pe obiecte, elaborate de către consultanții locali, ulterior proiectele fiind expertizate de către Direcția verificare și expertizare a proiectelor de construcții din cadrul Agenției pentru Dezvoltare Regională fără obiecții. De asemenea, s-a constatat că la instituțiile preșcolare și școlare au fost proiectate sarcini diferite pentru apă caldă la un elev/copil, deși cantitatea necesară de apă caldă a fost stabilită în baza acelorași standarde și norme de proiectare.

Diagrama nr. 2

Sursă: Informațiile prezentate de către instituțiile respective

Datele din Diagramă denotă că sarcinile termice proiectate pentru apă caldă la un elev variază de la 0,44 (Liceul ,,Mihai Eminescu” din or.Anenii Noi) pînă la 0,72 (Liceul ,,Ștefan cel Mare” din or.Drochia), ceea ce reprezintă o sarcină proiectată de 1,6 ori mai mare.

S-a constatat, de asemenea, că și sarcina termică proiectată pentru apă caldă menajeră ce revine unui copil la unele grădinițe este diferită.

Diagrama nr.3

Sursă: Informațiile prezentate de către instituțiile respective

Datele prezentate în Diagramă denotă că sarcina termică proiectată pentru apă caldă la un elev variază între 0,53 (Grădinița nr.5 din or. Drochia) și 1,01 (Grădinița nr.9 din aceeași localitate), ceea ce în raport reprezintă o sarcină de 2 ori mai mare. Acest fapt a generat costuri suplimentare la achiziționarea și instalarea utilajului necesar pentru producerea apei calde menajere.

Totodată, în unele instituții gradul de utilizare a capacităților instalate atît pentru încălzire, cît și pentru apă caldă este redus. Se remarcă că, potrivit concluziei expertului în audit energetic, doctor în tehnică, puterile termice, îndeosebi pentru apă caldă menajeră, sînt supradimensionate, aceasta fiind și una din cauzele utilizării reduse a capacității instalațiilor.

Se menționează, de asemenea, că capacitățile respective sînt calculate ținîndu-se cont atît de suprafețele instituțiilor (inclusiv cele neutilizate), cît și de numărul de elevi conform proiectului, însă, în realitate, completarea cu elevi a instituțiilor de învățămînt este la un nivel scăzut. Ca urmare, în unele instituții nu sînt utilizate eficient suprafețele încălzite, instituțiile suportînd cheltuieli, care nu au acoperire financiară, ținîndu-se cont de faptul că cheltuielile pentru întreținerea instituțiilor sînt stabilite reieșind din numărul de elevi înmatriculați. Din aceeași cauză, și capacitățile termice pentru apă caldă nu sînt utilizate la nivelul stabilit. În acest context, se exemplifică că nivelul mediu de completare cu elevi a capacităților de proiect la 10 instituții școlare incluse în PE II este de 46,3%, inclusiv pentru 4 licee indicele dat este mai mic de 35%, ceea ce influențează și gradul de utilizare a capacităților instalate.

Recomandări consiliilor raionale:

Să întreprindă măsuri de utilizare eficientă a suprafețelor instituțiilor de învătămînt, inclusiv privind optimizarea cheltuielilor destinate întreținerii acestora.

Investițiile efectuate în sistemele de termoficare ale unor instituții nu aduc beneficiile scontate

Misiunea de audit a constatat că, datorită managementului necorespunzător al unor instituții care au beneficiat de reabilitarea sistemelor de termoficare, lipsei mijloacelor financiare necesare pentru reparația clădirilor, precum și pentru acoperirea cheltuielilor legate de achiziționarea surselor de termoficare, nu se utilizează eficient atît spațiile, cît și utilajul instalat, în rezultat acesta, aflîndu-se în condiții nefavorabile, se deteriorează. Totodată, bugetul suportă cheltuieli pentru achitarea creditelor și a dobînzilor aferente, iar pentru o parte din utilajul instalat și neutilizat se calculează și uzura.

În contextul celor expuse, se exemplifică că:

Blocul atelierului Liceului ,,Ștefan Vodă” nu se utilizează din anul 2005, deoarece necesita investiții substanțiale pentru reparația capitală. Cu toate acestea, blocul a fost inclus în proiect și s-au efectuat cheltuieli, în anul 2010, în sumă de 300,0 mii lei, pentru instalarea punctului termic și a rețelelor acestuia, utilajul nefiind utilizat.

În aceeași ordine de idei, Blocul C al Liceului ,,Boiarnițchii” din orașul Drochia a fost inclus în proiect în anul 2009, deși nu era și nu este exploatat, necesitînd reparații capitale. Valoarea mijloacelor investite pentru conectarea blocului menționat la centrala termică constituie 373,0 mii lei.

Deși Blocul curativ 2 al Spitalului raional Leova nu era utilizat de la începutul anilor 2000 și necesita reparație capitală, acesta a fost inclus în proiect în anul 2005, fără a fi reparat, fiind utilizate surse creditare în sumă de 402,2 mii lei pentru instalarea punctului termic și a rețelelor externe de distribuție.

Pe parcursul a mai mult de 5 ani de la instalarea sistemelor termice noi (anul 2006), la Grădinița nr.10 din orașul Fălești nu se utilizează un bloc cu suprafața totală de 1330 m2, pentru care au fost efectuate investiții în valoare de 312,0 mii lei.

Punctele termice individuale cu valoarea de 150,4 mii lei, destinate blocurilor Bibliotecii și Centrului de creație din or.Fălești, nu se utilizează pe parcursul a mai mult de 4 ani, blocurile menționate fiind asigurate cu agent termic prin conectarea directă la centrala termică, fără utilizarea punctelor termice respective.

Ținîndu-se cont de faptul că punctele termice nu sînt utilizate, se pune la îndoială necesitatea angajării creditului în vederea instalării acestora, luîndu-se în calcul faptul că creditul urmează a fi rambursat, inclusiv dobînda calculată.

În majoritatea instituțiilor vizitate, sistemele de producere a apei calde se utilizează la un nivel redus, cauzele fiind lipsa surselor financiare pentru achitarea serviciilor respective și lipsa sau starea deplorabilă a rețelelor interne de distribuție a apei calde la unele instituții, astfel capacitățile sistemelor instalate în acest scop fiind utilizate ineficient.

N-au fost alese cele mai optimale și eficiente variante ale instalațiilor, care ar fi generat economii ale surselor creditare

Pentru implementarea componentei termice a PE II, îmbunătățirea alimentării cu energie termică a 4 instituții medico-sanitare publice (Spitalul Clinic Republican, Institutul de Cardiologie, Institutul Oncologic și Centrul pentru Plasarea și Reabilitarea Copiilor de Vîrstă Fragedă), MF a încheiat cu Ministerul Sănătății, în anul 2005, un acord privind alocarea mijloacelor financiare în sumă de 3,3 mil. dolari SUA.

În urma acțiunilor de audit întreprinse, s-a relevat că au fost utilizate ineficient mijloace în sumă de 2,9 mil.lei pentru achiziționarea și instalarea cazanelor de aburi. Conform probelor obținute în cadrul auditului, cele 4 instituții subordonate Ministerului Sănătății, incluse în PE II, în anul 2004, au înaintat demersuri Ministerului Sănătății, solicitînd instalarea unor centrale termice autonome, care ar produce încălzire, apă caldă și abur tehnologic. Necesitatea instalării centralelor autonome era justificată prin faptul că, începînd cu anii 1996-1997, S.A. ,,Termocom” nu mai livra acestora apă caldă menajeră, iar încălzirea clădirilor se începea toamna tîrziu și se sista primăvara devreme, din care cauză temperatura în încăperile spitalelor și ale Centrului pentru Plasarea și Reabilitarea Copiilor de Vîrstă Fragedă era sub normele stabilite. Rețelele interne și externe de distribuție ale Spitalului Clinic Republican și Institutului Oncologic erau deteriorate și necesitau a fi înlocuite.

Comisia guvernamentală, analizînd solicitările instituțiilor și argumentele aduse de S.A. ,,Termocom”, care era împotriva debranșării de la încălzirea centralizată a instituțiilor nominalizate (a celor mai mari consumatori ai Centralei termice „Sud”, din sectorul ”Malina Mică”, deoarece aceasta condiționa creșterea bruscă a tarifelor pentru consumatorii particulari), a decis că prioritară pentru instituțiile respective este asigurarea cu apă caldă și abur, iar pentru Spitalul Clinic Republican și Institutul Oncologic este necesară și înlocuirea rețelelor externe și sistemelor interne de distribuție. Comisia a propus instalarea la Spitalul Clinic Republican (inclusiv Institutul de Cardiologie), Institutul Oncologic și la Centrul pentru Plasarea și Reabilitarea Copiilor de Vîrstă Fragedă a 3 centrale termice cu cazane de aburi pentru producerea apei calde și a aburului în scopuri tehnologice.

Tot din sursele creditare, la Spitalul Clinic Republican și Institutul Oncologic au fost înlocuite rețelele interne de distribuție.

Varianta instalării a 2 centrale termice dotate cu cazane de abur pentru Spitalul Clinic Republican și Institutul Oncologic a fost găsită cea mai optimală în baza studiului de fezabilitate realizat de către experții Companiei de consultanță, decizia finală fiind luată de către Comitetul de Supraveghere al Unității la 11.03.2005.

Centralele termice ale Spitalului Clinic Republican și Institutului Oncologic, dotate cu cîte 3 cazane de abur, au fost prevăzute în scopul producerii aburului pentru necesităţi tehnologice (spălătorii şi sterilizare) și apei calde menajere, precum și pentru a servi ca rezervă de alimentare cu agent termic pentru încălzire.

Potrivit mențiunilor experților care au asistat misiunea de audit, pierderile specifice de energie la transformarea aburului în agent termic și apă caldă sînt de 1,5 ori mai mari decît în cazul cazanelor de apă, generînd corespunzător consumuri și cheltuieli mai mari. Cazanele de abur se instalează numai daca este necesar aburul pentru consumatorii tehnologici, sau pentru deservirea gospodăriei de păcură (cînd cazanele ard păcura), și sînt mai costisitoare decît cele de apă fierbinte, necesitînd surse suplimentare la deservire, precum și mai periculoase în exploatare.

Instituțiile menționate utilizează în scopuri tehnologice doar 20% din capacitățile cazanelor pentru producerea aburului (Spitalul Clinic Republican – numai pentru sterilizare, iar Institutul Oncologic – pentru spălătorie și sterilizare), iar restul – pentru producerea apei calde și, după caz, încălzire de rezervă. Atît în opinia experților, cît și a șefilor serviciilor tehnice de la instituții, cea mai optimală variantă ar fi fost instalarea a cîte un cazan cu capacitatea de cel mult 2 tone aburi/oră și a cîte 2 cazane de apă pentru producerea apei calde și a încălzirii de rezervă.

Se remarcă că aprecierea incorectă a tipului cazanelor (inclusiv a procesului de transformare a aburului în agent termic și apă caldă menajeră) a implicat costuri suplimentare pentru achiziționarea cazanelor de aburi și a utilajelor aferente, care sînt mai costisitoare față de cele de apă, precum și consumuri excesive de energie.

În condițiile în care, pentru a asigura necesarul de abur tehnologic la centralele termice ale Spitalului Clinic Republican și Institutului Oncologic, se instalau cîte un cazan de aburi, iar pentru producerea apei calde și a agentului termic de rezervă - cîte două cazane de apă de aceeași capacitate, din sursele creditului destinat implementării PE II puteau fi economisite mijloace financiare în sumă de 2,9 mil.lei, numai din diferența de prețuri ale cazanelor, iar ținînd cont de faptul că cazanele de aburi înregistrează consumuri de gaze mai mari, puteau fi economisite surse și din micșorarea consumurilor.

Se denotă că centrala termică a Spitalului Clinic Republican (dată în exploatare în anul 2008) a fost prevăzută și pentru aprovizionarea cu aburi în scopuri tehnologice și cu apă caldă menajeră a Clinicii Institutului de Cardiologie. În scopul conectării acesteia la centrala termică respectivă, din sursele creditului au fost efectuate cheltuieli în sumă de 1,4 mil.lei., pentru instalarea rețelelor externe de distribuție și a punctului termic individual. Utilajul respectiv practic nu a fost utilizat, din cauza că Institutul de Cardiologie a refuzat, încă de la etapa inițială, primirea aburului pentru producerea apei calde menajere, deoarece prețul acesteia este de circa 2,5 ori mai mare față de prețul apei încălzite la boilerele electrice de care dispunea institutul. În consecință, Institutul de Cardiologie obține anual economii de mijloace financiare de circa 0,8 mil.lei.

De asemenea, Azilul pentru persoanele cu dezabilități în etate din or.Leova, amplasat într-un bloc al Spitalului raional Leova, care a fost asigurat cu agent termic de la centrala acestuia în perioada anilor 2005-2007, a refuzat serviciile respective, deoarece spitalul, în scopuri de economie, începea sezonul de încălzire tîrziu și îl sista devreme, precum și din motivul lipsei apei calde menajere.

Se remarcă că pentru reabilitarea sistemului de termoficare a Azilului au fost utilizate ineficient surse creditare în sumă de 214,3 mii lei, care sînt rambursate de către Consiliul raional Leova, inclusiv dobînda calculată, iar Consiliul raional a mai efectuat cheltuieli suplimentare pentru instalarea încălzirii autonome în blocul Azilului în sumă de 43,1 mii lei.

În scopul aprovizionării cu agent termic a 33 de apartamente din or. Ștefan Vodă (din 56 de apartamente amplasate în 2 blocuri de locuit, 23 apartamente dispuneau de încălzire autonomă), incluse în PE II, au fost prevăzute sarcini termice cu capacitatea centralei termice de 955 kW. De asemenea, s-au construit rețele externe de distribuție și 2 puncte termice. Pentru toate acestea au fost utilizate surse din credit în sumă de 1,8 mil.lei, ceea ce, în medie, constituie cîte 55,0 mii lei pentru fiecare apartament, nefiind prevăzută înlocuirea sistemelor interne de aprovizionare cu încălzire și apă caldă.

Se remarcă că consiliul raional n-a ținut cont de faptul că un număr impunător de apartamente dispunea de încălzire autonomă și că puteau fi instalate cazane autonome și în celelalte apartamente (prețul de piață al cărora este de circa 16,0 mii lei). Astfel, în cazul luării deciziei de către consiliul raional privind implementarea ultimei opțiuni, din sursele creditare s-ar fi putut economisi circa 1,0 mil.lei (fără a fi luate în calcul și dobînzile aferente).

Deficiențele în funcționarea sistemelor de încălzire au generat cheltuieli suplimentare beneficiarilor

Numai după 4 sezoane de exploatare, un cazan instalat (în anul 2005) din sursele creditare la Spitalul raional Leova s-a defectat și nu mai poate fi exploatat. Astfel, investiția din credit în valoare de circa 170,0 mii lei, destinată procurării și instalării cazanului respectiv, termenul de exploatare a căruia este de cel puțin 10 ani, n-a adus beneficiile scontate. Nefiind stabilită cauza și fără a fi calculată uzura, bunul a fost scos din uz. În luna septembrie 2010, din sursele consiliului raional a fost procurat și instalat un cazan nou, în schimbul celui defectat, pentru care s-au efectuat cheltuieli în sumă de 183,9 mii lei.

Pentru funcționarea corespunzătoare a sistemului de termoficare respectiv, era necesară instalarea unui punct termic suplimentar, astfel Spitalul raional Leova, în anul 2009, fiind nevoit să contracteze proiectarea și instalarea unui punct termic suplimentar, pentru care au fost efectuate cheltuieli în sumă de 291,1 mii lei, inclusiv din contul Consiliului raional Leova – 256,3 mii lei, și din sursele proprii – de 34,8 mii. lei.

În acest context, sursele creditare în sumă de 170,0 mii lei au fost utilizate ineficient, iar ținînd cont de dobînda aferentă (25,5 mii lei), suma totală utilizată ineficient constituie 195,5 mii lei. Concomitent, din contul bugetului public național, pentru înlăturarea deficiențelor din sistemul de încălzire au fost cheltuite suplimentar mijloace în sumă totală de 475,0 mii lei.

Consorțiul condus de S.A. ,,Horus”, care era responsabil de instalarea centralelor termice în anul 2008 la Spitalul Clinic Republican și la Institutul Oncologic, nu și-a îndeplinit corespunzător obligațiile contractuale, centralele termice nefiind testate și puse în exploatare utilă în termenele stabilite de contract. S.A. ,,Horus” a refuzat să execute lucrările restante și să remedieze defecțiunile depistate în perioada de garanție, din cauza că Unitatea a aplicat, în temeiul clauzelor contractuale, sancțiuni pentru nefinalizarea în termen a lucrărilor, prin reținerea ultimei plăți în mărime de 10% din valoarea contractului, ceea ce a constituit 106,8 mii euro și 96,9 mii USD.

Din aceste considerente, instituțiile au fost nevoite să contracteze lucrările respective cu alți executori, achitînd din cont propriu mijloace financiare în sumă de 390,3 mii lei. Se remarcă că Unitatea a informat MS despre necesitatea activării garanției bancare, în scopul acoperirii cheltuielilor care urmau a fi suportate, însă acesta nu a întreprins măsurile de rigoare.

Ședințele Comitetului de supraveghere al Unității nu au avut un caracter regulat

Potrivit pct.16 și pct.221 din Hotărîrea nr.1276 din 21.12.2000, Comitetul de supraveghere este responsabil de: promovarea politicii şi principiilor generale care reglementează activitatea Unităţii; examinarea şi aprobarea rapoartelor semestriale şi anuale ale Unităţii privind evaluarea implementării proiectelor şi a dărilor de seamă ale directorului Unităţii; direcţionarea generală a implementării proiectului; apărarea intereselor beneficiarilor de proiect; asigurarea transparenţei la utilizarea fondurilor. Ședinţele Comitetului de supraveghere se convoacă cel puţin o dată în semestru.

Analiza proceselor-verbale ale Comitetului de supraveghere au relevat faptul că, în perioada implementării PE II, ședințele Comitetului nu au avut caracter regulat, acesta întrunindu-se în 7 ani de 8 ori, iar în anii 2006, 2007 și 2009 n-au avut loc astfel de ședințe, astfel Comitetul neexecutîndu-și responsabilitățile de supraveghere a Unității. Nici în una din ședințele desfășurate n-au fost examinate şi aprobate rapoartele semestriale şi anuale ale Unităţii privind evaluarea implementării proiectelor, precum și dările de seamă ale directorului Unităţii. Ca urmare, n-a fost asigurat un control permanent asupra utilizării eficiente a mijloacelor creditului și monitorizării implementării Proiectului Energetic II.

Managerii de proiect n-au monitorizat corespunzător implementarea contractelor

Potrivit ACD[26], municipiile-participante (beneficiarii) desemnează managerul proiectului, cu termenii de referinţă, calificările şi experienţa acceptabile pentru AID, care este responsabil de administrarea activităţilor ce urmează a fi îndeplinite la Partea B a Proiectului. Condițiile generale ale contractelor încheiate în cadrul PE II, conform normelor stabilite de BM, stipulează că în atribuțiile managerului de proiect intră verificarea și coordonarea documentației de proiect, precum și verificarea executării și recepționării lucrărilor.

Misiunea de audit a relevat că la unele dintre obiectele de menire socială vizitate nu a fost respectată procedura de acceptare a lucrărilor, certificatele de finalizare a lucrărilor fiind semnate fără efectuarea inspecției de rigoare, fapt confirmat de depistarea la fața locului a abaterilor de la documentația de proiect pe componenta termomecanică. Cauza acceptării lucrărilor nefinalizate se datorează: (i) calificării neadecvate a unor manageri de proiect; (ii) lipsei unor contracte de executare a lucrărilor în limba oficială (inclusiv în perioada anilor 2009-2011); și (iii) executării necorespunzătoare a obligațiilor stabilite.

Astfel, din cei 11 manageri de proiect numiți pentru monitorizarea implementării proiectului la instituțiile supuse auditului, 3 nu dețin calificarea necesară.

Se relevă faptul că contractele de executare a lucrărilor au fost prezentate beneficiarilor în limba engleză, fapt care, în unele cazuri, nu a permis managerilor de proiect cunoașterea exhaustivă a drepturilor și îndatoririlor acestora.

E necesar de menționat că la obiectele de menire socială a 5 raioane din cele 9 vizitate, au fost depistate abateri de la executarea lucrărilor potrivit documentației de proiect, deși certificatele de finalizare a lucrărilor erau semnate de către managerii de proiect. În acest context, exemplificăm că:

centralele termice de la: Liceele ,,V.Boiarnițchii” și ,,Ștefan cel Mare” din or.Drochia, precum și cele instalate la Grădinița nr.3 și Liceul ,,Ștefan Vodă” au fost puse în exploatare fără sisteme antiincediu;

la centrala termică a Liceului ,,Ștefan cel Mare” din or.Drochia nu a fost construit grupul sanitar prevăzut de proiect;

la centrala termică a Liceului ,, I.Vazov” din or.Taraclia și la centrala veche a Spitalului raional Drochia nu au fost instalate sistemele de încălzire;

la centralele termice ale Spitalului raional Leova și Liceului ,,L.Tolstoi”, date în exploatare în anul 2005, lipsesc contoarele termice;

la majoritatea instituțiilor contoarele termice au fost instalate după darea în exploatare a centralelor termice;

la unele puncte termice nu au fost instalate sistemele de ventilare prevăzute de proiect;

la punctele termice ale unor instituții nu au fost livrate, instalate sau lipseau pompe de drenaj, de alimentare pe linia de adaos și de recirculare: or.Taraclia – 5 pompe (livrate la 06.09.2011, după vizita misiunii de audit); or.Ștefan Vodă – 6 pompe; or.Anenii Noi – 8 pompe (livrate la 30.06.2011, după vizita misiunii de audit).

la unele din obiectele vizitate lipsesc ventile, presostate, supape de siguranță, atenuatoare de vibrații etc.

Se relevă că managerii de proiect au acceptat sistemele de termoficare fără a documenta și a cere de la antreprenori să înlăture deficiențele, fapt ce a generat, în unele cazuri, achitarea integrală a sumelor contractate, fără ca antreprenorii să-și execute unele obligațiuni contractuale, prin ce consiliile raionale n-au contribuit pe deplin la asigurarea fiabilității sistemelor de termoficare.

Recomandări consiliilor raionale:

Să instituie o comisie care să verifice lucrările executate în corespundere cu documentația de proiect coordonată, în scopul depistării neajunsurilor, și să ceară de la antreprenor remedierea tuturor deficiențelor constatate.

Recomandări Unității:

Să întreprindă măsurile de rigoare în vederea traducerii contractelor care sînt în stadiu de executare, în scopul cunoașterii de către managerii de proiect a drepturilor și obligațiilor acestora.

Înregistrarea în evidența contabilă a creditului și a bunurilor instalate din sursele creditare s-a efectuat cu nerespectarea cadrului legal

Legea contabilității[27] interzice deținerea activelor și surselor fără reflectarea acestora în contabilitate.

În cadrul auditului s-a relevat că:

mijloacele împrumutate de către 7 consilii raionale pentru implementarea componentei termice a PE II, în sumă de 90,1 mil.lei (Orhei -7,9 mil.lei, Ocnița – 8,6 mil.lei, Cantemir – 3,7 mil.lei, Taraclia - 14,6 mil.lei, Anenii Noi -13,3 mil.lei, Drochia - 27,7 mil.lei, Ștefan Vodă – 14,3 mil.lei), sînt înregistrate numai în evidența contabilă a Direcțiilor generale finanțe ale consiliilor raionale, nefiind reflectate în evidența Aparatelor președinților raioanelor, sau, după caz, a primăriilor orașelor. Ultimele n-au reflectat în evidență bunurile și lucrările executate din mijloacele creditului pe parcursul recepționării acestora de către managerii de proiect, urmare acestui fapt nefiind formată corespunzător valoarea mijloacelor fixe. În consecință, sistemele de termoficare instalate din contul creditului n-au fost transmise și înregistrate corespunzător în evidența gestionarilor, totodată necalculîndu-se corect uzura. Dobînzile achitate nu sînt atribuite la valoarea mijloacelor fixe achiziționate și instalate din contul creditului. Bunurile intrate din credit și transmise în gestiune economică entităților n-au fost depuse în capitalul social al acestora, respectiv nefiind majorată cota de participare a autorităților locale fondatoare.

MS, Aparatele președinților raioanelor și primăriile care au beneficiat de împrumuturi nu au respectat cadrul normativ[28] ce ține de reflectarea în evidența contabilă a mijloacelor fixe achiziționate și instalate din contul creditului. Bunurile intrate din sursele creditare urmau a fi înregistrate prin formarea obiectelor de inventar separate pentru centralele termice, precum și pentru rețelele externe de distribuție, iar valoarea rețelelor interne și punctelor termice individuale urma a fi reflectată la majorarea valorii clădirilor în care au fost instalate. De regulă, suma totală a investițiilor s-a înregistrat la un singur obiect de inventar – centrala termică. În mod similar, în valoarea de intrare a clădirii centralei termice a Institutului Oncologic au fost incluse cheltuielile de montare, instalare, transport ale tuturor obiectelor de inventar, în consecință, valoarea de intrare a acesteia fiind neîntemeiat majorată cu 9,0 mil. lei. De asemenea, suma de 583,4 mii lei aferentă cheltuielilor de transport, asigurare, instalare a utilajului destinat sistemului de termoficare a Centrul pentru Plasarea și Reabilitarea Copiilor de Vîrstă Fragedă a fost înregistrată neîntemeiat la majorarea valorii clădirii fostului punct termic în care a fost amplasată noua centrală termică. Cele menționate se datorează faptului că MS n-a transmis valoarea bunurilor separat pe obiecte de inventar, cu includerea corespunzătoare și a cheltuielilor aferente.

Majoritatea bunurilor instalate nu au fost înregistrare în evidența contabilă a beneficiarilor la momentul punerii în funcțiune utilă a acestora, fapt ce a condiționat, în unele cazuri, necalcularea uzurii, iar în altele – calcularea incorectă a acesteia.

Se exemplifică că, deși sistemele de termoficare ale beneficiarilor Consiliilor raionale: Orhei – în valoare de 7,9 mil.lei, Ocnița – de 8,6 mil.lei, Cantemir – de 4,4 mil.lei, Taraclia – de 14,6 mil.lei, Anenii Noi – de 13,3 mil.lei, Drochia – de 27,7 mil.lei și Ștefan Vodă – de 14,3 mil.lei au funcționat în perioada de încălzire 2010-2011, valoarea acestora nu s-a înregistrat în evidența contabilă a beneficiarilor la bilanțul cărora se numără blocurile incluse în proiect. Pentru perioada de exploatare menționată n-a fost calculată uzura acestora. În contextul celor expuse, rapoartele financiare ale instituțiilor menționate nu oferă o imagine reală și fidelă a situațiilor financiare.

Unele instituții nu au asigurat respectarea normelor[29] ce țin de reflectarea la costul obiectelor a dobînzilor aferente împrumuturilor, care reglementează că dobînzile aferente împrumuturilor (la capitalizarea acestora) se includ în costul obiectelor. De fapt, n-au reflectat la costul obiectelor dobînda achitată, după cum urmează: Consiliul raional Cantemir – în sumă de 466,4 mii lei; Aparatul președintelui raionului Fălești – 287,0 mii lei; Consiliul raional Leova – 237,0 mii lei; primăria or.Fălești – 407,0 mii lei. Neatribuirea dobînzii achitate la valoarea obiectelor fixe formate din investițiile efectuate din credit generează micșorarea cheltuielilor reale ce țin de formarea acestora, a valorii de bilanț a mijloacelor fixe, precum și necalcularea uzurii corespunzător sumelor respective.

N-a fost aplicată corect rata de schimb valutar la calcularea echivalentului în valută națională al valorii sistemelor de termoficare instalate la Gimnaziul „M.Eminescu” și Grădinița de copii nr.3 ale primăriei or.Cantemir, ceea ce a condiționat diminuarea neîntemeiată a valorii de bilanț a acestora cu 358,1 mii lei.

Cele menționate sînt cauzate de faptul că factorii de decizie n-au respectat actele normative care reglementează domeniul vizat și că n-a existat o conlucrare eficientă între managerii de proiect și contabilii-șefi în vederea înregistrării corespunzătoare a mijloacelor fixe.

Recomandări consiliilor raionale:

Să adopte decizii privind transmiterea către instituțiile beneficiare a bunurilor achiziționate și instalate din sursele creditului, care să fie însoțite de documentele corespunzătoare, cu indicarea bunurilor pe tipuri, conform Clasificatorului mijloacelor fixe.

Să elaboreze proceduri ale controlului intern în domeniul înregistrării în evidența contabilă a bunurilor pe obiecte separate, după cum prevede cadrul normativ, inclusiv ce ține de conlucrarea eficientă între managerii de proiect și contabilii-șefi.

Consiliile raionale nu dispun de mijloace pentru rambursarea creditelor contractate din PE II

Acordul de credit pentru dezvoltare (Proiectul Energetic II) a fost încheiat între RM (în persoana MF) şi AID, MF fiind responsabil de rambursarea creditului contractat.

În Acordul de credit este prevăzut că MF și municipiile beneficiare urmează să încheie Acorduri de recreditare, conform cărora ultimele urmau să achite creditul și dobînzile din sursele de venituri proprii în așa mod, ca bugetul de stat să-și recupereze cheltuielile efectuate pentru rambursarea datoriei externe. Conform condițiilor contractelor de recreditare încheiate între MF și consiliile raionale, drept garanție de rambursare a împrumutului servesc defalcările sumelor din veniturile generale de stat pentru bugetul raional și transferurile din fondul de susținere financiară a bugetului respectiv.

În cadrul auditului s-a relevat că, de fapt, în perioada anilor 2006-2010, plățile aferente rambursării creditului și dobînzii pentru componenta termică a PE II au fost efectuate direct de la bugetul de stat – pentru instituțiile din cadrul MS, iar pentru consiliile raionale – prin defalcările sumelor din veniturile generale de stat pentru bugetul raional (mijloacele au fost prevăzute expres prin calcule la stabilirea rapoartelor între bugetul de stat și bugetele UAT, ca cheltuieli de bază). Astfel, în aceste scopuri, de la bugetul de stat au fost alocate mijloace în sumă de 14,4 mil.lei, inclusiv pentru plata dobînzilor – 5,8 mil.lei, și pentru rambursarea creditului – 8,6 mil.lei. În contextul celor expuse, bugetul de stat nu și-a recuperat cheltuielile efectuate pentru rambursarea datoriei externe, după cum prevăd Acordurile de recreditare.

În cadrul auditului s-a relevat că consiliile raionale nu dispun de surse pentru plata dobînzilor și a creditului, ținîndu-se cont de faptul că veniturile proprii ale unităților administrativ-teritoriale în structura acestora, pentru ultimii 3 ani, constituie 15-25%.

Recomandări consiliilor raionale:

Să întreprindă măsuri în vederea sporirii veniturilor UAT, precum și optimizării cheltuielilor în scopul asigurării capacităților de rambursare a creditelor și dobînzilor aferente.

CONCLUZIE GENERALĂ

Generalizînd cele expuse la componenta termică a PE II, se poate menționa că obiectivul de dezvoltare al acesteia privind îmbunătățirea disponibilității, calității și eficienței încălzirii și alimentării cu apă caldă a clădirilor prioritar selectate prin reconstrucția complexă a sistemelor de producere, distribuție și consum al energiei termice, folosind tehnologii moderne, în mare parte, a fost atins. Astfel, în 53 de instituții preșcolare, de învățămînt și medicale, incluse în proiect etc., s-a îmbunătățit simțitor calitatea aprovizionării cu agent termic, iar unele dintre acestea au beneficiat și de apă caldă. Implementarea PE II în localitățile în care sistemele vechi funcționau pe bază de cărbune, mazut sau păcură a fost utilă și din punct de vedere ecologic, avînd ca rezultat reducerea emisiilor de substanțe nocive în atmosferă.

Totodată, se relevă că au fost cheltuite irațional surse creditare în sumă de 8,4 mil.lei pentru înlocuirea sistemelor de termoficare la instituțiile care dispuneau de sisteme funcționabile, sau care necesitau investiții nesemnificative pentru darea în exploatare a celor existente, precum și din cauza neselectării celor mai optimale și eficiente variante ale instalațiilor. Instalarea sistemelor performante de termoficare în clădiri nereabilitate termic afectează capacitatea acestora de a produce agent termic în condiții de eficiență, iar includerea în proiect a unor clădiri neutilizate care necesită reparații capitale a generat neexploatarea utilajului în valoare de 1,5 mil.lei, investițiile respective neaducînd beneficiile scontate. În unele instituții nu sînt utilizate eficient suprafețele încălzite, acestea suportînd cheltuieli care nu au acoperire financiară. Din necesitatea de a economisi surse financiare pentru achitarea serviciilor, sau din lipsa rețelelor interne de distribuție, precum și datorită stării deplorabile a acestora, unele instituții nu utilizează sau utilizează ineficient sistemele de producere a apei calde. N-a fost respectat cadrul legal ce ține de reflectarea în evidența contabilă a creditelor și a mijloacelor fixe achiziționate și instalate din sursele creditului.

În contextul celor expuse, se relevă că consiliile raionale cărora le revine responsabilitatea asupra utilizării și implementării eficiente și conform destinației a împrumutului recreditat, precum și asupra asigurării calității lucrărilor efectuate, nu și-au exercitat corespunzător atribuțiile respective.

Șeful echipei de audit

controlor superior de stat, auditor public Ana Ghilețchi

Membrii echipei de audit:

controlor superior de stat, auditor public Lilian Ungureanu controlor superior de stat Iulian Dumitraș

NOȚIUNI PRINCIPALE

Cerere de tragere a mijloacelor – cerere înaintată în adresa AID de către UCIMPE, cu solicitarea transferării mijloacelor la contul indicat în ea.

Debursare – cheltuire.

Disponibilitate – probabilitatea ca la un anumit moment un dispozitiv să se gasească în stare de funcționare.

Drepturi Speciale de Tragere – instrument monetar internațional ce servește ca Etalon monetary, care constituie un mijloc de echilibrare a lichidității internaționale, de evitare atît a deflației, cît și a inflației.

EMS –sistem de instrumente asistate de calculator, utilizate de către operatorii de reţele electrice pentru a monitoriza, a controla şi a optimiza performanţele de producţie şi /sau de transport şi de sistem.

Fiabilitate – proprietatea unui dispozitiv de a îndeplini o funcție impusa în condiții date, într-un interval de timp dat.

Gestiunea energiei termice – totalitatea activităților de înregistrare și urmărire a livrărilor de agenți termici (abur, apă fierbinte și apă caldă) la consumatorii finali, cu referire la cantitate, calitate, grad de asigurare.

Indicatori de performanță – parametrii ale caror niveluri de realizare se stabilesc.

Instalație de alimentare cu energie termică – totalitatea instalațiilor de producere, transport și distribuție a energiei termice executate in scopul asigurării consumatorului cu aceasta.

Instalație de producere a energiei termice – totalitatea instalațiilor care produc abur, apă fierbinte sau apă caldă.

Instalație de transport și distribuție a energiei termice sau rețele termice – ansamblul de conducte, instalații de pompare și de alte instalții auxiliare, cu ajutorul carora se transportă, continuu și în regim controlat, energia termică de la producatori la consumatori.

Monitorizare – măsurare/determinare continuă a unor indicatori și raportarea acestora la un set de valori prestabilite, în scopul de a identifica deviații sau excepții de la rezultatele normale sau anticipate.

MMS – efectuează stocarea și managementul datelor pe termen lung, care sînt livrate de sistemele de contorizare.

Reabilitarea clădirilor – operațiuni efectuate asupra unor clădiri, după o perioada de exploatare, cu scopul de a restabili caracteristicile tehnice și de eficiență ale acestora.

Rețea termică – ansamblu de conducte, instalații de pompare si de alte instalații auxiliare, cu ajutorul cărora se transportă continuu și în regim controlat energia termică.

RTU – realizează conexiunea cu echipamentele supravegheate, citesc starea acestora (cum ar fi poziția deschis/inchis a unui releu sau a unei valve), citesc mărimile măsurate, cum ar fi: presiunea, debitul, tensiunea sau curentul; pot controla echipamentele, trimițînd semnale, cum ar fi cel de închidere a unui releu sau a unei valve;

REF54x – terminalele din Seriile REF 541, REF 543 şi REF 545 (denumite în continuare în funcţie de numărul de intrări/ieşiri) sînt concepute pentru a exercita funcţiile de securitate, control local şi la distanţă, de semnalizare, de măsurare şi monitorizare (control) de diferite tipuri de conexiuni în reţeaua de 6 ... 35 kV, la stații de clasă de înaltă de tensiune de 110 ... 500 kV, precum şi la staţii de distribuţie auxiliară, ca o protecţie primară sau de back-up.

SCADA – sistem informaţional modern de colectare, înregistrare a datelor, destinat urmăririi şi conducerii operative a proceselor industriale, în baza datelor achiziţionate on-line.

Studiu de fezabilitate – documentaţia tehnico-economică, care stabileşte principalii indicatori tehnico-economici aferenţi obiectivului de investiţii, pe baza fundamentărilor făcute în studiul de prefezabilitate asupra necesităţii şi oportunităţi realizării acestuia, şi cuprinde soluţiile funcţionale, tehnologice, constructive şi economice ce urmează a fi supuse aprobării.

Anexa nr. 1

Domeniul de aplicare a auditului şi metodologia

■ Domeniul de aplicare

Curtea de Conturi a Republicii Moldova, în conformitate cu Programul activităţii de audit pe anul 2011, a iniţiat auditul performanţei Proiectului Energetic II, pentru a evalua dacă s-au atins obiectivele și s-au realizat indicatorii de performanță ale acestuia în condiții de utilizare eficientă și eficace a surselor creditului destinat implementării PE II. Auditul s-a realizat la Unitate, Î.S. „Moldelectrica”, la 9 consilii raionale și 4 instituții medico-sanitare publice.

Auditul efectuat oferă informaţii privind modul în care s-au utilizat sursele alocate şi ce rezultate s-au obţinut și determină cît de economicos şi eficient au administrat sursele și utilizează bunurile obținute factorii de decizie, precum şi ce acţiuni urmează să întreprindă beneficiarii de credit pentru a remedia situaţia creată în acest domeniu.

Metodologia

În scopul obținerii probelor de audit, am aplicat următoarea metodologie și proceduri:

Pentru a analiza cum Unitatea, Î.S. ”Moldelectrica”, MS și Unitățile administrativ-teritoriale au implementat PE II, am studiat Acordul de credit pentru dezvoltare între RM şi AID, din 04.12.2003; Acordul de proiect între Î.S. ”Moldelectrica”şi AID, din 04.12.2003; Acordul de recreditare între Î.S. ”Moldelectrica” și MF; Acordurile de împrumut subsidiar între MF și 3 consilii raionale (Cantemir, Fălești, Leova); Contractele de recreditare între MF și 6 consilii raionale (Orhei, Drochia, Anenii Noi, Ocnița, Ștefan Vodă, Taraclia); Studiile de fezabilitate, cu actualizările și ajustările ulterioare; deciziile și alte documente ale împrumutaților; Rapoartele de progres ale Unității privind realizarea Proiectului Energetic II; Memorandumurile și scrisorile BM aferente realizării proiectului; Contractele 3833-A1 – 3833-A5 la componenta electrică, încheiate între Î.S. „Moldelectrica” și cîștigătorii licitațiilor organizate de Unitate, precum și executarea unor contracte atribuite de Î.S. „Moldelectrica” și contractelor 3833-B.1, B.3, B.5, B.6 și 4541-B.8, B.9, B.10, la componenta termică, încheiate între MS, consiliile raionale, primării și cîștigătorii licitațiilor; Rapoartele financiare ale Î.S. „Moldelectrica” pe anii 2004-2010; Corespondența Î.S. „Moldelectrica” și a Unității cu Compania „ABB” și Compania „AREVA”; Contribuțiile Î.S. „Moldelectrica” la implementarea proiectului; Documentele contabile aferente înregistrării împrumuturilor, intrării bunurilor, rulajelor și soldurilor bunurilor, actele de verificare și alte informații din evidența contabilă, astfel determinînd nivelul de realizare a PE II şi a procedurilor de monitorizare.

Am purtat discuţii cu conducerea Unității, a Î.S. „Moldelectrica” și a instituțiilor beneficiare pe componenta termică, precum și am consultat opinia a 2 experți independenți privind implementarea PE II, precum și privind evaluarea și raportarea indicatorilor de performanță aprobați.

Pentru a evalua activitatea de monitorizare a Unității, am examinat realizarea obiectivelor generale ale PE II şi a indicatorilor de performanţă stabiliţi; după caz, am determinat motivele care au influenţat devierile şi rezultatele.

Pentru a obține asigurarea rezonabilă că implementarea proiectului a fost monitorizată rezonabil, am identificat responsabilii de monitorizare și dacă aceștia au elaborat politici și proceduri aferente, precum și am studiat procesele-verbale ale ședințelor Comitetului de supraveghere al Unităţii.

Pentru a determina reflectarea corespunzătoare a sumelor creditelor și a bunurilor achiziționate din contul creditului, precum și posibilitatea consiliilor raionale, primăriilor, Î.S. „Moldelectrica” de a rambursa creditul BM și a achita dobînzile aferente, pentru a evalua indicatorii financiari de performanță aprobați (pentru Î.S. „Moldelectrica”), am examinat rapoartele financiare pe anii 2004-2010.

Pentru a stabili dacă mijloacele din credit au fost gestionate eficace și dacă au contribuit la ameliorarea sistemului energetic și la îmbunătățirea livrării agentului termic, am identificat starea anterioară implementării proiectului, ce ameliorări se presupuneau și care era aria de acoperire conform studiului de fezabilitate efectuat pentru PE II; am analizat cum s-au selectat beneficiarii surselor de credit la componenta termică; am constatat ce urma să fie realizat în urma implementării contractelor finanțate din credit, selectate pentru analiză și testare; am identificat cum se utilizează sistemele după instalare și testare; ce utilaje principale urmau a fi instalate (ce componente) și ce lucrări urmau a fi executate; am verificat dacă contractorii au executat corespunzător și în termenele stabilite clauzele contractuale; am analizat eficiența și randamentul utilizării bunurilor obținute din credite.

Pentru a evalua dinamica consumurilor de gaze și energie electrică comparativ cu perioada de pînă la implementarea proiectului, ca să putem aprecia eficiența centralelor și instalațiilor, am analizat aceste consumuri ale beneficiarilor de credite.

Pentru a identifica ce surse au utilizat beneficiarii (împrumutații) pentru a înlătura deficiențele apărute în funcționarea sistemelor, am analizat documentele contabile ale acestora.

Pentru a obține informații aferente rambursării creditului BM și achitării ratei dobînzii aferente, am efectuat o vizită la MF.

Pentru a obține informații generale și a identifica cauzele deficiențelor constatate, au fost intervievate 48 de persoane (inclusiv: 14 manageri de proiect, 8 conducători de instituții, 1 primar, 1 președinte de raion, 16 responsabili tehnici, 8 contabili-șefi).

Pentru a formula concluzii, am efectuat analize, întocmind calcule privind evoluția, ponderea și gradul de executare a diferitor indicatori.

Pentru a evalua nivelul implementării PE II și pentru a constata la fața locului funcționalitatea bunurilor procurate din sursele utilizate pentru implementarea proiectului, am efectuat vizite la 8 SE ale Î.S. „Moldelectrica”, 9 consilii raionale, 3 primării orășenești, precum și la 45 obiecte de menire socială (unde am examinat 20 centrale termice și 62 puncte termice).

Anexa nr. 2

Tabelul nr. 1. Progresul realizării indicatorilor-cheie de performanță

Nr. d/oIndicatori-cheie de performanţă (2002)Realizarea indicatorilorComentarii
Indicatori ai impactului:
1.1.Reducerea incidenţei şi duratei întreruperilor în funcţiunea liniilor de transport de tensiune înaltă şi a staţiilor electrice cu 35%
(2002: 253 ore)
Durata totală a întreruperilor pe an, inclusiv staţiile electrice de 10, 35 şi 110 kV şi LEA respective:

2003- 215 ore;
2004- 304 ore;
2005- 249 ore;
2006- 202 ore;
2007- 921 ore;
2008- 203 ore;
2009- 113 ore;
2010- 162 ore
Reducerea incidenței în rețea presupune reducerea duratelor de deconectare, datorită alternativelor de alimentare a porțiunilor rețelei electrice debranșate de la un alt nod al reţelei electrice. Durata întreruperilor în funcțiunea liniilor de transport este direct condiționată de operativitatea serviciului de dispecerat şi a intervențiilor realizate de către echipe în teren. De asemenea, un factor care determină majorarea termenului de restabilire a alimentării cu energia electrică în cazuri de accidente este micșorarea numărului personalului destinat intervențiilor în teren.
Pentru asigurarea realizării indicatorului dat, au fost întocmite și implementate la Î.S. ”Moldelectrica” contractele 3833-A4 și 3833-A5, în proces de implementare se află contractul 3833-A3, care face posibilă colectarea operativă a informaţiei în regim on-line de la elementele sistemului de transport, analizează şi monitorizează starea sistemului, exercită controlul și dispecerizarea fluxurilor de energie electrică. Concluzie: Odată cu implementarea contractului 3833-A3, va fi posibilă înregistrarea automată în timp real a duratei întreruperilor în rețea.
1.2.Reducerea pierderilor non-tehnice (în urma renovării sistemului de contorizare) cu 75%Pierderi non-tehnice în reţeaua de transmisie: inexistente
Pierderi non-tehnice în reţeaua de distribuţie:
2002- 11,0%;
2003- 11,0%;
2004 - 8,0%;
2005- 5,0%;
2006- 2,0%;
2007- 1,7%;
2008- 1,4 %;
2009- 0,6 %;
2010- 0,68 %
Conform informației prezentate de Î.S. ”Moldelectrica”, pierderile din reţeaua de transport au fost reduse, în perioada anilor 2000-2005, pînă la cote mai joase decît cele stabilite ca ţinte la etapa de pregătire a proiectului. Aceasta a fost posibil prin realizarea acțiunilor de contorizare efectuate de Î.S. ”Moldelectrica” din surse proprii (achiziția a 98 contoare). Astfel, în perioada anilor 2005-2010 nu s-au înregistrat pierderi non-tehnice. Monitorizarea și raportarea indicatorului dat s-a efectuat pentru reţeaua de distribuţie a energiei electrice.
Conform informației prezentate de directorul Unității, la realizarea și monitorizarea eficace a indicatorului dat au contribuit echipamentele achiziționate în cadrul contractelor 3833-A1 și 3833-A3 (sistemul MMS). De menționat faptul că contractul 3833-A3 pînă la momentul actual se implementează la Î.S. „Moldelectrica”.

S-a relevat că la momentul inițierii PE II, Î.S. „Moldelectrica” nu dispunea de careva date privind pierderile non-tehnice în rețeaua de transport, deoarece pierderile non-tehnice nu pot avea loc în liniile electrice de transport, iar conectarea neautorizată la ele, din punct de vedere tehnic, este exclusă, acestea fiind caracteristice doar rețelelor de distribuție.
Se remarcă că Unitatea a raportat BM, la acest indicator, că nu se atestă pierderi non-tehnice în perioada implementării PE II.
Concluzie: În contextul celor expuse, se remarcă că acest indicator nu este relevant pentru evaluarea măsurii în care proiectul își va atinge obiectivul de dezvoltare și scopurile sale specifice.
1.3.Reducerea energiei nelivrate cu 200 MWh pe anEnergia nelivrată pe an în: 2002-0;
2003-118.08 MWh;
2004-3674.10 MWh;
2005-0MWh;
2006-0MWh;
2007- 0MWh;
2008- 0MWh;
2009-0MWh;
2010-0MWh
Existenţa cantităţilor anuale respective de energie nelivrată este cauzată de limitarea sarcinii, şi nu de întreruperile din funcţiune.
Conform informației prezentate de directorul Unității, la realizarea și monitorizarea eficace a indicatorului dat au contribuit echipamentele achiziționate în cadrul contractelor 3833-A4 și 3833-A5 (prin asigurarea fiabilității de transport al energiei electrice) și în cadrul contractelor 3833-A1 și 3833-A3 (sistemul MMS) (prin asigurarea unui sistem adecvat de evidență a fluxurilor de energie electrică în toate punctele de delimitare cu sisteme externe și cu sisteme de distribuție a energiei electrice). De menționat faptul că contractul 3833-A3, pînă la momentul actual, se implementează la Î.S. „Moldelectrica”.

Î.S. „Moldelectrica”, fără eforturi costisitore (investiții în echipamentul existent la momentul contractării creditului BM, precum și ulterior), poate reduce volumul energiei electrice nelivrate reţelelor de distribuţie cu 200 MWh pe an şi mai mult.
Concluzie: În contextul celor expuse, se remarcă că acest indicator nu este relevant pentru evaluarea măsurii în care proiectul își va atinge obiectivul de dezvoltare și scopurile sale specifice.
1.4.Reducerea consumului tehnologic cu 5% (în urma renovării sistemului de dispecerat)Consumul tehnologic s-a redus anual, după cum urmează:
2002-138.90 GWh;
2003-126.85 GWh,
2004 -139.60 GWh;
2005-124.90 GWh;
2006-127.2 GWh;
2007-120.0 GWh;
2008-124.7 GWh;
2009-122.60 GWh;
2010-136.96 GWh
Conform informației prezentate de directorul Unității, la realizarea și monitorizarea eficace a indicatorului dat au contribuit echipamentele achiziționate în cadrul contractului 3833-A3.
Potrivit opiniei ex-consultatului pe componenta electrică a Proiectului Energetic II, indicatorul dat urma a fi raportat după implementarea sistemului SCADA.

Analizînd datele respective, se poate concluziona că acest indicator, ca și cei precedenți, putea fi atins doar în urma implementării unor politici manageriale și decizionale eficiente.
Se menționează că nivelul acestor pierderi se încadrează în cel aprobat de ANRE de 3,5% și admis pentru a fi inclus în tarif. Cu toate acestea, valoarea lor reglementată este exagerată şi fără eforturi sau măsuri speciale costisitoare poate fi diminuată pînă la 2,8%-2,9%, ținîndu-se cont de faptul că în perioada anilor 2007-2009, fără a fi renovat sistemul de dispecerat, acesta a constituit de la 2,68% pînă la 2,9%. Totodată, se menționează că, în anul 2010, nivelul pierderilor a atins 3,19% și s-a majorat față de anii 2007-2009. Factorii care au influențat valoarea pierderilor de energie electrică sunt: valoarea sarcinii, puterea reactivă, componenta constantă, regimul de funcționare a rețelei de transport, regimul de funcționare a surselor de energie electrică etc.
Modernizarea operatorului de sistem (sistemul de dispecerat) va permite reducerea consumului tehnologic (pierderilor reglementate) de energie electrică cu 5,0–7,0 puncte procentuale suplimentar. În țările UE, nivelul cumulat al pierderilor tehnice (transportul şi distribuţia) este de maximum 10,0%, pe cînd în RM acesta, la momentul actual, este de aproximativ 17,0% (3,5% - în rețelele de transport, și aproximativ 13,5% - în rețelele electrice de distribuție), aceste pierderi fiind incluse în tariful pentru energia electrică livrată consumatorului final, pierderile reale fiind mai mari (furturile).
Concluzie: În perioada implementării PE II a fost monitorizat și raportat indicatorul respectiv, care, de fapt, urma a fi raportat după implementarea contractului 3833-A3.
Indicatorii rezultatelor:
2.1.Numărul de contoare instalate: 400; plus instalarea unui sistem de management al contorizăriiLa realizarea indicatorului au contribuit echipamentele achiziționate în cadrul contractelor 3833-A1 și 3833-A2.
Numărul de contoare instalate: 585; plus instalarea unui sistem de management al contorizării
Numărul contoarelor care trebuie instalate a fost mărit din cauza cerinţelor crescînde, exigenţelor mai stricte cu privire la controlul asupra/contorizarea consumului electricităţii.
În baza testelor efectuate de către misiunea de audit. Î.S. „Moldelectrica” a instalat şi a dat în exploatare 536 contoare din totalul de 585 unităţi livrate în cadrul PE II. 45 de contoare (cu valoarea de 215,7 mii lei) se află la depozitul Î.S. ”Moldelectrica”, iar 5 au fost comercializate.
Concluzie: În perioada implementării PE II a fost raportată eronat instalarea a 585 de contoare, pe cînd numărul exact al acestora a constituit 536 contoare.
2.2.Instalarea echipamentului pentru Centrul Naţional de Dispecerat. Instalarea echipamentului de telecomunicaţiiLa realizarea și monitorizarea eficace a indicatorului dat au contribuit echipamentele achiziționate în cadrul contractului 3833-A3.
De menționat faptul că implementarea contractului 3833-A3 se tergiversează în timp, astfel la 01.07.2011 fiind depășit ultimul grafic aprobat de executare a lucrărilor.
2.3.53 întrerupătoare pentru 3 staţii electrice principaleLa realizarea indicatorului au contribuit echipamentele achiziționate în cadrul contractului 3833-A4;
47 întrerupătoare pentru 3 staţii electrice principale
Numărul întrerupătoarelor care urmau a fi livrate în cadrul contractului 3833-A4 a fost micşorat datorită faptului că Î.S. ”Moldelectrica” a substituit sau a reparat din cont propriu un anumit număr de întrerupătoare de importanţă majoră, pentru a se asigura în cazul unor situaţii critice/excepţionale.
2.4.LEA 330-kV: substituirea sau reparaţia a 40 km de conductoare, 120 piloni, 240 km cabluLa realizarea indicatoarelor au contribuit echipamentele achiziționate în cadrul contractului 3833-A5.
În total, s-au instalat 86 piloni de beton, 54 piloni de metal, 155 fundații din beton, mai mult de 26400 accesorii (izolatoare, cleme etc.), precum şi 50 km de sîrmă de oţel de aluminiu
Până în februarie 2006, toate bunurile şi materialele achiziționate în cadrul contractului 3833-A5 au fost livrate şi ulterior instalate.
De menționat faptul că, începînd cu anul 2001, Î.S. „Moldelectrica” a reuşit să execute un șir de lucrări de reparaţie la liniile de tensiune înaltă de 330 kV.
2.5.LEA 110-kV: substituirea sau reparaţia a 5 km de conductoare, 65 piloni metalici, 45 km cablu

Sursă: Informații colectate de misiunea de audit de la Unitate și Î.S. „Moldelectrica”.

Urmare acțiunilor de audit întreprinse, s-a relevat că, în perioada implementării PE II (anii 2004-2010), Î.S. „Moldelectrica” a raportat Unității despre realizarea acestor indicatori, iar ultima – BM. Se relevă că au fost stabiliți unii indicatori care nu reflectă performanțele Î.S. ”Moldelectrica”, iar alții – nu sînt relevanți.

Se remarcă că realizarea indicatorilor menționați a contribuit și la majorarea volumului de energie electrică transportată, care în anul 2010 (4,2 mlrd. kWh), față de anul 2004 (3,6 mlrd. kWh), a crescut cu 16,7%.

Tabelul nr. 2. Progresul realizării indicatorilor de performanță financiară

Nr. d/oDenumirea indicatoruluiRealizarea indicatorilorComentarii
Indicatori de performanţă financiară:
1.Deservirea datoriei
Î.S. „Moldelectrica” nu va suporta datorii pînă cînd veniturile nete ale întreprinderii din anul fiscal anterior datei înregistrării datorii sau din ultimele 12 luni încheiate anterior înregistrării acestei datorii nu depășesc de cel puțin 1,5 ori cerințele estimate de stingere a datoriilor întreprinderii în oricare din perioadele fiscale ulterioare, inclusiv datoriile care urmează să fie suportate.
În perioada monitorizată, Î.S. „Moldelectrica” n-a avut alte cerințe de stingere a datoriilor, cu excepția creditului BM.
2.Lichidităţile pe Termen Scurt
Pentru a se asigura cu suficiente lichidităţi pe termen scurt, necesare ca întreprinderea să-şi onoreze obligaţiile curente, Î.S. „Moldelectrica” i s-a solicitat să menţină un raport al activelor curente către obligaţiuni curente nu mai mic de 1,2.
2004 – 3,26;
2005 – 2,89;
2006 – 2,4;
2007 – 3,53;
2008 – 1,87;
2009 – 0,83 (1,2);
2010 – 1,12 (1,61).
În perioada anilor 2009 – 2010, Î.S. „Moldelectrica” n-a menţinut un raport al activelor curente către obligaţiuni curente nu mai mic de 1,2, de fapt acesta fiind de 0,83 (în anul 2009) și de 1,12 (în anul 2010). Această situație se datorează faptului că: (1) începînd cu anul 2009, la datoriile curente ale Î.S. ”Moldelectrica” este inclusă porțiunea de credit al BM ce va fi scadentă în următorul an fiscal; (2) valoarea insuficientă a activelor curente pentru a asigura lichiditatea pe termen scurt. Dacă partea pe termen scurt a creditului este exclusă din calcul, indicatorul dat fi de 1,2 și, respectiv, de 1,61.
3.Datoriile debitoare
Î.S. ”Moldelectrica” trebuie să întreprindă toate măsurile necesare pentru a asigura ca creanțele la sfîrșitul fiecărui an fiscal să nu depășească echivalentul a 60 de zile de vînzări în baza cifrelor de vînzări din anul fiscal precedent.
2004 – 47 zile;
2005 – 54 zile;
2006 – 47 zile;
2007 – 58 zile;
2008 – 45 zile;
2009 – 38 zile;
2010 – 46 zile.
În perioada monitorizată, Î.S. ”Moldelectrica” a asigurat ca creanțele la sfîrșitul fiecărui an fiscal să nu depășească echivalentul a 60 de zile de vînzări în baza cifrelor de vînzări din anul fiscal precedent.

Sursă: Informații colectate de misiunea de audit de la Î.S. ”Moldelectrica”.

[1] M.O., 2008, nr.237-240, art.864.

[2] Conform scrisorii de acord, semnată în numele Asociaţiei Internaționale pentru Dezvoltare la 19 ianuarie, iar în numele Împrumutatului (Republica Moldova) – la 10 februarie 2000.

[3] Acordul de credit pentru dezvoltare (Proiectul Energetic II) între Republica Moldova şi Asociaţia internaţională pentru dezvoltare, semnat la 04 decembrie 2003 și ratificat prin Legea nr.567-XV din 25.12.2003. Creditul 3833 MD.

[4] Acordul cu privire la finanţarea suplimentară a Proiectului Energetic II cu 6,7 mil. DST (circa 10,0 mil.dolari SUA) (creditul 4511-MD) între Republica Moldova (Ministerul Economiei) şi AID, semnat la 16 martie 2009, ratificat prin Legea nr.22-XVII din 12.06.2009.

[5] Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.690 din 13.11.2009 ,,Pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Economiei, structurii şi efectivului-limită ale aparatului central al acestuia.

[6] Hotărîrea Guvernului nr.1276 din 21.12.2000 ,,Cu privire la crearea Unităţii consolidate pentru implementarea şi monitorizarea proiectelor în domeniul energeticii” (în continuare – Hotărîrea Guvernului nr. 1276 din 21.12.2000).

[7] Hotarirea Guvernului nr.1000 din 02.10.2000 „Cu privire la crearea unor întreprinderi de stat în sectorul electroenergetic”.

[8] Acordurile de împrumut subsidiar, încheiate între Ministerul Finanțelor și 9 consilii raionale.

[9] Contractele de recreditare a împrumutului destinat pentru îmbunătățirea sistemelor de încălzire la obiectele publice de menire socială încheiate între Ministerul Finanțelor și 8 Consiliile raionale.

[10] Compania Lahmeyer International, Germania.

[11] Hotărîrea Guvernului nr.179 din 23.03.2011 „Cu privire la aprobarea Planului de acţiuni al Guvernului pe anii 2011-2014” //Monitorul Oficial nr.46-52/212, 01.04.2011.

[12] Documentul de evaluare a proiectului pentru creditul propus Republicii Moldova în valoare de 25,7 mil.DTS pentru implementarea Proiectului Energetic II, întocmit la 30 octombrie 2003 (în continuare – Documentul de evaluare a proiectului).

[13] Instrucția producătorului privind instalarea și operarea bateriilor.

[14] Acordul specific încheiat între Guvernul Suediei și Guvernul Republicii Moldova referitor la susținerea sectorului energetic al Republicii Moldova în anii 2006-2010 (SIDA, contribuția nr.71001672) din 28.09.2006.

[15] Acordul specific încheiat între Guvernul Suediei și Guvernul Republicii Moldova (SIDA, contribuția nr.71002249) din 22.04.2009.

[16] Hotărîrea Guvernului nr.189 din 20.02.2003 ,,Despre aprobarea Concepţiei privind renovarea sistemului republican de alimentare cu căldură”.

[17] Programul de reabilitare termică aplicat la Berlin, Peter Wollschlager, membru al Consiliului Departamentului de Dezvoltare Urbană din Berlin.

[18] Anexa nr.6 ,,Aranjamente de procurări și debursări” la Documentul de elaborare a proiectului pentru creditul propus Republicii Moldova în valoare de 25,7 mil.DTS pentru implementarea Proiectului Energetic II, întocmit la 30 octombrie 2003.

[19] Memorandumul Băncii Mondiale din 17.10.2008.

[20] Memorandumul Băncii Mondiale din 16 mai 2002.

[21] Documentul de evaluare a Creditului propus Republicii Moldova pentru Proiectul Energetic II, din 30.10.2003, elaborat de către experții Băncii Mondiale.

[22] Rapoartele de progres prezentate trimestrial Băncii Mondiale de către Unitatea pentru monitorizarea și implementarea proiectelor în domeniul energeticii.

[23] Raportul de evaluare socială a încălzirii și utilităților publice în Republica Moldova din septembrie 2000.

[24] Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova ,,Despre aprobarea Regulamentului cu privire la furnizarea şi utilizarea energiei termice” nr.434 din 09.04.1998; SNIP 23-01-99.

[25] Raportul privind impactul asupra mediului pentru PE II din 19.03.2010, întocmit de experții Companiei de consultanță FVB din 19.03.2010.

[26] Punctul 1 al Părții C ,,Condiţiile pentru implementare” din Acordul de credit pentru dezvoltare (Proiectul Energetic II) dintre Guvernul Republicii Moldova și Asociația Internațională de Dezvoltare, semnat la 04 decembrie 2003. Creditul 3833 MD.

[27] Legea contabilității nr.113-XVI din 27.04.2007, art. 17 ,, Reguli generale privind contabilitatea elementelor patrimoniale”.

[28] Ordinul Ministerului Finanțelor cu privire la aprobarea Instrucţiunii cu privire la evidenţa contabilă în instituţiile publice nr.93 din 19.07.2010 (în continuare – Instrucțiunea aprobată prin ordinul MF nr.93); Catalogul mijloacelor fixe şi activelor nemateriale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.338 din 21 martie 2003

[29] pct.196 alin. (3) din Instrucțiunea aprobată prin ordinul MF nr.93.